Capitolul 1 Principii generale ale luptei psihologice, usor de inteles side utilizat Invit pe toata lumea sa facd cunostinta cu principiul amortizarii. Inteleptii orientali spuneau: ,,A cunoaste in- seamna a putea.” Pentru a afla in ce consta principiul amortizarii, simpla lectura a acestei carti nu va fi suficienta. Va trebui sa incercati s-o utilizati. Uneori nu va va. reusi din prima. E in ordine! Dupa ce s-a consumat conflictul, ganditi-va cum trebuia sa procedati. Puteti sa scrieti o scri- soare celui care v-a jignit. Despre felul cum sa o alcatuiti veti afla din aceasta carte. Urmariti conflictele celorlalti, incercati sa le intelegeti mecanismul gi s4 conturati cai de iesire din cle. Mai bine s& invatam din greselile altora. Deci, inainte! ,,Ajunge cel care porneste.” Caracterul obiectiv al legilor psihologiei Vreau sa incep acest subcapitol cu o mic scend din tragedia Hamlet, de W. Shakespeare, incluziind 0 mica su- bliniere facuta de mine in ultima replica. Aceasta discutie a avut loc intre Hamlet si fostul Jui coleg de universitate YP rere aca, f20 / AIKIDO PSIHOLOGIC Guildenstern, caruia i s-a poruncit si-1 urmareasc4 pe Hamlet pentru a-i afla intentiile. »Hamlet: Nu prea infeleg. Vrei sa cAnti cu flautul asta? Guildenstern: Nu pot, stapane. Hamlet: Te rog eu. Guildenstern: Crede-ma ca nu pot. Hamlet: Te rog din suflet. Guildenstern: Nu stiu nici macar s4-I mAnuiesc, Maria Ta. Hamlet: E la fel de usor cum ar fi s4 minti. Potriveste de- getul cel mare si celelalte patru degete Pe aceste gau- rele; pune-I la gura si sufla in el; si flautul va viersui cea mai incantatoare muzic&. Uite, acestea sunt clapele, Guildenstern: Dar nu-i pot smulge niciun sunet armonios. Hamlet: Vrei si ma faci sa cant, vrei sa arati cA-mi cunosti strunele; vrei si smulgi pana si inima tainei mele, vrei si mA faci sd vibrez de la nota cea mai joasa pana la cea mai inalta. Acest micut instrument e plin de melodii, de sunete minunate, si totusi nu-1 poti face si vorbeasca. La naiba, cum iti inchipui cd sunt mai usor de manuit decat un flu- ier? Poti sa ma iei drept orice fel de instrument, oricdt m-ai suci, tot n-ai sti mé faci sa cant.”! Totusi, este oare posibil sa invatam s4 manuim o per- soand ca pe un flaut, mai bine zis, si manuim psihicul aces- teia? Cred cd acest Iucru nu este doar posibil, ci si necesar! Pentru ca nu putem trai far comunicare. Ne propunem noi asta sau ba, dar tot ne facem unii pe altii si cantam. Caci orice comunicare inseamni cAntatul la nervii partenerului de comunicare! Si, daca nu o putem face, ne chinuim unii pe altii sau, in cel mai bun caz, suntem cuprinsi de plicti- seala. Tar in locul unor sunete fermecatoare ale comunicarii " Traducere din limba englezd de Ion Vinea, Editura Univers, Bucuresti, 1971.Principii generale ale luptei psihologice... { 21 si apropierii, in locul dragostei armonioase, risuna scfrtai- ul inimilor obosite si pocnetul destinelor sfaramate. Pputem sa cAntam la pian si putem s4 nu cdntam la pian, m sa cantiim la chitara si putem sa nu cantam la chi- puter - J tari. De fapt, putem sa nu cantam la niciun instrument muzical, jnsa nu putem sa nu manuim nervii altora ca pe un instrument, deoarece, oricat am incerca noi sa limitam comunicarea, nu ne vom putea lipsi de un minimum de contacte. Si atunci... zic sa invatam sa comunicam, sa inva- tim sa cantam Ja nervi ca Ja un instrument muzical. Sunteti de acord? Atunci, inainte! Deci incepem si inva{am sa cantam la nervi! Cand ploui, stam acasa sau Juam cu noi umbrela, dar nu certém cerul sau norii. Stim ca legile conform carora ploua nu depind de noi si pur si simplu incercam, in limitele puterilor si posibilitatilor noastre, sa ne adaptim la ele. Mereu ni se pare ca, daca nu ar exista reaua-vointa a par- tenerului nostru de comunicare, conflictul nu ar exista nici el. Dar la ce se gandeste partenerul nostru? La acelasi lu- cru. in sinea noastra incerciim sa-i impunem partenerului un anumit stil de comportament. il invingem, il strangem cu usa si ne linistim pentru un timp, deoarece ni se pare ca am cipitat 0 anumita experienta in acest conflict. Dar ce face partenerul nostru? Acelasi lucru. Si adesea nici nu binuim ca legile comunicarii sunt la fel de obiective ca legitatile din natura si din societate. Drept exemplu ne poate servi urmat Psihologic din testul Dembo. Aveti in fatd o scala verticala (imaginea 1). La Polul Nord Sunt situati cei mai inteligenti oameni, la Polul Sud — cei mai Le Gisiti-va locul pe aceasti scala. L-ati gasit? V-ati a in zona de mijloc? Nu, putin mai sus! Am ghicit? Sau edeti ca pot citi gandurile altor oamen: a rea Eu pur si simplu cunosc legile psihologiei. Orice in bon cu mintea clara si intreaga se plaseazai aici. Puteti, za acestui test, si le aratati apropiatilor vostri un truc. forul experiments= 22 / AIKIDO PSIHOLOGIC Faceti cu ei un experiment, iar apo; aritati-le foita cu rezultatul Scris jp, prealabil, care uneort coincide la mj. limetru. . | La ce concluzii putem ajunge jj baza acestui experiment elegant? 1. Comunicdnd cu partenerul, tre. buie sd tinem minte ca noi comunicém cu 0 persoand care are o parere bung despre sine. Trebuie sa accentuim acest lucru prin toata tinuta noastra, prin constructia frazelor in timpul dis- cutici. De asemenea, este important sA nu admitem gesturi dispretuitoare, Cei mai prosti o expresie vadit indulgenta a fetei ete, Los y, Cel mai bine ar fi sa va priviti parte- N nerul de discutie tot timpul direct in fata, asa cum se intampla in timpul Tmaginea 1 luptei. Mai bine ar fi daca ati ridica putin capul si ati largi ochii, pentru a crea impresia cd il ascultati pe acel om cu admiratia generata de continutul adanc al gandurilor lui. Tar daca nu simtiti aceasta admiratie, la ce bun si mai comunicati cu un om lipsit de valoare? Dac nu aveti nimic impotriva lui, o astfel de concentrare asupra lui $i a problemelor lui ii va face pli- ‘pete, Antrenati-va abilitatea de a privi astfel pe obiecte ne- Cate cu a atentie un anumit obiect, priviti-l Ia Hel obicet Tae fag nonlin care ochii se intore de Fo genhin ae : ‘atl-va iardsi privirea spre el. Faceti mitt perioad, vet hae de tad de minute. Dupa oanu- Constata c& astfey as enya ca ati devenit mai atenti, Multi urile si oamenii devin cu totul altele, Cei mai inteligenti ca frumoas i ase, chiar foarte frumoase. O astfel de privire apare atunci cai siti sa ineti s a Teusiti sd mentineti muschii fetei relaxati. me ire Partenerului este incorporat in chiar intreba- nitin €Ste Pur Si simplu incifyat. Este un rispuns fortat.a, Principii generale ale luptei psthologice... | 23 {ncercati sii vi plasati la Polul Nord al scalei, Nu vi reu- geste? Corect. Aproape de Polul Nord se plaseaza de obicei niste imbecili, Tar aproape de Polul Sud? Iarasi nu va reu- geste. Aproape de Polul Sud se plaseaz persoanele aflate jntr-o depresie adanca sau niste intelepti de felul lui So- crate, care zicea ,,Stiu ca nu stiu nimic”. Apropo, cu ajuto- rul acestui test ne masuram intr-un fel intelectul, care se afla mai sus decat nivelul indicat de noi. Daca linia pe care am trasat-o va fi asociata cu nivelul marii din viata noastra — pe care inot4m mai mult sau mai putin reusit —, atunci va reiesi cA noi savarsim atat fapte intelepte, cat si prostii. Mintea unui prost se va afla intotdeauna sus. Recunoastem un prost dupa infatisarea lui desteapta. Un intelept priveste de obi- cei lumea cu o anumita curiozitate. El araté mereu putin cam prostut. ,,infatisarea unui prost — iata intelepciunea inteleptului”, scria W. Shakespeare. 3. Daca raspunsul partenerului nu ne satisface (si, dupa cum am stabilit mai inainte, este fortat), insearnnd ca noi insine nu am pus intrebarea pe care ar fi trebuit s-o punem. Trebuie sA ne gandim la ce intrebare sa-i adresam partenerului pen- tru a primi acel raspuns de care avem nevoic. Astfel, pentru a-I manui pe partenerul de comunicare, trebuie sa ne modelam propriul comportament, iar cel din fata noastra va fi fortat sd actioneze asa cum vrem noi. Este un principiu foarte important. Daca nu-l acceptati, puteti sa nu cititi mai departe. inca o data as vrea sa subliniez — esenta aikidoului psihologic consta in capacitatea de a mo- dela propriul comportament, ceea ce in mod firesc conduce la schimbarea comportamentului partenerului. Pur si sim- plu, inainte de comunicare, ganditi-va la ce fel de raspuns verbal sau comportamental doriti sa primiti. Caci raspunsul SSee la intrebarea voastra e fortat. El nu putea sa nda altfel. Adresati-i o alta intrebare. ig cm co teil cu Partenerul? Noi cas Psihologice consta ‘oom in fant ela ine “ee ‘aptul ca aici nu exista nicilg 24 | AIKIDO PSIHOLOGIC invingatori si nici invir acelasi timp gi victoria partenerului, Mai multi colegi de-aj mei spun despre mine ca sunt un manipulator. Nu pot 53 fiu de acord cu asta. Prin manipulare, eu inteleg actiuni prin care manipulatorul castiga, iar cel manipulat pierde, Ade- sea manipularea este folosita de catre sefii care, atunci cand nu vor sa mireasca lefurile subalternilor, le creeaza acestora un sentiment de neliniste sau de vina, potolindu-le preten- tile. Din pacate, unii sefi se mai si lauda cu asta. in niciun caz nu trebuie s4-] educim pe partener. $4 ti- nem minte ca educatia se incheie catre cinci-sapte ani, In- fluenta ulterioara se numeste ,,reeducare”. Jar aceasta este posibila doar prin educarea de sine. Fiecare poate si ree- duce un singur om — pe sine insusi. Astfel, obiectul reeducarii se afli mereu la indemana, Se deschide o perspectiva stralucita: lucrati asupra voastra, asupra comportamentului propriu, studiati legile luptei psi- hologice. Fiti un educator intelept si ingaduitor. Sinu pedep- siti prea aspru persoana aflat sub tutela voastra: incereati s4 0 convingeti. Reeducarea este doar ri tructurare, iar restructurarea este intotdeauna grea si dureroasi. Fiti fermi in ceea ce priveste scopul propus, dar delicati in ale- gerea mijloacelor, Retineti ca achizitionarea cunostintelor este asemenea depinarii unui ghem. Asadar, la lupta! De aceea, victoria voastrd va fiin Bazele amortizarii Tnainte de a incepe discutia despre comunicarea privita ca lupta psihologicd, ar trebui sa ne sprijinim pe intelep- ciunea acumulata de secole (textele biblice, invataturile inteleptilor orientali ete.). 1. Exersati in mod sistematic. Apare intrebarea: De unde timpul? Dar nici nu aveti nevoie de timp suplimentar. Fiecare dintre noi comuni , fiecdruia i se intampla ese- curt. Cei care sunt multumiti de rezultatele comunicirii lor, »Principii generale ale luptei psihologice... | 25 care sunt iubiti de pricteni, adorati de sot(ie), divinizati de subalterni, respectati de sefi, care nu intra niciodata in si- tuatii de contifet - toti aceia nu trebuie sa citeascd manua- lul de fata. Ei sunt niste genii ale comunicarii. Ei si-au insusit totul la nivel intuitiv. Egecurile in comunicare tre- buie analizate atent in lumina cunostintelor acumulate din aceasta carte. Sunt de ciutat doar greselile proprii. De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui si nu te uiti cu bagare de seama la barna din ochiul tau...? Scoate mai intai barna din ochiul tau si atunci vei vedea cum poti scoate paiul din ochiul fratelui.” 2. Sa nu va fie frica de greutati si de nereusite. ,Intrati pe poarta cea stramta. Caci larga este poarta, lata este ca- lea care duce la pierzare si multi sunt cei ce intra pe ea. Dar stramta este poarta, ingustd este calea care duce la viata si putini sunt cei care o afla.” (Marei 7, 13-14) 3. Perfectionati mai intai apdrarea, protectia. Pentru 0 comunicare eficient, uneori este de ajuns. ,,Cauta de te im- paca degrabi cu parul tau, c&ta vreme esti cu el pe drum...” (Matei 5,25) 4, Nu acordati atentie ironiilor celor din jur. ,Nu ras- punde nebunului dupa nebunia lui, ca sa nu semeni si tu cu el.” (Pildele lui Solomon 26, 4) 5, Nu triumfati atunci cand aveti succes, deoarece ciiderea este precedata de mandrie, iar pribusirea - de ing4mfare. 6. in perioada de studiu, cedati toata initiativa parte- nerului. 7. insusiti-va procedeele dupa ce ati fost patrunsi de credinta in posibilitatile aikidoului psihologic. Dacd nu aveti credinta si, mai devreme sau mai tarziu, esuati, veti renunta la studiu, fiindca in caz de nereusita — care este inevitabila atunci cand incercati si va insusiti ceva nou — veti invinui sistemul, Daca ins credeti, atunci, in caz de esec, veti ciuta iva, le veti corecta si, intr-un sfargit, vi veti erorile in voi i Insusi aceste procedee.26 / AIKIDO PSIHOLOGIC La baza principiului amortizarii se afla legile inertici, ristice nu doar corpurilor fizice, ci si sistemelor bio. logice. Folosim amortizarea pentru atenuare, desi nu consti. im intotdeauna acest lucru, Jar daca nu il constientizim, nu folosim amortizarea intotdeauna. Utilizarea amor. ii fizice ne reuseste cel mai bine. Daca am fost aruncat de la inaltime si astfel nis-a impus caderea, continuam mis. carea care ne-a fost impusa — amortizim, potolind astfe] consecintele imbrancirii— si doar apoi ne punem pe picioare, ne indreptim. Daca am fost impinsi in apa, mai inti con- tinudm miscarea care ni s-a impus si abia dupa ce puterea inertiei s-a epuizat iesim la suprafafa. Sportivii sunt in mod special invatati sd amortizeze. Priviti cum preia un fotbalist mingea, cum evita un boxer loviturile si cum cade un lupti- tor in directia in care a fost impins de adversar: intai il trage pe adversar dupa el, iar apoi adauga putin energie proprie si se pomeneste deasupra, folosindu-se practic de puterea adversarului. Pe asta se bazeaza si principiul amortizarii in relatiile interpersonale. Modelul amortizarii poate fi giisit in Aventurile bravului soldat Svejk: » Schroder s-a oprit in fata lui Svejk sia inceput s4-l ana- lizeze. Colonelul a comunicat scurt rezultatele cercetarilor: — Un idiot! — Ma incumet si raportez, domnule colonel, sunt un idiot! a raspuns Svejk.” Apropo, nu va temeti sa pareti un idiot, temeti-va s4 fiti unul. Si amintiti-va de Shakespeare: ,,infatigarea unui Prost - iat intelepciunea inteleptului.” S-a remarcat ca, in momentele de activitate intelectuala foarte intensa, in fafa unui subiect necunoscut, dar intrigant, omul are o infayisare un pic cam prostut’, iar pe fata ti apare o usoara confuzie- Si daca prostii va iau drept prost (pe un om destept nu pol! amégi), inseamna ca va comportati corect. De fapt, ¢ ™Principii generale ale luptei psihologice... | 27 bine si mai usor sa fifi asa cum sunteti de obicei. Din pacate, multi oameni incearca s& arate mai bine decat sunt si stau ridicati pe varfuri, uitind c4 nu se poate sta mult timp intr-o astfel de pozitic. Toate astea se numesc ,,imagine”. Pe ce mizeazi partenerul atunci cand vine la noi cu niste propuneri? Nu e greu de ghicit — pe acordul nostru. Intre- gul nostru organism, toate procesele metabolice, psihicul in totalitate este programat pentru asta. fns& noi le refuzam brusc. Cum se simte el in acea clipa? Nu va puteti imagina? Amintiti-va cum v-ati simtit atunci cand v-ati invitat parte- nerul (sau partenera) la dans sau la cinema, dar ati fost refuzati! Amintiti-va cum v-ati simtit in momentul cAnd nu ati fost acceptati la un serviciu care v-a interesat, desi stiati cA nu exista niciun motiv rezonabil pentru acest refuz! Desi- gur, trebuie sd fie asa cum vrem noi, ins se impune ca pri- mul pas sa fie unul de amortizare. Atunci raman sanse pentru niste contacte productive in viitor. Astfel, amortizarea este un acord imediat cu argumen- tele partenerului. Exista amortizare nemijlocita, amanata si de profilaxie. Amortizarea nemijlocita Amortizarea nemijlocita se utilizeaza direct in procesul comunicarii in momente de ,,mangaiere psihologica”, atunci cand cineva va face complimente sau va miaguleste, cand sunteti invitati s colaborati sau cand va este dati o slovitura psihologica”. Venim cu niste exemple de tehnica a amortizarii. in momentul ,,mangaierii psihologice” A.: Astazi aratati minunat. B.: VA multumese pentru compliment! Ma bucur cd afi Temarcat. intr-adevar, azi nu ardt rau.28 / AIKIDO PSIHOLOGIC Ultima fraza este obligatoric: unii fac complimente lip- site de sinceritate cu scopul constient sau inconstient de al intimida pe partener. in acest moment, puteti incheia Tas. punsul, insti, daca il suspectati pe partener de lipsa de sin- ceritate, puteti adauga: ,,Imi face deosebita plicere sa aud asta tocmai de la dumneavoastra, fiindca nu ma indoiesc de sinceritatea dumneavoastra. Sunteti un prieten adevirat...” Aceasta tehnica slujeste la apararea de lingusitorii care incearca sa obtina de la voi ,,bucata de cagcaval”. Va amin- titi de Vulpea din fabula lui Krilov ,,Corbul si Vulpea”? Aceasta a laudat vocea Corbului, rugandu-l si cAnte. Cor- bul a croncanit si a scipat cascavalul din cioc. Dack si-ar fi facut pregatirea psihologicd alaturi de noi, mai intAi ar fi Mutat cascavalul din cioc sub o aripa si abia apoi ar fi in- cercat si cante. Tata cum a folosit aceasta amortizare colegul meu V. im- potriva cunoscutei sale L., care ii asi igura munca suplimentara gratuita, aducandu-i Pacienti carora ea le incasa onorariul. Se intampla in vremuri tulburi, cand practica particu- lara, in forma actuala, inca nu exista. E adevarat, si el dadea 4 dovada de 0 atitudine dezinteresata, Acest subcapitol il scriu special pentru colegii mei de moda veche. >In acea perioada, mi interesa 0 metoda de tratament Care avea efecte foarte bune in cazul unor boli cronice. eee necesita un volum destul de mare de lucru, dar era ae Perspectiva. Alti medici au inceput sa indrepte pacientii coat ae si chiar am injeles c& in baza acelui material boreal 3 teza de doctorat. O colega care imi fel: «A, dreds ora L. Ea isi Incepea mereu abordarea ast- calit: tile indice sa doctor minunat sunteti...» Apoi liuda dupa care Je huge (dezinteresul, spiritualitatea a.)s tra tratati g 7 # Pe cele de serviciu. («Numai dumnea- care se va oe de bine. Este un caz foarte interesant cumva ion tezei dumneavoastria.») Eu deveneam Scdtor si nici nu observam ca-l primesc pe SeemPrincipii generale ale luptei psihologic . | 29 unul dintre cunoscutii ei 7 4 du-l sila tratament, imi plicons eee de Setyicin, vans era pentru mine vreo povara. Dupa ce gin ther nu recomandat, ea iarasi ma luda si nu se rehicea le 6 7 aa mente. Nici nu am observat ca L. aranja tailinile ae he. care data cand il primeam a doua gia treia oara pe unul gi acelasi pacient. In alte cazuri, eu insumi ma geledean S privire la alte primiri. M-am trezit dupa ce unul dintre pa- cientii respectivi mi-a propus sa ne intelegem fara interme- diari in privinta intAlnirilor si si-mi plateasca direct banii pentru tratament, ocolind-o pe mijlocitoarea L. Ea se im- bogiitea pe seama mea — si inca mai facea gi un serviciu! Jata cum am folosit amortizarea la urmatoarea intalnire cu L. Imediat dupa ce am ascultat toate complimentele ei, iam raspuns la fel: «L., vi multumesc pentru caldele com- plimente. Jmi fac o indoita placere, deoarece sunt dezin- teresate — dupa ele nu va urma nicio rugaminte, pe cind altii...» Chiar am simtit o placere indoita dupa acea amor- tizare. in primul rand, am scapat de lucrul suplimentar, iar in al doilea rand, m-a delectat expresia fefei ei.” Acest algoritm era folosit cu succes de catre doamnele aflate sub tutela mea atunci cand erau ldudate de barbati pentru care nu simteau niciun interes deosebit. »Va mul- fumese pentru complimente. Sunt sincere, caci dumnea- voastra nu veti intra in patul meu dupa aceste complimente, intampla cu alti.” mul li se potriveste si $e a »Va multumesc pentru complimente. Sunt sigur dupa ele, dumneavoastra nu veti cere majorarea sala- tiului sau avansarea, ci veti astepta calm ca lucrurile sa evolueze firesc, sporindu-va calificarea personal.” Desigur, astfel de procedee trebuie folosite impotriva Celor care va lauda cu scopuri meschine. Daca un compli- Ment este sincer, trebuie sé multumim pur si simplu. La Noi, din piicate, dupa ce primesc un compliment sincer, in ssa cum 4 filor pentru a scapa de a ewe A’ SAAR30 / AIKIDO PSIHOLOGIC loc sa multumeasca pur si simplu, cei mat multi isi ,in- partenerul. Tata un dialog tipic: teal —Ce par frumos aveti! a — Daca ati sti de edt munca ¢ nevoie ca sd il mentin atat de frumos! Odat’, am fost prezent la jubileul unul sef mare. Dupa cum se obisnuieste, toti il ldudau si i doreau numai bine. Drept raspuns Ja fiecare toast al oaspetelui, el ,,intepa”, transformand sarbatoarea in ,,masacrul inocentilor”. Dar cum sa facem deosebirea dintre un compliment sincer si manevrele lingusitorilor? Doar nu putem sa-i sus- pectim pe toti! O s4 analizim mai detaliat asta in timpul lectiilor si in manualele mai voluminoase. in continuare, ma limitez doar la dou momente. 1. Acceptati calm complimentele si chiar admiratia per- soanei care nu depinde de voi si a obtinut deja tot ce se putea obtine de la voi. Practic, un astfel de caz apare doar intre sot si sofie, cu conditia sa fie vorba despre o casatorie intre doi oameni sanatosi fizic, dezvoltati spiritual si inde- pendenti economic unul fata de altul. 2. Daca un compliment este insotit de cadou,.atunci Complimentul e cu atat mai sincer, cu cat mai scumip:e ca doul. Pentru un artist, acesta e reprezentat de florile de luni dupa finalizarea tratamentului, pentru un invafator, tee ee Sane finalizarea studiilor, pentru chel- aceéten d omy Primit dupa o servire buna etc. Inst toate Eu gia a incheierea telatiilor de afaceri. , ) Sunt scrisori ee uli uneori astfel de semne de atentie. care acestia, fa eae din partea cititorilor mei, in cfrtile mele, ie dace Ceva, spun cat de mult i-au ajutat rul contului meu b. ‘1 imi si solicita ceva, acesta este numa- @ncar pentru a-mi transfera niste bani, dupa concert, pentru un medic, de un dar primit la citeva *Principif generale ale luptei psihologice... 31 desi nu sunt obligati sd o faci, intrucat eu primesc pentru cartiun onoranu care: provine din banii cititorilor. De aceea, daca se intampla aga cova, sunt inc&ntat. De fapt, dragii mei cititori, daca v-au ajutat cirtile mele, scrieti-mi scrisori de lauda. Va voi multumi indoit daca imi veti spune ce pagini, principii si idei v-au fost de mai mare folos. De asemenea, puteti sa criticati si si cereti. Si acest lucru e folositor, asa ca il consider tot un cadou. Doar ati pierdut cu mine timp, cel mai scump lucru pe care-l avem. Asta o sa ma inspire la scrierea unor carti noi. Daca imi cereti ceva, inseamna ca astfel ma si laudati. Daca m-ati considera un om rau, nu ati cere de la mine nimic. fn cazul invitatiei la colaborare A.: Va propunem postul de sef al sectiei. B.:1) Va multumese. Sunt de acord. (fn cazul acordului.) 2) Va multumesc pentru propunerea interesantd. Tre- buie si ma gAndesc si sa cAntaresc totul. (Daca se presu- pune un rdspuns negativ.) De altfel, in niciun caz nu trebuie sa refuzati avansarea pe care v-o ofera seful. El asteapt de la voi un raspuns pozitiv. Refuzul ar fi privit ca o insulta. Ar reiesi ca seful nua cAntirit suficient de bine in momentul in care i-a facut subalternului acea oferta. Si ar mai insemna ca el, subal- ternul, se pricepe mai bine decAt superiorul lui. De cele mai multe ori, refuzul unei avansiri in serviciu pune punct Carierei persoanei cu acel sef. insa, daca nu aveti certitudi- Beata © sa reusiti in acea functie, puteti transfera respon- ceri tumirii asupra gefului, Ivan Ivanovici, vai tu aa at Propunere. Desigur, 0 accept, desi pen- ste putin neasteptata. Nu am crezut cd am crescut ja pana la . = x ‘ ia : Pana la acest nivel. Reiese ca am gresit. Dumneavoas- Stiti mai bine...32 | AIKIDO psiHOLOGIC t mai repede. Vechii romani 7, »(,,Cine da repede, da indoit» semne indoiala fay; cceptati cal cito dat. Trebuie $4 a gata poate sain dat, qui : Bis chit indelun; Chibzuirea preai de partener. Osa vii ofer cateva exemple. Unui sef mare din structurile bugetate isca = Oavan. te avantajoasi — © treapta supenioara. n timp ce eo ; soci celui de-al treilea adjunct la Jocul sau de munei, eee a devina seful unei structuri asemanatoare in alta parte. Dar serviciul era, pentru a nu spune mai mult, cam departe de statiunile balneare de pe banete Marii Negre. I s-a propus sd se gandeasca. Insa el, fara a sta de vorba cu membrii familiei, si-a dat acordul pe loc. I s-a spus cd nu este exclus ca pana la urma si nu primeasca acel post, insa is-a multumit mult pentru acordul rapid gi a fost incredin- tat cd o sd se tind cont de acest aspect. Probabil ca inainte alti pretendenti refuzasera propunerea. fn mod evident, omul nu a gresit in socotelile lui. Era ins4 o persoana care studiase aikidoul psihologic. Dar iatd povestea unui savant-medic. : »Mi s-a ordonat sd studiez 0 problema si mi s-a petmis Lae ee we medici tineri care activau la catedra in neau la thine tack SL curan . Am selectat cativa care ve- Mi sau ame ae cand activau intr-un cerc studentesc. si cétiva pelleted ioe cAtiva studenti la medicina é Sroctare at ae * ~am explicat tuturor ca este vorba de totisi-au dat tiledien 8aranta rezultate concrete. Absolut serviciul de baz’. fn acordul, mai ales ci erau degrevati de chibzui. Am Sie a tanara a cerut timp pentru a mai Preund cu mine dine 7 O astfel de munca. Desi lucrase im- nu obtineam Wisin ¢ cativa ani, ea nu a infeles ca, si dacd exPerienta, Putea si oe ltat coneret, tot ar fi cApatat ceva tam materialy] Pentru ‘4 Cum planificam totul, cum selec- ote. Dar ea nu, nu ave cercetare, cum trecem peste greutafi ‘4 nevoie de astfel de nerozii.”Principii generale ale luptei psihologice... | 33 Foarte des mi se adreseazi doamne pe care le-a parasit parbatul dupa mai multi ani de casnicie. Aproape toate, la plasera imediat cisatoria. Se lasasera yremea lor, nu ac convinse cu greu. E de remarcat ca, in mod principial, un specialist in aikido psihologic isi da imediat acordul. Abia apoi urmeaza discutarea detaliilor. Desigur, pana la urmi, trebuie si iasd cum vrea el. Insi dupa discutarea detaliilor devine clar c4 un eventual refuz ar fi legat de niste imprejurari, asa ca ar pastra relatii bune cu persoana pe care, la urma urmelor, ar refuza-o. Ar ramne loc pentru 0 colaborare ulterioara, atunci cand imprejurarile ar urma sa se schimbe. jnsa, daci prima propunere nu a fost sincera, totul se aranjeaz dintr-odata, Data urmatoare, nimeni nu va mai juca astfel de jocuri cu voi. Daca propunerea a fost sincera, vise va multumi pentru acordul imediat. Pe de alta parte, in cazul in care sunteti nevoit sa faceti cuiva o propunere de afaceri, trebuie sd o faceti o singura data, SA retinem regula: »A convinge inseamna a viola.” De obicei, specialistul i in aikido psihologic nu propune el i organizeaza activitatea in aga fel incat si fie invitat si facd ceea ce il intereseaza. Exercitiu. Alegeti 0 abordare prin care, adesea, vi se faceau propuneri nesincere si formale, pe care, intelegan- du-le caracterul ipocrit, le-ati refuzat. Deci incercati sa ac- ceptati o asemenea propunere. Apropo, aflati cine si ce atitudine are fata de voi. lata cum a realizat acest exercitiu unul dintre elevii mei. Ascultati povestea lui. »Firma noastra mica avea trei sectii. De la 12:30 la 0, in fiecare sectie, lumea incepea sa bea ceai. Am in- Ceput sa intru intentionat in acel interval de timp intr-una Pid fara alimente asupra mea. Bineinteles, am fost pene ‘a Masi. Se mai intémplase si inainte, insa intrasem chestiuni de serviciu si refuzasem sa accept dejunul