REZUMAT DE TEORIE PENTRU BAC CUPRINS 1. ALGEBRA 1, Namere rele 3 2. Logsritmi 3. Numere complexe 1 4. Tnductia materaticn 9 5. Progrst 0 6. Funetia de gradu 1 n 7, Pamctia deg 2 8. Propritii 8 9, Punetia exponentials, Fanta logactmick as 10. Combinatorici 20 11, Pesmatiei 22 12, Matrice 24 13, Deerninantt 27 14. Motuie invetabite e 415, Rangul unet matice an 16, Sistem de ecuai linire 33 IT. Logi de eompoaiie 35 18, Gruputi 19. Tuc gf eoxpuri ws 20, Inele de poinoame 40 Il, GEOMETRIB $I TRIGONOMETRIE 1, Trigonometrie “ 2, Bouati trigonometice a 8. Veetori 9 4. Geometrie snaitic st 5, Apliatit ale tigonometrie ssII. ANALIZA MATEMATICA, Sirus de mumerereale Limite defunct. Asitnptote Funct continue I. Funct derivable 5. Teoreme ae clouluditerengial 3. Regul ut L'spital Aplicati ale dervatelor Reprecentarea grficd w fanetilor 1. abel ea derivate 3} primitive1, NUMERE REALE 1, Formule de calcul prescurtat 2b +8] [FF =(a—Hfard) fasteg? ] for i= say a TO] [la 0P ~ a Bab Bal] [TP = erie ab] [e-F= 0-H rab =P) far = a dah F] [le-PoP= wah yes tabs Ber 2. Modulul unui numir real Definitie. Pestru orice numar real x, modula iui x este numa real nott ca [2s dat lel= a, decks > 0 si [e|= 2, dicks <0 [Nusrat] se mal muneyse ealnven absola f Proprictiti ale modululuie Tal Washer | HsaweR] [soo e=0 ra e+ velit, veer 3. Partea intreags. Partea fractionard incit ke < E44 ‘Pentru orice muni real, exist i este unie un mum intro ast Numérul be Z de mai sus se mums parton Snteagd a mumarulu real gi 56 notexzi cu [ Mai pute spune c& parteaSntreagi a nul veal ese cel mai mare num tte. alte sa egal deca Proprietat} ale part Intregis ek wen) [Meeienwen] [asia mre wok wee Definite, Pat rise mais wal 5 deny parte ucionard a fu wot eu ey al diferena dine x9 paren inteagh az, adek {2} = =~ [eh “| (Wet wer] [ajo 2e2] [erH- wy wen wed4, Puterea cu exponent intreg a unui numér real Definite. Fie 2 © R sin € N°. Definim putere ti x de exponent natural n, notetk en 2 prin E25. Dick x #0, prin defini, 2? = 1, Flex eR" sh we NY, Defi 2% — 5. Radacina patratt a unui numar real nenegativ Definite. Fie a R, a > 0, Definim rdicina patra a loi a, unmdrul weal notat ex Vf i avlnd proprietatle: a 0 si (a)* = a Proprietigi ale radacinii paitrate: ve 30, vy > 0 vi e [Fae b end) 6, Radacina cubic’ a unui numa real Definitie. Radicina cubicd a numarulu a ER este nomirul notat eu ¥@ ast ines (9) ‘Proprietiale ridicinilcubice [ee wen) (Pw 7. Radicalul de ordin n Definitie. + FieaeR, a>0sineN, n> 2,n par, Dein radical de orn pr nol fa, nundtu reat | notat cu 5 avind proprititle: Vi > 0s (¥A)" = a # Fiowe Rime N, n> 2,0 impar. Definim mdicuul de ond smpar m al fi a, mum yal | notat eu 9/5 avind propriotaten (9/)" = a 8. Puterea cu exponent rational a unui numér real pozitiv Definitie, Fieae R, a> 0sir =", mn Z, n 3 2, Definim puterea cu exponéent rational ra a a prin a” re ewe (YF2. LOGARITMI 1. Definitia logaritmului Definite. Find date mumerele reale a > 0, a # 1 gi N > 0, una soluie relia eeuaie a = 17 se snumaste lgaritomal mumaralus Na bose as se uoteoz’ x = lg, N. Citim logaritn én a Conventie. Dacia ~ 10, notin [ogig N= 1gN] numitlgoritmal scimal att ‘oti log, N= TaN] nuit tagaritmul natura al ba Dack 2. Condi side € RQ, e=2, le de existent a logaritmului a>devi | N og, N exist (re sens, este corect defnit) —> + FEW] a> 0,041, + [bgi=de> 0041 “Besos a+) ieeaoeti 2>0,reR) + floss-2 =F tog2](@> 0,041, 2>0, reRt) . tog, — Foggy] ka > 0, 0 1, 2,9 > 0) {ey + [@8e= FA] (0,,>0, 041) 4, Formule de schimbare a bazei 0.041,beR) 0) Tow et] log, b= 8 fa, t0> 0,008 log. = FEE he > 0.00% 1) T a= (b> 0 84) 5. Semnul unui logaritm ' Dac a,b (1, +20) sa 0B (0,1), ature log, > 4 Dacd ae (1, +0}, be (0,1) sau ae (0,1),b6 (1,422), otunei log < 0. din W6. Compararea logaritmilor + Pentma [a (1, 425)] si Mi, Na > O avem: [lg Ny 0 aver: log, Ny < log, Ng = NS Ne 6. Logaritmarea unei expresii. Logaritmarea unei egalitati Fiea> 0,041 + Provedeul prin care unel expresit E> D ise aociar log, P se numestelogaitmares express: E. + Procedeul prin care din ogalitaten E = F, unde &, F > 0, se obtine eyabtaten log, B ~ log, F 56 snes logaritmaren epaititii B= F. Mai malt are loo3. NUMERE COMPLEXE 1. Forma algebricé a unui numiir complex + Orico mma complex = se poate serie in mod uni ub uundea, B= Roum forma alelriod a fi 3, unde é este un mimi cu poprictaten [2 = —I] st cate se mumoste unitate imaginard # Muljimea numorlor complexe este[C= {a+b [abe R, P= —1} 2, Puterile unitati imaginare unde Ke 3, Partea reali gi partea imaginara a unui numir complex bi, partes reli alu > este [Re parten imaginari avi + esto [Bi ar anefciental parts imaginore a tui = este [hmts) = «Find dat numa compl ‘+ Un mumie complex ete uutwirreal dae si ual dock are partes iagnari0, acs 4. Bgalitatea a dous numere complexe # oud mumere complexe sunt eyaledack si muna dock an pltile rele egal pact imaginaze egal, act avtbvmen tira (G2e | coopariaele a 5. Conjugatul unui numér complex. + Conjugatul mumiului complex : ~ a+ bi este numéeul complex [F= abi « Proptitit ale conjugit: 6. Modulul unui numér complex 4 Modatul nunirului complex 2 = a +bi este umirul+ Propriet le modulus sO}yec; [ete ood ll El lvanee al [Fier] ¥ec, wen, [Pe=he] vec [Fi 2 < [al Josh] 2is22 ©. (Mneyalitaten trimer.) a.28€C; 7. Rezolvarea ecuatiei de gradul 2 + Beuatia ar? +he-+e=Ocua, bce R, a4 Osi A <0 are duh ridieini complexe conjugate date e formulae 8. Forma trigonometrica a unui numer complex + Pentru orice numir complex nenul : = a+ bi, exist gi sunt unice numerele rele * > 0916 (0,27) ate de formulae [== VAT oe mot ont =n? =] ane ett) stl inci 9. Opera cu numere complexe in forms trigonometric& + Daci 1 = rout) + sin) sie = raeoste + inf), atone ome = rior Leow Fh) Heine +) feos (ts — 2) + fain «acd 2 = rfcost + ising) 5) me NP, otunct P= (ents taint) (Formula Ini Moivze) 10. Radacinile de ordin n ale unui numir complex + Fie €N,n > 2 mumirul complex w= east + ésint) tuned emia 2* Aare m rhc complexe distinct date de: (cm pn BE) Jen he2in 4 Daca ¢ este 0 riicin’ complex gi eres de ordin $6 unital, abune aire 0]4, INDUCTIA MATEMATICA Principiul inductiei matematice Fie my un numie natural fixat si, pent fecare n > n, fe proportia p(n). Dac 1. propouiia pin) este adevirati 2, iplicaia p(k) + p(k +1) este adevirata, Yk > mo Metota inductet matematice inseam’ splcarea principiuli inducie matemati. Aceasta comport percurgerea a doni etape: tune propozitia p(n) este evi Etapa I (verificare). Se lemonstre ck propanitia pn) ste devia Etapa a Ta (demonstratie). Se presupsne e& propositia p(k) este adevirat gi we demonstreaza 1 propozitia p+ 1) este, de asemenen, acevo {In concisi,eezultéc& proporitia pin) este slevirata pent ore m > no Observatie, Hist so alti variant a metodelinduetiel matematice, obtinut prin apices acelas principal indtii mtematie: Etapa I (verificare). Se demonstres2i ek propositia pn) este adewdrat Etapa a Il-a (demonstratie). Se presupune e% properitile n(n se domonstreasi el propositia p(k-+ 1) este, de asemenea, adevisati, plo + 1y-+-yP(8) sunt adevirate in coneluve, eat ei proporitin pln) este atuvarats peatru orice m > no5. PROGRESII 1. Progresii aritmetice Definitie. Proresia artnet ete un gi de mumere cn propretatea cf care armen tacepand | | cual d,s obtine din greta termon prin nies ct css mimic mui aie pages arinetice Exempla, Si 2, 4, 6,8, 10... cseo progres artic do raga» = 2. | + [lednan te progres artted de rato — oy = apa tH WBE (Galas ete progeesieavitnetion de ratio —=> on =a, +n) Yn] ‘Numarul termenilor aflati in progresie aritmetic esteln z «+ [2m sunt termeni consecutiv al unei progres aitmetice —+ y = «+ Suma primilor we tarmend al une progreiel aranetio 2, Progresii geometrice Definitie. Progresia geometric este un gir de numere eu proprietatea ek flecare teen, inepand fr al doles, se abtine din preeweneul termen prin fnmulirea eo ane mumie nen nit ena rogresiei geometric. Exempla, Sir 1 8, 9, 27, 81, ... ste 0 progzesie geometric de entio ¢= 9, «+ [Rinse programe eonered aio aw WAST ian: te proms routed eaiog = R= bd Vad «+ [rv + sunt terment conseoutiv al unei progres geometrice oe g? = 3 3 + Suma primilor nm termeni ai nei progeesie geometries enh Pat Sythe ot hy6. FUNCTIA DE GRADUL I 1. Definitia funetiei de gradul 1 Dafinitie. Fie a,b¢ R, 0 #0, Functia RB, f(2) = ax bse numeste nce de grado 2. Graficul funetiei de gradul T eed 2 O] atu grafieul Canoe de gradul Leste o dreapt care “wok ed [a'< 0] atanet graficul fancted de geadul Teste o dreapta care "eoboant” i + Dat spite gfe tc tn Or A(-2,0) sm Oy BO 3. Monotonia functiei de gradul I ct [a> Oy] aun functia de gradul I este streteresestoare + Dock [a'<0,] tunes functia de geadul [ete strict desereseitoare fe) ere fol+ seuss aT7, FUNCTIA DE GRADUL 2 1. Eeuagia de gradul 2 + [eee he Fe=0, a, bce R we 0] se mumeste cowate de gradu & + [BEI = dad] se numeste diseriminantul ecuatici Namirulridicinilorreale ale eeunfie de gral 2 este dat de urmitoarea clasificae: JA > 0.<> ecumta are dows rdicini rele gi distinete: 25 be 2a Tl | aa | JA =0 <> couatin ane doui ridin rele gi egale: zy = ay = [SO => eouatin wu are ridin reale 4 Rdicnil mga ale eouale de yradul 2 verified releile ut Vide + Formule til ‘Daca rkcinie eeuaiel az? + br + + Bountia de gradul 2 2. Definiia si forma canoniea a funetiei de gradul 2 + (FRI Fela here ob ce Ro O]oe mumeste fumctie de gradul 2 +3) Forma ennonic fete de gradu 2 este] F(a)3. Graficul functiei de gradul 2 vf ism > Bea +R ABS Observatii ‘ Namirul punetolor de intrsetio cu axa Ox | 4+ parabola intersecteuai axa Ox in doul puncte distinete > > 0; + parabola este tangent axei Or =» A= 0; + patubola nn intersetonzt axa Ox ee A <0. 4 Vs? opin an cintmnlloy Bry 2S ‘+ Pacabota are axis de simetrie, reap. vertical de 4. Intervale de monotonie si puncte de extrem, (Cazul—a> 0] # J este strict dscreschtoare pe i) + F admitevaloaren minim yy ‘Tagine. tunel f este Im f= =+ f admit valoarea maxim yy + tsa fel = (-2 5, Semnul functiei de gradul 2 (Gaai_35o see) (Cazal_& ‘ool sem eu @ 0 sen contrar Inia aceagi sem eu @ Te) secs ov ‘esi smn ex @ Caml 5S 7@) ‘vg se ou Observatie: at rtarene, oe my {92% | [astvterema, ven o> {92% jtttercen, veer <> { a0 Aso a<0 aso wen | ea8. PROPRIETATI ALE FUNCTIILOR 1. Notiunea de functie, imaginea unei functii, graficul unei fanctii Definigie, Find date muljimile nevide A gi B, spunen o am defini o fanetle F pe mulimea Accu valor in muimes B, dec’, prins-un summit prone (formul, lege, conventie, ee), BocSeui [ slamen 2 din A Lam soci us une element ain Bott 3). Pentrno funetie definitt. po A eu vali in B flostn notagin f: A — B. + Mulhimes A se mumegte domen de deficits, ine muitinea Be muunegbe eodomensiv, ‘© Blementul f(2) cin muitinaca B se aneyte ireaginen elements prin facta f + Timginletuturor elemontclor din domeniu formeacé o submaultime a codomenilal munis émagines Jfuetic f Agedar, [lin = (ye B [existe A astelincit y = f(2)) + Dacd $c A, stunci multimea [f(S) = (y= B [existe € 5 acti ince maitimié $ prin functia f Funciile f: A B sig: A’ — BY smst egale dack A= A’, B= BY si f(x) = (2), Wee A « Pind data fanctia f : A— B, mulsinea[Gy = ((a,0) oe Ag Fat y = Fla} se nuwest imag Fal} mumeste profiel fancied 4 Dec A gi B sunt muljunl de nunere reale, afuner Frese o fanefe mumercd, iar graficl e) se poate reprezenta geometric Ine-un sistem de axe ortogonale Definitie. Fs tnetia f= A+ B, mide A, Be R, ine A” osteo submlkime a hl A unl, pe tnultinen A’, fanetia fost: s eresedtoare dack Yi, 23€ 4’, <1 — f(es) < flea) # strict creseatoare daci Yx,,21 € A’, x) <2 > Jan) < fle) # descrescitoare deci ¥},25 €4', 2 < m2 > fle) > flea) ‘# strict descrescitoare daci Yay,25 ©, x; <2 fis) > flr). a. ‘# strict monotona daci este striet eseavitoare pe A’ sun stietdiseresitre ps ‘* monotond daci est erascitoare pe A’ san deseresitons 3, Functii pare, funct impare Deflnitie. Fie D < Bo subumuline simetrick fa de origine (adied Ve © D-» x D). Spunem cf ofunctie f: D+ B este: «+ fancje porddack f(—1) = f(a), Vr € D; + functe tmparé dacs f(—2) = —f(z), Yee D. GGrafcul une funett pare este simmtric ft de axa Oy, iar greicul unl funetitimpare este sets {a8 de orgiiea O a sistema de ae,4, Punctii periodice Definigie. Fie 7 + 0 fxat §1 0 multime D & R cu proprictatea ok Yr ¢ Dv a—Te Ds +TeD. O tunic f:D + R este periodcd de puioadéT, dock f(e +7) = (a), Ye D. Observatie. in contitille definiie de mai sus, orico mame KT (K€ B) este priond a functiel f Definitie. Dact exists cen mai mici porioadd strict poutivk, aceasta se namngte peioadé principal 4 fuctie f 5. Functii marginite Definite. Fie D = R. Sprnem c& faneia f : D —+ R este mini decd imaginea funcfe este 0 smulkime marginita, adic exist m, Me R astfel ncit m < f(z) < Mf, Yee D. ee Putem spane echivalentc& func f : D> R este mlrginits daca ists K > O asthe! inet [f(e)] < K, Ve D. 0 functio este minginita dock h nua do rail ei es situst intre dou drepte paraele a axe Oz 6. Functii injective, functii surjective, functii bijective Definitie. O functie fA B eate injection dock Yay, © Acu ay #2 > fix) + fle). ‘Teoremé. 0 funotie J: A+ B este injection dack i numai dacs Yay, xy ¢ Acu flay) = fle) > 2 = 2, Observagie, Dack A yi B sunt multimi de nummere eal, atunes f este injertiva dick yf mama dca ove paral dus ls axa Or, prin punetele codomeniului, intersortesaa graiewlfunctct moet male ppunet. (Interpretaroe goometrick a ijectivitit,) ‘Teorema. Daci {= A + B este o functe numericd strict monotoul (stit cresetoste pe A sau strict deseroseitoare pe A), anc f ese injetiva Definitie. O functio J: A B este owrectin dock We B, Bre A ste incit y= fle) Te‘Teorema. 0 functie f+ A B este sujectint dack si nual dacs Im f = B, Observatie. Dac Ai B sunt multimi de numere ral, stunci este surectvl daca gi aamal dacs orice paral dusi ls axa Oz prin punetele codomeniulu itersecteazt grafcul fanetci in cel pugia un unet. Interpretares goometrie’ a surectviig,) Definitie. O fuucti f: A B este bijectind das este injectiv gi surectva ‘Teoremi, O functie fs A+ B este surectind dacs st numa dnc Wye B, Stee A ast init y = f(x) Observatie, Daci A yi B sunt multimi de nunete esl, atued f este bieetivé dacd gi numat dct orice parle dus a axa Or prin punctle codomeninluiitersactenad graff! functe in exact un pune. (ltorprotaron gecmetvick m bijectivitii,) 7. Compunerea funci yr, functii inversabile Definitie. Find date funcile f: A+ B §)g: BC definim fencfia compas a ut g cu fin soeestiordine, nota eu gf, pei of: AG, (ge Nia) (4 2), ovicare ar ze A ‘Teotems. Operatia de compunere a funetillr este asoeativk, aio (hog)ef=holgo), exicare at ff: AB, 9: B— hi OD, Definigie. Pind dati muna novidi A, definite Junetia ientiod a mulfini A, wotatl cu La, pein 1a: A— 4, Lale) =, oneare ar i eA, ‘Teorem’, Fiind data funetia [+A + B, avem fo a= Igo ff Definitie. Spunem cio funetie fA + B este inversbild duck exisa o funetie >! B+ A] ste net fof asi fof = I, ‘Teorem’. 0 fanctie fA —+ B este inversbild dacs numa dack este bijextiva ==9. FUNCTIA EXPONENTIALA FUNCTIA LOGARITMICA 1. Functia exponentiala *,mumt fanctie exponenpialé de taza mal jos, redau gafienl functil exponentiale de bazi supraunitana, respect de bax Pentru e > 0,07 1, defini £2 — (0,42), f a. Figurile de | subunit, Proprictat ale functiei exponentiale + Monotonia Fanctei exponentiale aca) fs 7 adit [i me Ran ] 4 Punciis exponential este injectivi. Prin urmar, dac 2, eR got =a", tne x, = 2. « Functia exponential esto surjectiva. Find sl injeotivd, relic funetia exponential este Uijectis, + Funetia exponential este inversublli;lnvers el este functia lgatitmick 2. Punetia logaritmi Pentru a> 0, a # 1, defini f ‘gure subunitar +R, f(a) = log, mumita funcfe logartmick de nate deb supronnitari, nepectiv di reba apartProprictati ale functiel logaritmice + Monotoniafunete logritmice: Geta) Fe 7)ete Fame Ran co wen be TEA] GeGi Faas fameRan a atune} mumiral a11. PERMUTARI Dei Os ne Ws hn) = Wo oa pa mre a Prom rma om mtaat = (by gby of) aby) Permutarene=( 1 2 3 0° ® 12-3 ™) 65 so mmeste permatare identi. ‘Numndrul tururor permutérilr de gradul x este egal eu neck card (Sy Exempla, Mulinea $5 are 81 = 6 elemente, Mai pecs: geoff! 23) (128) (1238) (123) (128) (128 "Ua zadhisa}lershasis(sia}(sad Definite. Fie permtarile 0,7 € Sy. Definim produsul seu compunerea permuticilor & i r in aceastéordine, ca Bind operatia prin earo se obtine permutaren @0 7 & Sy Tn tocul notated o 07 5 prefer nota 07 5 ated o (cay ais) of) ai) ) (sty ro) wm) = (ey cay ad n ) (atria otra) ofri8)) «5, (rim) 00,08 = ota, ...,0% oo, Yn eNn > 2 Novi o weap. rea pawn = (32 3) ar=( Gay aon (eel ee Re) Ate) 2 si) ea Observim c& or ¢ ro. Produsul (compunerea) permutirilos are unmitoarale prop 1 Produsul permutdrtor este asociti, ack lorie=aireh, Ya7.ve Sa aa rutislor, adic 1) Ss ete eloment nents pnira pada ps cemeo=o, Woe Sy 3B. Orice prmutare ore inversd, adits Yo © Sq 30" €S, wstfel inet 00 Pormutarea o~! se mumeste inverse permutii 6 = oaObservatie. Produsul permutétlor uu este comutativ, tu sensul ck exist or or are. 2345 teonia(1 2345 Ts ap )omenneteot=(2 2345 empl, Petr = ( Definite. Find dtd permntaren o © Sy, w uuete neersine a Ini ¢ orice ere endonat (jeu 01), Nota eu mo) uml ututor iversinlor perm Numirale(e) = (—1)* ge aumest sinatra permit o + Dock e() = +1, atu 2 se auseste permatare pad + Dac (0) 1, atuuel ¢ se mumeste yermutare ped tsenoh Pats emanne= (4244), oom a) Selo) = (= =1, adiek @ este permite impar. Siguatura produsului a douk peruutiei ese egalé cu produsul sigusturlor permutiilor, aici clor) = e(e)e{r), Yor € Sy {In consecint (0102-09) = (os}e(02) el Yor.e2s-+-0p€ Sp, YEN (0?) =(ele", Yee S, vert Be -12. MATRICE ——— 1. Notiunea de matrice ‘Definitie. Fie m,n e N°, Numnim matrice de tipul (m,n) ofunctie A: (1,.me} (l--yn} + C. Doci notim Ali, j) = ay €C, ¥¢ (L,-.m).J € [yom atte vom nota pe A sub forma: nom Om aucun tablou eu m lini gn coloane e euprinde valoniefunctie A fn lo de matrce de ial (m,n) se mai spane matrce cv mtn in coloane, Numerele comploxe a $e muses elementele matric’ A. De mute ort petra matiogn A se mai foloestenotaga prescrtat A = (sie Notian cu Myg(C) multizes mtrielo de tipul (m,n) avind elemente mumere complexe Dou matice A= (aghigign © Mng(€) #8 = (hghcugn € Mng(C) sunt gale dak | imal Alact au elementlesespectv egal, ai ay = By, We (I) 2yor-yIm}s We {1,2 00. .Mh ‘Cazuri particulare: ‘© Dacé m = 1, atunel mattices A este de tpnl (Iyn), se aumeste matrice fine tare forma ay) atunci matrioes A este de tipal (m1), 8¢ numste matricecoloand gi are forma + Dack n= -[ + ack m-=n, atte} matricta A exte de tipul (n,n) gl se numeste matric ptrticd de ondina m [Notim en Ma(C) muljimea matrieeor pitratice de ordin n evand elemento complexe Pentru 0 matrce pittivd de ordin an [oe an] sistema ordonat de elemente (ts) @24) «++» dyn) 8© aumeste diagonal principal a matric’ Ay iat ‘sum elementelor de pe diagoualn principalé se mumeste wma matricet A yi we noteazd ex tr(A). Agadar, +m 8.2. Operatii cu matrice 1. Adunarea matrielor, Fie = (a) € MmalC) 3 B = (biigtsn © Mmo(C). Defsin ratroes C = (ey)igign © Mng(C) une 6 > a + by. Yi € (L2,.ccm), ¥ © (2a) Matrio C ae mimogie sia dintre matrizele A i gi se uoteask C= A+B, ir operat prin cae oriciror dou matrice 4 51 din M@fy.«(C) i se ascinz sua lr se numeste adanare Observatie. Adunnzen a dow matriv se ponte eet untual dack wtricle sunt de aelag tip, Aduuarea matricdor are urinitoatee propriety ‘+ Adunarea este asociativi, aca VA, B,C ® Mya(C) =2 (A+B) +0 = A+ (B40), + Adunarn este comutatii, aici VA, Be Mya(C) —> A+ B= B+ A, + Blement neutr, Matrices de tipul (m,n) ale cre clemente sunt toate egale cu 0 se notesz’ 04 Omm $186 mumneste matricea nal. Motricon nul este element neutra pentru adunaren matrielr, Ac A+ Op = Onn + A= A, YE My) + Orice matrice are o matrice opusd, adi pentru orice A -A (0) yguam € Mng(C) exist matricen SAE (A) = (-A)+ A= Onn (-A)istem © Mran(C) nuit opust a matrices A asl ini Observatie. Pentru A,B © Mny(C) sume A+ (—B) se notensk mai simplu A— B gi se nuaeyte Aiferentadintre A si B. Operatia prin care oricdror dow matricw A gi B din Ma(C) lise axocicd fren lor se numeste seidere 2 Inmiirea matrielor. Fis A = (5499 €-Maa(C) i B Oadiggen € Mug(€). Defi matrices C -. (alg € Mag), unde ie» Gab + Caan + +n Yasbin We (1,2)... 5m), Whe (1,2,...p) Matscea C we muneste produc dint matrcele A si B (in acest one) se mteask C= A. B, ir oneratia prin eae orchror donk matrioe Ae Mdna(C) §1 Be Myg(C) Wen aocied produ! le Torso muesli Observatie. Are sens si vorbimn despre produsl matrices A ca matsioes (in acest crdine) numa lack unica de coloane ale matroe’ A eto egal eu mami de lint ale matrices B. ‘nmuljiver matricelor are urmitoatele proprietatt + faults este asoiativ, in sensul ch VA E Mag(C), B © Mag(C), C€ Mya(C) oe le egalitatea (A B)-C = A-(B-C), + Funan ariel coe disruteda stings ila dreupta fold de adunae, i sensu YA e Mna(C), B,CEMay(C) —e A (B40) = A:B+A-C | VA,Be Myg(@), Ce Myg(©) > (A+ B)-C=A-C+B-C. + fx mules M(C) exit un element nesirs fac de Fama. Matricea pitzatick de ordin 10-0 Ol o Cen te proprietatea cl oricare ar A © Mg(C) ate loc AJ, = fy: A = AL Observatie. inmulhiren matricelor nu este comutativ fa sensu! cd, in general, peatru 4, Be My(C) avem A.B # B-A, 25 -sa cu sealari a matricelor. Fie A 5. onal (0u)tggn ¢ Mnn(€) sia © C: Dfisim maces = (ohgiey € Mag(©), unde by = 0-ays Vie Eh 2a mb, MG € {1,2s.-ym}. Matticea B se umete prs diate mumdral (ou salar a) gf marien A (fa acest ordine) sso note B= aA, lar operotia prin care orca alas a € Ca orci matice Ae Myg(C) Hw arociak produ A se nue fie ou salar (la tinge) faxes ou scalar a matielor are urndtoarele propre 4 Dack AC Mg til 1- A= A + Dich AC May $1 0,0EC, atin (048): Am a A+B-A, + Dach Ae Man $1 6,B€C, atanci (0-0): A = a- (0A) # Dich ABE Mug si a€C, snc a-(A+B) =a: A+B. + Dick Ae Myyy BE Muy $6, ance: (A-B) = (a-A)-B. (i ee | 8, Transpusa unei matrice Fi A = (aj) sign € Mrna(C)- Matriena At = (yen € MC) ude ay = a4 pets cise dee (2,..yn} sob (1,2...) ve mumeste tonspusa marie A Mairicen Ave obtne din matrices satfl prima ine di A devine prim colon din A", down Unie din A devine wdous coloan din A aga ta parte, a na ine din A devine an —a eau, din AY Mai pres iy aap na13. DETERMINANTI ee 1. Notiunea de determinant Definigie. Find date mation pitrtick A = (aj)pcige © Mol), mumim determinant alsin sumérul complex det (a) = |°2 °° "| 9% efojeritans as one S este linen lon ons > ae] tutucor permutrilr de gradul ms e(9) este sguatura pert Cazuri particulare: Duck = 1, tel dt (A) = eu = a + Doct n=2 stan (4) =o" 0m = 9° ay + Deck n = 8, atunci et (A) = Joan axes) = any -tn039% 9-095 9-O5dy—Ahs tas 04 a9 8B BHA, fon a2] 2. Proprietiti ale determinantilor 1. Determinant unei matrice coincide eu determinant matrieitranspuse, ack dack A © Mu(C), tune} det (A) = dot (4°) 2, Daci toate elementele unei lini (sau coloane) dintr-o matrie sunt nile, attnel determinants dele 3. Daci intro matrce sehimbsin dui nil (San colonte) intze ele obtinem o matrice cane ace Aeterminaatl egal cx opusul deterininautulal matrice iniiale 4. Dak o matric are dus Hl (au coloane} identice,atunel dterminantul i este wu 5, Daci toate elementele unei lini (sau coloane} ale unei mattice sunt mullite en un namie @ objinem o matrice al chee determinant este egal eu a inunttit eu determinant metic! iifile 6, Daci clementole & dou’ lini (sau coloane) ale unci matrie sunt proportional, atunel determi antl matrce ese a | 7. Dack clementele uni tinii ale unui determinant sunt serve ca sume de cite doi termes, ate Aetorminantul se ponte sere ea sums de dot determinant | yah ola + of a tm | [oat One© proprietate aveminivoate are Toe si penteu coloane Jon = aly tats oe aul fom oo ym ama| foe ay os ae fn aah) ef fem ay > am) fon yy ou = oy Fay = da fame oy 2 ban) [to ap 8, ack o line (seo coloans)« unei matiee este o combinate linia de celeale ini (sau colon), | stuneideterminantul matric’ este nal 9, Dack lao line (sau eoloand) a matrie! A adunim clomentele altel Ll (su colonne) tui cw acelag) sum, tune! matrices obtinut are aceagi determinant si matrcea A. 3, Calenlul determinantilor Cael daria de nin dota n= Degnti, Dra de rd a 1 aes i pln dinars il a oe ——=s—CiCKSs tam omplonen apr dome Stewinnt "erent Fe dermis a leita de ondinn se ponte ruc I caleutu wnakanum mua | uli d rin. Atue penta ore € {2m} a8 loc egalitates [d= andy + anda +--+ dindins] uutniti deevoltarea determinantului d dupa hinsa i. De asemenea, peau ores j ¢ {1.0}, ate le ealitatn [d= oy Feud ++ ua] uit decvltart dterninanta up cola oe 4. Formula Cauchy-Binet Dacd A, Be My(C), atunci det (AB) = det (A) - det (B). ‘Consecinte. a) det (Ay - Ay-+-Ax) = det (An) det (Aa) ---det (Ay), Vay € Bg(C), Wh & Ii 1) det (AY) = (det (A))*, WAVE Ma(C), We» 1 ) a14, MATRICE INVERSABILE 1. Matrice inversabile. Inversa unei matrice inversabile Defini Spunem cH o matrice Ae M,(C) este invrsabild dacd exist o matrice Be My(©) tol ncit AB Bs A Iq, unde Jy este matrion unitate do orn n Matrices B se aumeyte inversa matrice A gi se note cw deci Observatie. Matzioea At defnita aii sus ete, de aemenes, iver ‘TeoremiA. lnvesa unei matrice pirate, dat exist este unick ‘Teorem. O matrice Ae My(C) 1 inversabilé dacs} mama dack det (A) + 0, in ecst eaz, A“t = AP unde A" este matrices adjunct a metre! A. Gi 2, Calculul inversei unei matrice ae | a aa On | Fiematsicen a= | SF 2 % Te aio) tunel Aun este inversabilé ne rim + Daci det (A) # 0, atunci A ese inversabil st tovem ls etapa urmitoare, Etapa a Ti push mates A Btapa a lea, Se serie matrices njaneti matscet A An Aw A An Ano Am ae Ay Ane os Ay nde Ay st completa gti emena y din mtn [dy = (COPA yee ‘minorul lui A‘ rémes dupé elitninores liniei 1 si coloanei J). Btapa a IV: Se rere matrices inversi a matricet A aaa my 203, Exemple 4. Flematriow A= ) es Suse adc Atenas inn iat ioe ealeulene AM Rezolvare. ‘Btapa I. Caleulim detorminantel lui A: det (A) ~ 121 2 1] =1040—> A invereabi o1 Dip Sensing = ( Btapa a Tea, Caleulim matrices adjuncts A* 20 } vem: Au = (" ae 7 | format pi mires 19 cloaset 2 ‘in mations 4 Ai = "h 2 tant] J 8 | nis ola 2 ain matic ‘iu mod aseménator, objinem: Ayy An = apa aT¥-a, Cain mstrva ments A-t= (a3 rb obea ar ae 2. Secmsiut mtion a= [8 8 SJ) _ 2) Aritafich A-A'—a-dyundea =a +E + a 1b) Demonstrate, dank A’ Oy, stl A este invesabils see AL Rezolvare.s} Calcul dirt.) Mai init, A-A' = aly —> det(A AN) = det (0-1) <> = det (A) det (At) = a! — (det (A)? = a —e det (A) =o. Evident, «0, denaree tn cz contra, daca = o +++? = Oamobtinca = b= c= d=0, adic A= Oy incontiadiie ct ipoteza A # 04. Pen ume, det (A) ~ 0? #0, dct est inversab Tien A= Attn tA (2 a) = (208) = fe rm ‘efi inverse nel matriceinversabile,abtinern A hss a15. RANGUL UNEI MATRICE es Fie matrices A'© Mzq(C) cum lini, n coloue gen clemente numer complexe 5, de asemenea, fie numcul natural baste inet 1 < & < ann (ran). Definitie. Numim minor de ordin Fal matrices A doterminaatul use matte pitrate de odin & ale ett clemente ve a I itersectia lini si cloane ale matrcci A. Observatie, Matrices A= Mna(€) are CC minor de ordin k Bxemplu. Pentru matrices lteeminantal ‘este minor de ordinul 2, deoazeceelemetele sae se aft ln intersect ditoe Hallet, fg colonel ec. Definite. Fie A € M9(C) 0 mattice nenuli. Spnzem ci matrices A are rangul rg serie | rang (A) = r, deci A are un minor nemul de ordinr, ia ti minori lui Ade otdin moi mare deat r (dues exist) sunt nul 6 Prin conventi, matricea nul are rangul O, adie ang (O, Exempla. Matzicea 0 o 0 feist) 0 14-2.a--240, jar tofi minor do ordin mai mare dovat 2 sant wl Teorems. Fic Aé Myio(C) 0 matrice nenulé tunel rang (A) = r © N* daca gi numa dak exieté un minor nenul de ordinal ral fu A, iar toti minori de ordinal r+ 1 (duc exist) sunt nal Definitie. Fie matricea A‘€ Myq(C) 91 4, un minor de ordisul r al matrcei A, 1 < y= amin (m,n). Numim bordare @ minorului A,, proeedeul prin eave, ediugiud lui A, elemente de pe o | line i respectiv de pe o eoloan din A, se obtine un minor de ordi r+ al ui A Se eee eee Se‘Exempla, Se consider’ matriows 2 Pent nner =| 22 est dnt dni vin a ‘Teoremi, Fie Ac Mna(C) 0 matrice nenulé, Atunci rang (4) = re MN daci gi umai diet vist un minor nena de ordinul r 4, ali A ar tof minorit de ordinl r+ (dc exists) obinati iin prin bordare cu elements ale Tui A, sunt nul. Pentru calclul tangulit nei matrice, vom flo ua dintre metodele expuse mai js + metoda ascendenta, in cares incepe ew un minor nenul de ordi. 1 i prin bordare, se obtin minor neni de ordi et mal mare; + metoda descendenta, in care se incepe on minor’ de ondin masim r. Dac oti minor de onda + sunt nul, stuncitrecem la caleulal minorlor de oedin x ~ 1. Procedoul continu pink end gis un tminor nena stil obtiuer rang mated date. Bxomplu, $i calealien ranyul ll -12 10 2:1 -1 1 ) prin metoda ascendent 33 01 «+ Alogem ua minor nenul de ordi 1, ea situa la intorsetia dintre lina 9 cloans. 1: Ay = [ell 1 #0 zang(a) > + Borla den elemento de pe linia 2 9 coloane 2 sf obkiea: . ‘ase 2h Become amiayz + Avem acum dont moduri de bordare, peutru a objine minoti de ordi aa 120 =a - 211 etl 331 ao16. SISTEME DE ECUATII LINIARE 1. Sisteme de ecuatii liniare. Clasificare Definite. Un sistem de forma + tanta = 5 = be | ‘# mumeste sistem de m eouafiliniare eww nerwnaseute 24,250 CCooficlents neennoseutelor forma matriele on aa On na am by yon my) gg qe fe tee oo am be 4 aa eee oe | Un n—uplu (ar,a2,...,44) s¢ mumegte solufie @ sisteraului dac, inlocuind xy ew ay, 29 cu a, Ua em es tae + cmp dc lpn a 1 Spit empl de we nt se 5 Spi stot nde pu a + Sota thet ae ee 2. Rezolvarea sistemelor ‘Teorema Kroneckor-Capeli. Un sistem de eens Inge este eompatbil der yi moma daci rang (A) = cang (2). Btapele rezolvarii unui sistem de ecvatitlniare: 1, Se seta matzioele Asi A. 2, Se caleloazA rang (A). Pentru aceasta, so cant un minor nenul A, avind ordinal ral Iai A, ast inet orice minor de ordin + Lobtinat din prin bordare eu elemente din A, sie tl Minoral nema (eaze dé raugul lui A) se numegte minor principal, 8, Se calenleazi rang (A). Ast, este sufcont sit caleulim toi minor de ordin r+ 1 obit din tninoral principal & prin borage eu eemcate de pe colo terteaior bee ie eameate de pe o | lie ramasi. Un astfel de minor (acd exis) se numeste minor earacteristc. Apa situate: | + Daca toi minors carecteristci sunt nub, sistem este compatbi + Daca exist cl putin un minor earacteristic emul, sit | 3 este incon |4, Se deterniné mulfmwa soluilorsitemulus, Apar astfel situate: + Paci [rang (A) = rang (A) = n,]atunelsistomn! este compatibil determina gi se rezoWv flosind ormulele Tai Cramer: ne A aS as ae unde & = det(), ior Oy este deerminantul objinut din prin imlocuiren coloansi & eu coloana termenilor liberi, + Daci [rong (4) = rang (A) < n,] stunt sistem este compatibil nedeteruinet. Necunoscutele ‘ale civor coeicen(} spar in minora principal se numese necunioscute principale, iar ecuaile core spunzitone inlor minorulh principal x numese ecu principale. Celelealt se mumese necunascule Seoundare,reapeetiv ecuatitsecundare, Pentru a reaol sistem, péstrien numa ceuaile principale, ecunoseutele sccunce se renotexzd sso tee in memtbrul deep, epoisstemal objinut se rezolvi cu formule hui Cramer sau prin alte medode. + Dac [rang (A) < rang (A),]stune sistem este incompatibil ‘Vinind cont de cele discutate mai sus, teem Kromecher-Capelli se poate teformula ase ‘Teorema lui Rouché, Un sister de ecu iniare este romps dae} nua dec oft minor araceristci(dacd exist) sunt al 3. Sisteme de ecuatii liniare omogene Definitie. Un sistem de forma | oun Haan stance tat + eae tb Ogen =O it + Maas + oF In care tof ferment iberisuut nul, ve mums sistem de ecuai Kintare omagene. Observatic. Orie sistem de ecuatiilniare omogene este compatibi, itrucit se observ ci (0,0,...,0) este solute a sistemului, mit solute mul sa sfuie baal Rezolvarea sistemelor de ecuatil liniare omogene comport sceeas)etape ea in resoliaees sistemelor de weusi nlareoazeent, + ack [rang A) + Dacis[rang (A) xey = yer, Dofinigie, Fie logea de vompoutie" ». Un element ¢ © Mf este element neutra pentr logs de composite” > Yee M. duck eve —2+6 ‘Teorems. Daci o eye de compuztieaduite clement neutru, atunel asta este nic Definigfe. Fie logea do compositie " «" asciatva sl cu elemental nentex ¢, Un element 2 € Af ‘ste simetriabit fn raport cu legen de composite” +” duc exist a! © M astfol inet xan! = 2'¢x Elemontul 2 eu acest propritate se mumeste simetrical elemental 2 én maprt ou tegen” +" ‘Teorem Daci un elanent est simetvzabi,atunei el adinite un unieeltment sitnetsi Definite, Fe MY v mitime nov de vompozie f pe AO subanuljime wes Hai | A se mmeste pate stabil a lai M én raport cu legee de composite” +" dack ¥a,y =H => eye H18. GRUPURI 1. Notiunea de grup Definitie. Un cupla (Gs), unde G este o multjime nevi, iar” + G, co mamoste grup dc sunt verficate uritourle condi: 1. "+" este lege de compotitie: ¥2,yeG —» xeye C; 2. "4" este aucintivi: W,y,2€C <> (e+y)sz~ 2+ (ye); 3. "+" adiiteclomont neuten: 3e¢ G ase init 2 +e = e422, Vee G: 4. orioo element din G este sntrizabil a raport en legen" +”: ¥a © G, 2? eG astll inet pet everae, Dac, in plus, este vrficata i proprietaten esto o lege de comperitic pe 5. "+" este comutativi: Vryye @ => 24 y= yer, atunel (G,+) se uuameste grep comutativ sau grap ation 2. Izomorfism de grupuri Definitie. Fe (G,+) si (P,0) dons grupuri. O funetie f «GT este izomoriam de grapurt dicts 1. f este morfism de grupur,adieh fle+y) ~ f(2) f(a), e,y € G: 2. Fete bijetivi, fn condiite definite, spunen e& grupurile (+) si (F,2) sunt somorfes serian (G, ) = (P,>) {naz contra, dc’ nu exist un zomorfsm de la (G,+) la (F,2)atune grupurile mu sant zomorfe si seriom (G,») = (T,2} Daci (@,») tte grup, Jor J: G+ G ete mortsm de grupun, tune J se uuuueste endomorfom al srupulut G. Dac, fu plus, f este bijetivi, tunel se aumegte antomorfism al grupului G. ‘Teoremai. Fic (7+) iP, grupusicuelementele neutre gi rspectiv e» Dac funetla f+ ‘ste morfism do grupuri, tune: 1 fle) 2. fe) = [lel Yee. 3. Subgrup Definitie. Fie (G,+) wn grap i Ho submultime nevidi « Ini G. Spain eb Hf este subpryp al rupulul Gack pervclos (H,+) este grup, Observatie, Docs (G,+) este un grup eu elementul neutrn e, atunei((e},+) si (G,«) sunt sul= frupur ale grupului G nusnite sutgraper improprt. Orice alt subgrup alli G,difere de {e) si G se liuegte subarop propri ‘Teorema. chivalete: ee Fie (G+) un grup 51 Ho submuljime nevidé « lui G. Unmitoarele afirmofi suntA. H este subgrup al grupuli G 2. vz,yeH => ceyeHsivreH — a'eH 3 Yn.yeO = rey eG. ‘Teorem. Fie (G,+) un grup si H o submultinne neds nits Iai @. Atuuct este subgrup lui G dacd gi mum dack ¥e,ye H => x+y € H, adick H este parte stabil ul G in raport eu lege 4. Grup finit, Ordinul unui element intr-un grup, Definite. Un grup (G+) se xuzaste sep fit dak mine G te fi Dack 6 vt) tune carina Noll G ve sume onda grapalt ise notewzd eu ord (6), Definite. Fie (Gy) um grp cu elemental metry sf «6 G, Spunem cia este element de | | nin nt el orpntd G dac exit m eR nfl nc =e xe contar, pune eh element are od ni Dack ete un element de odin Suk al grup G, atunci cl ma mie m © Neu propitaten a — ewe sant erin leet af gral Gynt a)» me ‘Teorema hi Lagrange. Fle (G,) un grup fit ev ord(@) » ne N* (a) Dai este un subaru a i G, ator (H) dvi ond) (0) Deck oC stunt or (a) ve ord(G) a19. INELE SI CORPURI Se 1. Inele si corpuri ee Definite. Un tipkt (4,+,-}, unde este o muline nevids, iar” + gi" sunt dowd lexi de compote pe A (notate adv, respectiv muitipleaiy) se numeste inet dick sunt indepinite rmitorele condi 1. (4,+) este grup abubian, aia 4) "+" este lege de comporitie: Vz.ye A —» 2+ ye A; b)* +" exe nsocintva: ¥ayy, 2A — (24 y)+2=24(y+ 2); | 97 +* admite clement neutru: 30¢ A astelincht 2 +0=0+2 = 2, re A; 4) occ dement din A te suet In rapt cu nga" +* Yo 4, 3-2) «A atl at | ste comutativ: ¥a,yeA — aty—yes, 2 (A) este monoid adie 8)" este lege de comparitie: YzuyeA <> a-ye A; 1B) >=" ee asociativi: Veyy.2@A =e (2 ype = 2-lye ©)" edite element neutru: 31.¢ A sefel eit 2-1 = 1-2 = 2, Yee A 3. "ate distibutivd foykde" +" :vn,y2€A me elyts)maytezyyisle=yeres, | Daci, | = plus, este verificati sl propretaten 4. "7 este comutativi: ¥a,ye A <= 2-y=y-2, | otuues (4,r,») se numueste ine! comutati, oe Definite, Spunem ei un ine (A, +,-) nu are divisor ai liso, dock Ve #O,y20 —=> 2p #0, unde Oeste elemental nent al lui A in report eu legen "+" fn cas contrat, dack exist 2 # 0,y-# 0 asl inet 2-y = O,atune spunem ef xs y sus dicot bu zero din inelul Un ine A comutativ, cu cel put dou elements gi firs divao ai In zero se nuneste domeniu de integritate | Definite. Ua inet (X,+,.) e mumeste corp dack are cel putin dows elemeate ‘i orice element, ¢ K, 19 Uestesimetrizabil im saport cu legen”