Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • 1.1.fizica Nucleara

    Uploaded by

    Iris Baker
    3 views10 pages

    Original Title

    1.1.fizica_nucleara

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    3 views10 pages

    1.1.fizica Nucleara

    Uploaded by

    Iris Baker

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 10
    ig. Ings ca de nde" de feovens rio ences: ‘rub omen) iret cimpui princi, proto pier riestarea saline revinla pci ein de ehlibr, teen pinto fad dang care const dint-o migeare de rotate asemanatoare mised ni ‘ezn mpl cri cmatun sera dereronace ese recep denise bobine detectare.Amplitudine semnaalirecepioat ste proportional cu numiel de mclee de din prob (ig 14), Pro toni de H! care se vad mai bine sunt ex legai de apa gris. ‘Acest dul: medi dense in ron apa abe esl ete cone num 1% api aparenear carlin Fae aving potriinmisea, produc seminal fat sae. Figt4,Somnaol sub formt de unde poate f Invent de ete babe 2 ee A emcee cremate Soc ee erento sessing cinta hmnn en cee ont ronnie ete renner cee nc nt cml ee eaons anh riers eae Binsin tera a tek eine ee encore FIZICA NUCLEARA, Radioactivitatea limi ani seoluluial XIXeas-a ict dita descoperi, Sermis ss arunee o priviein interior atomului sis se ye0 Sere do probleme rferitoare la structural: au fost ite razele Xi fenomenl radioactivtii- In 1895, Roentgen, Huminesenja nei ser substan sub aeunes unui fx rapri (raze etodice), a descoperit in locul unde ead pe substantia nate nou form de rac. Curind, etre feud de Roentgen fdcianulfancez Becquercl, 2 stdindfosoresceni snurilor de urani # dscoperit in 1896 fenomenul radioaetivitit, Crile minal care con suri de ura, find alcatel fogratic gui Pvclll eu fina ve eau pela inputs ‘sm sted wen 127 februari 1896, Bocqueel fost nevoits-ijnteryp experimen pentractevai nace impo ucts de min, eiradat-a ala poo lad ftom in-ocamerd nuevos Duper fioricet un reutat nga lace sa ineantenactlafelmpancee une cus sta duran, Experiment leroaau arta accept a slr rau deainnegs lca tain decimal inset pt scum dies inpeailaminee nso raves sara iors inviabile caress eit spontant ans aesepace four Dupiuntimp Mary Skedowska-Cure, cerceting diet sub- stan descopeni computor ca ni omitspen nvmite az invite care nmr placa fotografie cont Proprieatea atonilor de emitespontan, fr invents in ars, ‘arnvalecaajionaa asap fries mm Fadioactivitateieratomitnapectvi-radioaetiv Contnuind experiment sal, Mary Stiodowsha-Cure « escoperitan fn ca unas srt de aa pode © inncgrie mai ecetut a ple oograice det srl pre sl rats rani pu Ena presi acseminralecontn un sdaos asinsemaat dint element necunoseut, cre are © radoatviate mul a mare ural Mary Slecowskao> "pret sls, iar Cre cepa deialareaest clemenin mines mate dru, etn o mune ae ‘7a, binant combina de biti baru care veau9 ‘alii foarte inns. Elemental radiacti conintin compu Sisnutlusfosmumit pol oni wiaeelerentleritncompan bari fost mumitradi. Acestedoud clement, cre ea Je M ier, na fst separate ub form pur existent uma deradiia lr ra defintivaa existent poloniulusiradiuli sit, Din sarea de radiu ea a obtinut radiu pur, un met agi scndndor aril rin propria Bonin chins Gerad de ovimai mare dcit cea rani [Natura radiatillor radioactive sisi au aia radiata radiontv este complexs, Doct tl de radia est inchisint-o cutie de plumb ee are © ug aceast cute este aeza ine dou pict incdrcate bide semn contra (ig. 15), radiaia care ise prin then ai in ep pail adil devise ct plac og fesreoiceurmn naa odevaievas in urmare, pariculeleposra saeina pociiv, {einranchng magnet 3s Tabetut 1 Caracteristicle radiatilor ionizante Sees tie 8 r Soran = = 0 Masa < Tsao | —o. ‘ueza de propgave | 07000 Kew [70 O00 kw] 300 000 Ki Poreursul nae z0en | 20m | 100m Parcel sub (guiereadepenersre) | _oSmm_| asem_| osm Denstata de ionizare [10000 pin) 10 plima | pina Structura atomulul ‘Studi fenomenelorradioativii a adus msi multi claritate Ineunoatereastrvcuri tom {n.1904, Thomson propus prim model de alom; el concepea atomul cx ster ineireat ziti in ntciorul iia sunt isin inl sinesiceleoni. Aeestmodel are de atom nu corespundes {nsreaiti, Experiment li Ruberiorcectustein 1911 audscs| ‘model ai Thomson sau servitea baz penteucreares model clara atomu Rutherford a avutscopul si explice modal de distribute « sarcinilorinatom, Pentru aceasta, ela studi recerea unui fscicul de particule eprin fete fare subj (grosimea 107 mim) fabricate din liferite substan solid. Pentru nregistrareaparticuleloras-i uilizatun crane sulfur de zine (28) Schema experiment ese dating 16. Rezultacle experimentelorau fostimprevizbile, Aproape tate Particulte ctreceau liber prindiferit fie, ir s-yimexifice practic ‘nergia i direcia de miscare. Numaiunele particule in medi 1 500 000) sufereau o deviate pronuntaa dela direa nfl uncle nt cle incepeas, dup ier eu oi 8 se mist In Sens inves gdideauseintilai pe cera situa naintca foie, 6 oi, ernede Z8. date experimental -au tas o sere de conetu- | majoritatea patculloratreceau prin fit fas nerpa directa de misare, reac eletreceau fri particule, De sci rezulti ci pariulele materiale ltunle particule ce suereau o deviate pronunata in lor cu fois, sic8opartea lor iyi modificausensul icinduse nape, dovedea ci cl au fost daviate de Pozitiv a atomului, care are o masi relativ mar. umaul de particule «care au suteito deviatie elativ mic (1:500 000), rez ci pateaInctreats iui ocupdun volum nensernat. at piv atl cena un vanes msime deordinul 10” giem. excmplu pate si nedcao imagine micimiidimen- rsa Jenstitilor enor. Volumnl taturrnacselor in| mde ap reprezing a milan pare dint-unsilimetna uate lr este de aproximatv 0 ond, a Intrucat atomut este neutru din punet de vedere electric ‘reat ci numirlatomie (2) est egal cu numarl de electron din atom (N), Inummaacestor eonstatar,Kutherford a elaborat modelu ato- ‘mic similar sistemuli solar, Conform acestui model atom este ‘compus din dout elements principale: un nuclewcental eu saci pozitivasperifeia slut din anunitnums de elect sta Jadistanje mari de"simburele” central Electron se mig cu vteze foarte mari in jurul nucleululato- ric pe orbitecireuare, Aceste viteze mari suat necesare, deoa- rece, electron, avind sarcini de sens opus ar putea fi atrasi de rele Concepjia li Rutherfonta fo perteeionat in IOV Ae etre IN, Bohr, care a apicat pentru modelul atomic, coneluzile tearis ‘cuantice ae ui Planck insti Distrbutia elecionilorpecireumferinje a fost inlouiti cu _ruparea lor penivele energetic. Fiecirunivel it apartine un nmi fpumirdeeletoni ear il ule saul satrears les toni nas aceluaginivel se earaeterieaza print rezera de energie prea dented. Deci se gasese aproximativpeaceasinivel energetic Intregul invelig electronical atomului se deseompune in nivele energetic, notte prin literele Ky L,M. "Electoni leedru nivel umitor se gisesepeun nivel energie ‘nal superior deci electron din nivel precedent, (Cand un atom primest oanumit canitate de energie, acest energie este captai de un electron orbital, atl elma mai poate imine pe orbitarespectvi, cise deplasea4 pe orbitaeu eneeie ‘mai mare, deci cu un numde cuantie mai mare. Aga stare de instabitae se numeste tare deexctiea atom cares termini ‘eu reintoareereaelectronuli pe orbita nil, Trocerea unui elec ‘ron de pe orbitaexterioartpe alla intrioarl est insti de emisia vei eto de aind. ey Structura aucleulut iva tat chute sun parle Senosmen conte thle prove Rutherford relia, tact nctlistral azote Ase rc nclenr Cn prune eat race dnurndemitetnmiceu dehiogsn 1H, 3 cia dn xiem 2 vant hres mer spetectn Se fe + SF intermedia, comps se descompune sproape pdunnucleudehidogens ransforming-setni-un ; Sr + ins fo. ‘ucleelor si alte proceseelementare pot f eamere Wilson sua plicilorfotogafice— ele difertelor panicul nearest. descopeit ect mica analogs peiruosene de (F-$i,S,K etc). Toate acest eat sunt insotte de isuntelemente componente ale tuturoenaceclr denjles ci toate nucleele nu po frcompuse numa tInacesteazelearavea numere atomise gale lorde mass A eFitmentale pracum gi considerontal teoratice au ucleu nu pot existaelectroni. Cereettile ulterioare » ‘icute asupra transformirilor artificial ale nucleclor sub aciunes particulcloray,auadusla descoperrea une noi particule neuron nanul 1930, rene Jlio\-Curie i Frederic oliotCurieau des. copert ela bombardarea berlului eu particule a ia nagtere :uiatieextraordinar de penetran, caren cra devia de cimpurile clectice g magnetic: Ber fue + Bee Jn Avesleraze “belce” ocean print-an trade plumb diva mer grime, n1932,Chadwick sudintinerafunea aces raiaicu els deemase cific a artat cl earpezi wn ax de particule neues a masurat mac sector patil. Ea om sprospe oa cu mass rotons de partul,cae ua sarc ar unl mas 1a fastaumite-newtroni,cunotaian Toate eae mcleareeareau foc euemisi de newton, pre cum reat podisode nero ne ium stegem enn ‘euro gproloni, su clemene componente nll, ‘Nocceletiloesunt exaoeinar destabile Petr podsce eragegareanucleclor web se cheliso8o neg arte me ‘Aceasta ara cline proton ynearni din lew actioneac fore dbamnjc recipe bars art xperinentelcarizeS acest fe 2cfoneai numeiladstans hare mii emparitecu diene paricullornucleare, addi proton sa intent tne rotons nuton- lee deosebse dapat lords ectice se umes fore uceare. Farle de interactune dine neo ron Sunt ma mae dee Fores deintratune ine particle uclearede cea fl (proton: proton, neutron si neueon) doacecs, dintrenuciecie users cele mai stable suntacelenulee areconjin cel mai mae numar-de perce depot’ sineton, adie un ums aproape cpa de proton sineuton. Das nuclele contin prea mul proton sau neutron ele nu sunt stabil se dezntegreaz o ioactiva naturala a nucleelor iptieomtctranvaspestuntinpsfrme oa Iheliul gio noud substangS madinactivi mumit radon. Accasiensformarepote finan Pepa {Hes Ra doves a radial se Gansfaxml in mod spontan gi shel rani torupoloni emit deasemenes, particule ise alte nocle. paar se novficimucloleradioativeprinderntegrnes de deplasre in nucle primase frmsaza un nou nucle asc 4 unit mai mics numnlatomicou2 uit fl mucleului primar, Deziteprarea ose seriein mod mar: Balin x > tne Sty, nal, Y-nocleul format, Anum demast, atomic. (Se miclonloc-active,adickmucleelncarr emit particule lee radioactive care emit particule . Siinacest inal se trnsfonn in nuclzealealtor element: Gk e+ Sica $B seformeaca, de asemenes un nucle now ct demas, dareu numsru atic v0 unitate mai mare leu initial, Dezintegrarea se serie in mod simbolic in a ‘Numirlatomic se mestecu unitate din cauza ei dno inte +7 ‘uncut a nucleut nal se ansforma in proton emandnd un cketron. Dacd,carezultatal une dezntegriti se formeazd un nuclew ‘excita, adie un nuceueu energie in exces, atunei acest nucle ca siatomul, ieee intro stare normal, cmitind energia de excitare Sub form de fotoni. Aces fotoni cmisi de nucleele excitate se ‘numese cua, arun flux date de cuantesenumestradii oui nuclee are au aceleasisarcindZ si mas A, scare se gisesc in stare energeticy exctata mai mult de 10” secunde, se ‘Bumese izomeri In 1934, Frederic Joliot-Curie Irene Jolit-Curie au ficut 0 “descoperite fart important: ei au obiout pent primi oar pe cal rificildizotop radioactviaiclementcorcatesenlnese in naturd sub forma de izotop stabil. Astfe de iotops-eu numit ‘zotopi radioactivi artificial Primi zotopiadioactvi artical au fost obi prin bom- bardarea elementelor bor, magneziu, alumni cu particule a. La bombardareaaluminiului emit neuton ise objine unizotop care «mite pozitton. In 1932, Andeson, studiind radiata cosmicé 9 ‘escopero noua parteuldelementars, avind masa egal cu mast lectronuui dar cu sarcna de smn opus. Acedst pariculd a priit sumele de peztron Reaefia nuclear care rele in acest az se poate nota in fll ume Gals [He jn BP, eotopl 3 Pestenesabildezintegreaza emitind un poiton: BP yee Bs: Soi Joliot Curie au descopesit wu musa riowetvitates anifcal, csi unou fel de deintgrareradnaciv~derntegrarea a ict care nu se ntlnest la elementle radioactive nat Ladezintegrateapozitronicd, din nucleul primar se formea itnucle, cu aces numar demas, dar cu numiul atomic eu nai mi deat nucleului primar. Dezineprare pozitronicd — Senotcazsimbolin ell unnitor p Xo eAYee GO tHiaces ear a s\n carl air fluri de decinwgrae,nucteul " frauaanedtepenel ns encind recon sub orn de uate - Exist ined un fel de transformare a nuclelor,as8-numita ae; in acest ross ncelcapa un leton dpe vezi ernie ale toi, et mal des pelea im acelasinumir demas, dar atomic cu ounitate ma mie. Oastfel dc transormare se ota simi: prin aptarea K's natura electri de pe over at proces este insofitttdeauna de radiata Roentgen de bark si metodcle diagnosticulul ‘eu radionuelizi e progress pecaretchnica modem l-aofinutinecea ce lien cop pg enn micear se manifest iprinaplicaeain biologie inmedicnaa todo desis, aproceselor metabolic cu jurul zotpilorradioactv. i naceast direct au fost Ficu de biologul rus London ungur Hevesi (1913) simediculenglez Hamilton investiguilrcuradionclisobazeaz pe propre a chimioe biologie ale elemenclorraioactivedsaseacumula select, Inuoele jesutur,precum pe proprietor Fiice dea emana raze ionizante in mediul ambient Aces fapencofe psibiiatea de aura ‘relat clementelorradicutivesutaxin med incon c ‘nobicetele biologie, cusjutoral dispcitivelor speciale de iegistare acestor raze, ‘Metode de objinerea preparaelorradiofarmaceutice Element de bal ler preprat adiofarmaceutic (PRE) "eprezina.unradionueid, Pr ere mild sesubinelegeun grup de nuclee eu o structurd determina. Nui se deosebese unul de alu prin grevtatea atomic s numer deordne su saci, Inprezet, majoras radionulizilrfolosifin dagnesticu linc scobginpe cae antici, sianumo, in reactor nickareclotron in eneratonu/radionucld, [reactor nuclear radionulizipot abn pe dou ci. Prima «ale const in bombardarea nuclelor atomilor stabil cu neuton. fa anejede scop pot i folosit noun en saurapii., ‘A doua clr, cae folostt mai des, proveds objinere radio~ loc inurmareacfe de finsarea nocleuluide°™U sau Pass ‘xtunea neuronilor. naa el pot fobyinue urmtoaree element; Ce gr, IL 1 Xe {incielowon rdionucii se obgin in urna bombardri nclelor ‘stomilor stabil cu puticule free (proton, det, on). ‘Generatoarele sunt folosite ea surs secundari de objinere a ‘adionelzlorcuo vag descurd dura cum sunt: "1(T,,~ 2.40%. Te (T= 6 ore): "In (T,.= 1,74 oe). Drept exemplu ne poate servi generatorul de objinere @ aioli metstabl Te Elementee principale ale fiecirui generator sunt inveligul de ‘roti plumb, coloan deschimi ni isitemuldccomuniare [ncoloana de schimi ionic se gsstesarea insoluble molinden —99, caren urma dezintegrai cll (prin cape ce electron) settansfomnd in techn} "Te, mai exat se abjinion de petra “ Loni de peteenett po paca in react de schimb cuoai (eclordin clrur dentin, Aceat propriate anor de perteenctat se afllabaza dobindiilor din generator. La trecrea solic sal lantern serie timp, S-aconstatat cio serie de raionueliziprezinth ainitate se- lectiva pentruun organ particular (de exemplu,ocl pent tio), Uneor pentru investigarestesuiient se adinisezepacontli ‘uclidul sub forma ndincementlintimpceinalccane seuss ‘ropismul une! molecule particular: penta concentra ainsi “norganul suit ‘Molecule mareate se objin prin substitia unui atom sabi din ‘moleculi ait eu izotopul adioacti corespunztor, cit sicuizotop _lioactiv ce aparin ate grape chimice. Flesrea unui zsop pent substitu allorotoia eeu cent este posal dont ep Bos nveliziaceluasi clement au propre chimice dentce. Un «exemplu desubsittiecu all grap deiotpt consti iors sulfuliinactiv dint serie de moovule natura, ea mationina, rin seleniu raioetiv Thiroducerea in medicina nuclear aradisizotopiloreu vig seu anocesitatclaboraea uneinoitehnici de marcare rapid a molecule. ‘Aceast tehnic este bazal pe wactace are oe intimpul investiga sire materiale prime, obinuten generatoare speciale sieact prezentay sub fora ders, ki Produseleradofarmaceutce, petra uilizte cu succes ebuic si satsfcao sere de condi 4% 98 fe pre adie nu contin al eat radiontv sau si prezine stabilise, deci izotopul adioativ i rin iat lvul pena se putea um circulajia sau acwmulareasa in ‘cu care este marcat PRE, 88 fie usor in detecarea radiailr pe care leemite ‘Canfitate de trasor sau de compus marcat administrate fie minima, pentru a evita efecte biologice sau de iadiere Deasemanea, se cerca radiofurmaceuticul fe elimina apid mplet dupa terminarea estuluireduedndu-se astfel deza de cient * Radiofarmaceutciletipice pont diagnostic sunt prezentate in la. 2. Unitaten de medicind mucteara ate lucrrile cu PRE necesita condi speciale. Incaperile, ac efectucad acestc luc estate eu aparate si ale pentru protetiapersonaluli sia pacienilor de precum spent preintimpina poluarea cu izotopi jamadisliinconjorton de medicind nucleara sau laboratorul cu radionuclizi de pregtire si preambularea PRE; ade objincreevadioauclizilorcu vag seu din ge pena diagnostic in vio; a Fabel? PRE folosite in studlile in vivo ale proceselor anatomiee s fiziolozice —Tonizarea gi excitaea atomior sau moleculeor mediuluiant- st eaoueneleFice cae sat a bea metodelor de inte ‘raena au procntecin | Rajavel srs = = AM afuaie demedalincare se progucefonizareasau excita, ‘Singele si lichial mers | "Ce : P ~Nolomslshller mpl tvle de dee sunt detrei puri dtectoare solid, chide ‘eva Abu ieugaze = Vou plasmic ‘Albina Te ‘isportvele de detcefc cu gaze (camera de oniare i con- Side peice angarad | Abia Tes i Geiger-Maller)uilizatema alsin dazimetri, nprezent Tramfern Os, Xe gue raionta 3 Foglia ovoasa | Polos ota marca mt (Creer gi Tick cofalorahidion| ~Seinigrafarccrlat vte = Cistermngrafia DIRA =e Anatomia sf fxoTogia Rear “Autviwenicieuiveniiciat | Coe ™T6 ta, "au = Exe bile Ro bengal cu, Merida Te; Hida Te Arcionia 9 ologia palo Persie eanguind room Macrosgrgate eI, tn; Te Venti reionatt Xegaz “Anatomia gi feologta Fehhaa | Tadohipuran ox Tg Pentateh = Tes DTRA Funetia si scnigrata trwidei | *Te Promeran Hg lord 4 Te Melos pia de iaregiserndaposicl raionast ict unaleonometna: b= inform dea navone- sr cao fra sanitar pentrupersonaulaboraorau,izestat cus siispovtive de intexistare a nivelului de poluare a tegumentel mbricdmintei iinclliminticusubstanje radioactive 6 au aplicabiltate edu, deoarece In medicina nuclear acest ip de etectoarea fos inlouit eu detectoare cu cristal desinilatc sicu lichid de seine, Detectrul cu cristal descintlyie este wilizat peneu dteoia «energie fotonice. Componentele debazi ale acest detector sunt

    You might also like