* CRISTIAN VLADESCU CENTRELE MILITARE ROMANE DIN SECTORUL DE NORD AL LIMESULUI ALUTAN* *~ fn cadrul un lan amplu si de perspectiva privind cs flor de pe limes Alufanu ul tar central a urmarit intre anii 1967-1978, obleclive arheologice castrele hadriane din valea carpatind E esti, Titest Practorium, cu cele dowd puncte intarlte de la Copficeni yi Racovita. Sapaturile arheologice au fost efec- tuate manu militari, ile topografice si serofogrametric fiind asigu- rate de serviciile de resort ale armatei. Fara a intra in detalii in legdtura cu rezultatul t2ri asupra cérora am insistat cu alt prile temului de fortificatii specific 4, fara structura interioari a castr mentatiel, precum si asupra trupebor care le-nu durat si au stationat ai La Arutela gidul de incinté a fost construit din blocuri mari de piatra de forma dreptunghiulard cu Jeg avind pe alacuri intre rinduri lespezi subtiri pentru a pdstra orizontalitatea, pertiunea dintre paramente fiind umpluti cu pietre de riu de diferite climensiuni, legate de asemenea cu mortar. Grosimea murus-ului este de 1,60 m si se pis- treazi pe o inaltime variabilA intre 0,50-1,70 m. * Unele probleme din pregzentul studiu au fost prezentate Ia sesiunea de comu- hiciri GieVera, treeut, present si viltor*. AcHunes organizata In cadrul manifes- ir consent ae a 2080 de ani de la crearea primulul stat dae gi centralizat — ri si referate stiintifiee independent condus de Burebista®, Ploiesti, 11 iunie 1580 1. Cristian ML Wlidesou et Gh. Poenaru Bordea, Les fortifiestion remaines sur diutants dans la sone du massif de Cozia, Actes du [X-e Congrés Interna- | d'études sur les fronti¢res romaines, Mamaia, 6—13 Septembre 1972, Bucu- Kiln—Viena, 1974, p. 247 si urm. cu toath bibliegrafia, CL Cr, M. Vlddescu, Gh. Poenaru Bordea, Castrele hadrianee din valea carpaiind a Oltutui, Oltenia — dil si comuntediri — storie, Craiova, 1974, p. 47—59, Cristian M, Viddescu, Ar- mata romand in Dacia Infertar (tezi de doetorat}, Bucuresti, 1978. Cristian M. VIi- scu ct Gh, Pocnaru Bordea, Les deux camps de Proetorium sur le limes Alutanus, nicare la al Xff-lea Coneres Iniernajional de studi asupra frontierclor ro Stirling, 1—9 septembrie 1979, Idem, Castrele de la Praetortum din sectorut rd al times-ului alutanus, comunicare la seslunea gtlinfificd ,Oltenia — vatrii de locuire autohtona", Craiova, 3 nolembrie, 1979,Singura latura pis- traiA in intregime este cca de est cu o himgirne de 60,80 m. La mijloeul acesteia se afli porta proecto- ria, avind de o ‘le side alta doua duri de front ¢ punzind celor dowi turnuri patrate care o fancheaza | (fig. 1). Turnuri la colturile de nord- est si sud-est ale cas- trulul aveau formii semicirculara cu 2i- dul ingrogat spre front, Putem presupune existenta a dowAé turnuri similare la coljurile de nord-vest gi sud-vest, dispirute odat4 cu latura vesticd a castrudui si cu porta decumana, In ce priveste laturile de nord si de sud, In urma sfpa- turilor de salvare din vara anului 1978, cu prilejul demontari: ferate Rkmoaleu Vileea — Sibiu pentru amenajarea hidrocentralel Turnu s-a con- statat cd aceste dowd laturi s-au mai pastrat pe o lungime de 4640 m la nord gi de 41,40 m la sud pind Ja locul de ruptura a malului-spre Olt". Portile principales erau dublate la interior cu ziduri in lipsa unor turnuri, Dealtfel xidurfle care flancheazA aceste portl pot fi con- siderate ca facind parte din siste- mul de pinteni construiti la inte- rior, perpendicular pe incinta, in aceeasi tehnicd. Senpul acestor Pinteni era de a suplini functia agger-ului clasic, sustinind birnele de lemn ale drumului de rond, prezentind astfel si avantajul eres intre ci, eu birnele ca aco- perls, a@ wnor inciperi care se pu- teau vidi deasebit de utile, ca mavaxii sau grajduri pentru cali trupei (fig. 3). Pintenii descrigi constituie ele- mentul caracteristic al fortifica- filer romane care Inconjoara mun- Fig. 2. Planul = castrutui Arutela intreeit tele Cozia. dup sépaturile de salvare din anul 1978. Fig. 1. Latura esticd a castruluj Arutela cu pintenii in- terlori, toica, Arutele V. Cam- 3. Cristian M, Vididescu, Gh. Poenaru Bordea, Qnori ‘9, p. 128, Panic de sipdturt de saleare din awl 1978, SMMIM, 1) 56In segmentul de “mord al limesului la 20 km est de Arutela pe versantul opus Masivului Cozia cste Situat eactrul de Ja Raddcinesti pe un uinalt, marginit a sudiel de nord sl la vest de pi- Ful Tulburoasa, Daca forma easter dui de la Arutela o™ai putem recon- “Sess sak Stitui, desi o banuim pie 3 vedere de ansambiu ulti Arutela privind ativ patrati, de la pores principalis sinistra céitre porta principatis Secinesti castrul dextra, cu via principatis in fata pret are forma dreptun- ghiulara cu dimensiunile de 63,10% 56,70 m, Zid neintel sint constr titehnica fntilnitaé la Arutlela, groase tot de 1,60 m si pastrate peo indljime maxima de 0,60 m. Fortificajia este prevazuta cu turnuri jateri- are semicirculare Ia cele patru celfuri. Cereetirile aw comstatat ci niei- una din porti nu este flancata de turnuri ci de ziduri perpend*culare pe in- interiori care constituie elementul fundamental al forti 45). cinta, pinte! proportii mai decit cele dowd deserise, castrul de la Titesti incheie la ord linia suplimen— de sigurant& a dimesului in acest segment, pe versantul estic al masivulut muntos. El a fost consiruit in dreapta dealului Cuzanului aparat de confluent piriului Barbului la sud, cu piriul Satului Ja nord. Forma cas- arului dreptunghiu- lara are coljurile ro- Fig. 4. Planul castrului de la Radacines! 3. Gh. Peenaru Bordea, Cr. M. Viddescu, Primele sépitur| arhealepice in fortifi- cagia romand de la Raddeimesti, SCY, F3, 1972, 3, p. 477483.tunjite gi dimen nile 57,4534 fig. G). Zidul de i cinti construit platra legata ¢ jar are grosimea de 1,50 tm apropiati ¢ altminteri ae a trelor ante zentate. Portifi are numal dow’ de dimensiun gale, fard turnuri, la Ra&dacinesti, pl sate pe laturil cu ports. praetu: est in Fig, 5, Incinta sudicd a castrului de la Raddcinesti cu lurnul din coljul sibd-vestic. configuratia terenului, in pantA abrapta pe aceste laturif, th tehnica de constructie elementul esential, care il apropie de c Arutela $1 Radacinesti sint tot pintenil inte i ai zidului de (fig. 6). La 20 km nord de Arutela, la intrarea Oltulul in defileu se afla locall- tatea anticd Praetorium (satul Copaceni, comuna Racovija, jud. Initial aici s-a aflat un castru (Praeto- rium [), care inchei: prin revenirea pe di rectia Oltulul lin! suplimentara de si- gurantd a limesului alutan, cu elementele de intirire de la Ra dacinesti si de la Ti testi pe partea estica a muntelui Cozia, Sistemul de con- structic al celui de al patrulea castru, Pra- etorium I, este ase- manator cu al cas- trelor de la Arutela, RAdacinesti si Titesti, care constitule apa- = 2 zs rarea masivulai Co- Fig. 6. Planul castrulul de 1a Titegti. 4, Cristian M, Widdeseu, Armata remand ia Dacia Inferior, 58gia eu defile! Oltu- dui pe acest segment eare ge lime earacteri: Spatiul um- bolevani aReTEHLeA Fig. 7 ied a castrului de Ja Tites LAtimea te de 1,50 m ltime de 0 1,30 m ne de 64 m cit fi eereetaté pe o lu 50 m, (fig. 8) fata de ‘ade est a fort inregistraté in anul 1894 ie eereetdrilor efectuate - Toelleseu i Pamfil P = muri piitrate. tura de nord a fost cercetaté pe me de 16,50 m pin cul de ruptura a terenulai sit de pe urma unei_ revarsdri ibisnuite a Oltului (fig. 9) cind dowa treiml din snprafata acestui istrur mea castrului de (Praetorlum 7), la de acesta a fost con- ruit neul castru de la Racovita (Praetorium Il). Amplasat foarte aproape de malul sting al Oltul la conflue: cu piriul Cloco nord, castrul se afla tot pe terite- fu] loealita,ii Praetorium si a pre- luat funetia strategie’ a-primralui, dar se dewsehea de sistemul de ului Practori i a prac ocilescu, Sépituri erheotogice in Oltemia, Ms, Biblioteca Academiei Hordes, Oltenis, 1974, p. S4—bs.constructie al e¢clor- Jalte patru flind ri- dicat intro alta epoca, Pastrat in intreg: Te castru] are formaé dreptunghiule Jaturile den sud de 118,30 m_ 5i cele de est $i de vest de 108,80 m (fig, 10), r c ta F este alca din pararnente: Piatra de earjerd dimens: mativ egale leg Mortar, i umplut eu pietre de riu cu mult mortar (fi. 11). Zidul are grosimea de 1,50 m si se pastreaza Be o indltime care varjozd intre O,4—1,10 m. Colfurile castrului sint rotunjite si prevazute cu turnuri interioare de forma trapezsidala gi iesinduri de front intarite la extremitati cu rindu-} de caramizi care stnt zidite si in incinté pe o lungime mergind pina la 1,30 m, alternind cu Pletrele paramentului (fig. 7). Camerele tien grosimea zidurilor 31 latimea intrarilor nu sint egale, Ca elemente noi in sistemul de constructie al fortificatiel s-a constatat cd incinta este prevazutd Ia exterior cu platforme legite din front, avind extremititile construite din cara dimensiunile lor fiind varia- bile, cu lungimi intre 3,95 si 6,10 m, Aceste platforme sint pla- sate cite doud pe fiecare latura, intre turnurile de colt si porti’, Portile sint flancate cu cite dowd turnuri interioare eu jesin- | duri de front. Turnurile nu sint egale, cele mai mari fiind la porta _ broetoria (fig. 13), cele mai mici la porta decwmana, in timp ee tur- aurile portilor principales, inter mediare ca dimensiune, nu sint © perfect egale intre ele. In ce priveste data construirii si rostul castrelor din jurul masivu- lui Cozia in sistemul defensiv al imesului in partea lui hordica, ele constitule ereatli ale epocii hui Fig. 9, Planul castrwlui Praeterium 1 (Copticeni), ee : : Fig. 10. Planul castrului Practorium If Hadrian, imparatul find organi- (Raroviyay. 7. Cristian M. Vididescu, Armata romend in Dacia Inferior. BT 60ibilé atacuriler prin defileu, cobo- gzatorul in aceast , Mai ace rind din munte. Neavind descamdata urme de fortlfi mal feastre de pamint) decit epoca lui Hadrian — sipatur dovedit-o — castrele analizate dateazi toate Ineepind cu a Fig, 11, Latuca nor Ele au fost ridicate per Transi: i a variantei care ocolea muntele, dar 51 strate » de a opri atacurile venite din zona delunoasi cc spre rasdrit, dincolo de masivul mumtos. In armul 198 au fost construite, intr-o tehnicé de castromen nuita epa tela §1 Practorium I (Copaceni), primul |, casireleSuri sagittari® ai al doilea de catre numerus burgariovum ef veredurio- rum’, ambele din ordinul comandantului militar Titus Flavius Consta procurater al provinciei Dacia Inferior. Cel de la Copaceni a fost refdeut adaugindu-i-se i dowd turnuri in 140 de cétre ucclasi mumerus, dar sub conducerea nowlui procurator Inlius Fidus Aquil 8 Suri sagitter’ construiesc si castrul de la Taddeinesti!! Pentru castrul de la Titegli in care nu sea descoperit pind acum un material epigrafic, dar care este construit in aceeasi tehnied eu c Fig. 13. Porta praetoria cu turnurile interioare i incinta esticd a castrului, lalte trei, putem face presupunerca cé a fost zidit ori de Suri uri de mwmnengs burgar forum et ver edariorum. Nu ar fi fost exclus ca si aceeasl tehnica dacd tinem seama cA di eastrul de la Copiceni, fiind in ve- ciniitatea trapel < sirjent putes sh deprindd sistemul. Este posihil cs druma{i chiar de acegtia s4 fi participat, la o mica distant’, la construi- rului de la Titegti, wii sirleni m-au Meut garnizoand timp mai indelungat decit poate la Ridacinesti, Intrucit la Arutela a stationat o veaillatio din cohorts J Uispanorurm veterana quingenaria eqiutata™, De vreme ce mi merts burgariorum et veredariorum a continuat si ramina pe timpul Te= fnceriler de la Copaceni, putea sa fi fost de la inceput destinat si faci ga ana aici, Daci fortificatia de Ia Arutela a fost distruséi cle o revarsare neobis- nuita a Oltului si cea de la Copdceni a avut o soarti asemdndtoare, ju- decind dupa un stilp miliar din vremea impdratului Maximinus'?, datat &, ee Trt, 12 601; 12 461 b, DOR, I, nr, , 578, p. 222—220. ILS, 6909). IDR, Ti nr. SB7, p. 2272 LS, 918), TDR, 1, nr, 388, p, 228. . » Il, 12604, 12405, BD. Tudar, ‘Sciv, TG, 1065, 2, p. 969, nr, 27, Idem, OR 4, 297, IDR, II, nr. S84, 595, 586, p. 225-227. eTL, 111, 12 Gog. IDR, 11, $82, p. 225, 1 CTL, HT, 14916, 19, Te TL, nr. 68y, p. 29¢—229,im anul 236, care ne furnizea- z& un terminus post Sr pon mu momentul pardsiril ei, este important ci functia casirului a fost suplinité de cel de Raco- vita (Proetorium 11) de la jum’- tatea secolului III, cu pe tatea ca trupa care a stafionat fm el sf fi fost tot cea de la Co- Paconi, mumertis birgarlorum. et veredariorum, transferat aici in cadrul uceleiagi garnizoane, neavind deocamdata atestata existenta altel unitati, evident sub regerva aparitiei unor noi documente, Dar zidirea lui, in conditiile incartiuirii imediate a trupei romane ramasa fara cavarma dupa distrugerea celei in cu neregularitati, dimens inegale la turnuri §i degte o locuire de seurta du. rata, cel putin pind la retrage- rea strateg: din timpul impa- ratului Aurelian. In cadrul sistemulul defensiv al limesului alutan, castrele de pe linia care inconjoaré versan- Fig. 14, Segmentul de nord al Umesul tul estic al muntelui Cogia, con- tan cu nia euplimentara de intarire px stittue o intdrire a linic] de si- samtul estic al manivului Cosa. guranté in defileul Oltului avind sigur dowd puncte de sprijin la extremitaétile de sud si de nord ale pantel pentru a reveni la Praetorium, pe linia riului pe care se aflé gi Arutela la iegirea din defileu. Plasate la sudul liniei suplimentar= ce intarire §1 simetric la nord, castrele de la RAddecinesti gi Titegti aveau misiunea de puncte inaintate in fata cclor de pe limes Alutanus, -\ru- tela gi Practorium (fig. 14), in scopul prefntimpindrii unor atacuri di- recte, care s-ar fi putut strecura mai lesne in spre versantul estic el muntelui Cozia, venind din barbarictm, Garnizouna de la Practorium avea misiunea de a asigura atit trafieul cit si apdrarea tntre Pons Vetus la nord, eastrul de la Titesti la est si castrul de Ja Arutela la sud. Fortificatiile de la Practorium ofereau posi= bilitati de larga vizibilitate locala gi legAturi asiguente prin folosirea puncte de observatie, amenajete ca turnuri pe culmile care striijuiau la henl-est piriul Clocotis, iar la sud riul Bajesului, identifleat lo .Turnul Ini Doancd"*, cu visibilitate pind la Amitela, de unde prin turnul Aru- Hermon re) 14. Gr. G. Toclloseu, Ms, vel, 5 p. 20. 63j de pe piseul lui Teafil se facoa legitura mai jos la Castra Traiana!, Tot de la Practorium spre nord si est se pot postula legdturi vizuale cu alte puncte de observatie, natursle sau amenajate, cu atit mai mult cu cint distania pind la punctul forti cat de la Pons Vetus era mai marc decit cea obignuita intre castrele de pe limes Alutanuy®®, Cercetarile efectuate la aceste for- tifleafi! confirma coneluziile asupra sistemuluj defensiv al Daciei romane pe Hrnes Alutanus, contribuind ast- fel la mai buna cunoagtere a activi- tatii armatei romane, factor activ in » procesul de remanizare a eirei re- Fig. 15, Turnul Arutelel de pe pis- zultanté sintem noi, cei de astizl cul Jul Teofil. Continuare §1 intensificarea in vi- itor a cercetérilor Muzeului militar central pe limes Alutanis, extinderea lor la alte obiective militare ro- mane in Dacia, vor aduce neindoios noi elemente importante, inscriin- du-se astfel in problematica majord a vietii cultural-politice romanesti eontemporane. CENTRES MILITAIRES ROMAINES DANS LE SECTEUR DU NORD DU LIMES ALUTANUS RESUME Dans le cadre dum plan Glargi de recherches sur le Umes Alntenus, le Musi militaire central a _organisé des foullles manu militari aux camps d'Arutels. Puidi cinestl, Titesti et Proetoritm, avec les deux fortifications de Copaceni et de Raco- vita, entre 1987—19a0. eetle fois que la systime de fortifiea! ites et F ont campé, Ja construction de la muraillen ét faite avee des grands blocs de re fiés avec du mortler. L'epalsseur du murus est de 1,40 m, son hauteur va- Mant entre 0.50—1,70 m. Le seul edté qui soit conservé entiérement est cel Vest setendant sur une Iongueur de 60, 80 m au milieu duquel il y la porta practo. ria, flanquée de deux tows. Les portes principales avalent des murs perpendi laires sur Venceinte en Vabsenee des tours, D’ailleurs les murs qui flanquent les portes principales peuvent étre considerés comme faisant partie du systtr rons placds a Vinterieur, perperdiculairiment sur is our: i mun avce elle ct execut’s. dans la méme technique. Le rle de ces éperens de soutlenir les poutres du chemin de ronde realisé babituellement, par Tagger. an spéeifique de ta 14, Cristian M,. Vlidescu, Gh, Peenaru Bordea, Cemunicarea cit. la al Xil-lew Congres International de Studi asupra_Fronticrclar Romano, Stirling, 1978. D. Twlor, Cristian M. Viideseu, Gh. Poonaru Bordes, Avutela IJ—IV. Ob- ii Giupra campaniilor arkeolagicve din 1969—1070, SMMIM, 6, 1873, p. 16,. sur le versant est de la montagne a une forme rectun- Int m. Les Gsperons et Tenerinie sont execute éme technique que celles d’Arutela. 2 proportions que les autres deux camps, Ie cams de Titest nt est, a les dimensions $7,541.73 m, [1 a senlement sa Test of a lowest (preetoria ot cecumanay. Les deux camps de Pracieriat, situcs a Spd mt. un ede laut tir le rive gauche d'Alutus (Oly avec la meme concerne la syslime de construction du premier camp de Copaceni m I, avec ie est deem, cellu’ Savere anglogne a celui utilise cas des camps d'Arute testi, qui assuvaient Ia protec- ie Couis sur ce trongon du Times, uxidine camp de Kacuvija (Practorinm 11) ball apres la fin de celui de vers Jo milieu du Te sidele, ext conservé integralement, Be forme rec- cee S] mmesure: 1183 1 Les camps qui ont falt Vobjet de notre cummunication sent tous du temps cn. En idl les Suri sagitéari consiruisent le camp d'Arutela, tundis que mw. nerus buTgarlorwm et vercdariumim, bitisent le camp de Copicenl. Ce sont tou- ours les Suri sagittari qui dressent le camp de Radaeinesti. [1 semble que les ers syriens naient pas campe pour long temps dans la region, car a Artitels A signale une nexillatio de la cokers 7 Misponorum veterana guingenaria equi- aisemblablement cest dans le camp de Racovila que fut transferé Ie nu- Surytriorum et teredarivrum qui Va méme construtt, pour étre au sein de ce garnison de Praetoréum. i, Towjenes ux portes tis suc tang $ — Buridave Studi 65