Motorul serie de curent redresat Necesitatea utilizarii tracfiunii in curent alternativ (pentru a se obfine puteri mai mari) gi evolutia redresoarelor au permis alimentarea motoarelor cu excitafie serie in curent ondulat (redresat) cu avantaje legate de sporirea puterilor instalate pe vehicul si de posibilitati de reglaj a vitezei mai simple si eficiente. Functionarea motorului serie in curent redresat are Insi si uncle dezavantaje legate de prezenja curentului ondulat (care se reflect in ondularea fluxulul inductor sia cuplului), aparitia curentilor turbionari si a unor pierderi suplimentare in masinile electrice, Motorul serie este de construefie in mare parte similara cu a motorului serie alimentat prin variator de tensiune continua, dar cu unele particularitai, precum [Pent]: = cresterea numarului de poli (6 sau 8) pentru a se micsora fluxul pe pol, ~ suntarea polilor principali cu o rezisten{a neinductiva, care s& filtreze fuxul inductor de componenta alternat jin felul acesta se imbunatiqeste comutafia si incdlzirea, dar scade impedanfa circuitului motorului si ca urmare creste ondulafia curentuluis - utilizarea unei bobine de netezire (self de aplatizare) de inductanta mare Lyn (fig. x.2w2w) in cireuitul motoarelor de traetiune pentru atcnuarea pulsafiilor, ~ ilizarea unor poli auxiliari din tole in locul indusului masiv. Datoriti componentei alternative din procesul de redresare, procesul de comntatie este afectat si pierderile crese in jugul motorului. Curentul pulsant ereeaza fluxul de aceeasi naturd si produce in spira care comuta o tem, de transformator ca la motorul de curent alternati monofazat serie cu colector. Cuphul electromagnetic este creat de fluxul inductor gi de valoarca curentului redresal medi prin indus. Acesta mentine o valoare medie indiferent de pulsatiile Lem, de transformator si de faptul ea pulsafiile flusului inductor sunt reduse datorita rezisten(ei de filtral. De regula se sunteaza infisurarea principala cu o revisten{ai (de filtrare) insd Le.m, de transformator se reduce Ia 1 V pe spira in scurtcireuit, Prin aceasta seade inductivitatea motorului si pentru a asigura netezirea curentului prin motor, in cireuit se monteaza induetanta 1, (elf de netezire). Prin rezistorul R dimensionat corespunzitor (R=30R.,) armonicele de rang superior se abat prin el iar prin excitafie circula un curent aproape continu. La motorul de curent redresat se sporeste numarul de poli fafi de motorul serie de c.c.. din aceleasi considerente ca la motorul monofazat cu colector (puterea este limitata pe pol). Polii motorului au forma ea in figura 4.53, find lamelagi si fixafi pe partea interioara a carcasei eu suruburi, Jugul motorului prin care se inchide fluxul magnetic este carcasa din ojel ca gi la motorul de ec. 4.53. Prinderea polilor principali gi auxiliari Acest tip de motor se foloseste pe locomotivele electrice rominesti LE 060 BA (5100 kW) utilizate in sistemul de tractiune alimentat de 50 Hz si 25 kV. Schema electried de principiu pentru un vehicul alimentat in curent alternativ gi acfionat de motoare serie este dati in figura x.2w2w. Alimentarea se face de la un transformator de putere flcare poate fi reglabil sau nu. Redresorul RD poate fi necomnadat, semicomandat sau comandat, Rezistonfa Rye sunteaza permanent infZigurarea de excitatie iar rezistenfa Rye este folosita pentru reglarea vitezei prin subexcitare, Ry fiind rezistenta de frdnare. T » ky Ex 7s, | & Fig. Schema de principiu al unui vehicul alimentat de ¢.a. acjionat de motoare serie Evolutia electronicii de putere a dus la dezvoltarea a numeroase tipuri de redresoare cu diverse caractcristici, Pentru a identifica ficeare topologie in parte, majoritatea documentatiilor utilizeaza un cod format dintro litera si un numa. Litera poate fi M pentru structurile eu punct median si B pentru structurile in punte. Numarul reprezint& totalitatea pulsurilor din forma de und’ a tensiunii de la iegirea redresorului intr-0 perioadé a tensiunii alternative aplicate la intrarea redresorului Principiul conversiei alternativ - continuu Vehiculele elecirice alimentate in curent alternativ se regasesc in tractiunea feroviard, de mare putere. Redresoarele utilizate sunt hi-alternan(a si in general monofazate, motiv pentru care se va prezenta principiul conversiei altermativ ~ continua pentru un redresor monofazat, bi- alternanga in punte. in plus trebuic avut in vedere ca motorul de tractiune este pentrt redresor 0 reina activa, dezvoltind 0 tensiunes contraelectromotoare si aviind 0 reactan{a de valoare finita. Fig. x.azaz Principiul conversiei altemativ — continuaAvand in vedere aceste aspecte, pentru infelegerea conversici alternativ-continuu se va prezenta redresorul monofavat in punte B2 cu analiza separat a redresorului necomandat sia celui comandat. Redresorul monofazat in punte este format din doua brafe, ficcare brat fiind format din dowd dispozitive inseriate, diode in cazul redresorului necomandat sau tiristoare in azul redresorului comandat. in general inductanja proprie a motorului de tractiune nu este suficient de mare si pentru buna filtrare a curentului sunt folosite inductante de filtrare adijionale Lf numite si bobine de netezire Reglarea vitezei si obfinerea caracteristicilor de tractiune La vehiculete de curent alternativ monofazat reglajul vitezei este prineipial mai simplu. datorit® prezen{ei transformatorului care permite un reglaj in limite largi a tensiunii, de la o valoare minima la valoarea nominala, Evident, la aveste puteri nu se mai foloseste reglajul reostatic, iar reglajul prin subexcitare se realizeaza doar tensiunca nominal nu si pentru treptele intermediare de tensiune. Reglarea tensiunii motorului de tractiune depinde de tipul de redresor utilizat, comandat sau nu Reglarea tensiunii pe vehicule cu redresor necomandat se poate realiza pe transformatorul principal astfel (asemanator cu motorul monolazat alimentat la 16 2/3 Hz): ~ pe partea de joast tensiune, cu dezavantajul unor curenfi mai mari, ‘metoda nu mai este folosita la vehicule moderne, ~ pe partea de inalta tensiune, eaz in care curentii sunt mai mici, dar cu necesitatea unei clase de izolatii superioar Reglarea tensiunii pe vebicule cu redresor comandat simplified’ mult schema electrical, reglajul fiind realizat prin modificarea unghiuluti de comandii a tiristoarelor sau tranzistourelor de putere. motiv pentru care Reglarea vitezci la vehicule cu redresor necomandat. Reglarea pe inaltai tensiune Reglarea pe inaltd tensiune se obfine folosind o infisurare primara suplimentard cu mai Icea multe prize de tensiune (autotransformator AT) de la care se C 25 KY, 50 He alimentea7a un transformator de tractiune TT cu raport fix de jy tansformare (figura x.44). at De regula autotransformatorul si transformatorul de tractiune sunt inglobate in aceeasi cuva sau Infsuririle lor sunt montate a pe acelasi circuit magnetic, fm Reglarea pe inaltd tensiune are avantajele: ~ fnffisurarea de reglare arc un numar mare de spire, le RD? rezultind un numr mare de trepte de reglare, deci o reglare fini = curenfii comutaji in timpul reglarii sunt mai miei (de mt ordinul sutelor de amperi) comparativ cu reglarea pe joasd tensiune, ~ culegerea curcntului nu este influenata de schema de RDI montaj a redresorului, aflat in secundar, Pig, x.44. Schema de principiu a reglarii pe partea de inalta tensiune in figura x.44 se prezinté schema de principiu pentru un vehicul alimentat in curent altemativ si actionat cu doua motoare serie la care reglarea vitezei se face prin reglarea tensiuniide alimentare pe partea de inalta tensiune. Fiecare motor este alimentat separa printr-un redresor necomandat, Cursorul C face trecerea de la o treapti de tensiune la alta, caracteristicile de tractiune rezultate fiind asemanatoare cu cele de fa motorul serie alimentat in curent continua (fig. x.4rdr), F, ‘h 0 Vasey Vv Fig, x drdr Caracteristicite de traetiune artificiale objinute prin modificarea tensiunii de alimentare Reglarea vitezei la vehicule cu redresor comandat Conform relatiei 2V2 Us, = =U, cos. Uy C08 Uy, SU cose a rezultd cd tensiunea la iesirea redresorului se poate regla prin modificarea unghiului de comand al tiristoarelor. Modificarea este continua, eeea ce permite posibilitatea de a obinere orige punct F din planul F(v) marginit de valoarea_forfei maxime, de caracteristica naturala gi de dreapta corespunzatoare vitezei cons(ruclive maxime a vehiculului Vn cy Un) yt Fig, x.12313 Zona de funejionare din planul vOF in caval reglarii tensiunii prin modificarea unghiului de comanda ° v Caracteristicile motoarelor serie prezentate sunt similare ca alurd, dar au gradul de rigiditate diferit, ceea ce influenjeaz4 asupra fine|ii reglajului. in figura 1-4 se prezinta caracteristicile de tracliune F=f(v) pentru motourele serie alimentate in curent continuu (c.c.), in curent ondulat (c.0.) si fn curent altemativ de 50 Hz si de 16 2/3 Hz. Cea mai cazatoare caractei © au motoarele serie de curent continuu, deoarece sunt mai saturate, Motoare! serie alimentate in curent alternativ de $0 Hz au caracteristica cea mai pufin cazatoare, deoarece uereaza in regimul cel mai putin saturat, datorita fluxului dat de curentii turbionari. Aceastti rigiditate marita nu ridied insi probleme pe locomotivele de curent alternativ. datorita posibilititilor de reglaj in limite largi a tensiunii Fig. Error! No text of specified style in document,-1_ Compararca caracteristicilor mecanice a motoarelor serieINTERACTIUNEA VEHICULELOR ELECTRICE CU MEDIUL INCONJURATOR 1. ACTIUNEA VEHICULELOR ELECTRICE ASUPRA MEDIULULINCONJURATOR Orice tip de transport infltentea7 mediu! inconjuritor prin polwarea atmosferei, prin zgomot, prin perturbatit clectro-magnteice sau prin modificarea calittii unor Factori naturali (habitat, peisa)). Transportul electric reprezint unul din transporturile cele mai compatibite cu mediul, dar chiar si astfel se Cer luarea unor miisuri speciale legate de protectia mediului inconjurstor Cele mai importante tipuri de poluare sunt: ~ poluarea electromagnetic’ poluarea sonord. ~ poluarea chimica 1, Poluarea electromagneticy Se datoreaza utilizarii echipamentelor de electronica de putere, Introducerca eleetronicii de putere a permis cresterea puterii sia vitezei vehiculelor, reducerea masei lor, folosirea la maximum a aderentei, automatizarea conducerii. pe lang& aspectele pozitive, au aparut insi si efecte negative prin poluarca clectromagnetied asupra sistemului de alimentare, asupra echipamentelor leetrice de pe vehicul si asupra instalatilor electrice din apropiere {In interactiunea cu mediul se evidentiazi intlucnfa asupra sistemelor de telefonie, asupra emisiunilor radio- I'V, asupra circuitelor de cale, {in curent altemativ, armonicile eurenjilor de trectiune care se itore prin gine pot duce sila cuplin gi semnale false in circuitele de semmatizare, cu efecte in perturbarca eirculatiei. in ec, prezenta curentilor de dispersic afecteava instalajile metalice subterane , in punctele de iesire 8 curenjilor aparand procese de clectrolizi cu efecte negative prin corodarea cablurilor si conduetelor inetalice. Pentru reducerea acestor efeete se au in vedere: = montarca de filtre pe partea convertoarelor cu semiconductoare: ~ _utilizarea de condensatoare pentru compensarea factorului de putere (care la locomotive poate cobori la circa 0,7); ~ comanda tensiunii aplivate motoarelor de tracfiune: + _ utilizarea de pun(i redresoare/invertoare inseriate (2...8 punti); ~ _eeranarea echipamentelor folosind cutii metalice. 1.2. Poluarea sonora Este datorata urmatorilor factor ~ _sporirea puterii motoarelor efectrice de traetiune sia motoarelor diesel; = eresterea vitezelor de deplasare si de aici sporirea zzomotului la rulare. ~ _ folosirea semivonductoarelor, care necesita cantitigi mati de acr pentru réeire, acesiuia producdnd mult zzomots = cresterea frecventei de circulatic a idmisia si refularea vehiculelor La un vehicul electric sursele de zgomot pot fi © pantografil, = structura mecanici, + rularea rotilor pe sine, - mecanismele aflate in ventilatia aerului, = frecarea cu aerul, ~ _vibratia elementelor metalice. are (motoare, reduetoare), Reducerea poluirii fonice datorate echipamentelor tehnice presupune perfec{ionarea lor si izolarea fonicd a compartimentelor in care sunt amplasate, Reducerea zzomotelor datorate deplasarii se poate face prin amortizoare pentru roti suspensii, motoare, prin esanteizarea ferestrelor si usilor, prin utilizarea de forme aerodinamice pentru capetele vehiculelor, prin carenarea yehiculelor si prin reducerea numfrului de boghiuri1.3. Poluarea chi Este produsa in principal de vehiculele electrice cchipate cu motoare termicc, reducerea poluirii necesitind reducerea toxicitalii gazelor de egapament , folasirea de combustibili cu. nocivitate redus& sau utilizarea Vchiculelor electrice sau hibride eu regim de deplasare optimizat prin controlul acestuia, Unele materiale sunt de asemenea poluante chimic: uleiuri, vaseline, baterii de acumulatoare cu plumb sau baterii Nichel-Cadmiu, Reducerea poluirii necesita curijarea echipamentelor in locuri speci amenajate precum si reciclarea sau stocarea corespunzitoare at materialelor toxice. 2. INFLUENTA MEDIULUL AMBIANT ASUPRA VEHICULELOR ELECTRICE Construcjia vehiculclor electrice depinde de mediu prin factorii care definese zona climaticd in eare Vor funcfiona: temperatura ambiant’, presiune atmosferica, umiditatc, praf. nisip, salinitate, Acesti factori sunt luai in calcul la alegerea materialelor si la dimensionarca instalatiilor. Cea mai important problema este cea a ventilatiei i liltrarii aerului. in functic de tipul de vehicul, debitul de uer necesar poate ajunge fa 20-25 m'/s. Aerul este folosit pentru ventilarea forjati a motoarelor de tractiune, a rezistenfelor de franare, a transformatoarclor, a convertizoarelor statice. Admisia acrului de ricire trebuie si se fact cu pierderi hidrauliee eat mai reduse si cw evitare Pitrunderii in interior a acrului, prafului, zapezii. Admisia se poate face cu presiune sau cu depresiune in interiorul eutiei La admisia cu presiune, acrul este aspirat prin orificii situate la partea superioara a cutie’ vehiculului si « apoi_refulat prin canale catre echipamente gi partial in interiorul cutiei, Astfel cutia este sub 0 usoara presiune, ceca ‘ce impiedica si paitrunderea impuritatilor. Dezavantajul consti in necesitatea unui ventilator puternic, dar sistenmul este foarte eficient in zone eu mult praf gi nisip (zone aride). in zoncle temperate se foloseste ventilatia cu interiorul cutie’ in depresiune fags de presiunea atmosferica: aerul este aspirat prin deschideri de sectiune mare pentru ca viteza si fie micd (3-4 mi). Fvitarea pitrunderii impurititilor se face amplasand deschiderile la partea superioara si in afare zonelor de turbulent vecine salului, precum si prin folositea de fllre de aer sia unor jaluzele saw gritare metalice Ventilarea se poate face cu ventilatoare speciale sau cu ventilatoarele ¢chipamentelor (motonre, transformatoare) dar rezistenjele de frdnare se ventileaza intotdeauna separat Influen{a temperaturi si presiunii asupra yehiculelor Temperatura gi presiunca atmosferica influenteaz sistemele de ventilajie , alegerea materialelor regimurile de pornire, stabilirea puterilor, alegerea claselor de izolafic penteu masinile electrice , combust motoaretor diesel, alegerea uleiurilor si unsorilor, alegerca combustibililor pentru motoarcle termice, folosirea de echipamente de preinealzire a motoarelor sau a incintelor in care sunt cchipamente,