sinatatii, dar gi in legitur’ cu factorii care deter- min3 bunastarea membrilor familiei, avand in ve~ dere, intai de toate, pe sot (sotie) si copii. intr-ade- vir, omului infelept si vizionar nu i se potriveste zicala care incearca si ne fereasca de pacatele tine- refi: Dact ar st tinerete si dacit ar putea bttrinefent fn elaborarea lucrarii am fost ajutat de pirin- tii. mei, VP. si EV. Zorin, de ieromonahul Ana- toli (Berestov), de pr. Leonid Tarevski, pr. Niko- lai Sokoloy, pr. Andrei Rumianfey, egumena So- fia (Komarova), LV. Rodionova, TE. Serghienko, L.A. Kalinina, LGBugrova, L.A. Serdobinski, N.Y. Somin, precum si de colaboratorii Cated de pedagogie si psihologie din cadrul Facultatii de Medicina din Moscova: N.V. Kudteavaia, N.B, ‘Smirnov, E.lu. Loksin gi de colaboratorit Editurii Asociatiei Sfanta Principesd Elisabeta. Le sunt recunoscator acestora gi altora care mi-au fost aproape, pentru sustinerea in rugi- ciune si pentru observatiile prefioase facute in procesul redactarii cartii. Le sunt recunoscitor si cititorilor care mi-au scris despre cartile me- Ie, ajutandu-ma cu observatiile lor la intocmirea prezentei e« {in ceea ce priveste scrisorile cititorilor, incere ile rispund prin cirfile mele. Precizez.totodati ci nu dau consultatii pentru cazurile prezentate in scrisori, nu stabilesc diagnostice la distant gi nu trimit cari prin posta Pacatele tineretii sau sdndtatea familiei? Patcatele tnereflor mele si ale nestinte’ mele nu 4 pomeni ~ se rugau drepti vetero-testamentari David si lov (Ps. 24,7; lov 13, 26). .Din tiner file mele, multe patimi se lupti cu mine, ci in. Sufi ma sprijineste si ma mantuiegte, Mantuito- tule” —cheams Biserica, in numele crestinilor ca- re se poctiese. In aceste cereri se aude strightul de mantuire al sufletului. Deosebit de fierbinte se roaga credinciosii in timpul bolilor sau al ne cazurilor. Nu in zadar, in cadrul Taini Santului Maslu, vindecarea spiritual’ gi trupeascd a omu- lui este Iegaté de iertarea picatelortineretilor sa- le', caci, dupa cuvantul Scripturii, cugetul ini 4ui se plect la ru din tineretile lui (Fac. 8, 21) Tinerefea nu este defini’ in functie de numa Tul de ani teiti pe pamant. Varsta din buletin a ' Veri Molitfeic, Belgrad, 1983, pp. 186-187. 7omului nu coincide intotdeauna cu varsta sa spi: ritual. Multi drepti au ajuns la maturitatea spi- rituala gi la desdvargire inca din ani tinerefii, in timp ce unii oameni in varsta sunt chinuiti de pa- timile gi picatele tineretilor (v. int. Sol. 4, 7-17). in limbajul contemporan cuvantul ,,patima” este asociat cu diferite feluri de desfranare. Stim cinimeni nu este ocolitde dorinta trupeasca, cici aceasta este caracteristic’ tuturor generatiilor. De accea si Biblia condamnd pe ,bitranul des- franat si lipsit de intelepciune”, avertizndu-l in acelagi timp pe tandirul aerian (¥. Sir. 25, 4"; Eccl 11, #). Degi, intr-adevar, cel mai des unor astfel de ispite le este supusa tinerefea. Este de inteles c& in tinerete oamenii sunt mai vulnerabili din punct de vedere psihic si mai pufin autocritci Sistemul valorilor spirituale al tinerilor nu este inca pe deplin format, reprezentiirile despre ri si bine inci nu sunt clare, iar sentimentul de pe- ricol este indbusit,fiindu-le greu si igi controleze cemotiile. Tinerefea este inclinata si caute pliceri extreme gi senzatii tari: $i si trdiasct se gribeste, sisi simti el doreste”, a spus un scriitor clasic. " Siracul trig, bogatul mincinos gi bitnul desfrinat gi Ait de tpeteclane. Ye tne tle Wal anal fam vel sf la trite tale? Bucur, emul, ct pi tnd nina tafe wel in ile tneret tales mergi lite ina tale dup ce ara ch i da istic, penta toate acesten, Dummezeu te wt ad Sela judeata Sa, Teng nessa dn nia tag depron auf riled trupul i, copia i inert sunt degertciune 8 PACKTELE TINERETI §1SANATATEA FAMILIEL Ajungénd in plasa diavolului, oamenii fac greseli pentru care plitesc cut crize interioare, boli grave gi chiar sinucidere. Ce-i drept, de mul- te ori, acestea incep cu simplele si aparent ino- centele piicate ale tineretii. Pe unele ca acestea noi nici nu le considerdim a fi pate gi nu vedem sau nu dorim si vedem pericolul lor. Vocea con- stiinfei ne indeamné spre bine, dar noi respin- ‘gem aceast’ chemare gi ne indreptim spre fli rile ademenitoare ale placerilor. Credem ca aces- tea sunt orientari spre fericirea pe care o dorim atat de mult, dar, de fapt, ciidem in capcana ne- miloasa a paicatului Poetul rus F. Tiutcev serie astfel: , cit de agonizant iubim, De parcit amt fi orbi de patimi, $i demolim cu nebunie, Cate privite in marinimie.* In poezia ,O, suflet profetic!” poetul deplin- ge sufletul ,celor ce tréiesc in dousi lumi”. Rupt de contradictiile interioare, acesta pulseazs in pragul unei existente duale”: Fie ca pieptul suferind Si fie agitat de patimi, Sufletu-i gata, ca Maria, Langit Hristo sa stea pe veci? »Patimile fatale” reprezinta o imagine puter- nic’ si expresiva. in acest caz. nu exist sugestii * Poezia rusia sec. XIX, Inceputul sec. XX, Moscova, 1987, p.245, * idem, p. 250,Ky.2080N despre o oarecare soarti oarba gi nemiloasd, des- pre imprejurari tragice si intamplitoare. Dimpo- triv, vorbim despre reaua intrebuinfare a liber- (8ii, despre darul tui Dumnezeu, pe care il con- vertim in ru, atat pentru noi, cat gi pentru cei ce ne inconjoara. Roadele macabre gi urm: catastrofale, ajungandu-se chiar pani la moarte, reprezinti rezultatul patimilor pacatoase, ca ne domind total. Despre acest adevir crud mir- turisesc gi exemplele din Biblie gi din istoria po- poarelor sau din viata cotidiand. Pacatul distruge constiinta, paralizeazi vo- infa, intunect sentimentele, murdaireste truput. Pacatul destrama familii, omoara copii in pante- cele mamelor, aduce diverse boli Descriind evenimentele apocaliptice care vor veni, Apostolul loan Teologul profeteste astfel: A ciaut, a ctzut Babilonul, cetatea cea mare, care a ada pat toate neamurile din vinul furiei desfranitrii sale (Apoc. 14, 8). Cei ce au but , vinul desfranarii” vor bea si ,vinul méniei lui Dumnezeu”. ,Cat s-a slavit si s-a falit” desfrdnatul Babilon, tot atat va fi atins de ,munci gi amar” (w. Apoc. 14, 10; 182-7), De aceea, infeleptul rege Solomon avertizea- 2%: Bucurd-te, omule, cit est tana si inima ta st fe veseli in zilele tinereti tale si mergi in cil inimit fale si dupitce-ti aratd ochii ti, dar sit sti c, pentru toate acestea, Dumnezeu te va aduce In judecata Sa (Eccl. 11,9). Aceasta este risplata pentru picat! 10 CAPITOLULE Oglinda iubir Trupul sofului nu fi mai apartine lui, ci sot ei, Atunci si pastreze acesta in intregime pro- prietatea ci, fra a o imputina sau a-i déuna in vreun fel. Astfel, atunci cind vezi o desfranati care ispiteste, atrage si doreste trupul tiu, siti spui: ,Acesttrup nu este al meu, ci al sotiei, si eu nu indriznesc si-|folosese riu, dandu-laltei fe- mei” La fel si faci sofia." Taina iubirii umane a atras intotdeauna aten- fia asupra sa, Multi au dorit sa o patrunds, dar pentru cei neluminati de Dumnezeu usile ei sunt invariabil inchise. Pe infeleptul rege Solo- mon insugi Dumnezeu I-a invifat si cunoasca Jfirea dobitoacetor si apuciturilefarelo, puterea du- hurilor si gandurile oamenilor, feluritele neamuri ale plantelor si insusirile rtdacinilor Toate cele as- ‘cunse si cele aritate le-ant cunoseut, finde infe- Sf-toan Gur de Aur, Oper vo. IH, Sankt Petersburg, 1897, p.210. unKY. Z08IN lepeiunea, hucrittoarea tuturor, mi-a dat invafitturd (int. Sol. 7, 20-21). $i ia dat Dumnezeu lui Sol ‘mon mintte gi infelepeiune multi, ca nisipul matrié (Ul Reg, 2, 35). ‘Numai ca, dintr-un oarecare motiy, patru lu- cruri au rimas incomprehensibile pentru rege: Calea vulturului pe cer, urma sarpelui pe stinci, ‘mersul coritbiei in mijlocul mir sicalea ontului ao {fecioari. Asa este purtarea unei femei desfrinate: ea mitndnci si ig sterge gura gi zice: N-am ftcut nimic ritu (Pilde 30, 19-20) Aceastitzicala biblica ne spre urmatoarele ganduri Calea vulturului pe cer este simbolul a tot ce este irational gi care nu poate fi prevazut, ceea ce se ridicd in aer gi se ascunde dupa orizontul cu- noasterii noastre. Aceasta e taina lumii spiritua- le, a teologiei sia comuniunii cu Dumnezeu. Nu in zadar Domnul i-a comparat pe ucenicii Sti cu vulturi (v. Le. 17, 37). Urma garpelui pe stanc’ reprezinta tot ce este enigmatic, ascuns in cele mai de jos (incluzand gi »adancurile satanice”). Nu in zadar Biblia il nu- meste pe diavol sarpe viclean. Acesta este bles- temat si se tirasc’ gi sii mindnce paimant (v. Fac. 3, 1 si 14). Despre ispitele acestuia nu gi-a dat seama, pana la un moment dat, nici macar lov, unul dintre cei mai mari drepfi ai Vechiului Tes- tament, pe care Insusi Dumnezeu |-a kiudat. Mersul corabiei in mijlocul marii reprezint& ‘motiveleinimii unane, in conformitate cu care nai ne \dreapti cu mintea 2 PACATELE TINERETH $1 SANATATEA FAMILIEL conducem, plutind in corabia vietii pe ,marea zil- nici”, involburati si pling de degertaciuni $1 in sfargit, calea omului la fecioar reprezint’, Ia fel ca picatele sofilor, tina relailorintime. Dupi cum se vede, regele Solomon le-a age- zat pe acestea in acelasi rand cu caile cele de ne-~ jnfeles ale Domnului, cu ispitele ascunse ale dia- volului gi cu intentiile adanci ale inimii umane. \propierea intima este indepartat de ochii stri- ini gi, de aceea, este putin probabil ca vreodat’ si fie descoperite toate complicatiile ei. jTaina iubirii este mai mare decat taina mor- {ii”, este convins poetul rus Konstantin Balmont, deoarece inima doreste si trdiasci si si moara de dragul Iubirii, dar nu doreste sa trdiascd fara Tubire... lubirea ne face s& fim in iad sau in Rai, dar niciodat& nu se opreste in imparitia de mij- log, care se afla intre acesti doi poli... lubirea nu are fafi umand. Ea are doar chipul lui Dumne- zeu sau chipul diavolului.”" Un mare filosof rus, Vladimir Soloviov, de- osebeste cinci cai ale iubirii, Prima este numi ,adancurile satanice” si 0 trece sub tacere. De fapt, in unul din articolele sale, Soloviov atinge aceasti ,cale a iadului”, amintind despre depra- vari si ,desfranarea natural”, Vanzarea trupu- ui este echivalata de scriitor cu necrofilia Cea de-a doua cale este ,mai putin groaz- nici”, desi nedemni de om. Aceasta este calea * Balmont K, «Lirica genului. Ginduri si senzati", in Enosul rusesc sau flosofia dragoste in Rusia, Moscova, 1991, P.98-93. 1BKN.Z010N obignuitd a animalelor: ascultarea de instinct, de atractia trupeasc’. A treiacale este ,calea cea bu- iia omului”, respectiv césdtoria. Insi oamenii de aceea se gi deosebesc de ani- male, fiind’ tind si fie mai mult decat sun trun moment anume, si meargi tot mai sus Tocmai de aceea cea de-a patra cale este tendinta de a inlocui cisitoria cu ,iubirea platonic’’, spi- ritual. Dezicerea totala de eros, in conformitate cu Solovioy, este reprezentata de calea monahis- mului. Ascetismul te ajuti si atingi desivarsirea supraumand, adic iubirea si sfinfenia egala cu cea a ingerilor. ar, indiferent ce s-ar fi scris despre iubire, in- diferent de caracteristcile care ti vor fi fost puse in seam, oamenii nu au putut-o defini car si in tunanimitate nici pana acum. Psihologul Len Mac- rillan, specialist in domeniul relaiilor famille, a remarcat aceasta gi prin exemplul editarit primei Enciclopedit Brilanie, cunoscute la nivel mondial. ‘Aceasta a iesit din tipar acum 200 de ani. Cuvantul atom” este descris in prima editie in patru ra uri, iar cuvantului,iubire” ti sunt dedicate cin: pagini. In editile ulterioare ale aceleiasi enciclo- pedii cuvantului atom” ii sunt dedicate cinci pa- gin iar cuvantul ,iubire” nici nu mai exist. "Soloviow V, ,Sensul dragostei, in Ervcul rusese suf lesofia dragoste in Rusia, Moscova, 1991, pp. 19-76; Hippi- us, ,Despre dragoste fn Erasulrusese sau flosofia dragostei jn Rusia, Moscova, 1991, pp. 190-191 Macmillan L,, Lumen enopillor noastre, Zaokski, 2001, p12. “4 ? PACATELE TINERETISI SANATATEA FAMILIEL Aceasta ne face sii ne gindim iarigi $i iardgi Ia fraza-cheie care caracterizeaza taina cisttoriei Aceasta a fost rostita de Dumnezeu in Rai si repe- tata, ca un adevair imuabil, de lisus Hristos: $i vor fiamindoi un trup... (Fac. 2, 24 si Mc. 10, 8). Sensul acestei intelepciuni biblice nu poate fi ppitruns. Vom incerca si propunem cateva expli ‘alii doar si vom incepe cu ceva ce pare a fi, 0a- recum, mai departe de ideea principala, Uniunea sofului cu sofia nu este vizuta pur si simplu ca o pereche de indragostiti sau o pe- reche de soti. Santa Scriptura foloseste o expre- sie foarte tare: ,,un singur trup...”, avand in ve- dere, desigur, nu doar apropierea fizica, ci si cea trupeased. Cuvantul ,trup” are mai multe sen- suri in Biblie. Pe lang’ corp, plicerile trupesti gi rudenia de singe, acesta defineste intregul om, incluzdnd si sufletul, si duhul. S4 ne amintim de prologul Evangheliei dupa loan: $i Cuvdntul frup S-a facut... (In 1, 14). ‘Aga c& expresia ,un singur trup” simbolizea- 224 tina unitatiicelei mai mari din punct de vedere f- 2c, spiritual si duhoonicesc. Verbul ,se va alipi” in limba originalului inseamna ,va fi asimilat”, ,va fi asemenea” si chiar ,va Subliniem ci principiul unirii se pastreaza gi {n afara cisitoriei legale. Unirea ca atare, chiar si ca rezultat al desfranarii si al preadesfranarii adulterut), ii face pe cei doi ,un singur trup’ ‘mai bine zis ,un corp”. Sau nu stiti ci cel ce seal este de desfranata este un singur trup cu ea? ,.Cici 15