You are on page 1of 25
sy2018 pp. 296-320 Asa-numitele ,rugaciuni ale Catismelor” (scurta prezentare istorico-liturgica) Diac, lector dr. Nicolae PREDA Keywords Pater. prayer, liwrical manurcripn, anchorite, meanatic tradition, eurical province Obicciul citirit aga-numitelor ,rugiciuni ale Carismelor” este, in opinia lui Gicil Korolevskij, una dincte wrangele foarte vechi si de sorgince monahal (incilnita fa inceput la anahoresi) din Biserica noastra Denumice rugiciuni ,ale eatismelor” (ri yrugiciuni ale antifoanelor”, ea fo cradigia constancinopolitana), aceste rugiciuni comportau steacturi diferice fn fune- sie de cele dows cadigilitargice determinante, cea ierusalimiteana gi cea constanti- nopolitana, fapt pentru care voi Incerca si tedau edteva dintre crsieurileearacteris- 1, Pralvirea liturgica ~ precizari generale Despre momentul introducerii in cult a ,Psalmilor lui David” si despre modul folosisii asa-zisei, Psalrir? linurgice”, din picate, studiile de specialicate nu vorbesc foarte mult; motivul este insi unul evident: primele ,rugiciuni” Pealtire (Yards, 6 psalmes, 0 = cantare, odi si vaAnrupw, 16 — pulhrion = insteument ‘muzical de acompaniat; Bios WéAwcov! ~ biblas pralmon = Cartea Psalmilor; lat. Pealmorum liber sau Pualterium) este una din carile Vechiului Testament care a consttuit prima formi dde cantare in culeul crejtin. Cantarea psalmilor aleerna cu lecrurile biblice ef, Pr. Prof. Dr. E Brawtyre si Prof. Eeaterina Brantsts, Dicpionar enciclopedic de cunestinge rligioase, Edivara Diecezani, Caransebes, 2001, p. 399, 296 Asa-numitele,rugaciuni ale Catirmelor” (curt prezentare istvicolicurgicd) (imne!)? folosite in cult au fost, firi doar si poate, Pralmii lui David’, care erau considerati inspirati de Dumnezeu, adici 0 veritabilé ,autoritate seripturisticd De alefel, atat in Orient, cit si in Occident, unele canoane bisericesti, precum 59 Laodiceea (anul 364) si 12 Braga (anul 563)’, interzic cantarea (rostirea) in bisericd a imnelor nescripturistice Mentiuni privind, pe de o parte, existensa ,Psalmilor lui David” in cult, iar pe de alta, a aga-numitelor ,rugdciuni ale Catismelor”, gisim consemnate, 7 Prima mirtarie care ne preznta un imal Intriit Mari de la Constantinopol, omila lai Eutihie, vorhest de un nimn pralmic” ze refers, separ, la Pema 23, cf RE Tarr, O lorie 4 Liturghie:Sfintulus Ioan Gard de Aur, voluon 1, Tansferal darurilor i celelaltericuripreana fora, Parca 1. Intrarca cea Mare alia a 2-arevinwa. Taducere # prefaga de Cerar Login, Fdiura Renastetes, Cluj-Napoca, 2014, p. 190 *Qualche tipo di salmodia era un elemento del culeo cristiano fin dal sto iniio, come & chiaco da mol text del Nuovo Testamento: 1 Cor 14, 26, Ef, 18-20, Col 3, 16-17, Ge 5, 13, Ap 5, 89. Cid che quest tes intendono csattamente con “sami, salmodi, cantel resta cormungue dubbio, nonostante eregesia cui questi testi sono tradizionalmentesogget, Sirife- fiscono a sami biblici? Forse, ma non sicuramente, R.E Tart, A partie dalla iurgun, Perch la lsurga che fla Choa, Edisioni Lipa, Roma, 2004, pp. 164-165. “al exmine greco UaAuse non ea il solo che | etistani wsavano per {sli di Davide, 1é questo termine per ses limicava a sali biblici, E sebbene uso dei print eristian’ sembri favorie Tinterpretanione del termine i rfesimento a slmi bili, dove non el sono ragioni ab sospetcare un alto significa, fino al HI-TV secolo vediamo autor latins greet che ancora axAude/psalmut in sferimento a composition’ chiaramente non bibliche. Ma poiché rnamerosi test del Nuovo Testamento a riferiscono al canto di un ipo a di un alto, epoiché in questo tempo aAuoi era diventato per gl bre ellenofont il nome proprio reco di cd che conosciamo come i salmi di Davide (bbene non exclusivamente), non contesterd,né tener {i provare il giudio comune secondo il quale 1 primi crisiani usavano probabilmente ism biblci nei loro taduni. E perfetamente chiaro che ala fine i eristani giunsero a fate cost, ed & ugualmente ovvio che ess presero questi sami dal giudaismos, RF Tarr, A partie dalla liur Bt. 9165, notele 7,839. sLa salmodia of raccomanda prima di euto per la sua autorit scretritica i salmi sono rivelati divinamente, sono stati urati da Cristo e dag aportoli il salterio conten ogni cosa che sitzova ngl alt libri dlla Bubba: tori, legge, proferia, ammonizione, moralith.», RE TAP A partre dalla iuria.. p. 185 $1185 notele 729873. ‘Canonul 59: .Nuse cade deosebti psalm a se nce fn Biserci, nici ciyi necanonisie «i numai cele canonice ale estamenculi nou fa eli vechi", Pidalion (teipaite), Manastirea Neamt, 1844, p. 329; ".. i canti non biblici sono espresamente proibiti nel canone 59 del Gonscilio di Laodicea in Frigia ca 360-390", RE Tuer, A partie dalla liturgia.. p. 184. 7p oecident il eanone 12 del Conelo di Braga (AD 563) leifra la tesa proibizione vedi Taft La surgi dele ore, 206-21 far. A partie dala lrg. pp. 184-185, nota 7: "Il conelio di Braga in Galzia (ora in Poreogallo), eno nel 563 (.) leanne 12 proibisce in chieta il eanco di composiioni non bibiche..", Robere ETavr, a ltugua dele ae in oniente ¢ ocidene. Le origin de fei divine e il suo igifcato per ogg, Edinions Lipa, Roma, 2001 pp. 206-207 297 srubIt de asemenea, in canonul 17 al Sinodului' de la Laodiceea (364)", unde se aminteste (porunceste) sd nu se cante deodata topi psalmii lui David, in adu- narile, sé slujbele Bisericti, ca mu pentru lungimea lor, sd se ingreuneze norodul, 4 sa iasa din Bisericd. Ci printre psalm sd se fac citire si rugdciune, ca norodul sé se odibneasea pugin...”", O sintagmi interesanti, ce pare si redea o alt dimensiune a perceptici Psalmilor \ui David in cult si care imbina dow’ concepte telativ identice (imnul si psalmub si anume, ,imnul psalmic”, apartine patriarhului Eutihie al Constantinopolului (552-565, 577-582), si o regisim intr-un cuvnt ros- tit la Pasti (Sermo de Paschate et de sacrosancta Eucharistia): Se comporta prosteste cei ce att invagat poporul si cante un anume imn psaltic !) (pvov uve PaAtuxdv)" atunci cand slujitorii..”; acest ,imn psalmic”, de altfel un imn (,antifon”) al Intritii Mari, ,se refera, se pare, la Psalmul 23". 2, Psaleirea liurgica bizantina - particularitagi »Psaltirea liturgici bizantina”, fie cea aflati in uz la lerusalim", fie cea constantinopolitana'® (denumita, datorita mobilicagii sale, si “The Distributed Psalter”), diferied, de altfel, de Psaltirea biblicd (denumire mai pusin exacti, in opinia Pr. R. Taft), era imparyita in 60 de ,stari” (otdceIc)" si 20 de * Sinod (lat. conclu, sinodus, gt. ovob0s, ¥ ~ sinodas = adunare) ~ in cadrul institayiei Biserici, este adunarea episcopilor (ierarhilor) in scopul de a dezbate problemele ei specitce, ct. Pr Prof. Dr. E. Brantgré 4i Prof, Eeaterina Brantsts, Dicpionar enciclopedic.. p. 456. * Canonul 17:,.Na se cuvine si grimideasc’ psalmii intru adnan, ci prince fecate psalr, Sh se fac ccie", Pidalion, p. 318, ° Pidalion, p. 318. PG 86, 24014, 2 RE Tae, O letorie a Liturghici Sfamtului loan Gurd de Aur... p. 146. > RE Tarn, O liorie a Liturghies Sfantului loan Gurd de Aur... pp. 189-190. “J. Marzos, “Office de minuit et office du matin chez S.”Athanase’, in Orientalia Christiana Peviodica 28 (1962). p. 175; R. Tarr, "Mount Athos: A Late Chapter in the History ‘of the Byzantine Rite", in Dumbarton Oaks Papers 42 (1988), p. 181 °°. Anran7, “Les grandes étapes de la Liturgie Byzantine: Palestine-Byzance-Russe: Essai d'aperyu historique”, in Liturgie de Léglise particulire et lzurgie de Léglite universlle bliotheea Ephemerides Liturgicae Subsidia 7, Céncro Liturgico Vineenziano-Ea. liturgiche, The Byzantine Office at Hagia Sophia", in Dumbarton Oaks Papers 9-10 (1956), pp. 200-202. RTarz, “Mount Athos.., p. 181 * On a partagé par exemple en trois ovaacis le chant fundbre des yxy, ainsi que chaque Ka@ioja dui Psaucier, PaAnjgiov>>, I. Ciwener, Dictionnaire gree-fruncais des noms 298 imelor” (curt precensareistorcelcurgic) »Catisme” (ka @igpata)”, conform tradigici ierusalimitene, si in 74 sau 76 de ,antifoane”® (&vtipcova)”, potrivic uzansei de tip constantinopolican. De asemenea, Odele” (Cantarile biblice)® dat $i asa-numitele ,rugaciuni ale catismelor” (asezate de obicei dupa cele 20 de ,Catisme”® ale Psalivie®)* comportau structuri diferite, in funcsie de cele doua tradisii liturgice mengi- onate mai sus, in sensul cd la Ierusalim erau in uz noua Cantari biblice iar la Constantinopol cincisprezece’” Toargigues en wage da Tle gecque: A. Picard cls, Pais, 1895, p. 139; R Tar, "Mount Athos.” p.182;M. ARRaNz, “Les grandes étapes..°, pp. 57-58. * Chaiome ~4¢ nuumese cele 20 de grape in cae sunt impr cei 150 de Peal a bl David tn eadral cultuli divin ertodox. Camel sunt formate din verse de pal legate rema- tie (peli dimsineqt, ab nop etc.) ef, Pr Prof Dr. E. Branigre 9 Prof. Eeateina Banigre Distionarencilpedie.»p. 92; "Une andes divisions da Peautier, WaATQIOW, patra géeelleeméme en trols sations, ovdaric”, Le Clugnet, Dictionnaire.» p. 7 * Conotagia cuvantuli endfon (In greac dviQawvov) fn acest eODteX este Una spe cific gi desemneasa un grup de dot sau tal mali Pealiis din picat, aceasta conotagie 0d Compare in dcsonare [vet ce exempla, Pr. Pro, Dr. E. Brawtsta i Prof, Ecatrina Beans, Dicionarencclopedic de cunopting ligase, Edvara Diccerani, Caranscbes, 2001, pp. 37-3 La Constantinopol Pare indi era impart In antifoan, fiecarecaprinaind, in princpis, tri peal avin aelagianifon-reften |. MaTa0s, Celebrorea cuvdnslad in Litughie bizan- tind, Studia istic Tadcere 41 note de Cezar Login, Editura Renatere, Clj-Napoca, 200, pp. 89, nova 23, 'R Tarr, "Mount Athos.” p. 181 (da oddi = canti): nel rito bizantino sono: 1. i candi seritcurali dell’ Orchrés; 2. il com- peso dei ropa poctci del canone,” Revenind la tipul rugiciunilor numite ,constantinopolitane’, sin si pre- cizez ci informagiile furnizate de Sfintul Simeon al Tesalonicului (¥ 1429) ne araté clas, ci anumite rugiciuni ,liturgice” din timpul siu reprezentau 0 parafrazi ,propric” la unii dintre Psalmii lui David: «..cici cea dintai dintre rugiciunile care se numese ale Vecerniei cuprinde ‘ot ingelesul psalmului, cu cuvinte luate chiar dintr-insul: ,Doamne indurate si milostive". Celelalce rugiciuni pogi vedea ci au ingeles tor asemenea cu psalmii, antifoanele si cu cuvinte dintr-ingii (..), se zice rugiciunea si cuvinte din psalmii cei ce se cinta. Intelesul lor este a se aduce toate citre Dumnezeu prin preot..."'”. TE De Manns, La legusuraartica im Faia net seoli XV e XVI Notizie ed clench Volume Hit nena: Fratelli Aliati-Isieto di Edinions Arstiche, 1960) 44, n° 2776 tn privinga daciiicodicelat veri N. PREDA Peghieresahmiche di autor wart seconde il codice "Vaticano Green 783° (ff 1-961). Tera de doctorat, Editura Granada, Bucuresti, 2016, pp. 35:36 9. Le peghiere del codice Vat. gr 783: preghiresacerdtai come paras di cert salmi appureprghiere di uso manasic privat. N. Pukoa, Preghiresalmiche.. pp. 459-463, “ENS Dexa, fudiium de Phesi Doctoral, Ponfcio Iiato Oriental, Roma, 2005, p 4 veri iN. Panos, Preghere salmiche.. pp. 10-11 *" Seinrun Sinton AniEnscorUr Trsatonscutet, Thasar anypraeuturor dogmelar ere nteinoastre ortodoxe, dupa princi puse de Domnal mostra Tisus Hratos i urmayi Sax Volar in Colca Din frumastleveysrertine 2, Editura Atbiepiscopici Sucevei si Radio, Suceava, 2003, p. JY; veti gi N. PREDA, Peghicre slike... p. 439, 7 Hina Auwantu yg AcyonLvaY aia nod év eave neoKtyeryV 100 WaAuod navebs Evo, na rare abwo “Kigue oicrigua nat tATu” eat tae Abts 3% buoiws nods Tole Yaruois Tv dveOveN Kal vs EWoias ExOKoAS Kal Syara boron €2 ata" (.) ea Or AEyera, wav Gara aac de rOV GBOPEVIN Kat Ewing neqiéxer sav avageqavead navea it TOO KEQEAE NODS TOV Oxdv..», PE 155, 628B; La premite pier des lucernaites qui content la signification ds psaume (.) Les autes 308 ‘Ava-mumitele,rugictuni ale Catiomelor” (cured preensareitorcelcurgis) ‘Tin si precizez ci despre ,tipul” rugiciunilor sacerdotale constantinopo- licane” voi scrie mai pe larg in alta parte. Gu toate acestea, ag dori si mai semnalez aici un ultim aspect legat de aceste rugiciuni, chiar daci, in opinia specialigtilor, pare a fi o chestiune mar- ginala (periferici)™ si anume, sensul si originea lor: «Arranz, nel suo articolo sopra citato” si chiede qual’é Porigine ed il senso di queste preghiere, dette al plurale ¢ quindi anche a nome dei fedeli...» 5, Asa-numitele ,rugiciuni ale Catismelor” — in tradipia palestiniand Observatiile Parintclui M. Arranz privind ,rugaciunile” de tip palestinian (dintre acestea ficand parte probabil si asa-zisele ,rugdciuni ale Catismelor’) par afi foarte ,clare”: «Nous ne connaissons pas les priéres originales de loffice palestinien; per sonnellement nous pensons que, comme office monastique, il n’en avait pas. Lorsqu’on a voulu lui adapter les priéres de I'Euchologe de Constantinople, il a fallu forcer les choses en essayant de mettre le nouvel office en accord avec les prigzes de ancien». Pe de alta parte, Pirintele Boris Holognjaj pare si .contrazica” intr-o arecare mésuri ipoteza Pirintelui M. Arranz atunci cind aminteste de asa- zisa randuialA palestiniana numiti si ,kanon tés psalmodias"”* 2 monahilor savafi, ce consinea pe lings ,psalmodie”, si ,rugiciuni” (foarte probabil si asa-numitele ,rugdciuni ale Catismelor"); din picate, despre tipiul acestor {pritve) condiennenc Ta signification des psaumes des antiphina..», M, Anawz, “office de TAsmatikos Hesperinos (wvépres chantées») de Tancien Euchologe byzancin, II partie: La psal modi", in Orientalia Chritiana Periodica 44, 1978, p. 411 * Veui si Boris Houoiyas, Tipskom della Chiesa bizantina ~ storia della sua formazione, Dispense Pontiicio Istituto Orientale, Roma, 2004-2005, p. 7. "Mais cette question de la place et de la destination des priéres preshytérales des vépres et des matines, tous en restant dans le chéme de notte présent travail, est une question périphériques, M. Arkaw7, "Le sacerdoce ministériel..”,p. 189. quel sens et quel rble peuvent avoir ees sepe pridres sucerdocaes,rédigées au plusiel exdone au nom des fides, dites daffilée ex de plus en secrets, M. Annan, “Les pritres sacet ddocales des vépres byzanines”, p. 85, %M, Nix, Uffciatura bizamtina.... p. A7, nota 217. 7M, Anan, “Le sacerdace ministércl..”,p. 189, % «Questo secondo modo della preghiera dei monaci sabaiti & conosciuto sotto a deno- minazione “kanon cés psalmodias” ¢ comprendeva i salmi e le preghiere. Sembra che il “kanon «és psalmadtas” i monacireciravano nelle loro lingue maternes, Tipiton della Chiesa bizantina pp. 3-4 309 srubIt rugiciuni, care par a fi, fara doar si poate, de uz privat (adici din rinduiala personal a monahilor)”, nu ne da niciun alt indiciu. Mai mult, ficind referire in acclasi context la tradisia liturgicd de la Sinai si la Cuviosul Nil, care observa’ rinduiclile de tip palestinian, precizeaza: «A questo punto seguiva la prima stasis di cinquanta salmi. Finiti questi Nilo recitava 50 volte Kyrie cleéson ¢ Padre nostro dopodiché uno dei suoi discepoli leggeva la Lattera di Giacomo mentre gli altri ascoltavano seduti. Dopo la scconda stasis di cinquanta salmi ¢ le preghiere come dopo la prima...»!®, Accast mentiune lasa si se inteleagi printre altele ci aga-ziscle ,rugi- ciuni” care urmau citirii continue a Psalmilor (cei 150, impartiti in trei stiri) tal din rinduiala de obste, erau de fapt ,.Doamne miluieste, 50 de oti si 7 nostri”, Asadar, potrivit Pirintclui Boris Holognjaj distingem in traditia palesti- niand (savaiti) dowd tipuri de rugiciuni, in functie, bineinteles, de cele dowd tipuri de rinduiala (privat si comund sau de obste): a) ,rugiciuni” care urmeaza ,psalmodiei” si care sunt de uz privat", dar despre care nu stim nimic; b) ,rugiciuni” care urmeazi ,citirii continue” a Psaltirii si care fac parte din rinduiala de obste (comund) si care sunt ,Doamme miluieste, 50 de ori si Tatal nostra". Parintele M. Arranz avanscazi insi ipoteza privind ,rugiciunile” de tip palestinian, afirménd: «Nous pouvons done avancer l'affirmation que loffice byzantin actuel,, origine monastique palestinienne, ne prévoyait pas de prigre psalmique; ni 7M, Annan, “Le sacerdace ministéiel..”, p. 192 * Boris Hooinray, Tipikon della Chie bizantina... 4 © «Lofice monacal dure toute la nuit et se fait dans un cade fort proche de office byzan tin accuel il comptend la réication de tout le psautir ela leecure de trois épicres eatholiques et a comme priére que le Notre Pere eépété& différents moments de I oflice et de longues sties de Kyrie eleizon. Aucune autze prizes, M. ARkawz, "Le sacerdoce ministériel.", p. 192. Veni gi M, Annan, “Le sacerdace ministril.", p. 192. © Apostolii (...) au cerut Maneuitorulai sii invege cum #4 se roage (Mar. 6) side atuncs rugiciunea rostita de Mantuirorul nu a ineetae si ramAna cea mai imporrarnth rugiciune a Biserici, cf Ietom, dr. Petru PRoTEANU, ,Evolusia Randuielilor tipiconae..”,p. 63, 310 Asa-numitele,rugaciuni ale Catirmelor” (curt prezentare istvicolicurgicd) 104,105 privée comme ¢ était le cas en Egypte ct peut-étre en Cappadocé Antioche, ni officielle comme c'était le cas & Jérusalem'” au IV* sitcle'*, ou & Constantinople tant que ‘office asmaticos y a été en vigueut", Répétons que au moyen Age on a tenté, plusicurs solutions pour incorporer & 'office monastique les priéres de I'Euchologe constantinopolitain. Une des solutions possibles est celle pratiquée aujourd'hui: l'office est célebré sans priéres, mais et ., Uno a alvava in mezzo ¢ cantava i sali al Signore, Intanco tutti stavano seduti (come 8 ancozs uso in Ego), con la mente intensamentefss alle parole dl cantore,¢ quando aveva cantato undic salmi, separa dalle preghiere insetite ta di loro...», Robert E Tarr, La larga delle ore... pp. 85-86; ete vorba den pass) din lucrarea Despre apezdminielecenobipilr i loan Caan (7435). Tn medial monahal, incepind oa sc. IV-V, se desvolts anuice rindvieli de poalmodire, care au generat sparta, pe Langa rugiciunile particulare cate na aveau o induials fxs,» pri= ‘egherilor de sarionoapt si imineation. Elementele de baz ale une ate de privegheri craw wemacoaele 4) eteral ete / rosea 12 Pani, dupa ulm zicind Able; b) dupa icare Palm Se rosea 0 rugciune fn tind la semi arcu se fccan inchndeiun (de ob): d) sarepul roitea tare 9 rugiciune, Irom. de. Petru PRuTEANY, -Evolusia Réndsiellos Upiconale..”, p66 WE cost dapo aver trascors la notte in una serie di salmodieintereote da preghier...» Robers E Tavs, La lirgia dele oe... p. 63 (ve # schema de la pagina G4): ete vorba de un text dintr-o Sertoare (207.3) pe care Sfincal Vasile el Mare (7.379) 0 timite clrulai din © WA partite da quest or fino alla srecitano inn, si isponde a alms cot come alle ancifone: a ogni ino s fs una preghiera. Infact de © ce saeetdotie cos aleuni diaconi ogo jpotno si awvicendano con i monazontes pet dite le preghicre 2 oghi inno e a ogni anttonae, bees F Tarn, La litugia dele ove, 74; este yorba de wh cex din Descrerea Eger (eap. 24) © Q alta marturi important vrednics de aminti in legaturi cu rinduille itargice din sce. IV in medial catedral 0 reprints Desrerea pelerines Silvia Egeria (Pereginatio ad Loca Sancta, nul 384) care presi’ rinduiala nlnics a sujbelor in Biscrica vers din Terasalim 4 alele de eind, cxistats 5 momente de nigiciune ce erau formate din urmitoateleclemente 1) prvegherea monahala la cimatu cocnilorformata din palm ji ragaciunleprepilr pi diacor rilors 2) demincata -psalmit ednapi de cintarep 2 ragaetunie epocopalus eu plearea eaptdor 5) Ceanl al Vilea:poalmit cance de cdtares 1 ragaeiunca episeopulu cu plecarea edpetelor ierom. dr. Pecru Protzanv, .Evolusia Rinduililor ipiconale.*,p. 67. © A partire del X secalo abbiamo gli le prime tstimonianze sulle preghicre presbiteral provenient dalla tadizione dell Asmatiké Akolouthia inscrite ell wlicio dele Ore (Verpro © ‘Mareutino) dela tadizione monasticapalestinese. i tata delle prime srt preghiere del Vespro dell Asmatkeé Akofouthia e delle dodic: preghire del Mactutin nei corespondenti ulfei mo tasticis, Boris Hozosnyas, Tipton della Chiesa bizantin.. <2) Le einque preghiere fai qual le prime te corespondevano ai sal delle ee anci- fone mentee le ultime dae erano le preghicredeinlinazione del capo (euche thes kelsoklisis) ¢ di congedo (euché thésapolyscos).», Boris Houoinyat, Tipikon della Chiesa bizantina.. 8 Ail se dezwolta slujba acmatikon aolowthia ~ ,cindsisla chntirii" care cintarea antifonia. De fap, aimatikon akolothia ni ra sub in sens direc al ‘in fel de model de iajh, o chem’ pentra Vecernic st Untent. Aceasta presupainea: 3) te agian ale pretubu cu cents) tet antfoane (de faps Pali cinta anafonic), te wnuldipa Fecarerugaiane:€) ragiciunenapolslui ew oectene a cererilr A) ragaetunea final de plcare ‘capetlr, Terom. dr. Petru PrUTeas, .Evolgia Randuielilr epiconale..” p. 87 311 srubIt celles-ci sont dites tout de méme, en bloc et & voix basse. Il est vrai que le fait de dire les pritres & voix basse est un phénoméne us ancien et assez généra- lisé. Comment juger le fait que les moines palestiniens qui avaient élaboré un office d'une grande perfection technique et d'une surprenante richesse hym- nologique, n’aient jamais songé & créer eux-mémes ou A emprunter A d'autres traditions des pritres pour les psaumes? Faut-il voir en cela une conséquence du simple fait quill n'y avait pas de prétres parmi les moines, car, selon Pabbé Nil, c étaient lb deux “vocations” différentes et méme contradictoires»"”. alté ,provincie liturgica” care ar putea fi adugati la cele mentionate de Parintele M. Arranz este insula Cipru “Anche Epifanio (ca. 315-403), monaco in Giudea per tent anni prima di diventare nel 367 vescovo di Salamina, al cap. 23 del suo trattato Sulla fede, scritto circa nel 374-377, parla di «inni ¢ preghiete mattutini> e di «salmi e preghiere vespertinin (Jychnikos). Da notare che egli parla di inni e preghiere mattutini e salmi e preghiere vespertini, cio? al plurale”", in incheiere, in si precizez ci mengiuni ,sterse” privind existenta asa- tiselor rugiciuni de tip ,palestinian” gisim, pe de o parte, in manuscrisele redactate varziu (Psalbirile liturgice bizantine), care conin astfel de rugi- ciuni (vezi de exemplu ms. Ateniense 2478, sec. XIV gi altele'4), precum gi in Psaltirile liturgice tipirite (despre care voi aminti intr-un alt subcapitol) Codicele Ateniense 2478, de care m-am ocupat personal", congine in afard de Psalmi, si rugiciuni (65), pe care le-am numit, la modul general, ,rugé- ciuni ale catismelor”, unele dintte ele fiind necunoscute si nepublicate, 6. Rugaciunile ,sacerdotale” ~ alte caracteristici Existi si unele precizii inedite, privind asa-zisele rugiciuni sacerdotale si consider ca este binevenita prezentarca lor in acest context. expunere generali a rugiciunilor cunoscute sub denumitea de ,sacer- dotale” o gisim la Pirintele M. Arranz: ®M. Awranz, “Le sacerdoce ministétiel..”, p. 192, ® Robert F Tarn, La liturgia delle or... p65. “ Potrivit unui Appendix’ (Appendix D5: Prayers Found in Psalters and Horologia") din studiul lui G. Paxsutov, arf yorba ne mai pusin de 30 pagini cu incipitari, cea 412 rugaciuni, consemnate in manuscrise (Pialtr). cu cele mentionate, drept, si in Ceaslor, ale ag-riselor srugiciuni ale Catismelar”, of Toward a History of Byzantine Petters... pp. 182-211 SN, Pres, Ayacnumitele ,rugiciuni ale carismelor's. 312 Asacmumitele.rugiciun ale Catiomelr” (curt prozentareiearcoleuried) «En regardant notre tableau" nous voyons que les priéres avaient trois fonctions différentes: les unes, les plus nombreuses, précédaient les psau- mes (soit groupés en antiphones, soit isolés); d'autres accompagnaient la synaptic de demandes & la fin des offices: la priére [7] aux vépres et la prigre [12] aux matines; de ces prigres accompagnant les synapties nous avons déja un précédent dans les vépres et matines du VIII livre des Constitutions Apostoliques; une troisitme catégorie comprenait les prigres d'inclination de la téte ou de bénédiction: celles-ci aussi nous les trouvons déja dans les mémes Constitutions» teva dintre particularicgile acestor rugiciuni: Tata gi «Les pritres [I] 4 [8]'"* seront séparées en deux groupes de nombre vati- able. Celles du premicr groupe, les premiéres, accompagneront la psalmo- die des kathismata (d'un 3 tis, selon les traditions et selon les époques de année): en raison d'une pritre par hathisma en régle générale, ou trois si on sépare les trois doxai de chaque hathisma. Les derniéres pritres du groupe {I]-[8] c.Add., celles qui ne trouveront pas de place dans la psalmodie, seront dites entre les odes du kanén: apris la 3* ct la 6*. Quelque priére pourra méme disparaitres', Specialé este, in opinia mea, $i mentiunea privind existenga, in vechime, a asa-zisclor ,rugiciuni sacerdotale” rostite dupa ficcare Cantare a Canoanclor'”” de la Unenia din Joia Mare (in Saptimana Sfintelor Patimi numai Joi si Sambiti avem Canon intreg)"" si din Duminica Pastilor, dat find faptul ci, in aceasti perioada nu avem Catisme ale Psaltirii la Utrenie; aceasti particularitate este semnalati, de asemenea, de citre Pirintele M, Arranz: «A Porthros du Jeudi Saint et du Dimanche de Paques, oi il n'y a pas de psalmodie, le Tjpicon d’ Ibirén (KEKELIDZE, 283, 292) prévoit une CEM, Aaaawy, “Le sacerdoce ministériel..”, pp. 188-189, “Le sacerdoce ministériel..”, p. 190 ® Este vorba de primele opt rugaciuni din ecle numice ,ale Uceniei” ® M, Awran7, "Les pridtes presbytérales des matines..”, pp. 86:87. 2° «Canonul este fortna cea mai dezvoltata a pocticiteligioase ctetine deoarece reuneste {ntr-o unitate noui cintiri (ode) formate, cum am vizut, flecare din cite tei au mai multe surofe sau stiri», Pr. Prof. Dr. &. Baanigtx gi Prof. Eeaterina Bnantts, Dicionar enciclope- dic, p85; "! Tridul care euprinde tlujbele bisericege dela Duminica Vamegului sia Fariseulut pina in ‘Sfinca pi Marea Simbita, Edivara Inscivacului Biblic i de Misiune Ortodoxa, Bucurest, 2010, Pp. 584-590, 665-670, 313 srubIt pritre ct sa correspondante synaptic aprés chaque ode du kanén. Dans la praxis actuelle, seules les synaptai suivent les odes aux matines de Paques. A Messine, chaque ode était suivie de synaptie et de lecture patristique ce méme jour. Nous avons déja vu que le lendemain des fétes du Seigneur, les odes I 4.6 remplagaient la psalmodie du psautier (cf. p. 70, note I); méme praxis & Ibitén (cf, KEKELIDZE, 247)», 7. Tipul aga-ziselor ,rugiciuni psalmice”: ,meditapiisacerdotale” sau ,sim- pla parafraza”? Intr-un articol’ din anii ‘70, Parintele M. Arranz se intreba cum ar putea fi ingelese (percepute) asa-zisele ,cugiciuni psalmice”: ,meditatii sacer- dotale” sau ,simpla parafraza”? La aceasti intrebare voi incerca si rispund in continuare, precizind doar cateva dintre caracteristicile ,rugiciunilor psalmice”, deoarece, dupi cum vom vedea, 0 determinare exacti a lor este inca greu de realizat. Astfel, voi consemna mai intai unele pasaje esentiale din studiul Parintelui M. Arranz, unde incearci si ,solugioneze”, pe cat posibil, aceasta dilemi: La priére qui, 4 Jérusalem au IV s., suivait chaque psaume tandis qua Constantinople, selon I'Euchologe ancien, elle le précédait, et qui était dite parle prétze, était-lle une priére de médiation sacerdotale, ou était-ce plutst tune paraphrase destinge 4 introduire le psaume (4 Constantinople) ou & le compléter (A Jérusalem) en lui donnant un sens chrétien? Etaient-ce des prigzes vraiment sacerdotales ou simplement explicatives? Dans le premier cas les moines, en constituant des communautés sans prétres, ne pouvaient pas adopter des prigres vraiment sacerdotales. Dans le second cas, vivant une haute vie spirituelle, ils ne sentaient pas le besoin d'incerpréter les psaumes, qui étaient eux-mémes leur pritre essentielle. Les Alleluia, Gloria Patri, Pater nosterct Kyrie eleison, qui parsemaient la récitation du psauties, leur suffisaient. Ils avaient d'ailleurs conservé les prostrations entre les psaumes™. (...) Pour ce qui est des pritres de I'Euchologe qui accompagnent les psaumes et qui sont sept sur neuf vépres et onze sur treize A matines (voir tableau)", nous 7 Les pridres preshyrérales des matines..", p. 87, nota 2 2 “Le sacerdoce ministérel % Robert E. Tarr, La lirurgia delle ore... pp. 218, 227 eee ® CEM, Arranz, “Le sacerdoce ministéviel.”, pp. 188-189, 34 Asacmumitele.rugiciun ale Catiomelr” (curt prozentareiearcoleuried) pouvons donc avancer une premitre conclusion: deux priéres psalmiques & vépres ({1] et [8]) et deux & matines ([10] et [11]) sont vraiment psalmiques; les autres cing & vépres, et neuf & matines, accompagnent les psaumes sans sy référer, méme d’une fagon générale, vu que les citations de l'Ecriture et spécialement du Psautier, sont assez rates et imprécises. D'oit viennent ces pritres? Ont-elles étaient créées pour accompagner les antiphones ou existai- ent-elles déja avant d’étre réunies dans Euchologe? Une réponse précise évi- demment n'est pas possible; nous allons essayer un peu plus loin de présenter une hypothése, aprés avoir considéré les pritres des synapties»™, De notat ci preciziti importante privind tipul asa-numitelor ,rugdciuné sacerdotale” gasim i la Patintele M. Nin: «Preghiera I. Si tratta di una serie di parafrasi del salmo 85 che nel vespro di Costantinopoli si trovava pure all'inizio di quest’ora; attualmente non ha allusione alcuna a qualche ufficiatura. Si tratta di un buon esempio di pre- ghicra salmica, in cut il singolare del salmo passa al plurale del testo, Forse la presente preghiera apparteneva a un insieme di preghiere salmiche che la Chicsa costantinopolitana”” aveva ¢ che andata persa, cf, ARRANZ, M., Les priéves sacerdotales, pp. 88-899" «Preghiera IFILL. Due preghiere tipicamente vespertine, fata da uunlinsieme di citazioni salmiche. Hanno una tematica simile, con una prima parte penitenziale: Signore nel tuo sdegno non ci accusare, ¢ nella tua ira non ci castigare, ma agisci con noi secondo la tua clemenza... (preghiera I); Signore Dio nostro, ricérdati di noi pecatori e inutili servi (preghicra III). Non sembra ispirata ad un unico salmo, ma a diversi testi. Si pud trattare di una preghiera che accompagnava una litania di preghiere; infatti le espressioni e concedi che quanto resta del giorno presente sia pieno di pace e senza peccato, come pure tutto i tempo della nostra vita (preghiera I), ..tutto cid che chiediamo di usile per la nostra salvezza (preghicta III), si rova nella litania dell'angelo di pace dopo il grande ingresso del vespro»', ‘Ag dori si precizez in incheicrea acestui subcapitol, ci la momentul cind redactam Teza de Doccorat (Preghiere salmiche di autori vari secondo il codice BM, AnRANZ, "Le sacerdoce minisériel.”. pp. 193-194, ® Veal si Boris Hotoinsay, Tipikon della Chiesa bizantina..p. 8 °* Ufficacura bizantina.. p. 4G, nota 209. ® Uffiiasura bizantina... . 46, nota 211 315 srubIt “Vaticano Greco 783” (ff 1-96r)], nu aveam cunostinta de continutul acestui articol; spun aceasta deoarece, intr-un anume fel, rugiciunile pe care le-am mengionat in aceasti lucrare ar putea reprezenta un ,rispuns” la dilema pri- vind tipul aga-numitelor , rugdciuni psalmice’. Voi reda in continuare doar citeva dintte coordonatele privind tipul rugiciunilor consemnate in codicele Vat. gr 783, caracteristici in baza chrora ar putea fi determinat, firi doar si poate, tipul acestor rugiciuni: un prim indiciu il reprezinta titlutile celor doua colecyii de rugiciuni: «Edxai dtdpopor mpd tov Kipwov Kai Oedv rudy Tnoovv Xpiorov (...) diackevacBeiaat Kate Rapadpacw év 6uodtnTt TOV Pahy@r tod Aavid»™® si «Eréga ovvOrjen WaApery (...) Karte MaQdogactv...»', Un al doilea indiciu il constituic, de asemenea, titlurile insesi ale unora dincre rugiciuni: O' [29]'? (EEopoAdynors obv ikeoia Kai byve, Kata tov Su@pov' diackevaddeioa: Kai katHyooia WXi|¢ baSBpLoV Kai AKAs PiodVvtOC) si He’ [45] (Kard nagddgacw &ua@pos ev EEopoAoyrae év derjoet Kai Kataxgicet {LavTOD), par a fi o para- fraza la Psalmul 118"; @As' [136] Tlagdegacis cig tov a’ Kai B’ padudv. Yuvoc sig Tov Xptatov Katnyooia te(!) THv XplatoKTéveY Efpaiwv Kai ebxaptotia tv EiodexOévtwv eva. EDXH étéea) si GAC’ [137] (Kai dAAwe tod B' WaApod nagégaais. Eleyxoc EBpaiav Kai Beodoyia brép tic cwrnpiac TaV TuOTaY), par a fi o parafraza la Psalmii 1 si 2. Van gr 783, Be 2! Van. ge 783, 97a 2 Va 783, 49V-658 ° Prabnal 118 mai este oui $i .Syeopios", cf. 1. Clogs 9 Var. gr 783, 1731-182 » De horat e impiiea arbitra” (neieases chiat) a rugiciunilor [x0 (49¥-65y) si hic! (173e-1824)] din codicele Vat. gr 783 tn stn” Les pritvs trop longues pour éue dtes Sans interruption ont €& dvisées de différentes manigres. C'est certaines des parces qui sont Ie résukat de cette division quan a donné le nom de axdeeie, nom qui indiquait 3 Vorigine aquon devat les réiter oles chanter debouts, L. Caent, Dictionnaire... p. 139), caineide, fn mod frit, eu impart fieasci a Palmula 118 in ee stn” ven Vat gr 785, 56v, 6s, 1738 1776 1799) 9 Var gr 783, de Va gr 783, 2430-245 2 316

You might also like