Miscarea mecanic Prin miseare mecanicd se injelege schimbarea pozitiei unui corp fap de alte corpuri. Miscare mecanica se studiaz4 cu modelul punctului material, un punct in care se considera concentraté toata masa corpului, si cu ajutorul unui sistem de referint&, format dintr-un corp de referinté, o rigli pentru méasurarea distangelor si un ceas pentru masurarea duratelor. Mirimi fizice care caracterizeazi miscare mecanic& 1. Veetoral de pozitie #=xi+)j, reprezinta ¥ vectorul care uneste originea de referinta de pe corpul de refering& cu punctul unde se afl corpul. In sistemul international se masoara in [rly =m. é 2. Vectorul deplasare reprezintd variatia vectorului de pozife: Ai = 3. Vectorul vitezi medie reprezinta raportul dintre variayia vectorului de pozifie AF, numit si 7 vector deplasare, si intervalul de timp corespunzatorAr, astfel ci, 2 Vectorul vitezd medie este secant la traiectorie. In sisteraul international se m&soara in [»], = m/s Vectorul vitezii instantanee se obtine considerand intervale de timp din ce in ce mai scurte, astfel ca Ar>0. Odjinem ¥=v,i +v,j. Vectorul vitezd instantance este tangent la traiectorie si are sensul determinat de sensul de miscare al corpului pe traiectorie. 4. Vectorul acceleratie medie reprezinti raportul dintre variagia vectorului viteadi i intervalul de timp corespunzitorAr, astfel c& a, =. Vectorul acceleratie medie este indreptat spre partea concava a traiectoiei. In sistemul international se masoardi in [a], = m/s* ‘Vectorul acceleratie instantanee se obfine considerand intervale de timp din ce in ce mai scurte, astfel ca At 0, Obfinem d=a,' +a,j Vectorul acceleratie are doud componete una tangentialé Ia traiectorie si una normal la traiectorie 1. Componenta tangent la traiectorie a vectorului accelerayie apare ori de céte ori vectoul vitezd isi modificd modulul ffrd a-si modifica direcjia si sensu (in miscarea rectilinie uniform variata). Componente: normal la traiectorie a vectorului acceleratie apare ori de cate ori vectoul viteza isi modifica direcsia si sensul fara a-si modifica modutul (in migcarea circular uniform variatl). ‘Tipuri de miscari mecanice 1, Miscarea rectilinie si uniformé are proprictatea c& 7, Legea migcarii rectilinit. si uniforme este: x=x) +v(¢—f,), unde x Teprezinta coordonata la momentul de timp #, xo reprezinta coordonata initiala la moment inifial de timp to siveste viteza corpului. Daca fo-0, attnci x= x, +f 33 constantReprezentnd grafic legea coordonatei in functie de timp se obfine o dreapta, astiel cf intersectia dreptei eu axa timpului araté momentul de timp dupa care coordenata devine nulé (corpul trece prin originea axei de coordonate), iar intersecjia graficului cu axa coordenatei Ox semnific’ coordonata la momentul inisial. Panta dreptei (tga) semnifica fizic viteza corpului. Astfel dack tga-0-v20, iar daca tga<0=v<0. 2. Miscarea rectilinie uniform variati are proprietatea c& 4, =a =constant Legea vitezei este v=y, +a(t-f,), unde v reprezinta viteza la momentul de timp ¢, vo reprezinté viteza inijiala la momentul inijial de timp to si a este acceleratia —_corpulul Dacd to=0, atunci ims vinis} carta y grafic legea vitezei in Einoje de ump se obsine o dreapta, astfel cd fonersocha’ dreptel ca Se Gimpulut erate ‘ore comm NE) momentul de timp dupa care viteza devine nul (corpul se opreste), iar TRearecoja grates ott! ou axa vite! semaifed vitesa Ta momentul iia Panta dreptel (tt) sommifcd fe accelerajia eorpulul.Astel daca ga>0=0>0, far daca tgnet-sac0. tact Shea oe represintd im fanotle de tmp, aria cuprinst inte graficul vitezéi, axa timpului si cele doud ordonate construite prin extremitaji semnificd fizie distanta parcursa, Legea coordonatei este strylin)eS Gf) unde x reprerints coordonata a momentul de timp ¢ iar x reprezinta coordonata inifiald la momentul inigial de timp to, Dacd tO, atunci ecuatia coordonatei devine sextyerse Deoarece coordonata este functie de gradul doi in reprezentarea graficd a legii coordonatei in functie de timp este o parabola. Dac 4>0, parabola are varful in jos, iar dacd a = 6. Vectorul acceleratie centripeti 7,,, astiel c& ¥ J, =-0'F. Scalar ga g%pa¥. Accelerayia centripeti este k orientatd pe directia razei vectoare si in sens opus acesteia, ( O= adica spre centrul cercului ae 7. Forja centripeta nu este un nou tip de fort ci este reaultanta forjelor reale care actioneaz asupra corpuhui, asticlca F, = mii, =—ma*F, iax scalar F, = ma, =motr=™ Luerul mecanic Lucrul mecanic al unci forte constante F, care isi deplasez punctul de aplicatie pe distanja d este egal cu produsul scalar dintre vectorul forja si vectorul deplasare, astfel c& L=F d= Fdcosa, unde a este unghiul format de vectorul forté cu vectorul deplasare. In sistemul international [Z], = N= J 4, Daca 00, cea ce inseamna c& 1>0 = forfa este 0 fort motoare si ajutd la miscare, 38b, Dac 96° Ly 4» ~ yong cosa. Observam ci Tucrul mecanic depinde de forma traiectoriei, ceea ce inseamnA cA forta de frecare este neconservativa si deoacere lucrul ei mecanic este negativ forja de frecareeste de tip rezistiv. Randamentul planului inclinat reprezinta raportul dintre tucrul mecanic util si lucrul mecanic consumat. Lucrul mecanic util este Iucrul efectuat de o fori constanté paralelé cu planul astfel ca un corp s& fie ridicat uniform la inalyimea h fia frecare. Lucrul mecanic consumat este lucrul efectuat de o forta constanta paralela, cu planul astfel ca un corp s fie ridicat uniform la indltimea h cu frecare. Randamentul planului inclinat este: - , unde 7 este randamentul, jt Tr mig este coeficientul de frecare, iar a este unghiului planului inciinat. Randamentul planului inclinat este adimensional si subunitar. Puterea mecanic& Puterea mecanici medie reprezinta raportul dintre lucrul mecanic L, efectuat de o forjé intr-un interval de timp At si intervalul de timp corespunzator, 39vcosa» unde Feste forta, vm este viteza medie si a este unghiul format de vectorul forta si vectorul deplasare. In sistemul internajional se masoard in [P], =J/s =) Puterea mecanicd instantanee se objine cénd intervalul de timp tinde epre zero, astfel ca P= F.5=Fycosa, unde vu este viteza instantanee, iar a este Uunghiul format de veetorul fortd si vectorul viteza. Energia mecanicd Energia este 0 marime fizicd scalard care caracterizeazé capacitatea unui corp de a efectua lucru mecanic, Energia este de doua feluri: energie cineticd, numita si energie de miscare, $i energie potensiald, numita si energie de pozitie. 1. Energia cinetici este energia pe care o are un corp cui masa m aflat in stare de migcare fafa de un sistem de referinja cu viteza v, si este egala cu semiprodusul dintre masa corpului si patratul vitezei acestuia, astfel ca E a“ Energia cinetica depinde de alegerea sistemului de referingd inertial, 2. Energia potentialé « unui sistem de corpuri se defineste dacé sistemul isi modifica configurayia si daca fortele care intervin intre partile constituente ale sistemului sunt forfe de tip conservativ. In acest caz variatia energiei poteniale este egalA cu opusul lucrului mecanic al fortelor de tip conservativ: AE, =—1.- Variatia energiei potentiale este unic definita. Energia potentiala nu are valoare unica ci depinde de o constanta aditiva care se alege prin conventie. a. Energia potenfialéi a sistemului corp-Pamant este, considera nula energia potenfial la nivelul solului. b. Energia potenjiala a sistemului corp-resort este g_, =, dacd se n= considera nula energia potentiala in pozitia in care resortul este nedeformat. Energia mecanicd a unui corp este suma dintre energia cineticd si energia. Potentiala, astfel ca: £, = £.+£,. Energia mecanica a unui corp se masoara In {El ‘Teorema de variatie a enorgici cinetice Variatia energiei cinetice a unui corp care se deplaseaza in raport cu un sistem de refering inertial este egal cu lucrul mecanic efectuat de forja remultanta care actioneazi asupra corpului in timpul acestei variatii. Astfel AE, =L. ‘Teorema de conservare a energiei mecanice Energia mecanici a unui sistem izolat in care actioneaz& forte de tip conservativ este constanté, adic energia mecanicd se conserva. Astfel E, =E,+E, =const. 40Impulsul punctului material Tmpulsul punctulul material reprezinta produsul dintre masa corpului m si vectorul viteza 7, astfel cA j=mi. In sistemul international se mésoard in [pls = kemis Teorema de variatie a impulsului Teorema de variatie a impulsului pentru un punct material: Variatia impulsului unui corp este egal cu impulsul forfei aplicate asupra acestui corp: A} = Fat. Daca corpul este izolat impulsul hui se conserva si corpul se va migca rectiliniu si uniform sau se va afla in repaus. Teorema de variatie a impulsului pentru un sistem format din dou puncte materiale: Variatia impulsului total al unui sistem format din doué puncte materiale intr-un interval de timp este egalé cu impulsul rezultantei fortelor externe care acfioneazi asupra sistemulti in intervalul de timp considerat: AP » unde P este impulsul total al sistemului si este suma vectorial a impulsurilor corpurilor componente ale sistemul i, Fortele care se exercita intre un corp ce apartine sistemului si corpurile care nu apartin sistemului se numesc forte externe. Forfele care se exercita intre corpurile ce apartin sistemului se numesc forfe interne si rezutanta lor este nula. Prin ‘urmare forfele de natura interna nu pot modifica impulsul total al sistemutui ci doar il redistribuie intre partile componente. Numai forjele de natura externa pot modifica impulsul total al sistemului. Daca sistemul este izolat sf dect rezultanta foryelor externe este mula, atunci impulsul total al sistemului se conserva. Astfel #_, Ciocniri Prin ciocnirea a dowd corpuri se infelege un proces de interacgiune care dureazi foarte putin, astfel cd nici inainte si nici dupa cioenire corpurile nu interactioneaza. In cazul cicenirilor se conserva impulsul: m5, +m,¥, = mij +m, unde mi si me reprezinta masele corpurilor, ¥, si ¥, sunt vectorii viteza ai corpurilor imediat inainte de ciocnire, iar J si 9; sunt vectorii vitezd ai corpurilor imediat dupa ciocnire. a. Clocnirea perfect plastica este ciocnirea in care corpurile isi cupleaa masele si se mised ulterior impreund, astfel & m,j,-+ mil, =(m,+m,)°, unde m. si me reprezint& masele corpurilor, ¥, si ¥, sunt vectorii vitezd ai corpurilor imediat inainte de ciocnire, iar # este viteza comuna dupa ciocnire. In cionirea plastic se degaji calduri pe seama scaderii energiei cinetice, astfel b, Ciocnirea perfect elastici este ciocnirea in care energia cineticd a mvt Mave _ mv mae ae aretee corpurilor se conserva, astfel ca: 41Vitezele corpurilor imediat dupa ciocnirea unidimensionala perfect elastic sunt: ved) em) m tm; m, Momentul fortei Momentul forfei faja de un punct O este o marime fizicd vectoriald egald cu produsul vectorial dintre vectorul de pozitie al corpului 7 faja de punct si vectorul fort Myo =FxF~ Modulul momentului forte: este M=rFsina, unde o reprezinté unghiul format de vectorul de pozitie 7 cu vectorul a forjA #. Direcjia vectorului moment al forgei | NY este perpendicular’ pe planul format de vectorul de pozitie si vectorul forsé, iar sensul Se stablleyte cu regula burghiulul Se agazh |S. burghiul perpendicular pe planul vectorul de poaitie si vectorul forra si se roteste in sensul aducerii vectorului de pozitie peste vectorul forté ct unghiul minim. Sensul de inaintare al burghiului este sensul vectorului moment al fortei, In sistemul international se masoara in [Ml], = Nm Echilibrul punctului material si al solidului rigid. 1. Un punct material sau un solid rigid se afld in echilibru de translatie, adicd se afld in repaus sau se misca rectiliniu si uniform, dac& rezultanta fortelor care actioneaz& asupra lor este mula. Astfel YF, =0 2. Un solid rigid se afld in echilibru de rotatie, adicd se afld in repaus sau se roteste cicular uniform, dacé momentul rezultant al forjelor apticate solidului este nul. Astiel Sif, = 0. 422.1, Migcarea mecanici 1. Legea de migcare a unui punct material este exprimata cu ajutorul vectorului de pozitie:7(?)= (4-27 +(-3¢+1)} (ea), unde timpul ¢ este exprimat in secunde. Si se afle: fa. ecuatia traiectoriei punctului material ». expresia vectorului viteza a punctului material ¢. modulul vitezei punctului material 4. acceleratia punctului material 2. Beustia de migeare a unui punct material este F()=T7+j. 88 se alle: a. ecuatia traiectoriei punctului material 'b, modulul vitezei punctului material la momentul #2 8 ¢, acceleratia momentana in intervalul de timp te (0,4}s 3, Vectorul de poritie al unui punet material depinde de timp conform relatiei Ai)=7+29 +P. SA se afte: . vectorul viteza b. modulul vitezei la momentul f'=2 s ¢. vectorul acceleratie 4. Un punct material se deplaseazai astfel incat ecuatille de migcare pe cele dowd axe de coordonate sunt 131-4 gi y=8-t, unde x gi y sunt exprimate in met, iar tin secunde. Sa se afle: 4. couatia traiectoriei punctului material b. vectorul viteza al punctului material ¢, modulul vitezel punctului material 5. Un punct material se deplaseaza pe o traiectorie descrisi de ecuatia y=2x+1, La moment. 's mobilul se afld in punctul de abscis& x=1 m jar la mornentul 82 8 se afl4 in punctul de abscisa x.=3 m. Sa se afle: a. deplasarea punctului material intre cele doud momente de timp ‘b. modulul vitezei medii a punctului material . expresia vectorului viteza a punctului material, dac& mobilul se migc& uniform pe axele de coordonate 4. vectarul acceleratie in condifille punctului e. 6. Un punct material are la momentul inifial de timp vectorul de pozitie i, =2i ~j iar componentele vectorului vitez& pe axele de coordonate sunt m/s si 4-3 m/s. Si se afle: 2. modulul vitezei punctului material si vectorul viteza b. vectorul de pozitie ¢. deplasarea mobilului in intervalul de timp t=2s si tr'4s, 4. ccuatia traiectoriei 7. Un mobil descrie o migcare rectilinie caracterizata de legea de migcare x=20-3¢+5 (mm). Si se afle: ‘a. modul cum variaza viteza instantanee a mobilului in functie de timp b. reprezentarea grafica a legii vitezei ¢. acceleratia mobilului a39. Un mobil se miged rectiliniu uniform incetinit cu modulul accelerates [al =2 m/s? gi cu viteza initiala vo=10 m/s. Sa se afle: a. viteza mobilului dupa trei secunde de la inceperea miscarit b. momentul de timp la care mobilul se opreste ¢. viteza medie a mobilului calculaté de la inceputul migc&rii pana in momentul oprit d. distanta parcursa de mobil pana la oprire 9. Un tren accelereaz uniform pornind din repaus pana la viteza 90 km/h intr-un interval de timp de A/-10 s. SA se afle: a, acceleratia in aceasta miscare 'b, viteza medie in acest intervalul de timp considerat ¢. distanta parcursa de mobil in acest interval de timp 10, O masind care are la un moment dat w=54 km/h vede un stop rosu si frdneaza uniform intr-un interval de timp de A‘=15 s. $a se afle: a. acceleratia in aceast migcare 'b, viteza medie in acest interval de timp considerat ¢. distanta parcursa de mobil in acest interval de timp 11. Un sofer care se deplaseaza rectilinit gi uniform cu viteza w»=72 km/h intra intr-o depasire si isi creste viteza in ficcare secunda in mod uniform cu 1 m/s. Depasirea dureaza un interval de timp At=20 s. Sa se aile: a. acceleratia in aceasté miscare 'b, viteza medie in acest intervalul de timp considerat ¢. distanta parcured de mobil in acest interval de timp 12, Un biciclist are la un moment dat viteza v-2 m/s gi fréneaz uniform pand la viteza v=1 m/s intr-un interval de timp At-10 5. Sa se afle: a. accelerafia in aceast migcare '. viteza medie in intervalul de timp considerat ¢. distanta parcursa de mobil in acest interval de timp 4. timpul dupa care se opreste bicilistul si distanta parcursa pana la oprire 13. Un mobil se deplaseaza pe o suprafaté orizontall astfel c& viteza variazd in functie de timp dupa legea v=12-4t. Sa se afle: a. momentul de timp la care corpul se opreste b. acceleratia instantanee a corpulul ¢. distanfa parcursa de corp pani la oprire 14, Reprezentarea grafic din figura alaturata a vitezei unui mobil in functie de timp este 0 linie dreapta. SA se afle: a, acceleratia mobilului : sof eens) . spatiul parcurs de mobil intre momentele de timp i:-2s gi t-48, ¢. viteza medie a mobilului in intervahul de timp (t,t 4. spatiul parcurs de mobil pand la oprire 18. Un corp se migea pe o traiectorie rectilinie cu o vitez’ care variaz& conform greficului. SA se afl . valoarea maxima a modulului accelerat migedrit b. distanfa parcursa in intervalul t< (0,4)s ¢. viteza medie a corpului in intervalul ¢€ (0,8)s 44 :16. Un mobil porneste in sensul pozitiv al axei de gy gia, coordonate Ox din originea acesteia. Viteza depinde de 10! timp conform graficului alaturat. Sa se afle: viteza medie @ mobilului in intervalul de timp 16033) ', modulul maxim al acceleratiei in timpul migearii «. viteza medie in intervalul de timp t< (0;8}s 4. viteza in modul medie in intervalul de timp te (0;8)s sh 17. Este reprezentaté grafic dependenta vitezei in functie de timp. Coordonata initial este nul. Sa se afle: 4 a. viteza medie a mobilului in intervaiul de timp te (0;1)s b. viteza medie a mobilului in intervalul de timp te (0;6)s ¢, acceleratia pentru intervalul de timp te(4;7)s si s& se precizeze caracterul migcarii oF d. valoarea vitezei instantanee la momentul t=7 s 2.1.1, Migcarea rectilinie si uniforma a punctului material 1. Un sonar lanseaz& un semnal sonor care se propaga prin ap& marli cu viteza. v=1500 m/s. Semnalul sonor se reflect pe obiect gi este receptionat dupa ‘Af=10s. SA se afle la ce distant de sonar se situeazi obiectul detectat. 2, Un radiolocator care are scopul s& localizeze obiecte in spatiul cosmic prin utilizarea semnalelor radio. Undele radio se propaga prin spafiui cosmic cu viteza 3°10 m/s, se reflects dupa ce ating obiectul respectiv gi se intore pe aceagi Girectie. Se masoara timpul dintre momentul emisiei si momentul receptionaii undelor radio At=2 min, S& se afle distanfa la care se afla acest obiect fata de Pamant. 3. Un elev vede lumina emis de un fulger si dup 3 s aude tunetul. Sunetul se propaga prin aer cu viteza 340 m/s. Sa se afle: a. distanta fata de elev Ia care a fulgerat 'b, dacd centrul furtunil se apropie sau se departeazai de elev, daci dupa un timp acesta vede un nou fulger si aude tunetul dupa At'=2 s Viteza legala in afara localitatilor pentru autoturisme este v1=90 km/h. SA se iteza autoturismului, daca in intervalul de timp 1/50 s deplasarea acestuia detectata cu radarul este d=60 cm gi precizafi daci autoturismul a depasit viteza maxima admisa in afara localitatilor b. viteza medie cu care s-a deplasat autoturismul, dact acesta parcurge prima jumatate a crumului sdu total cu viteza legald, iar cealalta jumatate cu viteza ‘=20 m/s c. viteza medie cu care s-a deplasat autoturismul, dacd acesta parcurge prima Jumatate din drumul sau total cu viteza 4v, urmAtoral sfert de drum cu viteza 2v, iar restul cu viteza 5. Un automobil se migc& uniform cu viteza 1=72 km/h din punctul A spre punctul B, astfel c4 distanta AB=100 km. Un al doilea automobil se deplaseazi cu viteza 2-90 km/h. Sa se afle: 45a. distanta dintre cele dowd automobile dupa t+1 h de la inceperea migcarii, dac& acestea pornese simultan, iar al doilea automobil porneste din B, perpendicular pe directia AB 'b. distanta la care se intalnesc cele dowd automobile faté de oragul A, dacd acestea pornesc unul spre celilalt simultan ce, intervalul de timp At de la plecarea primului automobil dupa care porneste un ai doilea automobil din acelasi loc, astfel c& cele doua se intalnese chiar in punetul B 6. Doi copii A si B sunt agezati la distanta D120 m unul de celllalt, in apropierea unui aid lung si drept. Copii se aflé asezati fat de zid ca in figurile a, b gic. Copilul A emite un sunet scurt, Sunetul se propag& cu viteza o-340 m/s. Si se afle: ‘a, intervalul de timp dintre momentele receptionarii sunetelor de c&tre B, in canul a, dac& d-60 m 'b, intervalul de timp dintre momentele receptionarii sunetelor de c&tre B, in cazul b, dac& d-80 m ¢. durata unui semnal lung emis de copilul A astiel ca copilul B s& perceapa un sunet de doua ori mai lung in cazul ¢, daca 4-80 m gi x40 m_ 7. Distanta dintre dou porturi este d=80 km. O galupa se deplaseaz in sensul curentului in timpul t=4 h iar impotriva curentului in timpul t-8 h cu aceeagi vitezd fata de apa. Sa se afle: a. viteza de curgere a apei . viteza galupei fata de apa . timpul in care apa deplaseaz& galupa intre portusi daca motorul acesteia mu functioneaza, 8. Pe o scarf rulanté cu lungimea ¢=10 m, aflata in migcare, un om in varst ured scara in timpul t=10 s. Pe scara imobila omul ured scara in timpul 114 s, Stiind c& ommul se misc cu aceeasi viteza fata de scard, s& se afle: a. viteza omului fata de scaré b. viteza scarii rulante . timpul in care ridicd scara omul dacé acesta std pe ea 9. 0 platforma de tren cu lungimea ¢=14 m se deplaseaza rectiliniu cu viteza v12 m/s. Un ceferist se migcd de-a lungul platformei initial in sensul migcdrii platformei, plecand de la unul din capete, dus-intors cu viteza u-2 m/s fata de aceasta. Si se alle: a, vitezele ceferistului faté de sol la dus gi la intors b. timpul in care ceferistul revine la capaitul platformei de unde a plecat . distanta parcursa de ceferist fat de sol in situafia de la punctal b. 4610. Un vasias care se misc cu viteza u=0,5 m/s fata de raul care curge cu viteza v=0,3 m/s doreste s& traverseze raul pe drumul cel mai scurt. Latimea réului este (=50 m. Sa se afle: . cum trebuie s& orienteze barca, pentru a ajunge pe malul opus? . timpul necesar pentru traversarea réului timpul necesar pentru traversarea unui lac cu aceeasi lAtime, dack viteza vaslagului se pastreaza 11. Un avion parcurge distanta d=200 kam dus-intors cu viteza u=200 m/s fat de vant, Vantul bate cu viteza 20 m/s. S& se afle durata zborului, daca vantul sufla: - Perpendicular pe directia parcurs& b. de-a lungul directiei parcurse ¢. cand nu sufld vantul 12, Doi vaslasi pornesc simultan din acelagi punct de pe un mel spre un punct de pe malul opus aflat perpendicular pe directia de curgere, miscandu-se astfel: primul igi orienteaz barca asfel incat un om de pe sol sa-l vada deplasandu-se perpendicular pe maluri, in timp ce al doilea igi orienteaza barca perpendicular pe maluri, iar cand atinge malul opus se deplaseaz in sens contrar curgerii raului, Apa curge cu viteza 4=1 m/s, iar vaslagii se deplaseazd cu viteza =2 m/s aceeasi tot timpul fad de apa. Distanta dintre cele dowd maluri este t=20 m, S& se afle: 4a. timpul necesar primului vaslag ca s& traverseze raul b timpul necesar celui de-al doilea vaslag ca s& traverseze raul ¢. intervalul de timp care desparte sosirea vaslasilor in punctul de pe malul opus 13. Un autoturism se migc& cu viteza 1-25 m/s in spatele unui autocamion care are viteza v»=15 m/s. Cand distanja dintre autoturism gi autocamion devine 4;=20m conducatorul autoturismului se angajeazi in depigirea autocamionului, dar observa In acelasi timp un autobuz venind din sensul opus cu viteza 1=20 m/s, Pentru a efectua in siguranté manevra de depasire, autoturismul trebuie s& fie la distanta dz=30 m in fata autocamionului. S& se afle: a. distanta minima di care trebuie asigurata intre autobuz gi autoturism b, timpul necesar depasirii ¢. distanjele parcurse de cele trei vehicule in timpul manevrei de depagire 14. Un pescar merge cu barca in susul raului si scapa in dreptul unui pod un colac in apa. Dupa un timp At=1/2 h pescarul isi dA scama cd a sc&pat colacul, se intoarce si giseste colacul la distanja d=5 km mai departe de pod. Pescarul vasleste mereu cu aceeagi viteza fata de apa. SA se afle: a. timpul dupa care pescarul recupereaz colacul din momentul pierderii acestuia . viteza apei e. viteza colacului fajé de maluri, dack migcarea acestuia este baraté de un cablu rigid AB legat intre cele dowd maluri si care formeaz4 cu un mal un unghi a=60° 15, Doud trenuri au lungimile ty=60 m si respectiv t2=90 m. Cele doua trenuri se deplaseazd pe directii paralele cu vitezele vy=15 m/s si respectiv u-25 m/s. S& se afl: a, timpul ct dureaza trecerea unui tren prin dreptul celuilalt, daca trenurile se deplaseaza in acelasi sens 47b. timpul cat dureaza trecerea unui tren prin dreptul celuilalt, daca trenurile se deplaseaza in sensuri contrare ¢. timpul cat vede un om aflat in primul tren trecnd prin dreptul lui trenul al doilea, daca trenurile se migcd in acelasi sens 16. Un calator se afla tntr-un tren care se deplaseaza cu viteza constant v=50 km/h. La un moment dat incepe s& ploua si céldtorul observa c& piciturile de ploaie lasa urme pe fereastra trenului inclinate cu unghiul a=30° fata de vertical. Sa se afle: viteza picditurilor de ploaie b. viteza celui de-al doilea tren, daca in timpul #30 s clatorul din primul tren vede trecdnd trenul al doilea cu hungimea {=300 m in acelasi sens pe o linie paralelé ¢. timpul cat vede un om aflat in al doilea tren trecénd prin dreptul fui primul tren cu lungimea {:=200 m, daca trenurile se migc in sensuri contrare si trenul al doilea are viteza v2-30 km/h, 17, Doi inotatori parcurg un bazin de lungime £=50 m, cu vitezele 73,6 m/s gi respectiv, 12=2,8 m/e. Cei doi inotatori pleca in acelagi moment de la acelagi capit al bazinului. Presupunand ca intoarcerile de la capetele bazinului sunt considerate instantanee, sa se afle: a, momentul de timp la care se vor intalni prima data b. distanta unde se vor intalni prima data fata de punctul de plecare ¢. timpul dupa care primul inotator va parcurge mai mult decat al doilea 0 lungime de bazin 18. Migcarea rectilinie gi uniforma a unui mobil este descrisd de ecuatia de migcare x=3¢-2 (m), unde timpul este exprimat in secunde. Sa se afle: a, reprezentarea grafic a legii de migcare b. ce reprezint& punctele de intersectie ale graficului cu axele de coordonate? . viteza mobilului 19. Un mobil executa o migcare rectilinie uniforma cu viteza v=-2 m/s de-a Tungul axei de coordonate Ox si porneste din punctul de coordonaté x0=4 m. S& se afle: a, ecuatia coordonatei a mobihului ‘b, momentul de timp cand mobilul trece prin originea axei de coardonate . distanta parcursa de mobil in primele 10 s de la inceperea migcarii 20. Migcdrile rectilinii a dows mobile sunt descrise de legile de migcare x/=3t si 32-10-21, unde x este exprimat in metri si t in secunde. Mobilele pornese simultan la momentul 0 8. SA se afle: a. reprezentarea graficd in coordonate (x4, a legilor de migcare ale mobilelor ». timpul dupa care se intalnesc mobilele gi locul unde se intalnese «. viteza cu care trec mobilele unul pe lang celalalt in momentul intalnirit 4. distanfa dintre mobile dupa t=6 s de la inceperea migcarilor 21, Migcdrile rectilinii a dou mobile suint descrise de legile: 1=2+2t (m) si 2e=4-t{m) unde t este exprimat in secunde. SA se afle: a, reprezentarea grafic a legii de migcare a mobilului (2) in raport cu un sistem de referinta legat de mobitul (1) 1b, momentul intdlnirii celor dowd mobile . viteza relativa cu care trec mobilele unul pe langa celdlalt in momentul intalnicii 4822, Reprezentarea graficd a legii de migcare a unui mobil este redata in figura alaturata. Sa se alle: 10) 7 a. viteza mobitulut bb, ecuatia de migcare a mobihuhui ¢. coordonata la momentul 3 s 20) 23. Un mobil se deplaseazi de-a lungul axel de, fr(in) coordonate Ox. In figura eldturata este reprezentata grafic coordonata mabilului de timp. Sa se afle: a. viteza mobilului cand te (0,7)s b. caracterul migearii mobihului cand te (7,10)s ¢. viteza medie a mobilului cand te (0,12}s 4. momentul de timp in care mobilul trece prin originea 2 axel de coordonate 4 10 xem) 24. In graficul din figura este reprezentati legea de migcare a unui mobil care se deplaseaza rectiliniu. Sa 2 se afle: 1 fa, vitezele de migcare ale mobifului in cele patru etape distincte de migcare b. distanga totala parcursé “4 ¢. viteza medie pe intregul interval de timp 2 2.1.2, Migcare rectilinie uniform variatd a punctului material 1, Legea de migcare a unui mobil este x—t+31+4 (m), Sa se afle: a. accelerajia mobilului si viteza inifiala a acestuia b, coordonata la momentul f=1 8 ¢. momentul de timp la care mobilul trece prin originea axelor de coordonate +2, Legea de miscare a unui mobil este x=-2t?+5t+3 (m). Sa se afle: 2. ecuatia vitezei gis se reprezinte grafic ‘b. ce reprezinta fizic intersectiile curbei vitezei cu axele de coordonate? ce. oe reprezinta fizie aria cuprins& intre curba vitezei, axa timpului i axa vitezei? 3. Un corp are © migcare descrisé de ecuatia de migcare x=Bt*#, unde x este exprimat in metri gi tin secunde. Sa se afle: a. viteza corpului dupa S s de la inceperea migc&rit Bb. distanta parcursa in a cincea-a secunda de la lansare «. forta care actioneazé asupra corpului cu masa m=200 ¢ 4, Un mobil se migci uniform variat din originea axei Ox cu viteza inifiald =20 m/s la b=0 8, Prin punetul de abscisa x-150 m mobilul trece la momentul t cu viteza u--10 m/s. Si se alle: a. acceleratia mobilului ’b, momentul de timp la care mobilul trece prin punctul de coordonatii x ¢. viteza medie a mobilului in intervalul de timp (0,#) 4. distanta parcursé de mobil in intervalul de timp (0,0) e. viteza in modul medic a mobilului in intervalul de timp (0,4 8. Un automobil pornind din repaus atinge, in migcare uniform accelerata, viteza 18 km/h, dupa ce a parcurs di=10 m. Sa se afle: timpul dupa care automobilul ajunge la v1 49 cE>, distanta parcursa din momentul pornirii pana in momentul in care a atins viteza 9°72 lm/h ¢. viteza medie a mobilului dupa ce acesta parcurge distanta dy=40 m 6. Un tren electric se migcd cu viteza 1-108 km/h. In urma unei pene de curent electric, trenul se opreste intr-un interval de timp AM30 s. Sa se afle: a, acceleratia trenului bb. distanfa parcusa de tren pana la oprire ©. viteza medie pana le oprire 7, 0 sanie coboara liber, uniform accelerat, pe un deal cu lungimea (=60 m intr- un timp 10 s. Sa se afle: a, acceleratia cu care coboard sania dealul 1b, viteza pe care o are sania la baza dealului . distanfa parcursé in virtutea inertiei, dac& miscarea saniei se continua pe un plan orizontal cu acceleratia ai=-9 m/s? 8 Un mobil porneste uniform accelerat cu viteza initial w=4 m/s gi ajunge in Punctul de ahscisd x40 m dupa un timp t40 s. Sa se afle: a. acceleratia mobilului &. viteza mobilului la momentul de timp ¢ ¢. viteza medie cand mobilul se afl in punctul de abscis’. 93,75 m 9, In urma stripungerii unui blindaj, viteza unui proiectil scade de 1a valoarea w=500 m/s la valoarea v=300 m/s, daca grosimea stratului de blindaj este d=0,2 m. S& se afle: a, acceleratia cu care se migca proiectilul in blindaj b. timpul in care proiectilul a strépuns blindajul . grosimea maxima a stratului de blindaj pe care-I poate strapunge proiectilul 10. Un corp franeaza uniform cu accelerafia a=0,5 m/s? pornind la momentul inifial cu viteza w=10 m/s. Sa se afle: a, distanta parcursa de corp pana la oprire si timpul dupa care se opreste acesta b. distanta parcursd dupa 5 s de la inceperea migca ¢. distanfa parcursa de corp in a patra secunda de la inceperea miscarit 11, O masina se mised uniform incetinit. Dupa ce pareurge distanja di=10 m fata de punctul de plecare masina are viteza u=12 m/s, iar dupa parcurgerea distanfei do=15 m fata de acelasi punct viteza masini este v=8 m/s, Sa se afle: a. viteza inifiala si acceleratia masinii b. timpul necesar masinii s parcurga distanta dintre cele doua puncte «. timpul si distanfa parcursé pana la oprire 12, Un mobil parcurge prima jumétate din drumul su d=450 m in timpul t)=25 s, jar cealalta jumatate in t2=20 s, Sa se aff: a. acceleratia mobilulti . viteza initial a mobilului ¢. viteza medie a mobilului 13. Metroul parcurge distanta dintre dou statii consecutive in 2 min. Dac acceleratia initiala este egal cu modulul accelerafiei finale, a=1 m/s? si viteza maxim la care ajunge trenul este va=108 km/h sa se afle: 50a. distanfa pe care accelereazé metroul b. distana parcurs4 de metrou in mod uniform c. distanfa dintre cele doua statii 14. Graficul din figura alaturata reprezinta dependenta accelerafiei unui mobil care pomeste din repaus in funetie de timp. S486 (yar ‘a, dependenta vitezei in functie de timp pe 1 parcursul intregii migc&ri 3 : b. coordonata final a mobitului T2 14367 | ts) ¢. distanta parcursé de mobil in decursul migcarii ne, 15. Dowd mobile se deplaseazd in lungul axei Or dupa legile de migcare xu 0-10H8 gi 22=2+41-32, unde x este exprimat in metri gi f in secunde. SA se afl ‘&, momentele de timp la care mobilele se intalnesc gi sa se interpreteze rezultatul }b. valorile coordonatelor in momentele intainirit ¢. momentul de timp la care vitezele instantanee ale celor dow mobile devin egale 16, © magin& porneste de la stop cu acceleratia a=1 m/s?. In acelagi moment in spatele stopului la d=8 m, se alld o alt magina in migcare rectilinie $i uniform’ cu viteza u=5 m/s. S& se afle: a, momentele de timp la care se intélnesc masinile si s& se interpreteze rezultatul b. distanfa masurata de la stop la care se intAlnese masinile ¢. valorea vitezei relative cu care se depagesc masinile 17, Dowd masini trec prin dreptul unui stop in migcare rectilinie astfel: prima ‘uniform accelerat cu a=2 m/s? si viteza inifialA ty=5 m/s, iar a doua uniform cu 15 m/s, dar cu o intérziere Atl s fat de prima. S& se afle: a, momentele de timp la care se intdinesc masinile si sA se interpreteze rezultatul b. distanta masurata de la stop la care se intalnese masinile ¢. dupa ce interval de timp trebuie sd treacd prin dreptul stopului magina a doua pentru a se intalni o singura data 18. Doua mobile pornesc din doud puncte aflate la distanta d=426 m unul spre celdlalt. Dintr-un punct se deplaseaz un mobil uniform accelerat cu acceleratia u=2 m/s? si cu viteza initial u=40 m/s, iar din celdlalt punct cu o intarziere ‘42 5, un mobil intr-o migeare uniform incetinita cu acceleratia a=1 m/s? si cu viteza initiala vz=10 m/s. S& se afle: ‘a. momentul de timp la care se intalnese mobilele 1, vitezele in momentul intalnirii ¢. vitezele medii si viteza relativa in momentul intalnirii 4. distanta dintre mobile in momentul opririi celui de-al doilea mobil 512.1.3, Migearea punctului material sub actiunea greutatii 1. 0 piatra cade liber de la indijimea h=80 m, Sa se afle: a. timpul de coborare b. viteza cu care atinge piatra solul . spafiul parcurs in ultima secunda de cadere 2. Un corp cade liber de la inalfimea h=2000 m. S& se afle: intervalul de timp in care sunt parcusi ultimi hi=720 m b. spatiul parcurs in a doua secunda de cadere 8. Un mobil este aruncat vertical in sus de Ia sol cu viteza initiald w=35 m/s. Neglijam fortele de frecare cu aerul. Sa se afle: a, indlfimea maximi ia care urea corpul b. timpul dupa care corpul se intoarce pe Pémant . distanta parcursd de corp in secunda a patra de migcare 4, Graficul reda dependenta vitezei unui mobil care se miged fara frecare sub actiunea greutatii in functie de timp. Neglijam frecarea cu acrul. Sa se afle: a. viteza inifialé a mobilului utes) , indltimea maxima la care se ridic& mobilul fc. timpul de migcare si viteza cu care corpul revine in punctul de lansare 4s) 5, Un corp este aruncat vertical in sus de la sol si tevine pe Pamant 2 dupa 4f=6 s din momentul aruncarii. Se neglijeazé frecarca cu eerul, S& se afle: viteza inifiald a corpului bb. indlfimea maximé la care a urcat corpul 6. © minge este aruncaté pe verticalé de jos in sus cu viteza initialé /=10 m/s. Neglijm forfele de frecare cu aerul. Sa se afle: a, momentele de timp la care mingea trece printr-un punct situat la jumatate din valoarea maxim a Indiltimii gi sa se interpreteze rezultatul objinut 1b, vitezele mingii in momentele de timp calculate la punctul a. c. viteza medie gi viteza in modul medie a mingii in intervalul de timp din momentul plecarii pana la intoarcerea prin punctul h=heax/2 7. Un mobil este aruncat pe vertical in sus cu viteza inifiala w=40 m/s. Se neglijeazd frecarea cu aerul. S& se afle: ‘momentul de timp Ja care viteza mobilului este jumatate din cea initial . distanta parcurea de mobil pana in momentul calculat la punctul a. . distanfa parcursa de mobil in a treia secunda de lansare 8. Un om se afla pe o platforma orizontala si vede un corp intorcandu-se prin fafa tui dupa un timp At=2 s, masurat din momentul urearii. Un al dotlea om este situat mai jos decat primul, pe o altA platform orizontald si vede acelagi corp coborand prin fafa Iui dupa un timp At=6 s misurat din momentul urcarii, Se neglijeaza frecarea cu aerul. Sa se afle: a. viteza cu care trece corpul prin fata ormului aflat pe platforma superioara bb. distanta dintre platforma inferioara si cea superioard 529. Din acelasi punct cad succesiv dowd picéituri de apa. Se constati ci viteza de deplasare a primei picaturi fata de a doua este constanta gi are valoarea u=10 m/s. Neglijém fortele de frecare cu aerul. Sa se afle: a. intervalul de timp care desparte lansatile celor dow pic&turi b, momentul de timp la care viteza primei picdturi de apa este dublul vitezei celei de-a doua picaturi ¢. distanta care desparte picaturile in conditiile punctului b. 10. Un circar arunca 0 bila vertical in sus cu viteza u=10 m/s. Dupa un interval de timp egal cu Af1 s circarul arunca din acelasi punct o a doua bild tot vertical in sus cu viteza u=20 m/s. Neglijém forjele de frecare cu aerul. SA se alle: a. momentul de timp masurat din momentul aruncarii primei bile la care se intdlnesc bilele b. distanta fata de punctul de lansare la care se intalnesc bilele ¢. intervalul de timp care desparte sosirea bilelor in punctul de lansare d. care sunt limitele permise ale intervalului de timp A¢ pentru ca cele dowd bile 8 se intalneasca in aer deasupra punctului de Iansare, daca bila a doua este lansataé cu w2-5 m/s 11. Un corp este aruncat vertical in sus cu viteza initial w=40 m/s. Se neglijeaza fortele de frecare cu aerul. Concomitent de la o inaltime h egal cu 3/4 din indltimea maxima la care poate ajunge primul corp se las liber un doilea corp. Sa se alle: a. indlfjimea maxima la care poate ajunge primul corp gi timpul de urcare 'b, momentul de timp si indltimea la care se intalnesc corpurile ¢. viteza relativa cu care trec corpurile unul pe langai celalalt 12. Un corp cade liber de la inaltimea =20 m, iar al doilea corp este lansat simultan pe vertical de la suprafafa Pamantului, Se neglijeazd frecarea cu aerul. Stiind ca cele dowd corpuri ajung simultan pe sol, 64 se afle: a. viteza initial cu care se arunca corpul al doilea b. inaltimea maxima atinsé de corpul al doilea ¢. vitezele cu care sosesc corpurile la sol 13. Un corp cade liber dintr-un punct aflat la 0 indlfime fx-50 m. Simultan dintr-un punct situat cu f=10 m mai jos de punctul de unde este lsat liber primul corp este aruncet vertical in sus tun al doilea corp. S& se afle: a, timpul dupa care ajunge primul corp le sol . viteza inifiala cu care a fost lansat corpul al doilea dac& cele doua corpuri ajung simultan pe Pamant , vitezele cu care ajung corpurile la sol 44, De la indltimea h-40 m fafa de sol se arunca vertical in sus un corp cu viteza 1-10 m/s, Neglijaim fortele de frecare cu aerul. Sa se afle: a, timpul dupa care corpul ajunge la 501 b. intervalul de timp dupa care trebuie lasat liber din acelasi punct un al doilea corp astfel incat cele dowd corpuri sa ajunga simultan la sol ¢. vitezele cu care ajung cele doua corpurt la sol 18. Se arunc pe verticalé in sus un corp de la sol cu viteza initial 5 m/s. Concomitent de la o indltime h si de pe verticala punctului de 53lansare a primutui corp, s¢ aruncé vertical in jos un al doilea corp. Viteza initial fa celui de-al doilea corp este ta=5 m/s. Sa se afle: a, indlfimea h.de la care a fost aruncat al doilea corp daca in momentul intalnirit aceste corpuri aveau valorile vitezelor egale b. intervalul de timp care desparte sosirea mobilelor pe sol ¢. vitezele cu care cad corpurile pe sol 16. Un copil impinge cu viteza w=1 m/s, 0 carte aflaté pe 0 masa cu inaltimea n= B0 om. Se neglijeaza frecarea cu aerul. Sa se afle: a, traiectoria corpului b. timpul in care ajunge cartea la sol ¢. distanja unde cade cartea pe podea fata de marginea mesei 17. 0 piatra este aruncatd pe orizontala cu viteza 115 m/s de pe acoperigul ‘unui bloc, cade pe sol sub unghiul o~60° fat de orizontalé. Se neglijeani frecarea cu aerul. Si se afle: a. timpul de migcare al pietrei si indltimea blocului 'b viteza cu care ajunge piatra la sol c. distanta fata de bloc unde cade piatra 18. Dacé se arunca orizontal din acelagi punct aflat la inaltimea h=2¥), /g, dowd corpuri-al doilea avand viteza initial o=4u, s& se afle: 8. de cate ori se modifica timpul de cddere al corpului al doilea fata de timpul de cadere al primului corp? b. de cate ori se modifica bataia corpului al doilea faja de bataia primului corp? ©. de cate ori se modificd viteza corpului al doilea fat de viteza primuhui corp la sol? 19, Se arunc& de pe Pémant sub un unghi «60° un corp cu viteza w=10V3 m/s. Sa se afle, dac neglijém efectul fortelor de frecare cu aerul: a. traiectoria pietrei bidistanta la care loveste piatra Pamantul masurata din punctul de aruncare ¢. indltimea maxima la care urea piatra 4. valoarea vitezei pietrei la momentul 1 s 20. Se aruncA oblic un proiectil cu viteza initial 10/17 m/s, astfel incat inalfimea maxima la care ajunge proiectilul sd fie exald cu baitaia sa. SA se afle, acd neglijain efectul forjelor de frecare cu aera: 4, cosinusul unghiul format de vectorul viteza initiala cu orizontala ’. inltimea maximd la care urca proiectilul ¢. timpul de zbor 21. Doi copii cu inalfimea de h=1,2 m fiecare se joacd cu mingea arucand-o unul altuia. Stiind cA mingea zboara de la un copil la altul, s& se afle, dac& neglijém frecarea cu aerul: a, indlfimea maxima mésurata fat de sol atinsi de minge in timpul jocului, daca mingea zboara de Ia un copil la altul timp de 2 s b. distanta maxima la care se pot afla copii, daca viteza ou care este aruncat& initial mingea este »=10 m/s si unghful sub care trebuie aruncata mingea ¢. timpul de 2bor al mingii in condifille punctului b. 5422. Dintr-un tum cu inaltimea h=10 m se arunca deasupra orizontalei un corp cu viteza initial’ »=20 m/s sub unghiul a=30° fat de orizontald. S& se afle, acd neglijam efectul fortelor de frecare cu aerul: a. inaltimea maxima la care urea corpul », timpul de zbor al corpului ¢. distanta masurati fafa de baza turnului la cade corpul 4. viteza. cu care ajunge corpul la baza turnului i unghiul fata de orizontala cu care loveste solul 28, Din varful unui stélp cu inaltimea h-10 m isi ia zborul orizontal o pasdre cu viteza %#14,05 m/s. Concomitent un copil lanseaza din imediata vecinatate a solului o piatr spre pasire cu viteza initial v-30 m/s sub unghiul a=30° fata de orizontalA. Piatra loveste pasdrea. Sa se aile: a. momentele de timp dupa care piatra poate lovi pasérea , distanele de la care trebuie eruncat piatra, masurate de la baza stalpului o. vitezele pietrei cand aceasta loveste pastrea 24. © pugea este orientaté catre o {int aflatd la indltimea h-50 m deasupra solului sub unghiul a-30° fata de orizontala, sub care pugcagul vede tinta, In momentul tragerii glontelui catre fint&, aceasta se lasd libera, SA se arate c& glontele loveste intotdeauna tinta si sd se afle dupa cat timp loveste glontele tinta daca viteza acestuia este 1-400 m/s. 2.2, Principiile mecanicii 1. Un corp cu masa m=2 kg este ridicat accelerat cu acceleratia a=2g. Firul de susfinere rezista la 0 tensiune maxima Tim.=80 N. SA se afle: a, tensiunea in firul de sustinere b. accelerafia maxima cu care trebuie ridicat accelerat corpul pentru ca firul sa se rupa 2. Intr-un lift care urca franat cu acceleratia a=1 m/s? se afla un om cu masa m=100 kg, S& se afle: ‘a, valoarea forfei cu care apasé omul pe podeaua tiftulti bb. valoarea maxima a acceleratiei cu care coboara liftul, astfel ineat omul s& mai apese pe podea 3, De un fir este prins un corp cu masa m=0,5 kg, Corpul gi firal se affé intr-un vagon care porneste accelerat pe orizontald. Pendulul deviaza fata de vertical cu unghiul o=30° ca in figura. S& se afle acceleratia vagonului si tensiunee in fir in pozitie finala. 4. Un corp cu masa m=200 g este suspendat de un fir gi se afld intr-un tren care se migcd rectiliniu si uniform. Mecanicul trenului incepe sa franeze cu acceleratia a=10//3 m/s. SA se aflc unghiul cu care deviazi pendulul si tensiunea din fir. 5. Asupra unui corp cu masa m=2 kg actioneaza sub unghiul 60° 0 forfa F ca in figuré. Migcarea corpului se face frag frecare cu acceleratia a=1 m/s?. Sa se afle valoarea fortei F gi valoarea forfei cu care corpul apasa pe plan. 556, De tavanul unei camere este suspendatd o lustra cu masa M-4 kg. O pisicd cu masa m=2 kg sare gi se aga{a de lustra, dar in acelasi moment lustra se desprinde si cade gi atunci pisica se caffra pe lustra, astfel c& rémane Ia acceagi Inaltime fafa de podea. Sa se alle acceleratia cu care cade lustra si forta cu care pisica impinge lustra in jos. 7. © lampé cu masa m6 kg este suspendatd ca in figuré. Cunoscand Iungimea cobluhti (-0,5 m gi lungimea tijei 6=0,4 m sii se afle tensiunile din cablu gi din tija 2 8. Asupra unui corp cu masa m=5 kg aflat initial in repaus ‘pe 0 suprafata orizontali se actioneaza cu o fortd orizontalé care variazd cu timpul ca in figuré. Corpul se migea fara frecare. Sa se afle: a. reprezentarea grafic a dependenfei vitezei in raport cu timpul b, distanta parcursé de corp in timpul 1=5 s . viteza medie in intervalul (0,10}s 9. In figura alaturata este reprezentata dependenta de timp a vitezci unui corp cu masa m=10 kg. Sa se afle: ddistanta parcursa de corp im primele 3 $ ‘b, viteza in modul medie a mobilului in Af*5 8 @. reprezentarea grafica a foriei rezultante care se exercit& asupra corpului in primele 5 8 10. Un ciclist cu masa de M-80 kg porneste din repaus pe un drum orizontal gi parcurge o distanta d cu accelerafia a=0,25 m/s?, atingand viteza v=18 km/h. Masa bicicletei este m-20 kg. Forta de tractiune dezvoltata este de ne5 ori mai mare decat forta de rezistenta la inaintare. Dupa atingerea vitezei v, ciclistul se deplaseaza rectiliniu uniform gi este depasit de un camion de Iungime ¢=10 m care circul in sens conirar, cu viteza ve=54 km/h. S4 se afle: a. intervalul de timp necesar atingerii vitezei v b. forta de tractiune dezvoltata de ciclist ¢. graficul vitezei ciclistului in functie de timp in primele 25 s de migcare d. intervalul de timp At in care camionul depaseste ciclistul, daci lungimea bicicletei este (:=2 m 11, Picdturile de ploaie cu masa m=1 g cad de la o indltime foarte mare si intampina in cadere datorité serului o for{a de rezistentA proportionala cu viteza instantanee F Stiind ca in imediata vecinatate a Pamantului picdturile cad cu o vitezA limita m5 cm/s, s@ se alle: ‘a. constanta de proportionalitate k b. acceleratia picaturilor cand viteza acestuia este 3 cm/s 56