Analiza gestionară, Ala COJOCARI, asist. univ., magistru, drd.

, departamentul CIE, USM 2020

Tabelul 1. Aprecierea aprovizionării şi asigurării entității cu resurse materiale - făină de secară

Denumirea materialului Necesar, tone Stoc iniţial, Intrări Asigurarea necesarului Stoc
(materiei prime) lunar zilnic tone data Q, tone zile Q, tone final tone
A 1 2 3 4 5 6 =3/2 7 = 6x2 8
făină de secară 105 220 3 950 29 330 x x 7 27 650 1 680
- perioada I x x x 5 38 150 10 31 600 6 550
- perioada II x x x 16 33 260 8 27 650 5610
- perioada III x x x 25 35 050 5 19 750 15 300
Total x x x x 106 460 30 106 650 29 140
(Dacă avem intrări de 500 materiale, atunci se alege după ponderea cea mai mare - metoda ABC)
(La perioada a III se i-au numai ultimele zile pînă la sfîrşitul lunii (30 - 25 = 5)
unde: col.6 „p/u materialul concret - făină de secară” în total pe lună se calculează ca raportul dintre col.3 la
col.2 „p/u fiecare perioadă” – ca raportul dintre col.5 la col.2
„p/u ultima perioadă” - ca diferenţa dintre „data” şi ultima zi a lunii respective.
col.7 se calculează ca produsul dintre col.2 şi col.6;
col.8 „p/u materialul concret - făină de secară”” se calculează ca diferenţa dintre col. 3 şi
col.7; „p/u fiecare perioadă” – diferenţa dintre col. 5 şi col.7;
„p/u total” – col.3 + col.5(total) – col.7 (total) sau suma din col 8
În baza acestor date calculăm coeficientul de aprovizionare, care rezultă din următoarea relație:
KAP = QINTRATA x 100% = 106 460
x 100% = 101,18%
QNECESARA 105 220

Corespunzător, coeficientul de asigurare rezultă din următoarea relație:

QASIG NECESAR 106 650

KAS = x 100% = x 100% = 101,36%
QNECESARA 105 220
De aici rezultă, că KAS > KAP 101,36 >101,18
În rezultatul calculului acestor coeficienţi se pot obţine 4 situaţii:
1 caz: Ambii indicatori sînt subunitari (mai puţin de 100), ceea ce se apreciază negativ şi practic direct
influenţează asupra procesului de producţie şi reducerea Q produselor fabricate
2 caz: Ambii indicatori sînt subunitari (mai puţin de 100), însă cel de-al doilea prevalează asupra
primului, atunci această situație se apreciază pozitiv, deoarece entitatea nu suportă cheltuieli suplimentare
privind păstrarea stocurilor de materiale la depozitele entității. Totuși, ea dispune de rezerve interne
privind respectarea procesului de producție neîntrerupt.
3 caz: Primul coeficient este subunitar, iar coeficientul 2 supraunitar. Astfel de situaţie se apreciază
pozitiv, şi ne dovedeşte că entitatea. dată a utilizat toate resursele interne legate de utilizarea stocurilor.
(Folosirea maximală a stocului iniţial şi aducerea stocului final la nivelul minim. Deşi numai în condiţiile,
dacă reducerea stocului final nu va contribui la modificarea negativă a ritmicităţii produselor fabricate pe
luna următoare.
4 caz: Cînd ambii coeficienți sînt supraunitari şi cel din urmă (c.de asigurare) depăşeşte coef. de
aprovizionare – cea mai bună situaţie KAS > KAP 101,36 >101,18.

La următoarea etapă de analiză se determină aprovizionarea şi asigurarea entităţii cu resurse

materiale în zile de consum
Si + Api = Csp + Sf,
Si - sold la începutul perioadei.
Api - aprovizionarea pe parcursul perioadei (intrări).
Csp - consumul pe parcursul perioadei (ieșiri).
Sf - stoc la sfîrşitul perioadei.
1
 Analiza gestionară, Ala COJOCARI, asist. univ., magistru, drd., departamentul CIE, USM 2020

Tabelul 2 Componenţa şi mişcarea stocurilor de bunuri materiale la fabricarea pâinii de secară

Denumirea Stoc la Mişcarea Stoc la Stoc la sfîrşitul
bunurilor începutul sfîrşitul perioadei în zile
Intrări Consum
materiale perioadei perioadei consum, zile
A 1 2 3 4 5
1. făină de secară, tone
2. făină de grîu, tone
3. Drojdie, kg
4. Ameliorator, kg
5. Apă și șase, litri (kg)
5. Ambalaje, buc
6. Alte materiale: piese de schimb, combustibil, etc.,
notă: Este necesar de menţionat că aprecierea asigurării procesului de producţie cu toate materialele necesare indicate în tabel se
efectuează pe baza celul mai mic rezultat în zile, obţinut în coloniţa 5.

Eficienţa utilizării resurselor materiale:

Rrm = VPF/CMDR , lei
Cs = (CMDR/VPF) x 100, bani sau Cs =1/ Rrm
NC = C/Q, un nat

Tabelul 3 Aprecierea indicatorilor generalizatori sintetici ce vizează

eficienţa utilizării resurselor materiale.
Indicatori Anul precedent Anul curent Abaterea, +/- Ritm creşterii, %
A 1 2 3 4
1. Volumul producţiei fabricate, mii lei 50 120,5 65 155,5 130,0
2. Costuri de materiale directe și repartizabile, mii lei 38 450,4 42 365,2 110,18
Cantitatea fabricată de produs concret, un
3. nat 2 120 2 195 103,54
4. Consumul total de material concret, un nat 320 420 333 585 104,11
5. Randamentul resurselor materiale, lei 1/2 1,3035 1,5379 x
6. Consumul specific de materiale, bani 2/1 sau 1/5*100 76,72 65,02 x
7. Norma de consum, un nat 4/3 151,14 151,97 x
Sursa: Cercetare Statistică anuală a produselor industriale PRODMOLD-A; Calculaţia costurilor; Cercetarea Statistică trimestrială
5-CI „Consumurile, cheltuielile şi investiţiile întreprinderii”

Concluzie

2
 Analiza gestionară, Ala COJOCARI, asist. univ., magistru, drd., departamentul CIE, USM 2020

La prima etapă de analiză se calculează influenţa factorilor generali:

VPF = CMDR x RRM , unde:
CMDR - costuri directe de materiale - factor cantitativ și independent;
RRM - randamentului resurselor materiale - factor calitativ și dependent
Tabelul 4 Calculul influenţei factorilor generali, ce ţin de asigurarea resurselor
materiale la devierea volumului producţiei fabricate (substituția în lanț)
VPF = CMDR x RRM
Nr Nr Indicatr (factor) Ind rez Calculul Rezultatul
Denumirea
calc subs corelaţi VPF, influenţei influenţei
factorilor
ului tituţ CMDR RRM mii lei factorilor (+/-), mii lei
1 2 3 4 5 6 7 8
1 0 38 450,4 1,3035 50120,1 x x x
2 1 42 365,2 1,3035 55223,0 55223-50120,1 +5102,9 ∆CMDR
3 2 42 365,2 1,5379 65153,4 65153,4-55223 +9930,4 ∆RRM
Total x x x x +15033,3 x
Balanța influenței factorilor (BIF) = 5102,9+9930,4= +15033,3 mii lei
Verificare: 65155,5-50120,5= +15035 mii lei

Concluzie:
Se observă o creștere a VPF efectiv față de programat de la 50120,1 la 65153,4 mii lei sau cu 15033,3 mii lei
, acest rezultat se datorează influienței positive ambelor factori, creștererea cărora a condiționat sporirea VPF respectiv cu
5102,9 și 9930,4 mii lei. Tottodată trebuie de menționat că creșterea în cea mai mare parte îi revine factorului caliltativ – RRM
prin urmare sporirea a vut pec ale intensive cee ace corespunde cerințelor economiei de piață.

La a doua etapă de analiză se calculează influenţa factorilor detaliați ce țin de utilizarea unui
material concret la fabricarea unui produs concret:

Tabelul 5. Date iniţiale pentru analiză.

Indicatori Semn conv Anul preced Anul curent Abaterea,+/-
A B 1 2 3
1. Stocul de material concret la începutul perioadei, un nat Si Si 150 410 150 865 +455
2. Intrări de material concret pe parcursul perioadei, un nat I I 320 875 328 124 +7 249
3. Cantitatea fabricată de produs concret, un nat Q 2 120 2 195 +75
4. Consumul total de material concret, un nat C 320 420 333 585 +13 165
5. Stocul de material concret la sfârșitul perioadei, un nat 1+2-4 Sf 150 865 145 404 -5 461
6. Norma de consum, un nat 4/3 nc 151,14 151,97 +0,83
Sursa: Cercetare Statistică anuală a produselor industriale PRODMOLD-A; Calculaţia costurilor; Cercetarea Statistică
trimestrială 5-CI „Consumurile, cheltuielile şi investiţiile întreprinderii”

Q (Si) = (Si1 – Si0 ) / nc0 = (Si) / nc0- factori direct

Q (I) = (I1 – I0 ) / nc0 = (I) / nc0- factor direct
Q (nc) = (-((nc1 - nc0 )/ nc0 ) x Q1 = -((nc) / nc0 ) x - Q1 factor cu acțiune indirectă
Q (Sf) = - (Sf1 – Sf0 ) / nc0 = -(Sf) / nc0 )- factor cu acțiune indirectă

După sensul acțiunii primii doi factori – factori direcți, iar ultimii doi - indirecți.

3
 Analiza gestionară, Ala COJOCARI, asist. univ., magistru, drd., departamentul CIE, USM 2020

Tabelul 6. Calculul influenţei factorilor ce ţin de aprovizionarea şi utilizarea

unui material concret ________________ la fabricarea unui produs concret _________________
Denumirea Metoda Calculul Rezultatul
influenţei (+/-), un
factorilor de calcul influenţei factorilor nat.
A B 1 2
1. modificarea stocului iniţial (Si) / nc0 +455/151,14 +3
2. modificarea intrărilor (I) / nc0 +7249/151,14 +48
3. modificarea normei de consum -[(nc) / nc0 ] x Q1 -((0,83)/151,14)*2120 -12
4. modificarea stocului final -(Sf) / nc0 ) -(0,83)/151,14 +36
Total x +75
BIF = 3 + 48 + (-12) + 36 = +75 un nat

Concluzie:
Se observă o creștere a produsului din pâine in anul curent comparatov cu cel precedent în total pe entiatte
cu 75 un nat. Acest rezultat se datorează influienței pozitive a creșterii stocului inițial cu 455 kg și intrărilor
cu ---- factori direcți precum și diminuarii stocului de făină la finele perioadei – factor indrect, modificarea
cărora a condiționat majorarea produsului concret pâine respectiv cu 3; 48 și 36 bu. Concomitent cu
influința negativă a creșterii normei de consum pe material concret făină- factor indirect, produsul concret
pâine s-a diminuat cu 12 buc. Deci rezultatele analizei factoriale ne demonstrează că entitatea analizată
dispune de rezerve interne de majorare a produsului concret pâine pe viitor astfel dacă norma de consum pe
material concret va fi respectată la nivell anului precedent atunci produsul concret pîine va crește
suplimentar cu12 buc. Sau per total cu 87 (12+75)bucăți.
4