Elevii cu dizabilități-implicații asupra învățării

Definirea dificultăților de învățare este necesară pentru a realiza o concordanță între

nevoile reale ale practicii educaționale și conceptualizarea lor. Un număr mare de copii
prezintă dificultăți de învățare cel puțin o scurtă perioadă de timp din școlaritatea lor. Se poate
spune că nu există copil care să nu întâmpine greutăți măcar o dată în învățarea din școală.
Există o categorie largă de elevi ale căror dificultăți ușoare de învățare, necunoscute la
timp, fară intervenție, pot duce la insucces școlar.
Copiii cu ADHD sunt distrași ușor, nu finalizează ceea ce încep și nu sunt interesați de
greșelile pe care le fac. Ei trec cu ușurință de la o activitate la alta și sunt instabili emoțional.
Pe de altă parte, dispun de inteligență normală, în multe situații reușind să treacă peste
momente dificile, ajutați de suportul mental. Mulți dintre acești copii sunt impulsivi. Ei par
iritabili și neliniștiți, incapabili să tolereze frustrarea și sunt instabili emoțional. In general,
acționează înainte de a gândi și nu își așteaptă rândul în timpul desfășurării unei activități. În
conversație întrerup, vorbesc prea mult, prea repede și prea tare, spunând tot ce le trece prin
minte.
Simptome ADHD la școlar:
•           Neliniștit, agitat, în continuă mișcare;
•           Dificultăți în efectuarea sarcinilor școlare, performanță școlară scăzută;
•           Nu se poate concentra sau este distras cu ușurință de stimuli;
•           Dezorganizat, își pierde lucrurile, nu poate estima timpul;
•           Dificultăți de a respecta regulile unui grup sau ale unui joc (dorește să fie lider);
•           Impulsiv, vorbește neîntrebat, nu-și așteaptă rândul îi întrerupe pe ceilalți
•           Nu observă pericolele, frecvent suferă diverse accidente;
           
Cei care observă primii manifestările copilului sunt părinții, bunicii, educatorii, învățătorii sau
alte persoane implicate în îngrijirea și educația acestuia. Pentru stabilirea diagnosticului,
medicul specialist face o evaluare complexă, bazată pe observația clinică și pe informațiile
obținute direct de la copil, părinți și educatori, iar psihologul clinician evaluează funcțiile
executive cu ajutorul unor teste psihologice specifice.
Activități realizate de cadrul didactic de la clasă:
 Chiar din prima zi, profesorul trebuie să stabilească clar regulile clasei şi să le
transmită copilului alături de consecinţele logice de pedeapsă sau de recompensă.
 Copilul trebuie aşezat în bancă, ferit de elemente distractoare, aproape de cadrul
didactic, pentru a fi monitorizat şi încurajat, sau lângă un copil, care este atent şi
concentrat.
 Profestorul trebuie să fie ferm şi să deţină controlul clasei, dar totodată să fie o
persoană apropiată şi caldă. Copiii cu ADHD sunt, în general, foarte sentimentali şi
iubitori. Ei răspund bine la laude şi la o atenţie individuală crescută. Laudele trebuie să
fie dese, pe tot parcursul zilei, şi nu doar la sfârşitul zilei.
 Când cadrul didactic oferă instrucţiuni este important să stabilească cu copilul un
contact vizual.
 este recomandat ca elevii să primească orarul zilnic;
 regulile clasei trebuie afişate şi să verifice dacă au fost bine înţelese;
 poate fi afişat în clasă un calendar în care să se încercuiască datele în care elevii au
teste scrise;
 implicarea lor în sarcini manuale care îi ajută la creșterea stimei de sine.
 -profesorul îl încurajează să îşi organizeze ideile şi să-şi asume responsabilităţile
constituind baza ideală de exersare a abilităţilor de relaţionare interpersonală.
 urmărește curriculum-ul adaptat nevoilor speciale ale copilului/elevului cu CES;
 adaptează activitatea instructiv- educativă la ritmul de lucru al copilului/ elevului cu
CES;
 crește treptat timpul de concentrare pe sarcină;
 implică copilul/elevul cu CES în activitățile școlare și extrașcolare: lucrul în echipă,
serbările școlare, concursurile, etc.
 colaborează cu părinții copilului/elevului informându-i asupra situației sale școlare/
progresului înregistrat.