UNIVERSITATEA ” ȘTEFAN CEL MARE „ DIN SUCEAVA

FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE

ADMINISTRAȚIE PUBLICA – I.D. – ANUL II. - SEM. I.

Conditia femeii si copilului in Islam.

STUDENT: Pricop Raluca-Georgiana

COORDONATOR : Lector univ.dr. Dumitrița Florea.

 Cuprins

I. Generalități;

II. Statutul femeii de-a lungul timpului în cultura islamică;

III. Drepturile femeii în Islam;

IV. Statutul copilului de-a lungul timpului în cultura islamică;

V. Drepturile copilului în Islam;

VI. Concluzii.
I.Generalități
Este o mare greșeală ca cineva să îi atribuie islamului ceva care nu îi aparține, așa cum ar fi,
spre exemplu, să pretindă că acesta nu onorează și nu respectă femeia sau că o privează de anumite
drepturi.
Allah spune în Nobilul Coran: „Şi printre semnele Lui [este acela] ca El v-a creat din voi
înşivă soaţe, pentru ca voi să trăiţi în liniște împreună cu ele. Şi El a pus între voi dragoste şi
îndurare şi întru aceasta sunt semne pentru un popor care cugetă.” [Traducerea Sensurilor Nobilului
Coran, 30:21]
În ultima vreme, au putut fi auzite tot mai multe voci pledând pentru drepturile femeilor,
libertatea lor şi egalitatea cu bărbații. Aceste cereri pot fi justificate în anumite societăţi în care
femeile au fost cu adevărat nedreptăţite şi cărora le-au fost negate drepturile elementare, însă
societatea islamică nu poate fi acuzată de aceste lucruri, deoarece, încă de la apariția ei, a recunoscut
și făcut obligatorii drepturile femeilor, acordându-le libertatea chiar înainte ca ele să o ceară, fără a
accepta compromisuri. Nu putem nega faptul că unii musulmani maltratează femeile și le privează
de drepturile lor, însă aceasta se datorează faptului că au deviat de la principiile şi învăţăturile
islamului.
Cei care pretind că pledează pentru eliberarea femeilor și drepturile lor își bazează cererile pe
trei criterii principale:
1. Lupta pentru emanciparea femeilor;

Termenul de „emancipare” presupune existența unor restricții şi necesitatea ca acestea să fie

înlăturate. Astfel, acest termen este folosit în mod greșit, deoarece insinuează că femeia este un
sclav care trebuie eliberat. Însă libertatea absolută este imposibilă, pentru că potențialul și
capacitățile omului sunt limitate în cadrul societății, fie ea avansată sau primitivă, fiindcă
trebuie să se supună unor legi şi reglementări specifice, care guvernează şi organizează diferite
chestiuni ale vieţii.
Islamul este prima religie care i-a acordat femeii libertatea de a efectua tranzacții directe în
cadrul comunității, în timp ce înainte era nevoită să depindă de un tutore sau de un
administrator. Islamul a privat femeia doar de o „libertate”: aceea de a se complace în desfrâu și
vulgaritate; libertate de care a fost privat și bărbatul.
2. Egalitatea dintre sexe;

A pretinde egalitatea absolută între bărbați și femei este destul de absurd, pentru că natura
bărbatului și cea a femeii sunt diferite, atât din punct de vedere fizic, cât și intelectual și
psihologic.
3. Recunoașterea drepturilor femeilor.

Dacă este necesar să revendicăm recunoașterea drepturilor femeii, acest lucru trebuie făcut în
societățile care au privat-o de ele sau în acelea care i-au dat drepturi fără garanții, lucru care au
împins-o la degradare și desfrâu și au făcut din ea un simplu instrument de divertisment și
plăcere. Islamul a fost corect față de femei, le-a acordat și protejat drepturile generale și
particulare, prin care au putut să trăiască fericite și în pace și și-au putut îndeplini îndatoririle pe
care Allah Preaînaltul le-a stabilit pentru ele.

1
 II.Statutul femeii de-a lungul timpului în cultura islamică

Femeile au suferit mari nedreptăţi în societatea arabă păgână şi au fost expuse la diverse tipuri
de umilinţă, înainte de misiunea pe care a avut-o Trimisul lui Allah. Ele au fost tratate ca proprietăţi
materiale, care urmau să fie manevrate după bunul plac al tutorelui. Ele nu puteau moşteni de la
părinţii sau de la soţii lor. Arabii considerau că moştenirea poate fi lăsată doar celor care au abilităţi
războinice, acestea constând în a călări un cal, în a se lupta, în a câştiga trofee de război şi care pot
ajuta în apărarea teritoriile tribului. Cum femeile din triburile arabe păgâne nu aveau aceste calităţi,
erau ele însele moştenite ca orice marfă sau produs, odată cu moartea unui soţ îndatorat. Dacă soţul
decedat avea fii dintr-o căsătorie anterioară, cel mai mare dintre fii avea dreptul să o ia pe soţia
tatălui în propria casă, moştenind-o la fel cum moştenea alte bunuri ale tatălui decedat. Ea nu putea
părăsi casa fiului vitreg decât dacă plătea o răscumpărare în schimb.
Ca o practică generală, bărbaţii aveau dreptul să aibă câte soţii doreau, fără nici un fel de limită.
Nu exista niciun fel de sistem legal care să-i interzică bărbatului să comită orice fel de nedreptate
împotriva soţiilor sale. Femeile nu aveau niciun drept de alegere şi nici nu li se cerea
consimţământul în alegerea unui partener de căsătorie; ele erau doar date mai departe. Femeilor le
era interzis să se recăsătorească odată ce soţul divorţa de ele. În perioada preislamică, taţii deveneau
extrem de furioşi şi dezaprobau naşterea unei fete în familiile lor. Unii chiar considerau acest fapt a
fi de rău augur.
Femeilor nu li se permitea să beneficieze de niciunul dintre drepturile lor naturale. Spre
exemplu, mâncatul unui anumit tip de mâncare era permis numai bărbaţilor. Singura onoare care i se
acorda femeii în era preislamică era apărarea şi protecţia ei ca persoană, a familiei şi a tribului său,
precum şi răzbunarea împotriva oricui o umilea sau o dezonora, dar şi acest lucru se întâmpla mai
mult din cauza mândriei bărbăteşti, a demnităţii şi onoarei tribale, decât din îngrijorare pentru sexul
feminin.

III.Drepturile femeii în Islam

 Femeia este egală cu bărbatul în ceea ce priveşte responsabilitatea îndeplinirii legilor

islamice. Atunci când sunt îndeplinite condiţiile (apartenenţa la islam, vârsta cerută -
pubertatea, sănătatea mintală), femeia are aceleaşi obligaţii ca bărbatul în ceea ce priveşte
rugăciunea, dania anuală obligatorie, postul şi pelerinajul.
 Femeia este egală cu bărbatul în ceea ce priveşte recompensa şi pedeapsa atât din această
viaţă, cât şi din Viaţa de Apoi.
 Femeia, la fel ca bărbatul, are dreptul la respect şi la apărarea demnităţii sale.
 Femeia, la fel ca bărbatul, are dreptul la moştenire.
 Femeia, la fel ca bărbatul, este recunoscută ca persoană din punct de vedere juridic, având
libertatea de a efectua tranzacţii financiare, fără a fi nevoie de prezenţa unui tutore şi fără a fi
restricţionată în acestea, cu excepţia cazului în care ele contrazic Legislația islamului.

2
  Islamul consideră onorarea femeii ca fiind un semn al unei personalităţi sănătoase, realizate
şi virtuoase.
 Femeia are aceleaşi responsabilităţi ca bărbatul în ceea ce priveşte căutarea şi răspândirea
cunoaşterii.
 Femeia este egală cu bărbatul în ceea ce priveşte educaţia, amândoi având dreptul la o
instruire şi la o pregătire bună.
 Femeia, la fel ca bărbatul, trebuie să îşi asume responsabilitatea de a reforma societatea,
îndemnând la bine şi interzicând răul.
 Femeia este egală cu bărbatul în ceea ce priveşte oferirea de adăpost nemusulmanilor, atunci
când aceştia vor să intre pe un teritoriu musulman, în cazul existenţei unui conflict între un
stat musulman şi unul nemusulman.
 Dreptul la zestre
Acesta este un drept obligatoriu și un cadou indispensabil pe care islamul a prescris ca
bărbatul să i-l ofere femeii. Nu este permis ca niciuna dintre rudele sale apropiate să se
atingă de zestre, deoarece acesta este dreptul ei exclusiv, iar în cazul divorțului, soțul nu are
dreptul să ia înapoi nimic din ceea ce i-a dat soției.
 Dreptul la dreptate și egalitate
Bărbatul care are mai multe soţii trebuie să fie drept cu ele în toate privinţele (hrană,
îmbrăcăminte, casă şi relaţii conjugale).
 Dreptul la întreţinere
Soţul este obligat să cheltuiască pentru soţia sa şi să-i ofere o locuinţă adecvată, hrană,
îmbrăcăminte, chiar dacă ea este bogată.
 Dreptul la relaţii conjugale şi convieţuire
Acesta este unul dintre cele mai importante drepturi pe care islamul i-a poruncit soţului să le
respecte, astfel încât soţia să nu se refugieze în lucruri nepermise. Femeia ca soţie are nevoie
de o inimă sensibilă şi iubitoare şi de un bărbat care să o dezmierde şi să îi satisfacă
dorinţele.

IV.Statutul copilului de-a lungul timpului în cultura islamică

Problema drepturilor copilului a fost un subiect major în deceniul nostru. Începând cu 1959
Organizației Națiunilor Unite a anunțat oficial Declarația conform căreia au fost stabilite 10 principii
pentru drepturile copilului. Acestui subiect oferindu-i-se o importanță din ce în ce mai mare.
Din punct de vedere istoric, drepturile copilului apar atât în Coran cât și în Tradițiile profetice.
Ba mai mult, putem spune că în islam, subiectul despre drepturile copilului” presupune o categorie
aparte. Conform Tradiției profetice, există o serie de aspecte clar precizate despre drepturile
copilului. De asemenea, în Coran, despre cuvântul „drept al copilului” există o mulțime de versete
(subcapitole) care ar putea fi interpretate. Din acest motiv putem împărți drepturile copilului în două
categorii: -de origine coranică, -de origine tradițională.

3
Islamul recomandă părinților tratarea copiilor cu milă, dragoste și egalitate. În plus, părinții trebuie
să ofere educația adecvată copiilor lor, alături de oferirea mijloacelor fizice necesare dezvoltării
acestora, pentru a deveni persoane integre și responsabile în societate.

V.Drepturile copilului în Islam;

1.Dreptul copilului de a cunoaşte binefacerile divine

În Coran, în unele versete (subcapitole), pentru idolatori, nașterea unei fete reprezenta o pată pentru
familie, era un motiv de nefericire . Conform acestor versete, un credincios trebuie să reacționeze
contrar idolatorilor, el nu trebuie să fie dezamăgit de nașterea unei fete. Conform Coranului, atât fata
cât și băiatul vin tot din partea lui Dumnezeu, iar omul nu poate ști care dintre aceștia sunt mai
importanți (care dintre copii sunt mai ajutor) .
2.Dreptul la viaţă
Există foarte multe versete conform cărora a lua viața unui copil este interzis precum și existența
unei mari responsabilități pentru acest fapt . În Coran este interzisă uciderea unui copil, indiferent
dacă este vorba de rușine, sărăcie, stare materială, ideologie, sau oricare motiv invocat.
3.Dreptul legal la subzistenţă
Printre drepturile materiale ale copilului se numără: dreptul la mâncare, dreptul la apă, dreptul la
îmbrăcăminte, dreptul la locuință, dreptul la medicamente,… pe lângă toate acestea, copilul are
dreptul la o sumă de bani ce să îi asigure traiul (ex: alocație).
4.Dreptul la lapte (laptele matern)
În Coran printre drepturile copilului se numără și cel la dezvoltare, fiind unul foarte important și
care ține de alăptarea sa. Despre alăptare există două versete diferite, iar mamele trebuie să își
alăpteze copiii timp de doi ani. (Mealen) „Mamele [divorțate] îi alãpteazã pe copiii lor doi ani
încheiați, pentru cei care voiesc sã se împlineascã timpul alãptãrii. Iar tatãlui îi revine datoria de a le
asigura întreținerea” .
5.Îniante de a deveni mamă, femeia are dreptul la educaţie
Islamul îi acordă copilului un alt drept, înainte de a se naște – mama trebuie să se educe din acest
punct de vedere. Motivul principal este acela că mamele au o apropiere mult mai sufletească față de
copil, comparativ cu tatăl sau celelalte rude.
Dreptul la educația copilului îi revine conform Legii islamice, mamei.
6.Dreptul la afecţiune
Pentru copiii care sunt orfani de mamă sau nu există o femeie care să aibă grijă de ei sau nimeni din
apropriere nu se îngrijește de ei, există soluții. În Coran există specificații și pentru copiii care se
află în astfel de situații dificile: „Asupra acestei lumi și asupra Lumii de Apoi. Și ei te întreabă
despre orfani. Spune: “A le face bine este cel mai potrivit lucru, iar dacă vă amestecați cu ei, atunci
sunt frații voștri.” 
7.Dreptul la o locuinţă confortabilă
Profetul Muhammad a spus că cel care trebuie să asigure o locuință copilului este tatăl. Pentru ca
4
locul unde va sta copilul să fie așa cum trebuie, învățații au stabilit că este nevoie să fie îndeplinite
două condiții: Mama să fie credincioasă și curată. În locul unde copilul este crescut trebuie să existe
posibilitatea învățării Coranului și a religiei.

8.Dreptul la un nume frumos

Profetul a spus că însemnătatea cuvântului „drept” în acest caz îi oferă posibilitatea copilului de a
avea un nume frumos. Numele copilului are o însemnătate aparte, sensibilă.

9.Dreptul la circumcizie
Încă din prima săptămână după ce s-a născut, până la vârsta pubertății băieților trebuie să li se facă
circumcizia. Acest lucru nu face parte din obligațiile religioase, însă este ca o tradiție a
musulmanilor.

10.Dreptul copilului de a nu fi lovit până la o anumită vârstă

În islam se interzice lovirea copilului până la o anumită vârstă, însă pentru educarea acestuia există
anumite restricții. Copilul poate fi pedepsit prin atingere numai cu anumite specificații: motivul
pedepsirii, numărul de lovituri, locul unde poate fi lovit, cine îl poate pedepsi, etc.

VI.Concluzii.

Statutul femeii în islam este unul dintre cele mai controversate subiecte. Pe de o parte există
concepția că sunt oprimate și persecutate, iar pe de alta există argumente cu privire la autenticitatea
culturală, la drepturile femeilor de a se afirma în moduri care diferă de modelele de autoafirmare
feminină din societățile occidentale. Complexitatea subiectului reiese din interacțiunea dintre istorie,
religie, cultură și politică.
Conform acestor ipoteze, din punct de vedere spiritual, femeia musulmană nu este o persoană, ea
există într-o lume a umbrelor, asuprită și oprimată, din care, după moarte, va trece într-un fel de
incertitudine a nonentităților lipsite de suflet. Alături de această imagine, o alta este proiectată de
mass-media şi anume cea a femeii musulmane dintr-un harem asemănător celor din versiunile
hollywoodiene ale nopților arabe. Aici, ea face parte dintr-un grup de femei tinere îmbrăcate sumar,
care așteaptă prin palat posibilitatea de a fi observate de către domnul și stăpânul lor, sultanul.