Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Subiecte Rzolvate Anato Radudimulescu

    Uploaded by

    Andrei Cristescu
    5 views62 pages

    Original Title

    subiecte rzolvate anato radudimulescu

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    5 views62 pages

    Subiecte Rzolvate Anato Radudimulescu

    Uploaded by

    Andrei Cristescu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 62
    Embrio LP 4, Formarea ansei cardiace Supe furionarea completa a celor 2 tubi endocardic,tubul cardiae(TC) are 5 regia 5 regiuni 1) sinusul venos (in septul transvers) cu coarnele sale 2) atriul primitiv 3) ventricul p' 4) bulbul cardiac: -din partea caudala se formeaza componenta trabeculara a VD; “din portiunea mijlocie~ conul cardiac (formeaza tracturile eferente ale VD si VS) «din patrea craniala ~ trunchiul arterial (radacinile si segm. proximale ale AO si AP) itiv 5) trunchiul arterial Tubul cardiac se alungeste si se arcuieste conducind la aparitia ansei cardiace. partea superioara a TC se deplaseaza inf, ant sila dr. Partea inferioara a TC se deplaseaza sup, posts| , post sila stg, Procesul este complet in Z 28. Implicati clinice: Dextrocardia = cordul in partea dreapta. Cauza: arcuirea tubului cardiac spre sta nga si nu spre dreapta, se poate asocia cu situs inversus 2. Modificari postanatale ale circulatiei fetale Imediat dupa nastere , la prima respiratie, plamanii se umplu cu aer, ce ia locul fluidului din vat " a intrauterina Nivelul crescut al 02 in sange si umplerea alvelolelor pulmonare cu aer duc la scaderea rezistentel vasculare pulmonare. Rezultatul este fluxul crescut de sange dinspre VD inspre plamani. Modificarile anatomice: 1, Cordonul ombilical este clampat si sectionat astfel ca placenta este scoasa din circuit. Inchiderea aa ombilicale incepe la cateva minute dupa nastere iar obliterarea completa este la 2-3 luni ( ligg ombilicale mediale). V ombilicala dupa obliterare formeaza lig rotund al ficatului. 2. Foramen ovale, ductul venos si ductul arterial se inchid functional. 3. Rezistentele vasculare sistemice crescute prin sectionarea cordonului ombilical duc la inchiderea functionala a ductului venos care devine lig venos. 4, Presiunea mai mare din AS, datorita crest Prima respiratie comprima septul primar de reversibila), fuziunea celor 2 septuri este la aprox. 1 an. derea rezistentel vasculare 5. Concentratia crescuta a 02 in sange , scaderea nivelului de prostaglandine si scat inchiderea functionala a ductulul arteria! teri fluxulul sanguin pulmonar, determina inchideres gout ovale septul secundar {in primele zile de viata aceasta inchidere este |. Obliteraraea totala (prin pulmonare sunt factorii care duc imediat la proliferarea intimei) dureaza 1-3 luni si se formeaza lig. arterial. ) ale fatului in viata intrauterina —sub.4 In canalul AV sunt init care imparte canalul in 3, Adaptari circulatorii (modificari prenatale! * Formarea septului atrial (septarea atriilor) * Formarea septului canalului atrioventricula cara fuzioneaza formand septul intermediar, sndocardice (SU, inf) 2 pernute e' ee stang. APO! canal AV drept si pernutele laterale (dr si stg) vor forma orificille AV dr si stg, inconjurate de proliferari mezenchimale care vor forma valvele AV (tricuspida dr, bicuspida ste). + Formarea septului ventricular{ septarea ventricullor) - La sfirsitul S4 ventriculicresc, trabeculele se unese median incepand cu varful cordului si formeaza septul muscular IV. El lasa o comunicare: orificu IV, care va fi partea membranoasa a septulul AV, care daca persista da defectul de sept interventricular. * Formarea septului bulbului cardiac 4. Septarea atriilor Septul prim este o creasta care coboara din peretele superior al atriului primitiv spre primordiile endocardice (septul intermediar). Intre el si pernutele endocardice unite=sept intermediar, ramane ostiul prim. Septul prim continua sa creasca si ajunge sa se uneasca cu septul intermediar( ‘ostiumul prim dispare). Inainte de inchiderea completa a ostiumului prim, apar perforatii in septul prim (apoptoza celulara) ~ in septul prim apare o deschidere = ostiul secund. Apare septul secund (la dreapta septului prim) care coboara spre septul intermediar dar nu il atinge. Ramane astfel o comunicare intre AD si AS = foramen ovale. La nastere , presiunea in AS creste (circulatia pulmonara) si cele 2 septuri se unesc si inchid comunicarea AD — AS. 5, Septarea trunchiului arterial si a conului cardiac In SS apar proeminentele endoteliale superioara-dr si inferioara-stg ale trunchiului arterial. Ele cresc una spre alta si se rasucesc rezultand traiectul spiralat al vitorului sept. Se formeaza septul aorto-pulmonar( spiral) care imparte trunchiul arterial in: canal aortic si canal pulmonar . Concomitent se formeaza proeminentele conulul cardiac ( dorsala-dr. si ventrala-stg) care cresc una spre cealalta si fuzioneaza, se unesc si cu septul trunchiului arterial, si septul format imparte conul cardiac in: tractul eferent al VD, tractul eferent al VS La formarea proeminentelor trunchiului arterial si conulul cardiac part migreaza. + Cind septarea trunchiului arterial este aproape completa, la nivelul proeminentelor apar primordille valvelor semilunare: 1 pereche pt. canalul aortic, 1 pereche pt. canalul pulmonar, al 3-lea primordiu la nivelul ambelor canale. Valvele semilunare se formeaza prin resorbtia tesutului de la suprafata primordiilor. a si celulele crestei neurale care 6. Modificari respiratorii postnatale Inainte de nastere in plamani este lichid ce contine: clor, putine proteine , mucus (secretat de glandele bronsice) si surfactant(produs de celulele alveolare de tip I) Miscarile respiratorii fetale debuteaza inainte de nastere (aspirare de lichid amniotic). La nastere cand este initiata respirata, lichidul din plamani este resorbit in capllare si limfatice sio cantitate redusa este eliminata prin bronhii si trahee. Surfactantul ramane pe membranele celulelor alveolare. La prima respiratie cand intra aerul in alveote , surfactantul impiedica formarea unel interfete aer/sange cu tensiune superficiala mare, Daca nu este surfactant se produce colabarea alveolelor in expr (atelectazie) radudimulescu.ro/premium | 3 a 7 ui este superficiala, abdominala, Se produce prima inspiratie, urmats imediat de tip. Respiratia nou-ndscutul Toman, amie 3 ib loc asfnia fa nastre sau moartea aparenta. arate oni rine reap potest ever | de o suferint& respiratorie grav’ Alteori, prima isspliata are ior dar este urmata imediat sau la scurt itena = osufern estore gra Genumitésindrom de detresi respiratoie (cauza de deces la nou-oset 20%, aol sun oabate Tratament: surfactant artificial + glucocorticoia (nou-nascuti prema 7. Clasificarea malformatilor cardiace fara cianoza Defectul septal interatrial (OSA) Defectul septal interventricular (DSV) Canalul arterial permeabil (PDA) Canalul atrioventricular comun (cave) Fereastra aorto-pulmonara (FAP ) Drenaj venos anormal partial (DVAP) 8. Clasificarea malformatilor cardiace cu cianoza Transpozitia de vase mari (TvM) Trunchiul arterial (TA) Drenaj venos pulmonar anormal total (DVAT) Ventricul unic (VU) Atrezia de tricuspida fara stenoza de artera pulmonara (aT) 9. DSA Este o malformatie cardiaca congenitala re sangelui din atriul stang in cel drept, tncidenta: 6 4/10000 de nasteri,2:1/ masculin: feminin. Mod de aparit 1) Defect de tip ostium secundum (deschidere lar nedezvoltarea septului secund 2) Cel mai grav—absenta completa a septului atrial prim sia septului secund 3) Persistenta canalului atrio-ventricular: endocardice impart canalul AV in 2 orifi septului interventricular, participa la inchiderea ostiumulul Persistenta canalului AV cu 2 componente ale defectulyi — componenta (ex. Defect de tip ostium prim cu sept ventr Prezentata de un defect al peretelui interatrial ce permite trecerea 82 AD-AS): resorbtie excesiva a septului prim/ = cord tricameral biventricular= nedezvoltarea septului apare atrlala si ventriculara, Poate fi afectata fnumai 1 icular inchis) 10. Defect de sept interventricular & @.malformatie congenital a peretelul interventricular are prezinta © gaura prin care sangele din vs curge in cel drept. * Afecteaza portiunea membranoasa sau musculara a septuluj * Este cea mai freeventa MCC (12/10000 de nasteri) radudimulescu.ro/premium | inregiunea conotruncala Poate fi prezenta ca defect separat sau se ponte asoca cu anomalilinregiunea 11. Tetralogia Fallot ® civlui arterial (reg. Cea mai frecventa malformatie a reglunit conulul cardiac si aregiunllrunchiulul arterial (eg conotruncala) i Este data de separarea inegala a conulul datorta deplasari spre anterior a septululcono-trunca! Deplasarea septului determina 4 modificari: 1) Stenoza pulmonara infundibulara 2) Hipertrofie vo 3) Defect larg al septului IV 4) “Aorta calare pe sept” ( Ao este pozitionata deasupra septulul !V) 12. Formare si anomali limba Limba se formeaza din: * 2 muguri lingualilaterali si un mugure median (tubercul impar)-origine in arcul | faringian * alt mugure median (copula) + caudal de eae eminenta hipabranhiala-origine in arcurile WI) IV * alt mugure median (furcula), situat in partea post a arcului IV va forma epiglota Muguriateralicresc in dimensiuni, acopera tuberculul impar sifuzioneaza formand corp lit Radacina limbii (1/3post) are originea in arcurile lll si partial lV. Corpul va fi separat de radacina p terminal. Anomali extinde imbii( 2/3ant). santul nchiloglosia(limba fixa}=fuziunea partiala sau totala a limbii cu planseul cavitatii bucale(friul se ia la virful limbii) 13. Formare si anomalii tiroida Se formeaza intre tuberculul impar si copula ( foramen caecum). Coboara anterior de intestinul faringian (mentine in timpul coboriri contactul cu limba prin ductul tireogios care ulterior dispare). In $7 ajunge in pozitie finala (anterior de trahee). Devine fuctionala la sfirsitul L3 intrauterine, coloidul este produs de celulele foliculare care secreta tiroxina si trilodotironina. Celulele parafoliculare C deriva din corpul ultimobranhial (recesul V) si secreta calcitonina. Oriunde pe traiectul de migrare a tiroidei se poate forma un chist tireoglos localizat pe linia mediana sau in apropiere: in apropierea hioidului (50%), a baza limbii, anga cartilajul tioid, Uneori ductul tireoglos comunica cu exteriorul prin fistula (consecinta a ruperii unui chist tireoglos). Tesut tiroidian ectopic - poate fi prezent la orice nivel de-a lungul caii de migrare a glandei baza limbii.€ afectat in bolile tiroidiene tipice. ide, frecvent la 14, Formare si anomalii hipofiza Se dezvolta din 2 structuri: 1)_ Din punga lui Rathke (o evaginatie ectodermica a stomodeumului, situata anterior de membrana bucofaringiana). radudimulescu.ro/premium rior( adenohipofiza). Numarul celulelor din peretele anterior al pungii Rathke creste si formeaza lobul anterior( ip i a ofizei. La sfirsitul L2, Din partea posterioara a pungii Rathke se formeaza partea intermediara a adenohip. punga Rathke pierde legatura cu cavitatea orala si se afla in contact cu nfupallsulatdh iol poster 2) O prelungire inferioara a diencefalului (infundibul) din care se formeaza tija pituitara si lobul (neurohipofiza). Malformatii: i + Persistenta unei mic portiun din punga Rathke in peretele superior al faringelui = glanda hipofiza foringiana * Craniofaringiomul, origine in vestigiile pungii Rathke, localizat pe saua turceasca, saua turceasca. Poate produce hidrocefalie, disfunctii hipotizare tija pituitara, superior de 15. Arcul faringian | ter, Arcul madibular —nerv V trigeminal, artera maxilara, cartilaj Meckel muschii masticatori (temporal, maseter, Pterigoidian lateral, pterigoidian medial), m omohioidian, pantecul anterior digastric, m tensor al valului palatin, . Deriva: ciocanul si nicovala, ligamentul anterior al ciocanului, mandibula, pielea fetei, inclusiv a trabusului, osiculele mentoniere care vor fi incluse in tuberozi itea mentoniera, 16. Arcul faringian Il Arcul hioidian —nerv VII facial, artera hioida, cartilajul Reichert, muschii mimicii, auriculari, scaritei, m stilohioidian, pantecele posterior digastric. Deriva: scarita, procesul stiloid al temporalului, lig stilohioidian, partea superioara a osului hioid cu coarnele faringiene Ill-IV Arcul 3- nervul 9 glosofaringian, artera carotida interna, mm stilofaringian sistilohioidian, partea inferioara hioid si coarnele mari, glomusul aortic. Arcul 4~nervu 10 vag, atera subelavieulara dreapta si aorta, mm faringeli silaringelu, carttajele laringelui (cricoid, tiroid, aritenoide, corniculate, cuneiforme), | 18. Enumerati recesurile faringiene si derivatele lor Punga 1~intre arcurile 1 si 2~ cavitateatimpanica,timpanul, urechea medie, faringele Punga 2~intre arcurile 2 si 3 ~ amigdala palatina, cripte amigdaliene Punga 3 — intre arcurile 3 si 4 ~ paratiroide inferioare, timus, Punga 4 ~ intre arcurile 4 si 6 - paratiroide superioare, tuba auditiva in comunicare cu tiroida, celulele parafoliculare radudimulescu.ro/premium a " " W W W r I Subiectul | - Embriologi 4, Neurocraniul la mamifere, facial). Neurocraniul are yginoasa (condrocraniul craniul ealcatuit din neurocraniu (care protejeaza creierul) si viscerocraniul(scheletel ‘Dparti: una eieae (desmocraniu - oase late care formeaza bolta) si una cartila = ara cutie craniene). Neurocraniul e format din 3 part : + Posterioara — partea bazilara a occipitalului, lateratele occipitalulu, scuama occipitalului pana la linia nucala inferioara ‘¢ Mijlocie — corpul sfenoidal (baza), aripile mari sfenoidale (laterale) si osul parietal (super « Anterioara ~ aripile mici sfenoidale (laterale), os frontal (superior) rior) hntre cele 3 parti ale neurocraniului se gisesc dou’ fisuri: anterioara si posterioard. In cea posterioara este inglobat8 capsula otic8 care va da nastere parti pietroase si mastoidiene a osulul temporal. Din parte> a posterioard a fisurii posterioare deriv gaura jugulars prin carte trec nervii cranieni 9, 10 si 12 si hci peas intern. Din partea anterioara afisurli posterioare se formeazd foramen lacerum, foramen ovale §\ foray spinosum. Din fisura anterioard se formeazi fisura orbitalé superioard prin care trec nervil 3, 4, 6 sinerv oftal 2, Desmocraniul. Este partea membranoasa a neurocraniului, derivata din celulele crestet neurale si mezodermul paraaxial. Mezenchimul se dispune in jurul creierului si se osifica membranos. Se formeaza mai multe oase late ce au spiculi ososi. Acestia se extind radial catre periferie. Odata cu cresterea embrionului oasele membranoase cresc prin adaugarea de material pe partea externa si resorbtia celui de pe partea interna, +suturi, fontanele 3. Condrocraniul. Este partea cartilaginoasa e neurocraniului, se gaseste la baza craniului, e format din mai multe cartilaje separate. Cele situate anterior de capatul rostral al notocordulul, care se termina la nivelul hipofizei, sunt derivate din crestele neurale si formeaza condrocraniul precordal. Cele situate posterior de aceasta limita sunt derivate din sclerotoamele occipitale formate din mezodermul paraxial si alcatuiesc condrocraniul cordal. Baza craniului se formeaza prin fuzionarea si osificarea encondrala a acestor cartilaje 4. Condrocraniul - segment cordal. Se intinde pnd la partea posterioara a sell turcesti si Hconjoar’ notocordul. Este format din 2 parti: + segmentaté (posterior) ~ alcatuita din 2 cartilaje centrale care se vor uni si vor forma placa bazala corespunzatoare bazei occipitale. La acest nivel pornesc c&tre posterior si lateral 2 cartilaje intre care se delimiteaz8 gaura occipital mare. + nesegmentats (anterior) — reprezint® capsula oticd ~ se articuleaz’ medial cu placa bazald si lateral cu placa parietala, Trimite c&tre anterior o prelungire care va forma tavanul cavitatil timpanice. 5. Condrocraniul - segment precordal. radudimulescu.ro/premium unese median formand carese ree sje trabeculare trimit cate o lagi . enoiduhy eer de cel cordal, E format din 2 bare cartilal es etl i re zara. Stipa temporala taken © ele lass un reces hipofizar - fosa hipof Noid) si una orbitala (orbitosfenoid). scheletul etmoidului, scheletul “I Precordal se formeazi regiunea etmotdald, din '0F, cartilaje septale si alare mici. le Segmenty SoPmetului nazal inter, 6. Font * Fontay nelele, suturile au origini diferite: cea |. Unde se intalnesc mai mult de 3 ‘rmit suprapunerea oaselor la Colo unde se intainese sagitala ure). 2 oase ramane o lama de tesut conjunci (sutura) deriva din | de intalnire jetale, deci la locul Tioara~cea mai mare, intre cele 2 oase frontale si cele 2 parle suturii sagital i © cu cea coronara, Se inchide dupa 1 an jumate. Fontanela post P 5 cm, varful ela 3 cm ero: ietale. Baza are 2,5 cm, loara— forma tringhiulara, intre occipital si2 parietale. Ba7@ de baza, a i joara a sfenoidului, seu steel intre aripa anteri ae Pe fata laterala a craniului, forma patrulatera, pee POFala parietal si frontala, Se osfica dupa 4 luni de viata. Fontanela mastoidiana — tot e fata laterala a craniului, formata de scuama 0 ccipitala , de scuama Parietala si stanca temporalului 7. Dezvoltarea hipofizei, tlpofiza are origine dubla, ectodermaa sinervoasa: 2) Punga lui Rathke (o evaginatie ectodermicaastomodeumuhi,situata anterior de membrana bucofaringiana), apare in $3 Numarul celulelor din peretele anterior al pungliRathke creste si formeaza lobul anterior( adenohipofiza) Din partea posterioara a Pungii Rathke se formeaza partea intermediara a adenohipofizei. La sfirsitul L2 , Punga Rathke pierde legatura cu cavitatea orala si se afla in contact cu infundibulului, 3) 0 prelungire inferioara a diencefaluui(inundibul) din care se formeaza tia pituitara si lobul posterior (neurohipofiza ~ din celule neurogliale s fibre nervoase cu originea in hipotalamus). {nitiale ventriculul I comunica cu infundibulul dar in $8 lumen infuncibulului dispare si hipofia is incepe functia secretorie, Malformatii: + Persistenta unei mici portiuni faringiana Craniofaringiomul, orgine in vestgile pungi Rathke localiza pe saua turceasca, tijapitultara, superior de saua turceasca. Poate produce hidrocefalie, disfuncti hipofizare. 8. Regiunea branhiald — generalitati. Sunt 6 arcuri branhiale, din care doar primele 4 sunt bine vitibile, 5 si 6 find di il de remarcat, ele apar in Succesiune incepand cu 224 pana la 728. Se formeaza in partea ventrala a Fegiunil cefalice, intre stomodeu si Proeminenta cardiaca, Ele sunt niste proeminente din care se dezvolta un mezenchim al arcurilor branhiale acoperite de ectoderm sila interior de endoderm. Aparatul branhial e format din: area branhiale, pungi branbiale extern, pungi branhile interne, campul mezobranhial.ainceput parca nae proeminente perechi care mai tarzu fuzioneaza. La interior e linia branhiala primitiva aleatuita din tesut mezenchimel din care ulterior se frmeaza structur: 0 eomponenta musculara, una cartlaginoata,une seo arc arterial propriu, nerv propriu, ; radudimulescu.ro/premium | i Hl La exterior arcurile rile sunt separate brabiale externe/ectodermate/ Prin santuri acoperite de ectoderm (santuri br ; ale/Fante branhiale). Le in fe de scobituri/santurl — rune /B4PE Branbicle intere/eccnee ce ne searat des Component Os08952 Imusculara, un are arterial say ga ethe/"eCsUn. Flecare are are un crt) prop 9. Arcul | branhial. 1 pe sub globul |, cartilajul dispare, Are o parte dorsal cular forma (Proces manila) care contineartera mavlra, creste mergand anterio asa formare si ui raman doua regiuni in ent (Proces mandibular) care are cartilajul Meckel. Cu ti lo in partea dor: in osificare Partea dorsala care dau nastere ciocanului si nicovale. Prin ostf erent trigemenul mandibular, Se formeaza si pielea fetei osiculele mentoniere care vor fi incluse in tuberositates rer teee jecanului, mandibula, (inervata de n.V), inclusiv a trabusulul, ligamentul anterior al ciocanuly 10. Arcul Il branhial. srr gu0id ae arterahioida,nervul e facial, cartilju este Reicher, care degenereaza , dar din fiecare parte 2 lui rezulta 0 componenta, Din partea dorsala iese searita s procesulstiloid al temporalului. Din mijloc coor erconul care da nastere lig stilohioidian. Din partea ventralaiese partea superioara a osului hiotd cu coarnele lui mici. Din mezenchimul care inveleste acest cartilajR se formeaza mm mimicii,inclusiv auricular, ™ scaritel, m stilohioidian, pantecul posterior al m digastric, stapedius, inervati de nervul facial VIl 11. Arcul Ill branhial. Nervul este glosofaringianul, artera carotida comuna, cartilajul nu are nume , va forma partea inferioara a hioidului si coarnele mari. Din mezenchimul care acopera cartilajul se formeaza mm stilohioidian si stilofaringieni, glomusul carotic (portiune reflexogena de pe fata post a sinusului carotic. Aici migreaza o serie de neuroblasti, care provin din gg senzitiv al n 9, la care se adauga neuroblasti migrati din s simpatic). 12. Arcurile IV si VI branhiale. Inervate de vag, cartilajele lor fuzioneaza si formeaza cartiajele laringelui: cricoid, tiroid, aritenoide, corniculate, cuneiforme. Din mezenchimul care inveleste aceste cartilaje se formeaza mm laringelui faringelui. Artere: subclaviculara dreapta si aorta. Arcul 5 nu prea se formeaza, apare si dispare repede. 13. Pungi branhiale ectodermale. Sunt 4 fante faringiene care despart la exterior arcurile, doar una va contribui la structura definitiva a embrionului, Prima evolueaza intre arcurile 1 si 2, formeaza conductul auditiv extern, iar ectodermul care capitoneaza aceasta fanta formeaza lama externa a timpanulu. A doua fanta e intre arcurile2 si3. A treta @ intre 3 si 4, A patra e inte 4si6.€limitata inferior de creastaeplcardica, cul 2 creste mult, acoperind pe 3 si neaza. Astfel fantele 2,3,4 pierd contactul cu 4, ajungand in contact cu creasta epicardica cu care fu exteriorul, Intre ele se delimiteaza un spatiu (sinus cervical) care dispare lent, radudimulescu.ro/premium } 14. Pi i i ‘ungi branhiale endodermale Punga 1—un s : ant initial ear oe ‘are se ict se adanceste capatand aspect de diverticul, care ee ‘ectodermal care acopera a0 timpanului. Parte? formand cavi itatea timpani mpanica. Aceasta ajunge in contact cu fanta faringian? rerne a cavitatea timpani Panica e de n; eaten rMBEriea ede natura endodermal si va partipa fo formare® lel Panga 2 ine eat faring formesza tuba auitiva in comunicare cB faringele- ea care in final vor forma amy, 3, initial e un sant, partea profunda a santulul va fi POP jata de cf arson rma criptele amigdaliene. eur j timusul. Timusul st fea si 4, initial un sant. Din partea dorsala apar paratiroidele infer! iar paratirordele areerattoldele plerd legatura cu peretele faringia rmigreaza. TIMUSU! pones a tie Pe partea posterioara a tiroidel i i scones ron eel 456, are aspect biloba. Parteasuperoara va form glandele paratiroide superior formeazatiroida edo ee tee faringian, migrand pe fata posterioara a tiroidel in formare Partea infer , si duce la diferentierea unor celule parafoliculare din tiroida care VOT ssecreta calcitonin. care, din cea ventral sternal, J ajunge retros 15. Dezvoltarea limbii. Limba se formeaza in $4 din © 2mugurilinguali 7 J Z.meturl lingual eters un mugure median uberealimpa)- in arcul! 7 Bf mune mean (copaa)—arighe sree, taanul anal cre i (furcula), din partea posta arculul IV, va forma epiglota Mugu aterali res in dimenstn, acoperetubercullimpar fxtonesza formand corpul limbii{ 2/3ant), ineravat seni de trigemenul mandibular Radacna bi (/3p0t) ae orgies in arcurile I, Il si partial IV itiv de nervul glosofaringian. Corpul va fi separat de radacina prin santul terminal. O parte dir imbii Pi in musculatura limbii se dezvolta in situ, dar cea mai mare parte se formeaza in somitele occipitale, deci musculatura limbii e inervata de hipoglos. 16. Dezvoltarea fetei — faza piscina. Initial, embrionul nu are gat. Ulterior, 1 $4, intre stomodeum si eminenta cardiac apar arcurile branhiale. Prima pereche de arcuri se va uni pe linia mediana la nivelul mugurilor mandibular, formand mandiibut : delimita inferior stomodeumul. Mugurele fronto-nazal se formeazi prin proliferarea iceeehili ot mee erebrale, odat cu dezvoltarea prozencefalului. Pe marginea superioara a areulul a il apar ventral de veziculele c ‘tre mugurele maxilar si mugurele frontonazal se observa un sant ~ h extremitatea | lui mugurii maxilari. lateral apare placoda optics. lui frontonazal se formeazé placodele olfactive (nazale), care $5 Pe fata ventrala a mugur' invagineaca 3 formeaz’ santurile offactve lecare sant find margint de un mugure nazal laterals unul unul medial. tre mugurii nazali mediali, condensare mezenchimala. A\ -faza amfibiana. profund, se formeaz’ septul nazal median, prin par santurile olfactive care comunic’ larg cu tavanul guri pri 17. Dezvoltarea fetei nazali fuzionea2i, formand o proeminenté nazalé mediana. h partea inferolaterai faa eral Mugurii maxilari prolifereaza si merg aa : lal, pe dou’ prelungi h 56, mugurit — procese globoase. proeminentel apr radudimulescu.ro/premium ee eee ae ee ee esc si el cu sub mugurii nazali laterali j aterall se Un fuzionand cu procesele imultan, mugurii nazal procesalegiabosus Cu procesele globoase. Simultan, rana buco-nazala, antul olfactiv devi ; jstals de mem Santul olfactiv de ine astfel sac olfactiv, care e infundat hh partea lui distal fale se VOr ‘ naz dena co te8 Brin narinaprimitivs eu exterioru, Prin resoraia membrane! BUCO"

    You might also like