CONSTITUŢIILE

Introducere
! Constituţia = legea fundamentală a unui stat, în care sunt prevăzute principiile de bază ale conducerii statului, atribuţiile instituţiilor fundamentale ale statului şi drepturile şi libertăţile civile.
Au existat 3 constituţii democratice: 1866, 1923, 1991; 3 constituţii comuniste: 1948, 1952, 1965; una autoritară: 1938.

I. ÎN CĂUTAREA UNUI ECHILIBRU CONSTITUŢIONAL

DOCUMENTE CU ROL CONSTITUȚIONAL
! Necesitatea unei constituţii a apărut în societatea românească în condiţiile procesului de modernizare de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea:
ANUL, CONTEXTUL
1831 în Ţara Românească
1832 în Moldova;
- elaborate în timpul protectoratului rus în Principate
(1829-1856);
- e un rezultat al proiectelor boiereşti din 1827-8 ce
vizau îmbunătăţirea organizării instituţional-politice
1858, rezultat al acordului dintre puterea suzerană
(Imperiul Otoman) şi puterile garante;
A urmat emancipării de sub dominaţia politică a Rusiei.
1864, în urma loviturii de stat dată de Al. I. Cuza
provocată de interminabilele discuţii din Parlament pe
marginea principalelor reforme.
- îmbina democraţia cu domnia personală.
DOCUMENTUL PREVEDERI
Regulamentele Separaţia puterilor în stat:
Organice Puterea executivă: Domn ales pe viaţă; ajutat de un sfat format din 6 miniştri;
Puterea legislativă: Adunare obştească formată din boieri şi prezidată de Mitropolit;
Puterea judecătorească: Înaltul Divan Domnesc.
- instituirea bugetului ţării;
- introducerea unui impozit unic – capitaţia pentru ţărani şi patenta pentru negustori;
- înfiinţarea armatei (miliţia pământeană), a Arhivelor Statului.
Convenţia de la - se constituiau Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti, sub suzeranitatea otomană şi garanţia colectivă a Marilor Puteri;
Paris - PUTEREA EXECUTIVĂ– doi domni şi două guverne;
- PUTEREA LEGISLATIVĂ– doi domni şi două Adunări legislative;
- PUTEREA JUDECĂTOREASCĂ– Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie de la Focşani şi Comisia Centrală de la Focşani (instituţii comune);
- desfiinţarea privilegiilor boiereşti; vot cenzitar
Statutul - instituia domnia personală, autoritară.
dezvoltător al - cele mai importante prerogative reveneau domnului: ales pe viaţă prin vot cenzitar, putea să numească miniştrii, putea sancţiona legile
Convenţiei de şi dizolva Adunarea Legislativă;
la Paris - era introdus Senatul, ca un corp ponderator în cadrul Parlamentului.

II. CONSTITUŢIILE DEMOCRATICE

CONSTITUŢIA DIN 1866 CONSTITUŢIA DIN 1923 CONSTITUŢIA DIN 1991
CONTEXT ŞI - înlăturarea lui Alexandru Ioan Cuza şi aducerea prinţului străin - realizarea Marii Uniri din 1918 şi adoptarea votului - pentru a permite revenirea la un regim democratic,
CAUZE Carol I; universal pentru bărbaţi şi a reformei agrare; instaurarea statului de drept şi a economiei de piaţă, după
- a fost adoptată pentru a asigura stabilitatea politică şi socială şi - rezolvarea problemelor legate de asigurarea drepturilor căderea regimului comunist în 1989.
pentru modernizarea statului, obţinerea independenţei. minorităţilor naţionale şi ale confesiunilor religioase din
noul stat.
STATUL numele statului = „România”; numele statului = Regatul României; numele statului = Republica România;
ROMÂN teritoriul statului = inalienabil; teritoriul statului = nealienabil teritoriul statului = inalienabil;
statutul politico-juridic = Principatele Unite constituie un singur statutul politico-juridic = Regatul României este un stat statutul politico-juridic = România este stat naţional, suveran
stat indivizibil sub numele de România; vasalitatea faţă de Imperiul naţional unitar şi indivizibil. şi independent, unitar şi indivizibil;
Otoman nu era menţionată în Constituţie. forma de guvernare = monarhia constituţională; forma de guvernare = republica; regimul politic =
forma de guvernare = monarhie ereditară; regim politic = liberal; regimul politic = democraţie; democratic
PRINCIPII - separarea puterilor în stat - îmbină principiile democratice tradiţionale cu noul context
GENERALE - guvernarea reprezentativă (poporul îşi alegea reprezentanţii care să conducă statul şi să le reprezinte interesele); european; e inspirată din C-ţia franceză din 1958;
- suveranitatea națională (toate puterile statului emană de la naţiune); - nu mai sunt menţionate principiile monarhiei ereditare şi al
- monarhia ereditară (pe linie masculină, cu drept de primogenitură - primul născut ocupa tronul); regelui care domneşte, dar nu guvernează.
- responsabilitatea ministerială (miniștri sunt responsabili în fața Parlamentului; responsabilitatea ministrului pentru orice act al
 său sau contrasemnat de el);
- recunoașterea drepturilor omului și cetățeanului;
- „regele domneşte, dar nu guvernează” (persoana regelui era inviolabilă).
SEPARAREA I. PUT. EXECUTIVĂ: Domnul + Guvernul; I. PUT. EXECUTIVĂ= Preşedintele + Guvernul;
PUTERILOR Guvernul: elabora şi aplica legile; miniştrii contrasemnau actele Domnului, răspunzând în faţa Parlamentului; Preşedintele (ales prin vot universal pe 5 ani; maxim 2 mandate) =
Domnul (din 1878 Alteţă Regală, din 1881 Rege) este mediator între puterile statului, între stat şi societate;
- rol de a asigura stabilitatea sistemului constituţional (moderator), de a menţine echilibrul între puteri; II. PUT. LEGISLATIVĂ= aparţine şi cetăţenilor, dacă proiectul lor
- numeşte şi revocă miniştri; poate dizolva Parlamentul; conduce armata; declară război, încheie tratate şi convenţii etc.; strânge >250 000 de semnături din cel puţin ¼ din judeţele ţării.
II. PUT. LEGISLATIVĂ: Domnul + Parlamentul (Adunarea Deputaţilor şi Senat) III. PUT. JUDECĂTOREASCĂ = Curtea Supremă de Justiţie;
Parlamentul = iniţiază, discută şi votează legile, adoptă bugetul ţării; - judecătorii sunt independenţi de puterea politică şi inamovibili (nu
Domnul = are iniţiativă legislativă; sancţionează şi promulgă legi; drept de veto absolut (respingere a unor legi); pot fi transferaţi, înlocuiţi sau destituiţi decât de Consiliul Superior al
III. PUT. JUDECĂTOREASCĂ: Înalta Curte de Casaţie şi instanţele judecătoreşti Magistraturii).
DREPTURILE - egalitate în faţa legii, fără deosebire de clasă; - la egalitatea în drepturi se adaugă,,fără deosebire de - protecţia acordată de stat cetăţenilor români din străinătate,
FUNDAMENTA - proprietatea = „sacră şi inviolabilă”; era prevăzută origine etnică, limbă şi religie’’; cetăţenilor străini şi apatrizilor de pe teritoriul României;
LE exproprierea pentru cauză de utilitate publică: căi de - proprietatea – era garantată şi prevedea legi speciale - dreptul de a fi ales în Parlamentul European, interzicerea
comunicaţii, salubritate publică şi lucrările de apărare pentru exproprierea pe caz de utilitate publică; statul primea torturii, a muncii forţate şi a pedepsei cu moartea, protecţia
naţională. dreptul de proprietate asupra bogăţiilor subsolului, apei, persoanelor cu handicap, a familiei şi copiilor;
- dreptul de vot = cenzitar, pentru bărbaţii > 25 de ani, în 2 atmosferei, căilor de comunicaţie. - proprietatea = inviolabilă;
colegii pentru Senat şi 4 pentru Cameră;(erau alegători cei - dreptul de vot = universal (bărbaţii >21 de ani; excepţie: - dreptul de vot = universal pentru femei şi bărbaţi, >18 ani;
care realizau un anume venit, contribuind la bugetul ţării); militarii, judecătorii), egal, direct, obligatoriu şi secret; - Avocatul Poporului = apără drepturile şi libertăţile cetăţenilor.
IMPORTANŢĂ - act de afirmare politică ce deschide drumul spre - a consacrat noile realităţi legate de făurirea României Mari, - a asigurat revenirea la regimul democratic şi
independenţă; consolidând statul român unitar; avansarea ţării spre „statul de drept”;
- face trecerea la sistemul politic liberal, stabilind şi - a facilitat manifestarea liberă a tuturor cetăţenilor şi formaţiunilor - restabileşte principiile democratice, asigurând
consolidând instituţiile statului, punând bazele partidelor politice şi accesul la viaţa politică pentru categorii sociale foarte largi; suportul instituţional al dezvoltării democratice;
politice; - a consfinţit monarhia ca factor al stabilităţii şi unităţii statale depline; - introduce noi principii constituţionale europene;
- limite: cens ridicat, cetăţenia condiţionată de religie;

III. CONSTITUŢIILE AUTORITARE

Constituţia din 1938
CONTEXT ŞI CAUZE - profitând de slăbiciunea partidelor democratice care la alegerile parlamentare din decembrie 1937, nu reuşesc să obţină majoritatea Þ regele Carol al II-lea, încălcând Constituţia, îl
numeşte prim-ministru pe Patriarhul Miron Cristea; apoi, în februarie 1938, se introduce prin decret starea de asediu şi este aprobată noua lege fundamentală a statului ce legitima
regimul autoritar.
- a urmărit să consolideze puterea instituţiei regale şi autoritatea personală a monarhului;
- a încercat să reconcilieze naţiunea şi să salveze ţara de revizionism, de pierderi teritoriale.
STATUL ROMÂN numele statului = Regatul României;
teritoriul = inalienabil şi nu poate fi „colonizat cu populaţiuni de seminţie străină”;
statutul politico-juridic = „stat naţional, unitar şi indivizibil”;
forma de guvernământ = monarhie ereditară; regimul politic = autoritar;
PRINCIPII GENERALE - consacra principiul supremaţiei regelui;
- menţine formal principiul separaţiei puterilor în stat, majoritatea puterilor fiind concentrate în mâna regelui;
- monopartidismul prin crearea Frontului Renaşterii Naţionale (1940, Partidul Naţiunii) şi interzicerea celorlalte partide politice (considerate incompatibile cu noua ordine).
SEPARAREA PUTERILOR I. PUT. EXECUTIVĂ= Regele prin Guvern, numit şi revocat de el însuşi; Guvernul răspundea politic direct faţă de Rege.
II. PUT. LEGISLATIVĂ= Regele prin intermediul Parlamentului bicameral; deputaţii şi senatorii depuneau jurământ de credinţă Regelui care numea jumătate din membrii Senatului;
Parlamentul devine un organism lipsit de principalele sale atribuţii:
- deputaţii şi senatorii aveau dreptul de a interpela miniştrii, dar nu mai puteau da vot de blam;
- în intervalul dintre sesiunile parlamentare, regele putea să elaboreze decrete cu putere de lege;
- regele putea refuza fără motive sancţiunea legilor adoptate;
- semna tratate politice şi militare cu statele străine fără a mai avea nevoie de acordul Parlamentului.
III. PUT. JUDECĂTOREASCĂ= Curţii de Justiţie şi Casaţie; se desfiinţează juriile; hotărârile judecătoreşti se executau în numele regelui.
DREPTURILE - încălca anumite drepturi şi libertăţi, considerate periculoase pentru regim: dreptul de întrunire şi manifestare era controlat de poliţie; dreptul de asociere era anulat.
FUNDAMENTALE - erau prevăzute, formal, libertatea conştiinţei, a învăţământului, presei, muncii etc.;
- justiţia avea posibilitatea de a controla scrisori, telegrame etc. (încălca secretul corespondenţei);
- dreptul de vot = universal, de la vârsta de 30 de ani, inclusiv pentru femei şi doar pentru ştiutorii de carte.

IV. CONSTITUŢIILE COMUNISTE

Constituţia din 1948 Constituţia din 1952 Constituţia din 1965
CONTEXT ŞI - adoptată în contextul înlăturării Monarhiei, la 30 - se definitiva trecerea la modelul comunist de tip - era adoptată ca urmare a schimbării liderului Gh. Gheorghiu-Dej cu N.
CAUZE decembrie 1947 şi a proclamării Republicii Populare stalinist, fiind Constituţia construirii socialismului; Ceauşescu, care afirmă deschis independenţa ţării faţă de URSS;
Române; - legitima subordonarea totală faţă de Moscova. - se considera că România făcuse un pas important spre crearea unei
- trebuia să legitimeze regimul comunist; societăți egalitare, socialiste (colectivizarea se încheiase în 1962).
STATUL ROMÂN Numele = Republica Populară Română Statutul politico-juridic = ,,regimul democraţiei Numele = Republica Socialistă România;
Statut politico-juridic = stat popular, unitar, independent şi populare’’ Statutul politico-juridic = stat al oamenilor muncii de la oraşe şi sate,
suveran, care a luat fiinţă prin lupta dusă de popor, în frunte cu - prevederile obişnuite despre independenţa şi suveran, independent şi unitar.
clasa muncitoare, împotriva fascismului, reacţiunii şi suveranitatea statului lipseau; se specifica ajutorul Teritoriul = inalienabil şi indivizibil;
imperialismului. acordat de URSS pentru eliberarea teritoriului românesc Forma de guvernământ = republică socialistă; Regimul politic =
Forma de guvernământ = republică; Regimul politic = de ocupaţia germană şi politica externă de prietenie a totalitar comunist (democraţie populară); naţional-comunist
totalitar comunist (democraţie populară); stalinist RPR cu URSS.
PRINCIPII - puterea poporului înlocuieşte suveranitatea naţională şi regimul reprezentativ; ea se baza pe clasa muncitoare (clasă conducătoare în societate) aliată în principal cu ţărănimea, cu
GENERALE intelectualitatea etc;
- principiul partidului-stat înlocuieşte pluripartidismul şi separarea puterilor; acesta se confunda cu organele statului, controlând întreaga societate Þ dubla subordonare, de partid şi de stat a
instituţiilor statului;
- unitatea puterii de stat = nu se respectă principiul separării puterii în stat (legislativul are puteri executive, executivul se implică în justiţie);
- centralismul democratic (deciziile erau luate la vârful partidului pentru asigurarea disciplinei de partid) Þ era instituţionalizată intervenţia şi controlul asupra întregii vieţi economice şi politice;
Având rolul de trecere la sistemul totalitar, se manifestă Intensificarea procesul de stalinizare a societăţii: - puterea poporului se întemeia pe alianța muncitorească-
prudenţă în formularea prevederilor (menţine unele - regimul democraţiei populare era proclamat drept baza ţărănească în primul rând, dar şi pe intelectuali şi alte categorii ce
principii democratice, iar numele partidului şi rolul său în sistemului politic şi era ,,îndreptată spre lichidarea exploatării munceau, fără deosebire de naționalitate,
societate nu sunt menţionate), iar cele economice omului de către om si construirea socialismului’’’ - se introduce clar principiul partidului-stat precizându-se că
prevalează asupra celor politice: - puterea poporului însemna ,,puterea oamenilor muncii de partidul ,,îndeplineşte rolul conducător în toate domeniile
- bunurile comune ale poporului (bogăţiile naturale, la oraşe şi sate’’; construcţiei socialiste’’;
căile de comunicaţie, poşta, telegraful, telefonul, radioul) - este introdus voalat principiul partidului-stat: PMR este - economia României este proclamată ca economie socialistă =
sunt considerate temelia dezvoltării economice şi a forţa politică conducătoare atât a organizaţiilor celor ce economie bazată pe proprietatea de stat şi cooperatistă asupra
independenţei statului; muncesc, cât şi a organelor şi instituţiilor de stat. mijloacelor de producţie;
SEPARAREA ! Nu funcţiona, România fiind un stat centralizat (instituţiile locale puneau în aplicare deciziile instituţiilor centrale); pe de 1974 – C-ţia era modificată prin instituirea funcţiei de Preşedinte al
PUTERILOR altă parte apare principiul partidului-stat în care membrii de partid alcătuiau atât puterea executivă, cât şi cea legislativă; RSR
I. PUT. LEGISLATIVĂ = Marea Adunare Naţională; era organul suprem al puterii de stat şi avea atribuţii legislative, dar - Preşedintele este ales de MAN şi conduce Consiliul de Stat;
şi executive (formează guvernul şi stabileşte atribuţiile ministerelor); Funcţii:
Prezidiul MAN (Consiliul de Stat din 1961) atribuţii asemănătoare unui şef de stat cu puteri sporite: emite decrete, - putea prezida şedinţele Consiliului de Miniştrii
interpretează legi, numeşte în funcţiile publice, reprezintă ţara în relaţiile internaţionale, numeşte ambasadorii etc. - numeşte şi revocă miniştri, pe judecătorii Tribunalului Suprem şi
II. PUT. EXECUTIVĂ şi ADMINISTRATIVĂ = Consiliul de Miniştri; coordonează şi planifică economia naţională, alţi funcţionari publici;
realizează bugetul şi asigură ordinea publică şi securitatea statului; este răspunzător în faţa MAN şi a Prezidiului MAN; - emite decrete prezidenţiale şi decizii;
III. PUT. JUDECĂTOREASCĂ = Curtea / Tribunalul Suprem, tribunalele şi judecătoriile populare; - este comandant suprem al forţelor armate;
- era supusă puterii politice, care putea numi şi destitui judecătorii ( e încălcată inamovibilitatea acestora);
- la toate instanţele judecata avea loc cu asesori populari, subordonaţi direct puterii politice.
DREPTURILE ! conţineau un capitol de „drepturi ale omului”, dar erau introduse şi unele limitări ce puteau da loc unor interpretări - limitări ale libertăţilor civile = libertatea cuvântului, presei,
FUNDAMENTALE abuzive (ex.: asociaţiile cu caracter antidemocratic erau interzise); întrunirilor, mitingurilor şi demonstraţiilor nu pot fi folosite în scopuri
- drepturile şi libertăţile civile erau definite ,,în conformitate cu interesele celor ce muncesc şi în vederea întăririi potrivnice orânduirii socialiste şi intereselor celor ce muncesc;
 regimului democraţiei populare’’, urmărindu-se de fapt subordonarea individului de către stat; - statul şi partidul sprijină şi ocrotesc organizaţiile existente (de
- noutate: femeia are drepturi egale cu bărbatul; fapt orice organizaţie e controlată de partid)
- dreptul de proprietate nu e garantat; când interesul general o cerea, proprietatea privată putea deveni a statului - nou: proprietatea privată = ocrotită prin lege şi limitată la casa
(deschide drumul spre naţionalizare); de locuit, construcţiile anexe, terenul, animalele de producţie;
- vot = universal, >18 ani; existau doar candidaţi unici, deci cetăţenii nu aveau posibilitatea alegerii, doar obligativitatea bogăţiile de orice natură aparţin însă statului;
participării la vot şi a confirmării unei stări de fapt. - durata maximă a zilei de muncă - stabilită la 8 ore.
SEMNIFICAŢIA - are caracter provizoriu; instrumentul legal prin care se - e considerată constituţia construirii socialismului; - i se conferă statului român un clar caracter totalitar comunist prin
pregătea transformarea ţării într-un stat totalitar şi trecerea - consacra rolul dominant al sectorului socialist în economia afirmarea rolului conducător al PCR şi precizarea că economia este
întregii economii sub controlul statului. naţională, în orânduirea socială şi de stat a României; bazată pe proprietatea de stat;
- simbol al controlului URSS asupra României. - se afirmă independenţa şi suveranitatea, omise în Cţia din ’52.