1. LS. ELECTRONICA BUCURESTI SERVICE BULETIN TEHNIC Nr. 2 DEFLEXIA ORIZONTALA CU TRANZISTOARE, DEFLEXIA VERTICALA CU TRANZISTOARE, OSCILATORUL DE CADRE AL TELEVIZORULUL SPORT” PENTRU UZ INTER® wor: tog EUGEN staTiiC ‘Teksoredictr! Ha Cis ‘Tiparalexecaet sub comanda 204 ia Tteprindans Solera yCrganny Ores, st. Mascot 6 DEFLEXIA ORIZONTALA CU TRANZISTOARE, Schema bloc a deflexiel orizontale a televizoruluiportabil \Sport™ este aritatt In fig. 1 in eare distingom urmitoarele 1) Comparator de, tack i frocventé eu eta) de reactant 2) Osclator sinusoidal pe frecventa linitor 8) Bia} preampificator de impulsurl (eta de atac) 4) Braj final de lini! cu translormatorul de lint avind ca sarcind bobina de deflexie arizontala, Comanda sincrond a intregulul bales} orlzontal este Tkcut oun comparator de fazi gf freeventa care plloteadi slat rl de lint pein intermedia unui eta de reactants Cscllatorul de lini, care’ funcfioneasA pe trccvena de 18.625 Hz, produce o tenslune sinusoidal de amplitudine mare ‘are supracomandi cireuital de eoleetor unde se objine 0 ten ‘lune dreptunghiulara care comanda etajul de alae Biajul de atac este un amplificator obignuit in schema cu emitorul la masa, care are ex sarcind un transformator cobo: lor de tensinne in raportul 4:1, adaptor de impedanfe. Acest taj furnizeazA puterea necesard pentru a comands cu impuls surl viguroase etajl final de Ink In efajul final de lini un tranzistor de putere, care are co Rectatl tn paralel o diod3 rapida de putere, constituie impreund lun Intreruptor bipolar oare conduct pe duraia. curse! Sisecte de 52 5 9 este Blocat pe durata corel inverse de 12 ys. Prin Dobina’de deftexie, care este sarcina etajulul tinal de balla} erizontal (B.0), curge un curent lniar in dinte de ferdstete eu amplitudinea de citiva Ay (coa 50 Ay la TV poctabih, ‘are cresz4 cimpul magnet deflector a fasclcalull Btajul final de Jinil mal cuprinde sf transformatoral de i ‘i, a eleui sarcind este de a produce tensiunea foarte inaltd de'21—12 KV da televizorul portabil) pentru anodul tbulul fnescop (TK), precum so serie de tensiuni auxiliae care se folosese fie a impulsuti (poarta RAA, comparator, stingere, te) fle ca tensiunt continue obtinute din nedresarea impale” flor (alimentarea snodicd a etajulot final video, tenslunce Varicap de 23 V.peniru sclector, tensiunea Ye elimentare a lajulul distribuitor de RAA, tensiunea de accelerare, de for callzare, ete),La TV Portabil, consumul general al baleiajului orizontat din sursa de +108 Veste de 1314 A, adict 750% din Intregul consum a1 televiorult. Trebule-menfionat inet acum &k baleiajulul orizontal alimenteazt cu +25 V lensiume rec ‘erat balelajl versal, care nu poste funetiona dact ale} Ap Ae ae he IA jul erizontal nu functioneszA, Bate evident ef functionarea bal {sjulur orizontal influenfeaed mai mult declt fa TV ca tuburi, functionarea introgulul televizor. Practlc, dact este defect et jul final de ni, televizorul ou poate fupejiona: nu avern nici balela) vertical, nefunctionarea RAA-ulul deranjen2l clea de Fr to ume or Hin teal vr fe ca ruta St lipseased, De aooea Ja un fect, duplvertica- oa tenslunll corecte de allmentare, prim! foe unde se in- Greapth depanstaral este balelajul orlzontal, cel mal important Doe at televizoralt In cele ce urmeazi se va prezenta, in modul cel mai sim= flu, principiul de funcjionare gin detain toate circuitele elec— {tice cae asigura deflexia pe orizonall tncepind eu etajul final e lini, ETAJUL FINAL DE BALEIAJ ORIZONTAL PPrineipiul de functionare al balelafului orizontal cu tranzls- toare este acelai ca! la balelojul ou tuburl, Difers dose ordi- ‘nul de marie al inductanfelor, tonslualor s{ curentilor ce in- {ed In joc. Etajul final de B.O. are sarcina de a produce in bo- bina da deflesie un curent linia ereseator in dinte de ferdstraa cu frecvenja de repetifie de. 15 619 #2 Cureniul in dinte de feristria, prin bobina de detlexie orizontal, produce tn imp ‘magnetic proportional cu curentl, cimp magnetic ce varied in {imp ea shcurentl, in elclur de 64s ‘Cimpul magnetic deviazh fascleoful de eleetroni emis de ca- toda tubulut cinescop eu atlt mal departe de central ceranulul cu eit clmpul este mel inten, adied eu cit curentul de deflexie Lim tg a «dit vadeeue Tate La curent nul de deflexie, fascioolul cade pe centrul ecra- nnulul; pentru a devia fasccolul la limita sting ecranulul ‘sie netesar un curent negotiv maxim — fw lar pentru a devia fascicolul la margines din drespia s ecrantiu este necesar un Curent poriiy maxim ‘+l (tig. 2).{x atte cuvnt,vasind In med tiniarcurntul de detexie ea valoarea ie’ re sro ant spre tn fase) de se {ton va parcage line reo citer Contari dee es inca din stings Ia marginea din dreapla's cramaul: Acree Sete curs directa deflate orzontai,& ciel dura ts inp Sires este de cou 39 us Deo tes 8s ‘Be fa marinea din dreaped eerlal,fasceoul trobuie usin’ nou “imagines din singn eran aaa ete urea invere aces dats tpl de reintarere sa de Intomcee) ete de con 12. Bac nud us: Pontes bnpings fesclcoll apo spre singh corentlireule stad ir fe Jesh sore sro 9 epolith creased sens nepal ajungod 1a 712 Peioader' oh int este sum fra Toth 64 pom LE Fg 2 ara acest proces dest de clo. Gt auton fig zea renin! plac de foneinate, adil modal de formareacorentlu nar tn date de Trios (aiij'in boding de Sees, ‘Montajut cuprinde © bobind cu inductanja La ctrel re- alstenfa ohmicd este 2; bobina are in parael’o capacitate C, ‘ambele conectate Ia.0 sured de tensine continua B prin Inter? ‘mediul unut interuptor S. 6 La ty inchidem tntreruptoral $: curentul 1 (are ora nul) in cope'a srejte prin bobina L dup o lege liniard we up un tno t arena ating valorea ce se pote eat cola forma de mal ss, Dact'S are Ta cere I he, coretat {va ere” dupl 0 lege exponen at figs) abttnduce doa igen lntark Corson de Up ¢ Inuctanfel este Lie caren Ya adage eloares nso Him dup conmante da inp. Laci prise! de elt ee da input ete de 1028 otal nie ect LN rohees rent ae ser emu Ebine de delet wlth In TV os tbs ore aS mil gi Ra 9, det contain de timp Li=3 = = 0.75 mg sau 780 8, alc de 38 ori mal pare dec darata Cure eiecte a ella en @2 ya) BE detente i {it eunge eaten prin bind in np de 26 dae soca B er. mE mE 610-4 EB tH sess Catalin sess Irs in cna une hone de defini co indectnga Laae0" pi la oe se apled Boas VU Ge 26 miresccunde eci dup 26 microsecunde curentul ereste de Ja zerd la 20.4 ‘Si lus cazul practical bobinel de deflexie @ TV Portabil, care are L250 il, Sar tensimea care se apiel bobinei de de flexie este 25 V.'Privim foc circutul simplu din fig 8. * ty La momentul t se inchide $ si curentul I incepe sh creased rapid sf Lidar sl'tinge dup 26 ys. umatate din infpl cursej drecte) valoarea +Jq=2,6-A, afa cum se vede In fig. 4 * ty. Deoarece fascicola s-a deplasat In acest timp de 26 1s ping ia marginea ‘dreapld ‘a ccranulul, deschidem’ bruse timpol t, intreruptorul (sursa de tensiune find deconcetatl, imine doar un simplu clreult osellant LC). Din acast moment zIncepe in cieuitul osilant format de L 1 C 0 oscilate lbers u perioada Ty=2nVLC, In care bineiniales L este inductanja La bobinel de defiexie ar C este condensatoral conceit pare Jel Gin fig, 3). Capacitatea C este un condensator Ge acord al ‘unul circuit ocordat, Amplitudinea de vir! a primel scmlalirs anje a oecilatet libere este In principit dala de formula: Unt Se vede in fig, 4 ce se Intimplé eu curentul in timpu! ‘cestei semlalternante in care circu) LC oscileazd: [send de + la “+f la zero, iar apot eresie in sens negativ pind la valoa. adie procesul cunoseut de Ta orice clreuit escllent “de curent de Ja fm la —Ia insumeazA In total 5,2 A @0.A+26 A). Repinem aceasta! nd euesa piceri * tg, Dar in timpul acesiel prime semialternante, de Ia y la 4, are’ loc un foarte Important tansfer de energie $i anutoe mergia electro-magnetios inmagazinaté 1a momentul ttn bo. bina L, Weta, oc nrg lei (de cn mene WH LCU, das R= Prin iecerea energiet W din bobind tn condensator, condensa- torul © se incarcl fa tenalumea Um In tpl acstel Wecerh ae ede ciar in ig. 4 cf In timp ce curentol fsrade de la +26 A spre zero, tenstunea cesta de la 20 spre valoarea a ratint Ur Tensunca este maximd ta borne ful C (dee o ha L) Invmomentul te eind curental extemal “ty Um acest moment (ved fig. 3) Inchidem bruse tntrerup- tora 3. Din condensatoral C encrgia ee Intoarce in gursa de allmentare &, prin intermedlul curentultt “he care ajunge 1a ero dupd 26 ys, adie Ja ty Procesul de’ restture a enerplet tn sursa de allmentare ‘ste toemal reeuperarea energie! noseuta fin alelal or. ont ex tuburi * 4 Sintem acum Ja mijlocul curse drecte care a fncepat tn tmomental ty fa). In momentul fy Sse afd Inchis, cae Fentul 1a ating zero sf Incepe 48 crested lniar L, exact ca in ‘momentul fa Va ajunge dupa 28 ys Qa momentult), Ia valoa~ rently 28 A. * ty Este sirytul curse directe, deschidem pe S, incepe scilatla bere perioada Ty care este dublul timpului de Ine toarcere (vezi fig. 2}, ciel ctrsa javersA dureazi doar ait cle (ine prima semialierman(d a oscaie! Here: deci i Baay TE A doua parte oscil tere (ea punch In 4) mu imal poate dea Ige deoarece in moentl um Ines pens [pentru ada peibltatecurenlul fs curl apo! infor Selimentare+ Mai retinem cd prin intreruptorul $ curentul euge init Intrun sens (+i dela B spre L in periada ty—t respeciy fe=t) sh apot In celalalt sens (=r ain © spre Bin peticeda St) veut fig. 4. Ca urmare, stim ci S este um tnivorupvr Pizlar 1 scast Ir eate foarte important Recapitalind aca procesul doscris prea dlceat se poste Teine cl stingers Wel faze succesive de funcionare a scheme din fig 2 * 1) Stables nul cutent crestor linker prin bobina (timp te) eind bateria fornizeard energe * 2) Semiperioaa de osc ibers fn cies LC (impo fet) ind energia se transferd de pe bobina L pe conden ‘oral C 13) Recuperares energil care se itoarce Ia sursa B, timp (41) fn care curentul urge tot linia, creeitor de la val Fea la ero, Legind acum fazele 195 3 aga cum este in reltate, result + — un timp tomeursk ved fm care erent strand Ue slay de le In 1 ply ter clrpul magnetic rerultat ttl Habu cinesep devitad punctul Tuminos dela stings. la -blye—Ia=20 A iar timp de conductie ai tranaistorulul si ai diodel egeli (62/2— 3619) =" circuit real (cu pierder): Tow=3.5 A (vkzut pe osc 3s 2 a5 Se deteriink: durata de conduct a tranzistorului: tani. 26-088 us. duraia de conducie a dlodel: to—52—25=17 us. furentul maxim pein diodl: Iou=2,6—09-—17 A, + Carental continu! de viel ce traversoazd tranzistoru este Fey=3 Aj acest curent este cu 0,9 A, tn cazul nostra, mai 3 Joscop), deci K,—mare decit Iy, Dect cu clt pierdersle sint mai mari tn etajol tinal, curentul de vief prin tranaistor ereqte lar curental pein ied scade (In exemplulealculat de la 26 Ala hf A), Carers tul de deflexie vir In vist nu se modific, ciel in bobing de deflexie nu sa schimbat nimic, * Cureniul contin mediu furnzat de baterie va fi ceva tai mie de 09 A, devarece bateria este conectats a clrcult ‘humal pe durata cursel directo, elct pe dureta cursct inverse stim ati tranzisorul elt gf dioda sint neconductive (S este Seschis), Dect o=der—ta aera a ono edu ee ap rt ce rete td (exprimats proceed din peoods, de bale Gum 64 ut ar tgp rorlth Cty dared ec 0 (Git dn petioodt, fa cura nvereh cam 8 Ca aco rpart Seoul 1o= 081 (oun) In cazul practic considerat T-08185-2,6)—073 A, * ‘ensiunes de virf Uy tn timptl curse! Inverse, apare Ja bomele bobinei de deflexie dar sia teansistorula, « diodet a condensetorolut C. Este important si cumocstem ‘alnerse Aceste tensiunl, pentra a sti la ce tensiani inverse trebule sf relate tranzstorl, dloda si capacitatea C: Unxte fade de cca @ ori mai mare dect tensiunea de alimentare a eta Julni. Peniry tensiunea de alimentare de 25 V, rezults © ten Sune de vif de cca, 200 V la bornele deflexiel, dec! 31 la trans Bstor inure Cal CIRCUITUL PRACTIC AL UNEI ETAJ FINAL DELINIT ALIMENTAT LA 11 V In fig. 8 se arata schema eleetreS @ unui etaj final de linit Peniru un TV portabll eu ecran de 23 cm 9i deflexie de 90” ‘Tranaistorul NPN are conectat in paralel dloda de ‘ecupe: are AY103. Condensatorul de acord este capacitaiea Coa 4 circuital fi. 2, care fmprevnk cu fductanta Le a bobina de Sade demas arta are Inverse (0 Bobina dt Sa BoD mu ee cone a clestoral franatorlde Sot eh agacum oy vede prin ilommadn conden ‘Stor de capa) Cs ere foo spares bine de deen cure continuo, ranaformatorul deni TL ex bobina 9 Surly este conceit im parael cu bobina de deflate ‘nea Ge alinsentare de -P31-V este concetald print rel tend protec Rp de 08 Oia Cf ene um lca de fie) cbignit: Bobina secundaré Ls are de 60 de ort mal alte a borncle eee va obi tense foal care ee Parle cova eel eres ace Oe epee eaten ate eee ee ee ee ee ene eae eee see iene : PES Pas eee 8‘ceet mod de alimentare pentru ca prin BDO #8 nu teach cue Fentul continu de elimeniare Jy cre efecon 0 Senieses Permanent spre stinga fasiolule!Tabule cinexoreae ance &m de central ecanulul,ceea ce nu este admits 2. Separaren bobinal de deflexie nc, se fac capaci- tinea Gents pct at ree 3 uns — corecta in $a dintlul de ferdsrt'9 cuenta oi fords ula de sx, Fomrvor de energie, ea sl sursa de alimentare E in cir= colt recall din fig. 3. f Imagini, dati planeta eran, este neces ca regmentcle 4B, BE WEED ca ie aes ‘ure de punctal luminosttimpl egal, eu ales coming Sts ecesr ct vitca puncill imines aie coniasa Acacia inscamnd ci views unghilars a fasciollul elecronic eee stead stunt cad flat se aprope Ge gle ces Feducerea vitessi unghulare se poate obtine prin varitia sma lent a curnfl de dfleie atl cing facta eat snl de mops, sll coal tw sa ce a ecte In lg 6,0 ese aflat varaia neesard& curcntlal oe deflexie, variajle ce se abate de Ii le ferent on 8 plait 2 Eel a e Pig. © Pentru a obline corectia tn S, peste curentl lintar,trebuie ssuprepus un curent oarecum sinusoidal. Aceastd Jefornatie ae ‘uioidalé este provocati de condensatoral Cy coneclat It serie u bobina de deflexie. Valoarea Ce se slabileye im mare arte 6 call ge definitivensh prin tnoeretti practice uo miréavind have vertcae, * Funclia de rezervor de energie a condensetorulul C, se cexplicg astel ‘Am admis of In faza de incepere a cursei direct, energl sacumulatd In circutul oecilant LC este restituta sursel de al montare, Curentul —fy corgind prin diods pardleld tansleto- ‘ulul (veal fig. 3) spre’, procesad este cunoscut ca recuperare oral de energie ‘Accel proces poate syed ee ur i ee Cuitu simplifies din fg. 6. {in eleuitul real de BO. din fig. 8 Intre BDO 3 condensatorul reservor Cf este interpust inde. {anja Lp a primarslsi trafo lil care represinia yo eale fic pentru curentul recuperat. Ori Cy este conectat in ime- dista apropiere a BDO gi ae o valoare destul de mare Gin cazul nosiru C,=68 uF), Paralel cu grupul CsLy este legat conden Satorul de acord pentru curse inversi (Jstul condensstar Gin fig. 3) Stim oX C, ae incarcd In tmpul primed Juma ‘curse inverse la © tenslune Um de 8 orl mai mare dect fens- rea sursei de alimentare,preluind In el toata energie de bale): {In exemplul nostra, C,—82 nF, Uq=90 Vow astfel cd ener- fla de deflexie rezultt Wom 4 -82:10-*.00° = 0,34 -10-9j~ 0,34 mj (milijouliy Jn a dova jumatate a cursel inverse curentul curge din C, spre Cy, care primeste cen mai mare parte din energla Wy i se Incarei' ia tensiunes sursei de alimentare: sfirital curse ine \eree glsoyte pe C, complet descirent§i pe C, complet ncircat. Daed C, neavind intetdeauna 0 capaciate suficienta rela de ‘4 doan60%4 din enargia Tul C, atuncl restul de 20% se n= fonree la sursa de alimentare tpecind prin bobina primar Lp 8 rafo lint. fn cazul nostru C, are 6,8 uF si se incare la 10-V, preluind energia: {68-10-#.10%=0,34 m5 =e te iwadicd exact att lt posed condensatorul de acord Cy, La ince- pputul eursel directe, condensatoral C, cedeash energie in bo- bina de deflexie forjind curentul — Im sau fo prin dioda paro- Tell de rocuperare. Stocarea energiei in C, in loc de reintoar- cerea elim sbaterie™ cote avantajonsh deoarece la percurgerea primarulul Z care are Tezisten{& ohmic, 0 parte destil de Tare se piordo prin efect Joule sl prin magnetite, mlezulul ‘de ferité din trafo de lini Daloritd neireirl si descircirl ul C, Ja bornele sale spare © tensiune in forma de arc de parabold (vezi fig. 8) caro corec- Teozh evolutia linia a curentulu de deflexie, 3. Comenda transiitorului BU 100 pe bes8 se face cu 0 tensiune de cea 5 Vvv objinutf In seeundarul unuf transforma {or coboritor de tensiune cu raportul 3:1. Imps negetv de Dlocare are durata de 20 ys, lar partea poxitva de conduetle dureazt 4 ys. Factorul de mplere este de: =n Blocares tranalstorulul final dureazd deel 20 ys: blo- ccarea incepe cca 1 is de la'terminarea cursel directa 91 Se" terming cam cu"? jue inainte de ciclul de conductie lurmbior. ‘Transistorul eae conductiv. timp. de 37-38. ys Se-araté, in fig. 10 A ‘tenslunea pe baza transistoralal ti hal tensiune ce devine negativ’ eu 1 ys inainte ca curen ta] bazel dg cea 0,3 .(fig. 108) £8 Tnoeapa. a scdea bruxe Ia zero si 8d teact in domeniul negativ-atingind pe timp scutt Valoarea de iA, Acest impuls negativ de curent. blocheasl ‘anzlsorul, a) cirul curent da colector incepe sf seada cam 18 1s dupit ce tensiunca Uy a devenit negativa, Sclderen lui fe de la valoarea “Few de 34.A la zero, dureaeA cam 1,9 he, In ‘acest timp de 15us aga cur oratf ig. 10°, tensiuned la bor ‘ele condensatorulul C; de Intoarcere cregte 1a valoarea de a 90, In timp ce curentul prin Cy scade aproape la zero. Intowr= eres su cura inversé dureazd cca 12 hs l este determinaté Jn principal de valoarea C, si inductan{a’ ya bobinel de eflexie, dar nu numal de aceste dows element ci gt de cele~ Jlte capacitii gi inductante din schema electreh, devarece: ‘— in paralel cu Ly se afl primarul Zp care tre el 0 co pacitate parezta ce apare in paralel eu Cy— bobina de FIT are o capactate paras de cca 10 pF ‘care raportatt a cireutul primar (ea pltratol-mumérutut Se Spire), seamnd cea 35 nF etre se adund'la Cy ~condensatorul C; inflenfeasd. si el, capacaten_ total Insioenting st valosrea inductanfl ‘otal (C, se ald Tnserat eo pany — Copactiate de feyire a tranzistorutu, ete, in ansambi, capactaten realb de acord este cca 506 ma rare dest Cy far inductanfa cu 10% mal rick dest fy satel {ch resulld seclate beri pe {reeventa f care are perioad Ten 2a TE —628 VOTO TOF 2 6 ps ten 1/2 Ty= 11 88 2128 Dioda de recuperare conduce la. fneeputel_cursei_directe, dar numei cca 10 ps, curentat de vit atingind —108 Gig. 10D). Conductia tranistorut este precedala de pregiic Fee, absofut-necesard, a acestla pentru’ prelua conducts ‘died prin eplicarea pe bass in momental & @ nei tensiunt fpstive de cin 28 View co 4 Inne Se moments fy dn are curentul va’ curge normal prin tranzstor,adict ditapre lector spre bah. Mi 4 Dar in momentul aplicirii pe baz a tensunii poritve (+, oda bast colectr intr in conduct al traneistoral conduce Invers pe imal cuprina intre taffy guntind de faptdioda de recuperae, In acest fel, in timpul cured directe, dada D con- duce doar vreo 10 ys iranaistorul conduce in invers cca # 1s HL apot tn direct ceo 38 ‘Tranzstoru Tucresal dec! con 4 ys in conductie inversi pe Joncfiunen BC, ceca ce este un regim anormal, dar necesar, it ‘uncle cazur, pentru reduce Ia minim distorsiunite de neli- Revita a eurentuia de deflexie, Se urmiregte char ca pul de conductie a diodet sf fie reds si mal mull, Ia sau chiar 6 15; oda va putin solctatf, im schimb tranaistorul este ‘ai chin”. Tranzlstorul condce normal, apo timp de ca 238 ys gi curentul de colectoratinge 3.4 A (Hig. 100) in momen ‘ul ind impulsl postuv (de conducts) se fermink gl trece In negativ, fransistorul se va bloca din nou dupa ‘con 1,32) pentru cea 20, timp In care 0 noud cured inversi va avea loc ey * 4, Acordul pe armonica a 3. In cursul analiel creutelor sia principiului de functionare figs) arttam cf pulsul de fensiune in tinpul cursel Inverse fee forma une! semlaltemnante sinusoldale, tn realitte, pulsul fre o forma diferit, ca tn fig. 10%. din cauz’ cl transforma- torul de lini este acordat pe armontca 3H ‘Stim ef in etajul final de lini exista oscilatia Uibera din Limput” curset inverse, osclajie. are are trecvenia de 142 Kz (perioada Ty a ecestel oscil find de cea 24 os, ine timpul de Intoaroere care ete 1/2 Ty. Sind de 12 tu). Bee mentele care hotarise in principal Trecvenia orslltel »de In toacere", sint condensatorul de acord G, si inductanta Ly, a hhobinel de deflexie. Din acosto doulelemente, Ly cote 0 Tal rime fix dar C, poate fl eles astfel Inet duraia curvel inverse fle cua dority aed in Jur de 12s In etajul final de lint mai are le inc o osclatie, determ- nat fe principal de inductanja de scipéri dintre primarul Ly SL bobint de tnalttensiune (FIT) ca element L gi capactaiea Prraziti a bobinel FIT, ca element C. Acaastd ‘osclatle este ‘allmentats® de energlaelectromagnctich Inmagasinatl In fa- uctanfa de scar In functio de constructia transformatorulul, de_cuplajul lintre primar #1 secundar de msimea bobinel de FIT, oscl- a In elreuftal oscilant format de Ly Cy are 0 {recvent® mai mare de cca 3 ont deci oscllatia ibera din timpul cursel In- Yerse I anume 110120 kz. Departe de afl un desavanta}, toselatla de armonica 3" aduce’ 0 important amellorare. ftnefiondoittransformatorulal de lini sl a. etajului final de Hin, ce are ea rerultat obfinerea net tenshunt Tnalte (FIT) ‘ew 36-507, mat mare decte ne-ar da dreptsl raportul de trans Jermare dine secundaral FIT $1 primar. In fig 11 pot i examinate ,undele* oscilaiet fundamentale de intoureere (A 2) precum fi dsclatia de armonica a 3" (A) Atunel eind oscllatia superioara are frecven{a de 3 of mai mare dectt osciajia Heri de Intoarcere, avem, situatia. din fig. ii,2, {9 care a1 este semialternania fundamentals de foorcere) iar A’ (ge Vede) ane in timpul celor 122 ale cursel de Tntarcere 3 semialternante, Insumarea olgebrict a neestor 2 unde face ca pulsul de Intoarcere U, 34 ou mal albs forms Dinusoidala: apare o yea simetrica cauzats de-A'3,1girea pul- asoului im partes lui superioarh dar gl reducereaamplitudin maxime @ pulsulul eu 10—154/ Accasla inseamné Ja. un fransformator de lint acordat pe a3, ampliiadines pulsulst ‘tenslunti de Intoarcere care solicté traneistorul 31 la care se Incare C, este mal mic, deci avantajoast pentru circult sim Special pentru tranzstor. ‘acd insk frecventa oscilafiel superioare este de numal 27 cri mai mare decitoscllaia fundamentald (vest fig. 116), ‘spare, datorté Insumarilevlor doul unde, un pls de tntoar- ere cu gen asimetried, tot cu amplitidines micyorata fai de ‘AL Lifitea pulsulut de Tntoarvere este ceva Imai mare, dec ‘Gurata corse! inverse este ceva mai longa de 12 us Siivaya ‘ind avem Ai. (edicd fon3,3q) este aratath in ig 1 nde pulsul j este ceva mal Ingust ar tensionea de viet Gepiyeste pe AL. "Aceasta a fos st afm peimarul trans Tormatorulii de lint ea be face 5 tn fg. 12 Rezultatul este mirires pulsulul U;syr cu cel putin att elt ‘ste amplitudines osclalel de 3, Marirea tensiunii #17 este Iaximd-atunel cind oscllaie saperioari are frecvenia de 288 ‘rt mal mare deci ost Som 2,88 fo suites ce se obine In practckexte de 30504 f chlar all Astfel de exemplu Je TV portabll Sport, pulsul primar U, ‘este de cea 160 V; raportul de transformare intre secundar gi Dpimar este egal cu 43 (wy seom2080 spire; Wy prim=—48 =p; 22 060/4849), “Tensiunea FIT care s-ar obtine fr scord pe A 3: Upzr=Upy—100-43—7 750.0 ‘Tensiunea FIT ce se obtine practic datorith acorduul este ‘de 11'KV, Ca urmare coeficiental ciptigula) de fensiune este: Ke =12 ‘adic 42%4 peste tenstunea normali. fe conclusie, miriree ten= ‘Sunil FIT e5ce otntajul esenjial al qcorduus pe A, Un alt Svante) al acordulul pe 3 este Imbundidtirea regimulos ener= etic al transformatorulul de fini! Iucru care areca elect re Alucerea consumulut general al etajulo final de int "In mod experimental ,dozareo™ acordulti pe 3 se face fig din canstructia tralo fie prin influenjarea indactanfel de sciptrl cu ajutorul une! bobine de cupla) ajezatt foarte aproape te bobina FIT s1 conectata electric la bablne primarl, Modifioa- ‘ea numdrulul de spre al bobine! de cupla} modified freeventa 19 si ca urmare tensiunea primara de impuls, ensiunea FTT si ‘onsumul general. Cind consuerul este minim, acordul. tralo lilt este optimal. Acordul-pe AS se folovete ia toate televie zoareletranzistorizate, ca ila doete TV cu fuburl ‘In ultima ‘vreme, in Scopul de @ reduce resatenta interna 1 slstemulot de FIP se practied acordul pe armonien 2 5 Formele de unda in primar #1 secundar se deosebesc de cole prozenlate In AB, Se atatt In fig, 18 acordul pe 8, 1a care pulsol Ur este cova mai mare deel Al (eu 510%) dedi soliith ‘mal mult transistorul Citigul de tensiune tn secundarl de PIT este mat mle decit in cazul scordulul pe A, ip schimb 2q plsul de FIT este xconsstent*, in sensul cd aria Tul este mat fmare decit la gcordul pe 4’. ‘Arla mal mare inseint mai ‘ula energie depot tn segunda ca urmare 0 rexel Interna mat micd (2 MQ fa}a de 4 MG) a sursel de Inaltt ten- Mt ar Va Ue mM PRIMAL, ‘SECUNDAR BALEIAJUL ORIZONTAL CU RECUPERARE SERIE- PARAREL, ie orizontalé all- ines urvall pentru televi- Zoarele portable {9 scopul ca ‘aceste TV =f pout allmentate Sila acumulator de 12 dar si de la reles prin intermedial {onul redresoe stabiizat * Tp baletajul orizontal eu recuperare paralelé (vex fig. 8), tensiunea de alimentare flind de 11 V, impilaul de intosrcere fre 85-00 Vow, coca ce Impune folositea Unul transistor final u tensiunea Uceq,, de cel putin 120 V, pentru a asigura 0 _umarja* de securiate, Existenja unor tranzistoare finale de BO GU Uce,., de 250-350 V permite folosirea unor tensiunt mal mari de alimentar, in principiu de 8 ori mal mici dec tensiu- ea Uceggy admis De exemplu: —AU'113 care are Ucteq, ~250 V, admite folosirea unet tenslunl de alimentare de cea 25 Ps — AU 106 care admite Ucea,, —390 V, a8 posibilitaten ll- ‘mentsrlt eu 32,V — BU'208 care admite Verne, —1500 V, face posiilé ll- ‘mentarea la tenslune de 125130 V, iar — BUY T1 ct Uce,., 2200 V, s0' poate limenta la 200-220 V. * Energia de deflexie necesard este cu atft maf mare cu cit ‘unghil de deflexle este mai mare si cu eft THC are diagonale, tespectiv tensiunea FIT mai mare, Ca urmare, pentru TV cl ‘nescoape marl sint necesare qi dispositive mal puternice res poctly tensfunt de allmentare mai mari, respecttv Un consum fal mare din sursi, Dim mai jos energla.necesard_ pentru deflexiaorizontala pentru clteva fuburl einescoape uzuale Bom om ‘3 em oe | 31 em (aie, 7/50 16. kV. 39/01 em | 18 iV om 20 KV * $4 judm exemplul cinescopului de 91 em: cel cu deflexie ‘de 00° necesita o energie de deflexie de 0,42 em); cel cu deflexie e110" neorsith 0.84 mj adicd dublu. Energie me mare de Getlexie poste 11 realzata fle cu un curent mal. mare de Seflexie fle plstrind curentul la cca 36 AvV dar marin ten- Siunea de impuls, In cara color 2 cinescoape comparate, dubla- fea tensfunl de impais de Ja 90 Vev Ja 160 Vev el mentinerea ‘Corentulul de-deflerie 1a 58 Avv asigurd balelajul orizontl $i tensionea FIT’ de 11--12 kV, Pentru dublarea tensivnll de Iimpule este necesard dublarea tenslunii de allmentare, de Ja 11a 2225 Vr * AAtindl cind sursa de alimentare are totus! numai 11 V, ‘a In cazul tuturor televizoarelor portable, se uillzeazh schema. ‘Se alimentare cu recuperare serie-paralel"Tensiunea de_all- mmentare de 11 V'se aplica pe 0 prish a trafo de Lin, aya cum se araid in fig, 1 prin intermediul unei diode serie DyApllcind tensiunea &=11 V ta priza B, tn timpul curser {Inverse pe porfunea BC'a transformatorulul, Va Tue naglere tensiune de impuls de 8 orl mai mare det tensiunea te all. ‘mentare efectiva pe punciul 8, de 10 V. Dupt leges tramafors ‘matorului, la bornele AC vom avea 6 tenshune de, impels roportionalé cu nudrul de spire, respeciv eu raportulde trent 1 z formare intre wsc si wae. In cazul practic ain fig. 10: ‘waam30 spire; wag 18 spine remutind whom spire. ‘ia bornele acesiorInfdguriri vom avea: Uno=80 Vow Ua=2 Uso=80+180—210 Voy Dioda D, conuce tn tot timpul curse direct, Ia bornele ef ‘pare 0 cidere de tensiume de cca 1 V, deoarece curentul fy Gate de 121.4 A. Pe timpul curse} inverse pe eatodal diodel ‘i spare" pull positiv de tensiune de cea 10 Vev, care 0 blocteazd. Bergia dln C, nu mal poate curge Inspre suras de alimentare By ct fneared condensatorul Cy lao tenciune conti ‘nud recuperatd E de cea 26 V, care este proporfionalf cu Tac portal de transformare n dint wach tae 80130 Www 1026 Prin schema de recuperare serie (destul de improprit. de- ‘Rumité) se objine situajia ca pi cum am avea o fenchune de all 6 ‘mentare a baleiajulu ortzontat de 26 V, folsind totus! © surst dei. * Se dau in fig. 15 dou scheme simplificate de eta) final de bale) cu recuperare terie-paralel, ct tenslune recuperail de 27 V 91 alimentate dln baterie de 11'V. Ambele sint deat nate unui TV portabil ou 7K 31cm 110%, 11 RV. 4n figy 18.10, avert un transistor NPN cu silica, BU 312, (Siemens) 1a care pulsul positiv de Intoarvere de 180 Vvv atch solectorul, deoarece orice trancistor NPN sere" pe colector Tenshume posltisé far pe emior tensiune nepalied ‘Comands pe bazt: tensiune tn impuls co amplitudinea de 38 Vwv Gin sareind); In gol tensianea secundara a ira de alae Pig. 15 ste de 16 Viv:44 Vey (vedi tn fig. 15, a. tensiunea de 16 Vvv in primar si n—41). Tn fig. 19,b, acela eta, cu aces leas elemente uilizeacd un tranzistor PNP en germanity AUIS (SGS-ATES), ‘Tronsistorul PNP cere" tensiine negated pe acoleetor $i tense poxtivd pe emer, Pentru a nu flea feeb pun fe asd ale antral BNP a fonceteazd etfel Init fenalunea posta 2 se apie pe emit tor, far colectoral st fle la mand (a negaih) im acest f¢'tn scclagl monte), pe acca placl de Great imprimat cd invers farea, nic unela din bebine se poste Solon tranastorul NEN su BND. Renmin cl ‘Tensianea de comands pe baza tranzistorulul PNP trebule fe negative pentru a ssigura conducia:durata cea 44s Ponltivd pentru a bios timp de toa 20 ya transistor i ana Wwaneitoruul NPN tensignes' de comand Ya Tt positiva pentru a asigura conducie: durata fd us, = neantva ‘pentru aaigura bloarea timp de ect 20s entra cossa, In schema cu AU 113, la bacd se leagh tors ‘minal bier ta BU 312 basa ae legd lat. al trebute opus 4 anuistorul AU 118. neceit pe bank o tensiune mat acl de comand® i de accea restena serie eu basa as tal meee (ip Sy sca urmare tensunen de comand tn sarcind de 38 Vw, Mal trebute att atentiaastpre faptului edn tne Sune de'4-11'V in scheme cu diods eerie slic (BY 209), fensiunen cfectiva de alimentare este doar de 8 deoarece tideren de tense pe Dy ete de'172-V in timp ce Soda f= AY 100 are o cbdere de fenstune de\08'V" dour adel ok Schema 15.6, primes sfecly -+10,8 V. De aocea cote nsosort ‘onectaren digdei BY 299 ceva moi Sos, eu Id spire * Un element nou apare in sthemele din ig, 19 boing de Unlartte conectah in sore cu bobina de deflsie Inducania Yobinel de Tinlartete este de cen 104 din inducianja bebinet se defleie; alta de miezal de fri al aestel bobine se ‘Mia 'un magnet permanenty eins, cu ofa pet pened Teglaree pole Modiienfenporiiel axel NS. © magecrlul Permanent, influenlesd permesblietea feria gf det face ca Yaloarea inductanel sé poate fi vot Sorat, cam in raportel in efart de scosta, bobina de linlartate este este ames ‘ath Ines mieruts¢satureaed stun! cnd bobinn est parca e curental posit mat mare (41a) spre sfirqltl curse direc 1s orlee indoctanfs cu mies mage saturarea leet ere ‘fect reducorenindutanel. Varia tndutanjl bobint de linlrtte tn curouceutu de Dat, compensoastastrsa tile nesinetrce de lintartate orion. Distotnile hes 2% Nipotrico de lnlaritate ale Imagini! se datorese diversclor fezistenfe din etal final 91 anut @) rezistenta de saturalie a colectorulul (Je conductie 1a furen{t man) ronalstoruol final 1b) elstenja obmicl a bobine! de deflexie ©) diverse rezisienje fizice (de exemplu rezistenta intern’ 4 sursel de allmentare) precam sl Tedstenfsle echivalente de Plerderi (ex. Cy Cy, Lux) ‘Suma futuror acesior rezistenfe stau tn ealea curentulal de eflexia, dindu-i tun caracter exponential care se. traduce print-o ytasare™ sai compresare” a parti din dreapta a ima Ain st numat a parfd din dreapta, De aceea vistorsiunea im: Hl este nestmetrics, spre deoscbire de dlstorsiunca simetricj fbitorati planeitil ecranului si care neces corectia In, pe care o realizim cu condensatoril de eapla} Cy Pentru a compensa tendinja de limitare 2 curentului de deflexie, din causa elidel de tenslune pe care Insist curentul ‘o(provoact, bobina de liniartate este bine venitas cind +I rope tot mat mult spre sftrjltul curse direct, tar imaginea Incepe si te comprime, bobina de Hnlartate se satureazd, ie Atuctanja et ssade aproape 10 zero $i face ca inductanfa Totala r+ Luun) st se reduc, dind posiiltate curentului de defleric ‘mai creases, far imaginll $f se linlarizeze Intinzlndu-se In partes dreapti a ecranuli by 2 ETAJUL FINAL DE BALEIAJ ORIZONTAL AL TV PORTABIL ,.SPORT* ‘Tranaistorul AU 118, (PNP, cu germaniu), consiituie piesa sentald a etajulut final de lini! al eérui schemt electrict este ddan fg. 10. De Ja tenalunea stablizatA de 10,8 V, prin bobina de so (Gea) 1,308 9h dioda D S07-BVX-71 energla intra In transfor~ ‘matorul final lint ta punctul 3, Dioda 807 serveste ca diodt Feeuperare serie, la bornele clrela avem o clidere de tenslune fe oon IV, asifele& Ja punctul 3 aver o tensiune continua de ‘cont V. Primaroltrensformatorulut de lini are 80 spre intre punciele 1 91 4; Intre 13 avem 18 spire lar Intre 332 spire, Panctul cald (1) este conectat la emitorul tranzistoru- ui final AU 125, iar punctol rece (3) Ia condensatoral © 345 {gre joaci rolul condensatoruluf de recuperare. © 5 ao incaree, Ja fensiunea de “+26-V qi serveyte practic ca somal de alinees fare pentru etal final, = ‘on foe toa aa 7 Tensiunes de alimentare flind de 25-V, tensiunea de im- Pls pe timpal cursel de Intoarcere ar trebui'st Tie de cea 8 or ‘ai mare: 8X26 ~208 V, Datorita scordulul pe srmontaa a frela 4¢ obfind ins o reduoere de cca 15¥/, a tensiunil de impuls la Mie, Astfl e& tensiunea la bornele 14 ale trafo inl ve f de (2.180 V, tensiune care de altel solieit traneistorul AU 119 Intre emiior $1 colector. 4 privim mat inti transformatorul dein 2) in primar avem 180 Vvv pe cele'30 de spire, dct coa 38 volt pe spurs. im seeundar avem bobina de FIT ca cca 2000 spire ta bomncle eireia ra acordul pe armonica a $a am obiine ime pplsuri de coa 7.5 Vv adiok de cea 40 ori mal mult cam 30 primar; datorité armonici a3-a se obfine eu eta 40% mal mult, respect in jorul a 21 kV. ©) 3n infégurarea euatiiaré, 5—11—10—2—8, se objin ine Pulsuri proportional eu numrul de spire fafa ‘de punctal 10 ire este pls la mash ae eum se arat in fig 16 ©) la piciorul 8: 860 ‘Vow negativ, cafe prin redresarea ursel directe asigurétensiunea de +108 V de la care se ali, ‘menteazi amplifiatorul final video, stabillzatorul varlcap, #12 ‘cuun consum total de cca 25 mA. 6) Js piciorul 9: 250 Vev negativ, tar Ia piciorul 11: 250 Vow Positiv, ce se folosese pentru compatatorul de Task. 1) 1a plelorul 5: 300 Vey poaltv, care prin redresarea curset lnverse oferd o tenslune de +350 V utiizaté pentru electro ‘de accelerate gi focalizare ai tubulu cinescop. { Din sursa de tensiune recuperats ae alimentenzk ctajl de balela} verial, prin 1363-10, cu cca 25°V qf 60-8 ma, {Acordul pe armonice 4 3a se asiguré ca afutorul bobinel nointd cu A3, care are cca 80 spire, Aceusth bobind este pasa foarte aproape de bobina de FIT (esins cuplatl magnetic) $f legatd electric 1a punctele 3-4 ale grimarulul, * Bobina de deflexie are 0 inductanjs de cca 260 lt gt necesltf pentru deflexia fasceolulut tensiunea de alimentare de 25 V, respectiv un eurent de 8,8 Avy, Corecta in'S este asiguratd de © 322 care are si rolul de a separa, In curent cone tinwu, bobina de deflexie sf funciia esentiald ‘de rezsrvor de cnergie la sfirsitul curseldirecte. Corectarea liniaritit we face €u ajutoral bobinel de linlaritate L300" care este quniatd de 1828 in scopul amortizirit unor osciati parszite care ar pore turba imaginea. Condensatorul C322 de 22 uP trebuie af fe de foarte bund calitate pentru ca plerderila dieletrice la tres cerea curentulul de deflexie de 50 Ai fie minime + Durata cursel inverse este de cea 12. ys si este determi hati aga cum se stie de frecventa oscilaiel Ubere a etajulut Goal, frecentl hold tn principal de inductnfa bebines de deflexie gi de capactatea C821-+C847 care este condensatorul de intosreere. Acest condensator trebule si fie deasemenes de foarte bund calitate seu o izolale sgua 1a 950300 V. Vac loarea de 27 aF asiguri timpul de infosreere de cca 12 us a1 ‘rit lepat de acest timp, tensiunea de intoareerere 160 Www fare solicits tranzistorul AU 113 41 hotardgte tensianea FIT, aValoarea de 22 nF, reduce ‘impul tr ln 11,5 us csea ce ereste fensiunes de Intoarcere ta cea 200 Vvv, far Ur la 12 KV. Deck ‘C321 are 39.nF, timpul tr reste le 13 ‘us $4 reduce mpuisurile de intoardere la cea 160 Var, respociv tesunea FUT sends ig 810 RV, luminoritatea maxima ceade, lar dimemsitines ima ‘ini erosie din causa schdert FIT, ‘" Lipsa sau intreruperea condensatorulai C 321, are urmiri catastrofale: = timpul de intoarcere scade la 4—5 yt cosa ce provoac ‘arirea tensiunii de intoarcere 1a 300400 Vev al et urmare ‘istrugerea tranzicorulu AU 113, a diodel de recuperare para Iota D 306, = Pind tn distrugerea transistorului, AU 113, tensiunea re- ‘cuperati'la bornele C345 ereste la 35—40 V gi pune in pereal balelajul vertical care este allmentat din tensiunea recuperata, = crefterea consumulal general al baleiajului, ded al TV Ja cca 34 A, si-dact stabiligqorul de tensiume nus blocheazs Intrerupind élimentarea baleiajulu lar aiguranta anodicl de 2-3 Amn reactioneazd, se poate distruge i trancistoral sele Gin steblizator. SA analizim acum functional etajul final de baleiaj ori- zontal din fg. 16 ‘De la osclatorul de lini, transistor de atac T205 primoste pe bazd impulsuei de comands astfel Init tranzistorul de star sf franzlstorul final de linil s8\ conduct in contratimpyaltfel Spus: T 306 conduce atuncl cind ‘7303 este bloeat si invers, 306 este blocat cind 305 canduce. Stim el transistord Final trebute a fie blocat tmp de cea 20 uy pentru Ca in acectfater- ‘al sf aida toc eursa tnversd (timp de’ cea 112 4s) $1 con- ducfiadiodet de recuperare paralela timp de 72 Transl torut final de tint fiind PNP necestt, pentru blocare, un ims Puls positio cu durata de 20 us (jig. 17. @). Conducta se va ‘sigura ex o tensiune negaiivs pe azA timp de 48—44 us ‘Aceasia'tensiune de comand’ a etajulul final (Up) btine Jn secundaral transformatoratul de atac Tr303 sl are 0 ampli tudine de 338—4 Vuv. In primarul transformatorului de. ata, fenslunea are exact aceessi forma dar amplitudines este de 15—16 Voy aga cum arata fg. 17. c. Raportal de transformare al transformatorulul este 100)26 ‘pire adied 4 gi ca urmere si ‘aportl tensiunilor este cam 40/4 voli) In serie ex scundarul trafo de atac spre bazi este concctats 0 resistenté de O47 2 2 re limitess8curentul txt al base sanasto= final rede. Ine Hoon dispersiel esistene {ei de fntrare 0 dleritelor trnnsistoare, "Ta bormcle R126 de 0.87 se poate mizara in €c. 0 tenalune "de cea 03 V, punted plusil voit ‘nets pe bead Tar me ‘ust! la ponctal 4 al trafo de ata: esta eet un ine iu de" corecth Kuncio- fare a etajulat tinal Go Sseloscopul te. poets ‘lisa forma actstel tens Shunt care de fapt este, forma “eorentultf care Srabate R328. 238 scum vind fig. 30.91 10 in be fale, ‘pentru a. intelege toa bine funclonares fontratimp a etajular de Blac s @etafull inal Tig Wa. Pe baza teamatorii” det se ACI#0 KV (BD 136), care ‘te de tip PNP, oe esicd fe ta oscletoral de inh tn impols negatiy ew due fais db 20 coe adie in are de conductie Pe Twos. Deva pog ‘urge un curent de cca 150'm A prin emiterco- Ietor pein “primar tenle de tg. 17"). Fig. €. La puetul cod al petmsrat dec pe17305, se obtine 0 tonstone mare, de cos 15—16 V (Uc805) att ‘imp cit tranzistorul conduce, adic timp de 20 x, Fig. 17. d. Deci tranzistoral de atac conduce timp de 20 us timp in care tranzistorul final 7306 eete bloeat, foare puternic Dlocat de tensiunes Usa din secundaril trafo de tac Fig. 17. dye, Cind 908 este bloeat, curentul To206 este nul, far poi cind "F306 conduce, curentul ‘de colector exes linia Pind la aproape 4.A\(curental de viet prin trancistr la st ful cursl direct), Fig. 17, § In timpul blocieii Jui 7306, apare puleul de ten- slung de intoarcere cu amplitudinea de 160 Vvv, puls ce du~ eazi cam 11512 Fig, 17, g. La terminarea intoarceri, intr in. conductie diode de recuperare paralel, bruse la tin curent de aproape 2A, dar conductia dureacd doar 7—8 ye, dupe care curentul rece pe 1306, Fig. 17. h. Prin diode serie D307, curentul din sursa de ali- mentare cange numai timp de 4042 ys, pentru a compensa Yoate plerderile din etajul final 4i transformatorul ‘de tin Acest Curent are o valoare de virt de cea 2 A, lar velosres Imedie pe perioads este de 1813 A. Fig. 17.4, Curent Toys 1 Teun din cele 2 dlagrame for- ‘meazA curentul de deflexie, curentul ce urge prin bobine de deflexie in timpul de 52. us elt dureass eunea disecté, In tin ul curse inverse (12 us) Curentul de deflesie este asigurat de Crusfrmarn ener agate “Li Tamagnant b nade detete str are et, n eerie lech ECU" cee inmagaxneesh In condesstor de iturere caa14.c3a7, * Tn schema din fig. 16 mai apar nele componente al ei ror rol va fiardtat In cele ce Urmesz: 1L305 inductanti, care opune o mare resitent& tuturor fensiunilor de inalté freevonjd datorate comutatil rapide, $i ore astfel nu pot ajunge sau ajung atenvate mult la eelelalie ‘tafe ale TV prin intermedial alimentiit commune. = 320 constitu fila in ambele sensuri) si rezerver de ences 3% C248 conectat parole eu DIO7, scurcincuitesed sau ate- ge tense anand frecvena fare mare cre pt Police perturba se magni, dct pltrund prin radii a ‘lctr, fa enon de FASS at an Io pein. R326 FF alitd $1 R329 paralel pe transformatorul de alac, tale un inf foarte periculos de tensiune care ar apare pe colectorul ‘7308 a blocarea tranzistorului din causa energlel magnetice lnnagazinaté in bobina primar. fn fig. 19 este ardtaut enslac ea pe coleetorul 305 daca nu em aves grupul parelel C313. R329, in Tig. 10, B, tenslunea regpectiva f8F8 suprotensiunes de ois, V. ‘Supratensiunea ar pune in peril. irancstorul 705-AC G01 care na suporta peste 16-20 V intr coetor wemitor. (Wee). TT ft ® Hime oi t Fp Bobine aunlliard 62, care avind 12 spire oferé tensiune de impale de 40-42 Vow, baled, care se Spied he we ‘poarté de RAA prin C142. a = ° 3* In ultima vreme se fabrick in aceagi capsula T03_atit tranzstoral AUIIS eit st dioda de recuperate parslela cores- Dpunzitoare. Acest comutator bipolar ™D (tranzistor-diods) are ffenumtres AU 23. Peat AU413 + AYAOSK AU243 Bineinfeles ci dacd se utilizes’ in loc de AUII2, dispoxi- livul AU213, nu mai este necesard dioda de recoperare paraleld ‘AYVI05 K sat BYXS. ste de asemenea postbil ca in vitor, disporitival AUII (AU219) st fe inlocult cu tranzlstorul eu Siligia BUGO7 sau un Aispositly TD cu silleu avind dioda de rectperare.paralel-in- corporat, Schema elecried nu va sufer! medificirt esen{iale (Gn genul celor menfionate Ing, 18). OSCILATORUL DE LINIL, ETAJUL DE REACTANTA. COMPARATORUL DE FAZA $I FRECVENTA. Daci se cunoasle functonarea_slstemului osclator-reac- tanif-comparator de fon4 cu PCF 02 91 V 40 C2, injelegeree aceluiagt sistem tranzistortat este destul de Uso’, Jn princpi ene vorin de schemt blo hi. 2) smiars care cuprinde: ‘—comparatorul de faza si freeventd cu dloda V40c2 — etajul de reactanfa cu ‘diode 20C4 sau DZS10-311-912 1H tranzstorul BC108 (BCI72, ‘= esclatoral sinusoidal ct tranzistorul BC1O7 (C171), ‘Vom reaminti de. accea pe scurt elementele esentale ale color 3 tage ‘Comparatorul de fast si freevenfa sl etajul de reactons. EA Din transformatorul final de lini se lau 2 tenstunt tn ime ule: una de pe piciorul 0, eu ampltaainen de 250200 Ve, hegatlv, una de pe plclorui 11, eu aesiagi amplitudine dar de Polaritate posiiva. elicits ay] feeb |—refeshonr|_— [ete leovose eovor | f LAY ob ane ee Me 21 ‘Aceste tensiuni in impuls urmeas8 a fi reduse oa amplitu- dine pind ta cca 4045 V $1 apicate comparatorului de Tazl $l freeventa (CFF). > Imputsul de tinit poztiv eu amplitudinea de 40 Voy, este ‘or integrat de grupul C310 314 C306 1 obfine forma srke lat pe schema electric8, La fel este intograt de 1313 C30? §1 Pulau negativ care soseste pe C309, Pulsul poaitiv este aplicat pe anoda diodei D, lar pulsul negativ pe eatoda diode! Di, Eosstfel ci ambele diode sint aduse tn stare de conductie pe du- tata pulbului de intoarcere integrat, +o punetul median M301 al celor doui diode se aplica {mpulsul N cu amplitudinea de 75—80 Viv gi care are durala devcea 12 us. Impulsul Nee obtine din cel'de al doilea eta) a sineroseparatorului (1302) gi repreainis © perioada complet Ge ‘oscilajie une! tensiunt ‘sinusoldale cu treeventa, de. cca 0 itz, oseilate care are Toc in fimpul cit 1202 nu conduce find blocat chiar de impulsul de sincronisare extras de sincro- eparatoral T8OI din semnalul video complex (SVC). rin urmare, émpulsul in XV este produt chiar de impulsul 4e sincronizare confinut in SVC st se aplied fm punctul median , al diode due, “"Impulsurie de titoarcere, ce se aplich la celelalte dows copete™ ale diodes duble, au sint sinerone ci impuls'in N ‘tunel cind freevenfa linilor difers de frecventa necesari de 15625 Hz. Dact insh frecventa linilor corespunde celel nece- sare, pulsurile de Intaaroere vor fi sincrone’ eu. imptletN. Bete uyor de intuit cf daci impulzurile ‘de Intoarcere sini sincrone eu impulsul N,acestea se aplle8 In acolasl timp diode- Jor D, $i Dy diedele peimese pe anod. si cated) tensiunt de amplitadine egald si de polaritate Inverstostel eh practic nt conduc sl dec! nu produ pe RS0O—IM0—RI1) nicl o ten ‘Shine continu ‘Cind jose diferd de f necesars, pulturile de intosreere vin ‘mal devieme sau mal tir. dec impulsul N, diodcle conduc {produc o tensiune continu co att mal mare eu elt dlferenia Se trecvenit este mai mare. ‘Semnul tensiunil continue ce se objine pe cutsortl RSI vv fl positiv atuncl cind fose>f nocesard sl negativ atuncl end Jose tooo" Selden Tale ce ta rau fren elder de fngie inte pune- Se'b UC de seacerea tensor Me Balk ale col Sunstone {nals Urmerce mirnt hui 3352 ere dec reciceren coretall de. pola tare, de repos a tranistoaroor ale Pb SHRAE Sui ‘cho unt) fal fn aid B, un clrent-e Tepace bea Shc produce distorule rece ‘dato c.se sud ca deformare 8 fall i vol le a conse Sai caracterticor elon do rane Sincere fig 90.0), La tn ea) final oc iii veal, oun cent reac de repaoe, apare o trecere defectuoasi de pe tranzistorul NPN ‘pe cel PNP efecta fllnd o dung mal lorainoass,orizontal, pe istry, dings lata de 1—2 mm, In fig, 30,b. se araa ytrccerer™ Aefectuoasd In etajele finale complemventare de BV. Tat deci ch regimul de cc. al tranaistorulul 300 ajustabil ‘cu R352 este foarte important, deoarece eurentil fe809 al dels- Soruluh determing 2) Curentul de repecs al etaului final si trecerea curentulut ‘de pe traneistorul NPN—T310 pe trensistorul PINP—tanl (dunga orizontal). ) puterea disipsts a tranzistorulai defssor, care in regim Gore tte Pe=Urfe=10 V12 ma~i30 mW (en le mult) ©) tensiunile din punctele B,C si M ale etajului fina, astfel de ex. un 1e208 prea mare produce o cidere de Yenslune ‘mare pe RS54-+H300 1 Impinge punctul tn Jos spre 6-8 V (gi viceversa), ceca ce duce’ la coborirea potent Tutak (eenaiumi) din punetol M medion a] etajufal fine, ppunet le care este conectata bobina de deflexie, Coborires {ensiunit M (normal 4-11 V) conduce pe deoparte la imi area curentulul de deflexie (imagine turits, nelinlar) divi desimetrznren ptel ipa pe trnsistarele Indicofie de regla} pentru R352: Voltmetru} de ce. co nectet pe punetul M J} se roteste potentiometrul ajustabil R352 la. dreapta pind apare pe ecran o dung luminoasd orizontala ‘sau Tartiea imaginll Jos, sem cl este prea mie curentul 16900 4 prea mcd tenslune Una (nire bazele trans {earelor finale), 2).ce Totoyte 352 incet inspre stinga pin’ cfnd dunga 5 turtirea dispare gi se stabileste im punctul Mo ten ‘Sune do 12 V. (Adm intre 1011.8 V), 2) se verified tensiunile pe E7909 (ca 0/8 V), pe C-T300, CHO" "108 Vy si pe besa 7310 con 11.2. 418 V, De Ja oséilatorul de’ cadre (BV) tranzistorul defazor 309 primegte pe basi o tensiune fn dinte de ferdstrdu crescitor de ea 0,1 Ww, aya cum se vede in fig. 31, a clrel marime se ‘oveaza™ ett poten{iometral R44 care regleags chiar dimensia= fea imaginll pe vertical. Pe colectorul T300 se obtine o ten Slune dat. deserescttoare (lg. 31). Schimbarea sensului de Va 83Hajle a tensluntl dt este ujor de tnfeles urmieind fig. 31 unde Hint arttate tenslunile pe B si C in da. ale etajulul "Tranaistoral S00 esie NPN; prin tirmare pentra a se des- chide are nevoie pe barA de o tensiune pozitiva fof de emitor Cure tensiunce’ pe bast este mal mare co ait corentul de Ss Rezistenfe oe sareins oki sistent ge sareins oR a, 036 | : 125v rh. =| colector va fi mai mare, Aplicind ¢ tenslune df, erescator Snseamnd cf la inceput, (momentul 0) curentul de colector este {earte mic, dect tensiunea de colector este mare (deoarece flderea de tenslune Intreborna de +25 Visi colector (pe ‘iru R351—350—DC1-—RS51) este mick. Pe masued ce tensio- ‘hea de comand& pe bazi eres, (momentul 1) ereste $i [e300 $i a urmare cregte AU pe girl HS4-—350—DCI—RO51, deci tenses pe colector seade. La tensiune maxims pe bast (me- ment 2, este masa, ler Up este minim, ‘Oblinthd © tensiune in dd ecdattoare pe recstenta de sarcing a elajula; (351-+R3004-R354), avem semnalul mece far pentru comanda transtetoarlor finale. Se rajine c8 tenet fea tn ddl, dath de oncllator este doar de 0,1 Vev pe baza Tut 909, der are un pledestal nogativ de cca 02 V care ‘locheazi pe timp de 0/4 ms pe T300. ‘Biajul final. Am varut- Gum in. ponctol C — colectoral ‘7900 "vem 0 tensione In dd. de\cca 8 Vvv scltoare, ct 54 Irecventa de 50 Hz s1 care va deschide pe rind tranzistoarcle ccomplomentare finale. Aceastt tensiune are plodestalul acum poritiv, ni cu amplitudines de cen 16 V 41 duratn de. OA me ‘Tenslinea in def. de pe colectorul TH09 ate axatd_ peo Jinje siviata la un potengial de 10—11 V (tensiunca continu, yburent prin Tste DS av eurent prin Bow e colectorul 7309), astfl ci partes poritivl a acestel tensiunt Ya deschide pe 7310 pe timpul cuprins intre 0 si 1 (ves! Tg. '32) deaarece "F310 este un transistor NPN si ycore* poziiv Bo ‘baxd. Pe durata O—1 partea pozitiva a tensiunil de’ comand ‘Ru nurial ea va deschide pe TS10 dar va bloce pulernic pe ‘T311, deoarece dach unui tranzisior PNP | se apc pe aed 0 tensiune positivl, acesta va ff inchs, jonctiunen BE find po- Jariaaté invers. Timpul 0—1 represintt prima jumdtate a cursei drecte. In rmomentil. 0° tranzistorul NPN primeste pe baz o tensiune Pollvd mare care aduce tranzistoral T310 tn stare de con- Suctle pind la saturatie astfel ch de la Uy, un curent mare egal cu +ly eurge prin joncilunea CE a lul T30, apot prin HOSS, tn bobina ‘Ge deflexie Ly s apol prin C340 s 8357 1a ‘mast, Corentul poaitly 4+ curge pe acest traseu, deoarece T2311 ‘le blocat, Pe schema elecried din figura 29 se aratt trascul ‘Syrntulul + gl cu 0 sialulé sursa de energie. Curentol T+ 0 55‘este Ja tnceput maxim, avind valoaren sa de virl de ly iar pe misura co tonsiunea dd. pe baza T310_soade, scade $i Gurental T+ ajungind s8 fie nul in mommentol J cind si tei nea de comandi trece prin zero. Trebule menjionst ch pe durata Om, condensatorul ‘de cupla} (Ce in fig, 32 respectiy ‘C340 in fig! 20) se Incared cu enerpie, tensiunes ea ajungind Ja valoarea’ de cca 11 V(tensiumes pinetulal median Bf clreaces se face cu plustl spre punctul Mi minusul spre ma. Timpul 12 este a doua jumdtate a curse divece, imp in care TOIl se deschide Minded este transistor PNP fi fensiunen fe comands pe bazele finalllor este negativi acum. Tranzisto~ ul PNP se deschide tot mai tare (pa mfsura ce tensiunes in 44, pe bard crest). Condensatorul C340 care yeon{ine™ ener gia CU), devine surat de tensiune pentru a doun jumitate a Sursei direete: Curentul 1 — (partea negativs a curentulul de ‘Seflexie) carge din C240 (artetiec) prin bobina de deflexie Lr, ‘pol prin 766 st prin jonetlunea BC a tranzistorulul 31) 1a ‘mash, inchizindu-se circuitul prin R887 Ja boraa negativs a Tui C30. CCurentul 1 — este mereu crescitor, datorité comensil pe bbaza lot T811 astel cd a sfirstul cursel dlrecte (moment 2) ccurentul atinge valosrea maxima neqativs (fy) In timpal curse directe care dureazi 30 ms, bobina de eflexie a! tamagazinat energle magnetich care Ta’ achimbaren bruset de semn.a curentulul, imedist dup momentul 2 va produce pull de tensiune coracterietle Intoarcerlt (vez) ig 28 5 fig. 29, * Acum este momentul st Himurim putin neliniartaten tensiunilor sl curen{ior tn etajul final x1 Gefszor si legat de ‘ceacta cireuitele de corectare a FniartStil 1) Stl cf la cele mai multe tranzistoare, ampificarea B sade pe mlsuri ce curentul de colector ereste. Mal este cunos- cut 4 Saptul ef nu exist 0 proportionalitate lniara intre ten- siumea de comanda Use sl Curentul de colector. Aceste dout elemente, care schematic se arati In fig. $3.0, b, conduc la Situajia Teala in care aplicind pe bica unui franzitor 0 ten- siune perfect liniar eresciteare, vom objine "in colector un fcurent neliniar, deformat ea in fig. 83. ¢. 86 tn fig 53. pe back se aplc, de cxerpl, bSntione linia oeicte fone ge''Vov eu pedertatl end 2 099 V dest 394: In fpr ie fram im curent mani de 6 AG Brae 1 Re deck trmzstorah at nplificaTiniar“=9, lar’ pedestal Rorennit dose 2504 din orp Te penint a cell gnu 26 SN gt'n fot comandat reir Pentru s,obfine in corent iar ae Cog St ce ee Tenafune de Taurare‘neliniard, im Inod vot modifi ca fri cam Ife unmtors gtd ct Te fal Sieet de Te Hniat (wnt fg. 33 ¢ Srapts) ei pronunit la caret tran (od stderea Bs face sine ‘Hi, {scant ch tensonen deo. Tana tecbute Ge mista pe pore Honest cotton de frites Jar pedestal tein de comondh ‘Se teebte tem acsontat ATi neceeartotensivne de comands ‘0 component yconenva™ sas pe Solel pent «btn un ena, See tf 30 oni eat teat Sie plik tonstunes de comand {mod Bolt eorectta iit Ia Snicare si care ssgur felon rent Dhar cu amptudinee dont See 2) Tate cunosct fap oS dta- sith pee ds corburé a erent P, re necenaro crete nS" ac Scrat de dflexle att i defleia “reontalé tla defecia vertical. ‘ecsta, deoarew rum Tass