Modulul 3: LEGILE DE BAZĂ ALE EREDITĂŢII

3.1. LEGILE LUI G.MENDEL

1. Alege varianta corectă.

1. În ce an a fost publicată opera lui G.Mendel „Experienţe asupra hibrizilor vegetali”?

a) 1735 b) 1809 c) 1865 d) 1900 e) 1924
2. Câte tipuri de gameţi formează genotipul AaBBCcdd?
a) 1 b) 2 c) 4 d) 8 e) 16
3. Câte clase genotipice se vor obţine în rezultatul încrucișării Aa x Aa?
a) 1 b) 2 c) 3 d) 4 e) 8

2. Scrie un enunţ despre legea segregării independente, utilizând cuvintele sau îmbinările de cuvinte:

a) a fost elaborată de G.Mendel – T.Morgan – N.Vavilov

b) este validă dacă genele sunt localizate în autozomi – heterozomi - citoplasmă

c) este validă dacă genele sunt localizate în acelaşi cromozom – în cromozomi diferiţi

d) este validă dacă genele nu interacţionează între ele – interacţionează între ele

3. Prezintă într-un desen esenţa Legităţii purităţii gameţilor propusă de G.Mendel.

4. Rezolvă problemele:

4.1. La tomate culoarea roşie a fructelor domină culoarea galbenă. Ce descendenţă se poate obţine la încrucişarea
unei plante heterozigote cu o plantă cu fructele galbene?

4.2. Culoarea căpruie a ochilor şi prezenţa factorului Rh reprezintă caractere autozomale dominante la om, iar
culoarea albastră a ochilor şi lipsa factorului Rh – caractere autozomale recesive. O femeie, care are ochi albaştri
şi Rh negativ, s-a căsătorit cu un bărbat cu ochi căprui şi Rh pozitiv, heterozigot după ambele caractere. Care este
probabilitatea naşterii în această familie a unui copil cu ochi albaştri şi Rh pozitiv?

5. Completează schema, evidenţiind cel puţin 3 asemănări şi 3 deosebiri.

Asemănări

1. _______________________________________________________________________
2. _______________________________________________________________________
3. _______________________________________________________________________
Deosebiri

Încrucişarea monohibridă Criterii de comparare Încrucişarea dihibridă

1. incrucisarea a doua organisme care (incrucisarea a doua organisme care difera

prin doua caractere
difera printr-un singur caracter
 2.

3.

4. Propune un plan de acţiuni, utilizând schema “Strategia”, în situaţia în care doreşti să cultivi mazăre cu
boabe verzi şi păstăi galbene, dar ai la dispoziţie doar boabe dihibride de mazăre.

3.2. MOŞTENIREA ÎNLĂNŢUITĂ A CARACTERELOR

1. Defineşte printr-o propoziţie noţiunile: locus, crossing-over, centromer, grup linkage, cariogramă. 5p

2. Completează spaţiile libere din afirmaţiile de mai jos: 9p

2.1. Capetele terminale ale cromozomilor se numesc ______________, iar părţile cromozomului care se disting
după mărime şi culoare se numesc _____________________.

2.2. Caracterele autozomale _____________ se exprimă doar în stare homozigotă. În cazul moştenirii
_____________ genele sunt localizate în acelaşi cromozom.

2.3. ____________________ este o reprezentare grafică a poziţiei, a ordinii şi a distanţei dintre gene pe un
cromozom. Distanţa dintre gene se măsoară în _______________________.

2.4. Caracterele, genele cărora sunt localizate în acelaşi cromozom, se transmit ____________________ .
Înlănţuirea caracterelor poate fi __________________ şi __________________.

3. Prezintă sub forma unui tabel factorii principali ce influenţează intensitatea crossing-overului, evidenţiind
rolul lor.

4. Evaluează afirmaţiile prezentate şi încercuieşte „A” dacă este adevărată şi „F” dacă este falsă. Dacă afirmaţia
este falsă scrie mai jos afirmaţia corectă, înlocuind cuvintele evidenţiate.

4.1. A F G.Mendel a explicat fenomenul moştenirii înlănţuite a caracterelor.

_____________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________

4.2. A F La masculii de drosofilă crossing-overul este blocat.

_____________________________________________________________________________________

5. Rezolvă problemele:

5.1. Care este ordinea genelor A, B, C şi D dacă se cunosc următoarele frecvenţe de recombinare:
B – D = 10 unităţi de recombinare
C – D = 3 unităţi de recombinare
B – C = 13 unităţi de recombinare
A – D = 8 unităţi de recombinare
A – C = 18 unităţi de recombinare

5.2. La drosofilă genele ce determină culoarea corpului şi forma aripilor sunt înlănţuite. Culoarea cenuşie a
corpului şi forma normală a aripilor reprezintă caractere dominante, iar culoarea neagră a corpului şi forma
redusă a aripilor – caractere recesive.
La încrucişarea femelelor diheterozigote cu masculii cu corp negru şi aripile rudimentare s-a obţinut o
descendenţă dintre care 1418 musculiţe aveau corp negru şi aripi reduse, 1394 – corp cenuşiu şi aripi normale,
287 – corp negru şi aripi normale şi 288 – corp cenuşiu şi aripi reduse. Determină distanţa dintre aceste gene.

6. Scrie cel puţin 3 asemănări şi 3 deosebiri între moştenirea mendeliană şi moştenirea înlănţuită a
caracterelor, conform algoritmului prezentat.

Asemănări
1. _______________________________________________________________________
2. _______________________________________________________________________
3. _______________________________________________________________________
Deosebiri

Moştenire mendeliană Criterii de comparare Moştenire înlănţuită

1.
2.
3.

7. Citeşte afirmaţia alcătuită din 2 părţi, ambele adevărate. Încercuieşte „Da” dacă a doua parte o explică pe
prima şi „Nu” dacă a doua parte nu o explică pe prima. Scrie afirmaţia corectă.

7.1. Da Nu Caracterele, genele cărora sunt localizate în acelaşi cromozom, se moştenesc împreună, deoarece
genele ocupă anumiţi loci în cadrul cromozomului.

_____________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________

7.2. Da Nu Intensitatea crossing-overului depinde de sex, deoarece la organismele de un anumit sex grossing-
overul este blocat.

_____________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________

8. Realizează analiza SWOT a moştenirii înlănțuite a caracterelor.

3.3. GENETICA SEXULUI

1. Defineşte tipurile principale de determinare a sexului organismelor după modalitatea formării zigotului.

2. Prezintă sub forma unui tabel etapele principale de diferenţiere a sexului la om, evidenţiind rolul lor în
dezvoltarea organismului.

3. Evaluează afirmaţiile prezentate şi încercuieşte „A” dacă este adevărată şi „F” dacă este falsă. Dacă afirmaţia
este falsă scrie mai jos afirmaţia corectă, înlocuind cuvintele evidenţiate.

3.1. A F Daltonismul reprezintă un caracter cuplat cu cromozomul X.

_____________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________

3.2. A F Chelia la om este un caracter limitat de sex.

_____________________________________________________________________________________

4. Rezolvă problemele:

4.1. Hemofilia la om se moşteneşte ca caracter recesiv, cuplat cu cromozomul X. Un bărbat, bolnav de hemofilie,
se căsătoreşte cu o femeie normală, tatăl căreia suferea de hemofilie. Determină probabilitatea naşterii în
această familie a copiilor sănătoşi.

4.2. Un bărbat dreptaci, care suferă de hemofilie, se căsătoreşte cu o femeie dreptace şi o vedere normală, tatăl
căreia era stângaci şi suferea de hemofilie. Determină probabilitatea naşterii în această familie a unui băiat
dreptaci cu vederea normală.

5. Scrie cel puţin 3 asemănări şi 3 deosebiri între tipurile Drosofilla şi Abraxas de determinare a sexului,
conform algoritmului prezentat.

Asemănări

1. _______________________________________________________________________
2. _______________________________________________________________________
3. _______________________________________________________________________
 Deosebiri

Tipul Drosofilla Criterii de comparare Tipul Abraxas

1.
2.
3.

6. Citeşte afirmaţia alcătuită din 2 părţi, ambele adevărate. Încercuieşte „Da” dacă a doua parte o explică pe
prima şi „Nu” dacă a doua parte nu o explică pe prima. Scrie afirmaţia corectă.

6.1. Da Nu Segregarea după sex în populația umană este de 1:1, deoarece populaţia umană se caracterozează
prin dimorfism sexual.

_____________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________

6.2. Da Nu Sexul reprezintă un caracter determinat genetic, deoarece există mai multe gene implicate în
diferenţierea sexuală a organismelor.

_____________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________

7. Realizează analiza SWOT a moştenirii caracterelor cuplate cu sexul.

8. Estimează consecinţele devierii diferenţierii sexuale a omului la diferite etape ale dezvoltării şi prezintă
informaţia în formă de poster.

3.4. MOŞTENIREA CARACTERELOR ÎN CAZUL INTERACŢIUNII GENELOR

1. Numeşte tipurile principale de interacțiune a genelor alele.

2. Prezintă sub forma unui tabel tipurile principale de interacţiune a genelor nealele, evidenţiind raporturile
respective de segregare.

3. Evaluează afirmaţiile prezentate şi încercuieşte „A” dacă este adevărată şi „F” dacă este falsă. Dacă afirmaţia
este falsă scrie mai jos afirmaţia corectă, înlocuind cuvintele evidenţiate.

3.1. A F Polimeria reprezintă un tip de interacţiune a genelor alele când o genă poate determina expresia mai
multor caractere.

_____________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________

3.2. A F În cadrul dominaţiei incomplete segregarea după fenotip coincide cu segregarea după genotip.
_____________________________________________________________________________________

4. Rezolvă problemele:

4.1. Părinţii au grupele II şi III sanguine. Determină grupele sanguine posibile a copiilor din această familie.
4.2. La o maternitate s-au născut doi băieţei. Părinţii unuia au grupele I şi II sanguine, iar părinţii celuilalt băiețel –
grupele II şi IV. Determină părinţii fiecărui băieţel, dacă se ştie că unul din ei avea grupa II sanguină, iar celălalt –
grupa II sanguină.

4.3. La încrucişarea cailor cu părul sur şi roibi, în F 1 toţi caii aveau părul sur, iar în F 2 s-a obţinut o segregare în
raport de 12 suri : 3 argintii : 1roib. Determină tipul moştenirii culorii la cai şi genotipurile animalelor menţionate.

4.4. Culoarea blănii la şoriceii este determinată de două perechi de gene nealele. Gena dominantă a unei perechi
determină culoarea sură, iar cea recesivă – culoarea neagră. Gena dominantă a celeilalte perechi intensifică
culoarea, iar cea recesivă – inhibă culoarea. La încrucișarea şoriceilor suri a fost obţinută o descendenţă , printre
care 82 de şoricei erau suri, 35 – albi şi 27 – negri. Determină genotipurile părinţilor şi a descendenţei.

5. Scrie cel puţin 3 asemănări şi 3 deosebiri între interacţiunea genelor alele şi interacţiunea genelor nealele,
conform algoritmului prezentat.

Asemănări
1. _______________________________________________________________________
2. _______________________________________________________________________
3. _______________________________________________________________________
Deosebiri

Genele alele Criterii de comparare Genele nealele

1.
2.
3.

6. Evidenţiază cuvântul sau cuvintele care nu corespund seriilor prezentate şi argumentează de ce le-ai selectat.

A: complementarie; polimerie; pleiotropie; epistazie.

B: alelism multiplu; codominare; complementarie; dominanţă incompletă.
A.
_____________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
B.
_____________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________

7. Realizează analiza SWOT a moştenirii caracterelor în cazul interacţiunii genelor.

3.5. MOŞTENIREA EXTRACROMOZOMIALĂ

1. Defineşte următoarele noţiuni: merogonie, plasmid, ereditate extracromozomială.

2. Selectează răspunsul sau răspunsurile corecte.

 1. ADN-ul mitocondrial se caracterizează prin:
a) structura exon - intronică b) prezenţa proteinelor histone
c) forma circulară d) forma liniară
2. Care organite conţin ADN?
a) cloroplastele b) mitocondriile c) lizozomii d) peroxizomii
3. Ereditatea extracromozomială poate fi:
a) plastidială b) mitocondrială c) nucleară d) endosimbiotică
4. Care sunt particularităţile moştenirii etracromozomiale?
a) se supun legilor mendeliene b) nu se supun legilor mendeliene
c) se respectă legea segregării independente d) moştenirea pe linia maternă

3. Scrie câte o propoziţie cu cuvintele sau îmbinările de cuvinte prezentate despre moştenirea
extracromozomială.

a) se bazează pe materialul ereditar de tip procariot – de tip eucariot

b) se supune legilor mendeliene – nu se supune legilor mendeliene
c) se moşteneşte pe linia maternă – pe linia paternă – pe ambele căi

4. Prezentaţi interacţiunea dintre următoarele noţiuni în formă de cercurile lui Eyler:

a) ereditate – ADN
b) ADN mitocondrial – ADN cloroplastic – ereditate extracromozomială
c) plasmide – viruşi – ereditate extracromozomială

5. Evidenţiază cuvântul sau cuvintele care nu corespund seriilor prezentate şi argumentează de ce le-ai selectat.

A: mitocondrii ; nucleu; cloroplaste

B: adenina; guanina; alanina; timina.
A.
_____________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
B.
_____________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________

6. Explică prezenţa eredităţii extracromozomiale la organismele eucariote, folosind ilustrarea grafică.