finar; dbositi Donici La departamentul... dar ma care anume departament Nimic mai departamentele de tot felul, regime fle, intr-un cuvant, tot neamul functiona jele noastre, orice particular crede ca, d a gumya, ai insultat in persoana lui intreaga te. Se spune cd zilele trecute s-ar fi primit din partea gnui capitan-ispravnic' al nu stiu carui oras 0 p prin care acesta arata lamurit ca nimeni nu ‘seama de hotararile sti pa ca numele lui sa sanct este luat cu desivarsire in desert. In sprijinul afirmatiilor sale, a anexat la plangere un volum gros, unroman, in care, la fiecare zece pagini, se pomeneste ‘dun cApitan-ispravnic care apare pe alocuri beat-turta. pentru a preveni tot felul de neplaceri, vom departamentului cu pricina un departament oa- Agadar, intr-un departament oarecare isi facea functionar oarecare, functionar despre care fi putut spune ca s-ar fi deosebit prin ceva162 N.V. Gogol neobisnuit, Era mic de statur: cam roscovan, cam scurt de vede Sei cheleasc’, obrajii fi eran br iar culoarea fetei te lis, sa-i faci! De vin; Sradul (la noi, cand vorbesti de inainte de toate sa pui ce grad Aumeste eternul consilier titular, cum se stie, a fost obiectul necor si batjocuri din Partea diferitilor Udabilul obicei de a se lega d Numele de familie al function: Chiar $i numai dupa nume s la basmac!. Dar cand, pe ce Plase sa i se traga numele se stie nimic, lui Bagmaciki cizme, 4 Putin ciupit ge, is frunte, Yzdati de a Sa banuiesti c4 are t -i clima Petersbu, ince Abarcity ani. cy Hui. Cat prives, SPre Un om, tredy, are), era ¢ Personaj care, dy ntenitelor le cei ce nu pot musca arului era Bagmacikin vede cA i se trigea de Yreme gi cum se intim- de acolo, despre asta nu Si tatal, si bunicul, pana si cumnatul in, $i absolut tofi Bagmacikinii purtau zme, multumindu-se sa le puna pingele de vreo tei orl pe an. Numele de botez fi era Akaki Akakievic. Se prea poate ca numele acesta si-i para cititorulu cam ciudat si cautat cu tot dinadinsul, dar il putem incredinta cA nu I-au cdutat anume, ci imprejurati eau fost de asa naturd incét nu is-a putut da altt! Tata cum s-au intamplat lucrurile: Daca tin bine minte, Akal Akakievici s-a nascut in noaptea sp*? 25 martie. Raposata maici-sa, nevasti de functions! si femeie foarte cumsecade, dupa cum se » Sa gandit, $i cuvine, ssi boteze copilul. Ea era incé in patul ivan Ivanovici din fata usii, la dreapta stitea nagul, | > 4h a. Botind, gheata 163 petersburg stiri din Peter Povestiri la Senat, $i naga, el biror i sminuinat, ef de Piven a subcomisa- iS kova, nev Fa onoX? Be a de aur Laurel se i femeie cu inimea s S “ua Eine ia, Sosia Sau Sa-i ZICe nee ie tei nume: Mokia, S sal 2 — Has Honda. seas toate da a ase raposata; numele ac Nw, SPU a eri calendaral ir Mo aii fact c, deschiseré calen ftes sii fac’ pe plac 4 lengaal in me i parte si dadurd de alte trei nt a asii. ve asta-i pedeapsa lu me c_mumel N-am auzitniciodate fiVaradatsau Varub, ne Teil | VP af Mai intoarser’ o fila si dadurs P Vahtisii. - =Ei, spuse ea, vad ca sal cheme atunci ma! bin Ge eta Akaki, si-i zica si baiatu Ses De aici a iesit Akaki Aiskieic. ee eae Cand i botezau, el tncepe sipl es nes A m ar fi presim Ee ee sa s-au intamplat lucr Se am facut-o Jaca le-am adus 18 acu : ma 5 si poata da seam a pentru ca el si-si Poms er trecut na ca lucrurile P cand anume i Fach gh ise dea ale nume. Cand ener meni fost cote stament sicine-! intregirectori si ct gefl de ella epee aduce aminte. Catt es el insa era vazut nuvgi poate 8 schimbat de atuncis 1m TT a ace- $ -au schimbat de ate avan feriee) ae Joc, in aceeasi atitudine # mereu ina qasl grad. Slujba pe care o » femeia, eu, spuse f 4 Dumnezeu, spus de-ar asa ceva. Macar asa ti e soarta. Di e ca pe tat: pilul ingur c3 er altfel sic ntrase mndeplinea era aceeasi: 58 lous @& plore: aga ca <8 pesenine . SAkesemne venise etic si py *N $i gata tn are va In dep. a tinbricat in unite ; ratic. Partament uy oe Crd trecea pe dine ' fumnal ed nu se eau tr seam Aizburat 6 a pe dinaint seulau de la to cutie lor prin sala di 7 Reh cus sicum tae Heil deers ete ; ’ the ecn Dette des drench Copiazd-le!* sau peck ie sau: ite ces Oe arg Dies Peanctina en tite crese » FRA S81 priveasc Scuti, Bl lua hartia, vada dac: cl ps daca acesta ave i pe cel care i-o did ea ori nu dreptul idea Si i-o dea. O lua si incepea pe loc ben S-0 copieze. F Mecca stg belies prude ey a tot felul de istori n a a : hee ban arta de sapteze id cei bts treba cid insoara c on tiufe rupte mirunt, zicind nee Boe ebbakiertc nu le rispundea nici micaro vorba, n-ar fi fost nime: purtan cu elon BY de bito ul sub nas, frat cu un fe LL Ourecare iy +i spund m Fesant si car e are tut, Cum se obisnu dAscocite pe povestiri din petersburg 165 Ida celorlalti, 8-91 saduise, dup PI eva care i ing 4 . ce in sibs dansul, Se OPT * codata, ca strapuns de wi joe de Gane ach toate ti apArere sub alta lumi pranaturala il j de at alta inf ge indeparteze tere su stigare. O PU de colegi i crezuse oameni atunci i ta vreme dupa ast filor functionarul j cunoscuses mul aparea inaintea 0c vi-vorbe iti patrun i-ma in pace tele mai veseles hel, ale cru na necdjiti? Lasat scund, -De Inaceste vorbe impresion altor vorb unt doar fratele tau! a cu mainile, iar mai tarziu, isi acoperea fat viet sale, se cutremura adese, cat neomenie Garin om gi cit’ grosolinie silbeticé ® ascunde sub purtarea politicoasi a mult subtire si cultivat, # drag Doamne, chiar in omul socotit de lume drept nobil si cinstit Rar ai fi putut gasi om care tru stujba lui, ¢ Akaki Ak akie’ Dulin spac: el slujea cu ravnd, ba De cu dr Ficindu-si copiile, traia intr-o me a lui, vari atrigitoare, Plicerea muncit i se 08 dea pe fata. Avea literele favorite si, cand ajunges ‘sa le scrie, nu mal putea de bucurie; suridea, hi, silabisea textul cu buzele, incat puteal Pare a Titerele care-iiegeau de sub pans. D rivna depush, ar fiajuns, poate, Cone ce desigur Lar fi uimit. Dan Cun spuneau spirit qui colegi, nu se alesese decit cu © ccatarama la butonie- se cu trai mai jos de gale. Tomasi m8 se poate spune vnte rasuna parca ecoul gi bietul tandr in cursul azind 4 traiasca numai pen vvici. Dar asta-i prea ste. agi jlier de stat, ceca alii166 NY, Gog cin i Se acordase bu a oe dorin inde - ae Porune: ee Ss 1 deca a & recat copiile : a ES dosar libre: Ee Oa la alta institut Dis Ruan, titulaturij la perso: a ana T tere fac acest fae ean ele din urma 1 dati-mi hier, _ best a Bie vaide co Beane copieze forma ee igrijea deloc de imb: lek sai ant albicioass, sree verde, ci capatase Beiloar - ‘era manjita cu faina. fate Iie i 4. Gulerul fier is : situ, desi nu era lung, s eee neobisnuita, ca la nin pe care pout v fea ceva ae pe veston, ‘a deosebitul talent ca, Niciodata shel ne Un deauna Pe pilarie coj asemenca, Niche harbuzsau de ieee zilnic pe Eee viafa lui nu ae gialtele functionaril finde ak a eee teamt ce » dupa cum se povestr din Petersbwr 167 pana si amanun- e observa strazit i jalalt trotuar al e-i trezeste nator, car Pearecare de Pe Ce cut curelusa pantalon: sun zamabet batjocorit ar chiar dacd se wit ce qavedea peste tot deca randuri Pedaulai sau egal $i NUMAL atuncic finde vine, se treze2 PE otul ui risuflare ii lovea obrazul atunci isi dadea seama rand al sau, ci mal curind in mij ajungea acasd, se si as¢73 Ja masa, sor iorba gi manca o bucata de mie nici prin cap nu mi-ar Urma iar o tacere indelungatss ‘dupa care spuse din non: ,Vasizicd agavit Ce lucr neasteptat siasta... nici cate puteai astepte.-- Ce hestiel® Spunand asta, in loc ase intoarcd acasd, pornt fk si-sidea seama in cu totul altd directie.176 NVC Pe drum tl _Pedrum ilatinse manji cu negru tot umi s construct zu peste = ey in seama nimic d Gin se cocni nas in nas ise halebarda alitur,cash-qrecen Putin taba in pln Ditton , tor sta numai pentru cA gardianul ms — in mine? N-ai fiche ? ne cau Mail expe Akal Al oa Zana ¢ intoarca acasa. Abia aici ii ee ni gang ey val Bitciiveie isaac se val le, in adevarata Ham ivorbeasc singus, dar fun aegis si deschi ee een ib ga cum ai vorb Begin net cae pot diets chi ce ess : elicata. ,,Nu, nu se sib um ex Petrovic acim ea. Se ede eau Pit era, Than sm dc na ee ar nic imines, dup betiadesimbit are Safe tn ametit bulma ares aba nevoie de ba pt Tacha as ezeasc, Nevasa nares den ba, s vare si-i dea bai siipsetaisiee 8 aoe © grivna in mana ata si pot or cu el $i atunci mantaua.. spat penne Akaki Akakievici, nie spat cur &sept pnd Ia prima damini 9 Misti de depar a ninic i, vizan t.cum nevasta i Petrovic ejea de cas a merger nt gona croton Tnteadevir, dupd She Lb rovici era ametit a eral ri, gi se uitachiords de tot cu singural nn a su ochi Cu toat ‘ le acestea, cum » cum afl intrase strechea in el. li despre ce era vorba parca mar plin de cus intreg 4 din toate aceste, ‘cuture dintr. 4, isi ven i Veni putin in fi, Ma, aw povestri din Petersburg tea sa va comandati el, aveti bunt _nu pot suse na 000 nee una aki Akakievic! ti 4 pe loco grivna. seMomnule, am sii trago dug’ Pentre = Multumes jtatea umn vedeti-v manta bund evici dédu din not Petrovici nu “cavoastra, spuse Petrovicis cat despre de treaba, nu mai facefi nimic cu ea pe cinste. Lasati pe mine! wu sa-i spund ceva -J asculta pana la si manta, yacoseuon ‘Akakdi Akak despre xeparatie, dar capa si spuse: Am sa vi cos 1‘ redeti c-am sa-mi dau cume Va 10g Poate c-am incheie eaparat 0 manta no toata silint moda acum, $4 S€ mact svi fac gulerul aga cucopei de argint aplicate. De data asta, Akaki Akakievici ist d era chip fira o manta noua gi se descut savargire, Intr-adevan, cum? Cu ce bani s-o faca? Desi- gur cd in parte s- iui pe viitoarea gratificafie ae earbatori, Dar banii acestia igi aveau destiOel lor gierau demult repartizatis astfel, trebuia sa-gi fact pantaloni noi, sa plateasc cizmarului o datorie veche pentru niste capute noi la turetcile vechi, trebuia apot #é-si comande trei cima la lingereasd 90 reo dowd perechi din acea imbriciminte de dedesubt careia nu Pde bine sii spu pe nume Intr-o carte Intr-un cu- Fant, absolut toyi banii acestia isi aves rostul lor, § chiar dact directorul ar fi avut bunatatca in loc de patruzeci de ruble si-idea 0 gratificajie de patruzect sicinci, ba chiar de cine feci, oricum, nu iar fi ramas Gecit o nimica toata, care, in capitalul necesar pentru twa fica o picdtura in mare. Stia, desiguns c& ‘du seama c& ja cu de- ar putea bi o manta, sora178 NV. Gogol lui Pet , trovici fi i fi venea adese racul stie ce pret, eats eas A {, aga a pales stpani sa-i strige: = ms hee 2 Ce? is es lucreaza pe dege. b -n el gi cere ca iia us cat nu face ni be $i face ni I". Sti: de unde siia aceste optzeci de rte — » e ‘ putut gasi. Ar fae clio es hn “ ie ceva mai pie a : pd | a jumiatat e ae fl pe unde sa ia insi juries rul trebuie si simi d safle mai intai de un i inti avea el prima j rimra jumatate, Akaki Akakievici essen i/avea s@ puna : pun la o parte, intr-o pusculita cu ch obiceiu| cheie gi cuo taietura in ca ir gectuss In capac prin care vara bani, ci e ee rubla cheltuita. ‘Oats ls ine bani marungi ian de arama adunayi s-i sek sacar des Ata fhe emu as maa om ; ti 20 srt pent sae a oat paiate din suma ec 2 De . le unde sa ia juma ie yd ec rane Beecoatines Re xe iri ca va trebui sa-si micsore- pentru intretiner p de un an, cheltuielile obisnuite ene 4 nu mai bea ceai seara; sin eae a jar dacd va avea cumva treabi % snc in a gazde gl st uereze a Jumanarea ei: Ugor gi cu bagare a strada, s4 calce cat se poate mergind aproape in va ae a pe pietre gi pe lespezi i aoane in arf peioareor ea i nr i fal a hleuace poorest cat mai a ae legreasca prea repede, cum se intoarce acasi tsi 4M-nisam Ki iar Nevasy ii pareau curioase fat Akaki Akakievici. Intr-adevis 0 stia ce sa facd, ‘unde si-si puna mainile, picioarele, gimici chiar unde sa stea, In sfargit, se ayer’ langa niste jucitori de whist, se uitd in cirtile Jor, observa cand faya unuia, cand pe Meula, i peste cltva timp incepu St caste gis sit demult vremea a ase plictisegte, mai ales cd sosise ie186 NV. Gogol era obisn se cul gazd8, dar nu-llisari ef Vru sa-si j nu-l lasara 54 ice ia rimas,, » spunand ¢3,."" a dey bea numaideca E ato cupa t ‘nol upa de s @ alei lui noi. Dupa 2 de sampanie tn uta Ceas, se seryj 1 cine mas din salata italiana, rasol rece de vac = ce de vaca, patey 4, ft » Pate e placinte de c 7 ‘ofetarie si Akakievici si bea eee erence “ite defi in odaie se fa cupe, si el si a pe Ak, icuse mai v imti dupa acee, cack era ceasul doua esel. Tot louaspré ‘ ‘usi, nu sprezece gi ci de mult eee deloc gj se timpul ey Be eaten eg ets oe 0 Zari, cu ae cetisor, isi cauta in one sic] mai Bebe iceniaitnane Fae MSossoiscaturt oh pe TacahcrtoG toate firicelele de praf, Peas Stradaitot cae siiesiinstrada. pee aceste clubi Pace luminata. Cateva bi decal coilberauide: ente ale slugilor si ale oame ar Beeaiccregrin Se etairtieidesttnchis, iss min’, cea ce arita a eae Uusii o fasie Tung del fitoarele gi servitorii nu- Laveau inca clienti, sich set ee lberiertsevede tol Fifi lorilctiteteatinaAtaks Alavi nen binedispus, ba, la un mom | Akaki Akakievici merget er Tanga el ca fulgerul ial i 0 doamna care trecuse Pe vue: drumul incetigor, opri totugi indat’ si-si singur de unde fi ven ca si pani acum, mirin- cali cnn ct fa la trap. aa le strazi pustii "le pareau acum gi mai singuratice, prea vesele, dar inca eo ratice, $1 mai pustii. povestri din Petersbure iste. Se apropia 4 a nesfarsita Casele au. Piaja parea grozitoare. In departare, Dumnezeu stie w 4 aflata, parca, nde, Ja capatul lumi » Pu simyitor veselia. Intra stapanit. Inima hut + inlaturi: pared S& ei mari. »Mai bine 5890 ma uit’, sa mearga cu chil inchish cand Mya daca mai era mult pand la z in fatd, aproape sub nast Ib, niste oameni cu musta ‘Nu puta nici macar 58 distinga ce fel de oameni erat, Tse facu negru inail- tea ochilor gi inima incept SS") pata. »Mantaua a5- we unul cu glas tundtor apucindu-l de vAkakki Akakievici era gata presimtea afla in mijlocul uns guler. And altul ii vari in gure functionan spun stncearca acu’ 4 tipit “Akakievicl simti numai cum iI desbraca de manta, cum il izbesc cu genunchiul siatata fol, C270 te, in zapada, si dupa acces ‘nu-si mai dadu si veni in fire, se pe spa Pramna de nimic. Peste citeve clipe i ridica, dar nu mai era nimeni- Simti cA era frig in188 N.V. Gogol avea mant, cémpul acela si c& pul acela si c& nu mai wea Mantay ina stris sig, a slasul lui pari n 1 inile pietei. D j i. Dezna it a incepu s-alerge de-a madi pais spre ghereta; gardianul, sprit Pee aa Becca er uinit in ha cose wind safle cease ces pare iran si afle ce dracu’ il fee “ a cu a at in farsi gt incep el, tipand. Akaki alan Insfisit Ince sstrige alco oe ce a avile ce las intret fs seats seama nimic . sunt) oameni Garam i rispune ca nusealiwa det il oprisera in mijlocul piers Tezuse cA-i erau priete: ence en acum deg yeaba, mai bi i; decat si ini ai bine si mearga maine ne si injure ‘omisarul cartierului, care va afla a luat man wie afla numaidecat cine i-a taua. oo arnt ajunse acasi ae a pantaloni, iar rae putinul sau par de la timple si delat eafa i se zburlise tot. Sein Batrdna lui gazda, auzind batai puter sari in graba di Bapibsisa graba din pat; apoi, numai i Pru deta dime pe faba Dopdacievennsci ar Biedenelscoan eee aie et Povesti cei isto! Prise ac iste ch reba cecal aréGbl tngelo, mdlintar ecg ear ae cart a cu vorba; c& cel pe Metditada-t si eidictc. reptul la pristavul de mETUMERY secict de Binoriebladee circumscriptie, luca de-a ea eee Ana, finlandeza, pe ea) il ith tm ie la el, ca el AD. kw ' Oferde pattie a povestri din PetersPure 189 fata casel sale, cA se duce in fiecare agesea prin sale ae eee gla bisericds S& roaga sin acelasi timp s¢ uita asin la tot Si eebuie, prin urmare, si fie extant, Auzind acest Sf "akaki Akakievici se trl a de tristete pana in odaia lui, si cine in stare sa sepund catusi de putin in situatia altuia, sa judece cum de-dimineata, se duse la i petrecut el noaptea. Di J de circumnscripti@ dar ise spuse c4 doarme pristavl e % inca; veni Pe Ja zece, $i i se spuse jar ca doarme; ven! ja unsprezece, gi ise spuse ch pristavul nu era acasis venila ora mesei, dar copisti din antreu nu voira cu nici un chip sa-l lase sf intres voiau sa stie numai- feet eu ce treaba venise, cel adusese si ce se in- tamplase. Aga cd, in sfarsity ‘Akaki Akakievici vru s& flovedeasc’ gi el tarie macar o daté in viatii si spuse categoric cA trebuie si-l vada personal pe pristays CB paveay dreptul s&-1 impiedice s& intro, & venise de Ja departament in interes de servicius are si se planga, slatuncio si vada ei. La aceastd ‘yorba, copistiinu mat Wvari ce spune, iar unl dintre et $° duse sa-1 cheme pe pristav. Pristavul de circumscripfie primi plinger=® despre furtul mantalei intr-un fel nespus de ciudat. In Joc si dea atentie punctului principal al afacet ince- pu si descoasi pe Akaki ‘Akakievici: de ce s-a cumya intr ‘Akakieviel se qracuim dact pristavul avea si dee cur aga cum se Savine, afacerii cu mantaua, Sal tba, Toata ziua nu se duse la slujba, ceea ce nu i se mai intamplase nh190 niciodata, / halat, ajuns mantale; doua 7), UNS $4 mai de py i misca pe mul, 7 ci acum i nu asa , lisars focde el. Hotirara ney nara deci Ci fo serd rman at? Putin, find Dikectoruia bani subscriind ne $efuului de a Pentru o carte j ie, int 84 » Prieten urma €ra cu totul neinse, cu autoru| 4 treaca pr; Prileju| A bani Pe loc 4 string arp functionari, Pentr 4 Portrey Prop) Pune Suma se cu un sfat bun, sp ‘ un, a ah » Spunandu-i sa nu se mi a ee Aci, chiar daca ian = S-ar intampl acesta, in dorinta de a cAstiga bunavointa Sal sh sca mantaua, ea va rimane lie totusi la n politic dovezi legale ca-i a lui. Mai ‘marcant gi azi, ie. si ce functie avea, nu i ii Vi spun cit acest per i , os proves din Petersburg 191 obiceiul ca functionarii ‘tampine in corpore la scaré cand enimeni si nu intre de-a dreptul la ye carga dupa o ordine stricta: registra ‘oul de colegit: 4 refere secretarului de gubernie weretart ii titular sau altuia, gi abia ups aceea afaceres ja el. Asa sunt lucrurile fanta Rusie, contami anume: introdusese sa ajunga nata de spiritul de imitatie «i maimutaresc geful. Se spune chiar -onsilier titular, ajuns seful unei mici imediat intr-o camaruta separata, v4 de consiliu“; niste capeldinert cugulere rosii si cu vipusca la pantaloni, pusi la usd, spucau clampa si deschideau oricut venea acolo, desi th scamera de consiliu” abia incipea © mas de scris obignuita, Ceremonialul primirii obiceiurile perso- najului marcant erau grave sisolemne dar deloc com- plicate. Temeiul cel mai de seam al sistemului era severitatea. ,Severitate, severitate, severitate’, spunea lde obicei, $i la ultimul severitate, se vita foarte sem- nificativ in fafa celui venit la dansul. De altfel nici nu era nevoie de aga ceva, pentru cd cel 26C6 functionari ‘are alcatuiau tot mecanismul cancelariet lui erau gi aya destul de infricosatt ‘Zarindu-] de departe, Lisau bulta toata treaba si asteptau in pozitie de drepti pana ce geful trecea prin odaie. Discutia Jui obisnuita cu subalternii era plina de severitate si consta aproape Intotdeauna din trel fraze; ~Cum de indrazniti? $titi cucine vorbiti? Va dati seama in faya cui stati2” Totusi, in sf toti igi imitd si un oarecare ¢ cancelarii, s-a retras potezind-o came! + Termen vechi pentru usier i192 tot la cap, c fig as $i nu 1 mai . fie cuena ne Brad, be 2apg eC egalii | Si se Dich tui, ra Poarte, C44 Amanea ons “and foi ‘arte de treaba in dar tndati ce sein vn cu Taicea, 61 yet ™i jo Meise tate aoa sen elinsugt si ‘bine Seeeeit Srete, cu atat mai m fifamiliar ong ne Ptea mult di Bier ctrpnd phate scolindnema a stigit. fn urma silabice, nt din cand inc maowee astfel Akakievici al nos est perso nepotrivi tru, si nimeri | eee fe ae foarte etul sau gi eee jul marcant ea Te perc iprieten cae, 'de bine dispus, cu un acest ‘burg, $i pe care ni copilarie, sosit nu demult ‘care timp, ise aduse la ee vazuse de cativa ani. In El ieee 4 venise un oare- = 2 imines vegnic ticuy nde covne ne faima unui om nespusce aj marcant, yeni Akaki Civile coped eee mitre. Corespor esi ‘de consilier do stat La 193 oven Peters ar. _N-am timp acum, spuse omul arcant minea cu pravise de vorbit mult ficeau pauze au usor pe coapse em ca omul mi desivarsire: ia rite st desPre 108 foarte martin convorbite 3! se bate nul pe altul, tot spunand: v ga-is van Abramovicll ~Ehei, Stepan Varlaamov Cu toate acestea, spuse ca functionarul sa astep~ teyspre a arita prietenulu Siu = om iesit demult din slujba gi care traia acum Ta yard - cat timp asteptau functionarii la el in anticamera- in sfarsit se siturara de vorbit gise saturara simai mult de tacut gi, dupa ce fumara tigari de foi, ‘adanciti in fotolii foarte confor tabile, cu spatarul mobil, el se prefacu in sfarsit c&-31 aduce aminte de ceva si-i spuse secretarului care Se oprise in uga cu referatele: — Mi se pare ca agteaptd uP functionar dincolo. Spuneti-i cd poate sa intre, ‘Varand infatigarea umila 2a ‘Akaki Akakieviei $i ‘uniforma lui veche, s¢ intoarse spre el si- ‘cu un glas sec si ferm, pe care girl studiase singus la al in odaie, in fata oglinzii, cue saptamana inainte de ‘si fi primit postul actual st gradul de general: —Ce doresti? “{kaki Akakievici simise ined dinain® cum il cu- prindea sila obligatorieintro {mprejurare ca aceast]194 tdci puti utin si, { 2 si, in Permitea 0 vorbire lier chiar mai des decat © mant: Ai a ‘a nowd-nouta, de care f menesc, si ri hl ts ae ic ise adreseazi lui s& interying M2" sualtul, sa intre in corespondent, cadet lenta cu domnul oh. nl oben litmei ister, sau c See cualtcineva, si sa lu se stie din ce motive, puree. ees Asura j ina in can sper Hi didu tamu Itadata cuvantul ‘ ‘ USeSe jefuyj Nie ieee purtare, mang Plu generalului prea familia alti Akai Akai ~Ce-icu dumne; Sy a a neata, stimate d _ te domn? urm mosti randuiala? Nu sti unde a vente stii unde a intr at? Nu $tii ce a se cale urmeaza orice chestiune? 7 cerere la cancelarie, a aa oe la seful de sect rului, care m; 5 iar fi Intai trebuia sg care ar fi mers la geful d ie, acesta 0 transi t-O mit Excelent ab manda ERclei.spuseAkaki Akaievic a : i, ad tn acl eg CuTa Pe care ma aves si sii Indranena ge gam essa sudone, mam A secretarii... asta oe Pe Excelenta Voastra, pentru eet, ait, urs oameni de nad Nace aidejde... unde ai mat lua use Personajul marcant... De cap astfel de oe De unde fi-au intrat in eure ri? Ce-i rizvritire wimpors ein Soe ses ara see Alkali Akakie ete marcant nu observase ci eazi ck dacd el aay pees Cinetzeci de ani, Insem- aceasta putea fi considerat ‘ oneal ete tun om tani, neva de saptezeci. tea se adica in comparatie cu ci- * Denurire \veche pentru prefect de poitie i ==<2o“ povestii din Petersburg su cncine vorbestit Iida sama cine st in fata alt Teintreb dacd prices asta aumial eneralul batu din picior st ridica glasul lao 4, incat il putea speria nu numai pe ¢ oricare altul. Akaki Akakievici incepu sa tremure din tot tru 4 se tina pe picioare. S-ar fi ott atat de inalt akaki Akakievicl, cl p fnmarmuri, se cating, sul sinu mai fu in stare s Prabusit dacd nu se repezeau indata usierii s2-I susti- na. 1] scoasera afara aproape fara cunostinta. In acest I marcant, multumit c& efectul intre- ile si nespus de incantat la gandul pe un om sa-si piarda timp, personajul cuse toate asteptar €4 doar cu vorba il poate face Shiar cunogtinta, se uit cu coada ochiului la priete~ hul sau, ca si vada cum priveste acesta lucrurile, $i constati cu mare satisfactie cd prietenul se gasea in cea mai nehotarata stare de spirit ¢i ca incepuse sii fie fricd chiar si lui. “Akaki Akakievici nu-simai aminti nimic, mic cum coborase scara, nici cum ajunsese in strada. Nu-sisiin= tea nici miinile, nici picioarele. In viata Jui nu fusese mustruluit de un general, si inca de unul strain care hu era din departamental siu. Mergea prin viscolul care guiera pe strizi, cu gura cAscatd, poticnindu-se de marginea trotuarului, Dupa obiceiul Petersburgului Vantul batea dintr-odata din toate partile $i din toate ulicioarele. Intr-o clip’, il cuprinsera durerile de gat, gi cand ajunse acasd, nu mai era in stare si scoata un Sr want, Se umilase tot sise culcd in pat. Tat cat de pu- ternica poate fi cateodat’ 0 mustruluire cum trebuie. ‘A doua zi, avea febra mare. Datorita ajutorului mari~ rimos al climei Petersburgului, boala igi urma cursul196 NV. Gogo} Se - ‘ povestiri din Petersburg 197 ru cA n-avea mostenitori, fasase 0 mostenire foarte cu mult mai ai repede deca veni doctorul ia le decat se pute, decat sa-i i pipai puls t s-i prescr: pulsul, nu rand pent a AStepty d pentru ca k in primul Sig Hi jucrutis eitiaacgs ; as i fra ajutorul e aldclea e ten a ¢ ca in dou zile m, ics, ict, anume legaturd de pene de gasca, 0 testea gazd’, lumneata, maica, spus ik sigur, 5 de hartic albé oficial, tret perechi de ciorapi doi-trei Sezd8, nu-i mai pierde tim el nord de Michal dela pantalont st haltul bine-cunoscut mira olraclivde bred eg ee ee | ee ries cu toate aceste lucruri, numa Prcascimpripentrucl eet de ag mnege | Syammezeu ste. Marturisesc Ch isi povestitorul nu Auzise oare Akaki Ak: carn | /Bpieteresat de asta” Akaks Aleta wet spuse despre dansul? $i akievici aceste yor vnitir si inmormantat, far Petersburgul ramase fara ? Si daca | e fatale ‘Akaki Akakievici, c@ $ cum acesta nu traise niciodata te totdeauna fiinfa aceea, de ai le auzise, > Al zguduiser (apie acolo. Disparu pen! meni ocrotita, niman imeni, si neluaté in seam: ralist caruia nu-i scapa ni ele oare? fi pa Despre take aecereg ae tuPa viata lui nenorec: Pe fac ou una mai ciudata: ear ni ee neconteninvedsin comanda omanta cu nis ta. Ba il vedea pe Petrovic si ee epotrivahotlo nk ema ottimpul es acung sub pa simes intreba de ce state ata, pand si de sub plapumd. Ba ae ie ol halal vets jens i i se parea ca se gi si aan ascultandu-i mustrarile Pe forma unei mantale, inseninandu-i pent clipa viata sfirgit, chiar injure sim iertafi, Excelent’, bain Bore, dar nenorocica impacsn CON jai, toare, asa panei vorbele cele mai ingrozi- ‘eum cade si asupra farilor sia puternicilor lumii... La lui gazda isi ficea cruce, cici nv cateva zile dupa moarte, il ta acasa un usier de la auzise niciodata asa ceva de la el, mai ales cA acest departament, cH ‘ordinul sa se prezinte numal idecat, jl chema seful. Dar usierul se intoarse fara nui drag’, de care nu se interes 4 nici macar de vreun natu- ici chiar 0 musca obignuita, far s-o prinda intr-un ac sis-0 cence la microscops fiinga care indurase supusé baliocit™ Je cancelariei $i coborase in mormant fara si fi facut cee extraordi nar, si careia totus, cel putin Inainis de sfarsitul vietii, tiaparuse, pentru o clips, up musafir prietenos, sub Vorbe urmau intotde Voastra*. auna dupa cuvintele: f Sex pentru ci bacticai gic ae cuvinte fara gir, din ae a Pied un rezultat si spuse cA ‘Akaki nu mai putea ven: le gi cuvintele ‘ih ae se vedea numai ci ginduri- fRind intrebat De cet raspunse: dezordonate se invarteau mereu in pai, a murit.E ingropat de patra tile. ava aflat la departament despre moartea lui An sfargit, bietul Akal ful Akaki ig tui Akakievici i Ae ee ev acival chi a é esi Ninel peptic ncis* panini si china dou ata loulit seen198 + NV. Gogo! un functi s _unctionar nou, ‘cris atat de drept, p mult mai eee sa fi 5 eee iasca, starnii " , starnind valya ici moarte, ca o ras; eae valva ined - sicd rast ‘i 4 20 cA ti, eee 0 catevaleg lucrurile, si bi: 4 de nimeni? ta pe careg qt See te! Dara sau, due ae : enotalt fantastic. peepee 20h pe MPa c& la podul Kali tersburg se is. easteptate s se arate, noapt: alinkin si mai in cara deodat, eras eee chips unui cols cep eee ees gicionac m perience cc eee aec.i, fact nici le, fie c& erau captusite ca pe toti cu pisic’, fe cu jder sau ci ert moe: fie cd erau sube de castor, d niscocih a Ban lua orice blana si ea pepe enna ces! scorere U e eden lai phan Biber faienrital ee oa pret Re agesas as bs in el pe Akaki ue : il tineau picioar a de tare, incat incepu a vi eRe icc, aa : ‘ nsul ae toate partile pea de departe cu degetu!, spinarile, nu numai al si curga plangeri ca umer! mai fi mers -, ci gi ale Sone erilor titulari — asta a" si riveasci, din prici meat intimi, sunt in primejdie Politi du orin can ca'lise luau noaptea mantaele sau mort, gi sa fie ped si fie prins cu orice chip, tora, ceea ce era ou lepsit, pentru a fi de pild’ Gardianul unui cartier ee intample intocmai as Pe an de ‘asupra faptului, in a Aa inal ci mult b Si m Car Paul mai obleg ma ; inchi al str i nu se termin, a CA povet Povestiri din Petersburg 199 ca $4 scoata mantaua de siac a unui fost muri canta din flaut, Apucandu-l 8 gavina doi tovardsi de-al lui asa ind mortul, iar el isi vari o clipa mana in 7 cizme Si-$i ScOAst tabachera de mesteacin, «mai inviora nest degerat de sase ori in gncat nici chiar un 4 traga gardianul imp ce astupa CU degetul wyutd atat de tare, incdt da ochii. Pana sé ridice gar dianul pumnii, A Ja ochi, mortul dispar, aga canici nu mai stay daca pusesera mana Pe elsau ba. De atunci, gardienit capatara o fricd 252 de mare demorti, incat se temeau $8 2 puna mane $i ii sitipau numai de departe: [ar functionarul + oi faca aparitia si din ,e incel care pevie ardianul strigt mort incepu Si-$i colo de podul Kalinkin, ingrozindw- slabi de inger Dar am lasat cu desavarsire la 0 parte personajul Fee a igcarsyde sete ae pricina intorsé turii fantastice luata de aceasta poveste, de altfel pe deplin adevarata- in primul rand, simful de dreptate ce pleca bietul Akal “Akakievicis ™ distrugere, simtt ceva asemanator cl ‘compatimirea. ‘Acest sentiment nu-i era strain. Inima fi era CAP: de porniri bune, cu toate cafoarte ‘ocupa le stingherea ‘manifestarea- tenul venit la el iesi di soarta bietului Oe