Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolaie Testimițeanu”

Referat
Depresia și probleme comportamentale

A elaborat:Horaicu Iuliana-Gabriela
Profesor: Bezu Liviu
 Depresia și probleme comportamentale
Depresia este o tulburare mentală obişnuită, caracterizată de tristeţe persistentă şi de pierderea
interesului pentru activităţile de care te bucuri în mod normal, însoţite de o incapacitate de a
desfăşura activităţi zilnice, timp de cel puţin două săptămâni.
În plus, persoanele care suferă de depresie au în mod normal câteva dintre următoarele
caracteristici: lipsa energiei, o schimbare a apetitului, insomnie sau invers dorm foarte mult,
anxietate, lipsa capacitaţii de concentrare, indecizie, nelinişte, sentimentul de a fi lipsit de
valoare, vinovăţie sau lipsă de speranţă, uneori şi gânduri de auto-vătămare sau de sinucidere.
Psihologii semnalează că depresia poate duce la suicid, iar un procent însemnat dintre cei un
million de sinucigaşi, suferă de depresie. Totodată, specialiştii spun că boala se manifestă la
nivelul corpului, a stării de spirit şi la nivel de gânduri şi nu reprezintă doar o tristeţe de moment
prin care fiecare trecem.
Depresia apare și se manifestă prin mai multe caracteristici a comportamentului. La fiecare
gând, emoţie, chimia creierului secretă neurotransmiţătorul corespondent, iar în cazul depresiei,
dopamina şi serotonina sunt deficitare.
Depresivul se simte fără forţă, în nesiguranţă, este neliniştit, are mişcări lente sau agitate,
faciesul este plângăcios, îngrijorat, mimică rigidă, riduri de expresie pronunţate. Depresivul
trăieşte sentimente de neputinţă, tristeţe, descurajare, abandon, singurătate, culpabilitate. Uneori
nu mai are niciun sentiment, este gol. Este sensibil la variaţiile meteo, are apăsări de cap, dureri
de stomac, tulburări digestive.
Gândurile care apar în depresie sunt negative referitoare la aspectul fizic, la viitor. Îşi urăşte
chipul, se simte fără valoare, îi este teamă de sărăcie, trăieşte insuficienţa, se simte păcătos.
Are teamă de eşec, se sustrage de la responsabilităţi şi evită noul, viaţa reală.
Depresia poate fi transferată genetic sau dobândită, iar cauzele depresiei sunt foarte variate.În
spatele unei depresii se pot ascunde multe suferinţe, traume, insecurităţi. Viaţa trăită  în
nesiguranţă induce stări depresive. Somajul pe termen lung, lipsa de ocupaţie, lipsa unei relaţii
de cuplu armonioase, violenţele, abuzurile, pierderea unui părinte în copilărie, evenimentele
stresante ce depăşesc 6 luni, apartenenţa la grupurile marginale, bolile grave, şocurile
emoţionale, catastrofele, pericolele, sunt factori declanşatori ai depresiei.
Apare mai frecvent la femei, dar este activă şi la bărbaţi. Bolile tiroidei, prin creşterea
cortizolului, folosirea unor medicamente (antihipertensive, hormonale, contraceptive,
energizante, antiinflamatoare, neuroleptice, citostatice etc),  produc depresia.
Consider că depresia nu ţine cont de categorie socială sau de vârstă: spre exemplu, rata bolilor
psihice a crescut cu peste 40%, în ultimii 30 de ani doar la noi în ţară, rata sinuciderilor a crescut
cu 45%, majoritatea populației sunt dependenţi de alcool, numărul dependenţilor de droguri şi
jocuri de noroc creşte alarmant, violurile, crimele sunt fenomene la fel de actuale. Tot acest
tablou reprezintă un adevărat focar de nefericire umană ce ascunde în culise o mare criză
existenţială prezentă în toate categoriile sociale, la toate categoriile de vârstă.
Există multe tipuri de depresie: tulburarea depresivă majoră, tulburarea depresivă
persistentă, tulburarea bipolară,depresia postpartum,tulburări afective sezoniere,tulburare
disforică premenstruală și depresie atipică.
Pentru a depista depresia, putem urmări câteva simptome fizice. Simptomele depresiei pot fi
complexe și pot să difere de la persoană la persoană. Deși atunci când ne gândim la depresie, de
obicei ne vin în minte manifestările psihologice, emoționale, în realitate depresia poate să
mențină si manifestări fizice. În realitate, în situația depresiei apariția manifestărilor fizice
reprezintă o situație frecvent întâlnita. Se întamplă frecvent că persoanele care suferă de depresie
să se adreseze medicului doar pentru manifestările fizice pe care le au, ceea ce face
diagnosticarea mai dificilă.
Aceste manifestări sunt: schimbări ale ciclului menstrual,lipsa de energie sau oboseală,furie fară
cauză,
persoana înceteaza să se mai exprime sau vorbește mai încet decât de obicei, prezența somnului
îndelungat sau mult mai puțin decât este obișnuit, din cauza proceselor de gândire sau pe fondul
energiei scăzute, dificultăți în concentrare, focalizare și memorare cauzate de procesele de
gândire sau de alte simptome fizice, pierderea poftei de mâncare,creșterea semnificativă a
apetitului sau invers, constipatie,dureri cronice inexplicabile: dureri de spate, de incheieturi,
dureri abdominale. Studiile au evidențiat faptul că pacienții cu depresie care au avut și
manifestări fizice au avut o perioadă mai lungă a stării depresive decât cei care nu au prezentat
dureri.
Cu toate acestea,totuși, în ciuda tuturor eforturilor, cauzele depresiei nu au fost pe deplin
înțelese. Viziunea unanimă actuală asupra cercetării și clinicilor impune un model biopsihosocial
în care atât tulburările biochimice la nivelul creierului, cât și cauzele psihologice (personalitate
fragilă) sau sociale (stres cotidian, evenimente negative de viață, mediu) sunt introduse la
debutul depresiei. ostilitate etc.). În aproape un sfert din cazuri, primul episod depresiv apare ca
reacție la un eveniment negativ al vieții. Mai târziu, totuși, episoadele pot recidiva fără niciun
motiv aparent.
Unele medicamente pot provoca și efecte depresive: antihipertensive, contraceptive orale și
hormoni, stimulente sau supresoare ale poftei de mâncare, analgezice și antiinflamatoare, agenți
antibacterieni și antifungici.Dintre bolile frecvente care pot contribui la depresie, cele mai
frecvente sunt neurologice (boli cerebrale, epilepsie), endocrinologice (boala tiroidiană și alte
boli endocrine), infecțioase (infecție HIV, mononucleoză, pneumonie virală și bacteriană,
tuberculoză) și inflamatorii.
La femei, posibilele cauze suplimentare ale depresiei includ menopauza, sindromul premenstrual
și nașterea recentă.Riscul este mai mare pentru persoanele cu antecedente de suferință
emoțională sau boli mintale familiale, consum de alcool sau de substanțe.
Aproape un sfert dintre tineri au un episod depresiv grav până la vârsta de 24 de ani, iar acest
grup de populație prezintă cel mai mare risc de a provoca depresie. Depresia, instaurată în
această perioadă critică a vieții, poate avea consecințe de amploare pe termen scurt, inclusiv
afectarea relațiilor interpersonale, funcționarea socială și profesională deficitară și riscul de
dependență sau consum de substanțe, dar și pe termen lung, afectând toate dezvoltarea
neuropsihologica.
În concluzie, din punct de vedere al psihoterapiei, depresia este rezultatul unui scenariu de
viaţă fără iubire, fără apreciere. Mai mult decât atât, individul suferă comportament nestabil şi
agresivitatea blocată este orientată către sine. Pierzând obiectul iubirii, el devine masochist, îşi
face rău alegând să sufere, este pasiv, se consideră victim, este trist, disperat, fricos, se simte
singur. Găsim în viaţa lui nevoi relaţionale nesatisfăcute: nevoia de securitate, de reciprocitate,
de acceptare, de autodefinire, de impact, de exprimare, de iubire. Este evitant şi înţepenit,
undeva, în trecut. Se manifestă ca un copil blocat sau prea supus.