26.02.

2020, CLASA A IV-A

SCENARIU DIDACTIC - ACTIVITATEA NR 3: GEOGRAFIE

Proiect didactic
DATA: 26 Februarie 2020 – Activitatea nr 3
CLASA a IV-a
ARIA CURRICULARĂ: OM ȘI SOCIETATE
DISCIPLINA: GEOGRAFIE
ARIA CURRICULARĂ: OM ȘI SOCIETATE
UNITATEA TEMATICĂ: MARI UNITĂȚI GEOGRAFICE ALE ȚĂRII
TEMA ZILEI: ” ȚARA MEA, UN COLȚ DE RAI!”
SUBIECTUL LECŢIEI: DELTA DUNĂRII
FORMA DE REALIZARE: activitate integrată
TIPUL LECŢIEI: lecție mixtă – consolidarea cunoștințelor predate anterior: Câmpiile și predare de noi conținuturi: Delta Dunării
Secvențele Ob. Conţinut ştiinţific – activități de învățare STRATEGIA DIDACTICĂ Evaluare
învățării/ Op. Activitatea învățătorului Activitatea elevilor Metode şi Mijloace de Forme de (metode şi
durata procedee învățământ organizare indicatori)
1.Moment OA1 Se creează condiţiile optime pentru buna desfăşurare a Elevii precizeaza că activitatea nr. 3 Conversaţia Manuale, Frontal Observare
organizatoric 1’ OA2 activităţii propuse (spaţiu educaţional, materiale, climat din orar este geografia. euristică caiete sistematică
psiho-afectiv).
3.Captarea şi OA1 Captarea atenţiei se face prin următoarea ghicitoare : Elevii vor indica răspunsul’’harta’’. Expunerea Text suport Frontal Observare
orientarea ’’ Toate strânse pe-o hârtie – anexa sistematică
atenţiei Fie munte sau câmpie,
5’ Fie ţară, sat sau apă, Conversaţia
Ne arată lumea toată.’’ euristică

„Spargerea gheţii”: Elevii aleg un element geografic.

Joc: „Eu sunt ...... pentru că îmi place că sunt........”
Ex: Eu sunt un munte pentru că îmi place că sunt cea
mai înaltă formă de relief. Problematiza Individual Aprecieri
Eu sunt apă curgătoare pentru că îmi place că străbat rea verbale
multe forme de relief.
3.Anunţarea OM1 Se face legătura cu lecția de LLR, elevii sunt întrebați Elevii asculta precizările învațătoarei. Explicaţia Frontal Observare

1
temei şi a care era destinația lui Goe – București. Unde se află Conversaţia sistematică
obiectivelor situată capitala țării? În Câmpia Română.
2’ Astăzi la Geografie vom consolida lecția de ora trecută
despre câmpii și vom trece mai departe la lecția despre
Delta Dunării. Vom desfăşura diverse exerciții despre
această lecție.
4.Dirijarea OC1 1. Reactualizarea cunoștințelor studiate anterior: LUCRUL CU HARTA Expunerea Frontal Observarea
învăţării OC2 câmpiile 10’ Identifică pe hartă Câmpia Română, Conversația sistematică
25’ OC3 stabilind limitele acesteia precum și Lucrul cu HARTA
OC4 - Cu ce culoare sunt reprezentate pe hartă câmpiile ? câteva dintre câmpiile mai mici ale harta Individual Aprecieri
( Pe hartă, câmpiile sunt reprezentate cu Câmpiei Române: Exerciţiul verbale
culoarea verde.) CâmpiaPiteştilor- este cea mai Activitate
- Indicaţi pe hartă râurile care traversează Câmpia de înaltă, ajunge până la 300 m; independentă Pe grupe
Vest. CâmpiaSiretului-are suprafeţe joase,
( Someşul, Crişul Repede, Crişul Alb, Crişul care ajung la 10 m;
Negru, Mureş, Timiş) CâmpiaBărăganului- este foarte
- Ce denumire poartă Câmpia de Vest dincolo de cunoscută, are canale de irigaţie;
graniţă? CâmpiaVlăsiei- aici se aflăcapitala
( Dincolo de graniţă, Câmpia de Vest poartă ţării, Bucureşti;
denumirea de ’’Câmpia Panonică’’) CâmpiaPloieştilor.
- Indicaţi pe hartă râurile care traversează Câmpia Indică pe hartă râurile care străbat
Română. această unitate de relief (Jiul, Oltul,
( Jiu, Olt, Argeş, Ialomiţa, Buzău, Siret) Argeşul, Dâmboviţa, Ialomiţa,
- Care sunt câmpiile care formează Câmpia Română? Prahova, Buzăul şi Siretul). Identifică
(Câmpia Romanaţilor, Câmpia Burnozului, Câmpia pe hartă cele mai importante dintre
Vlăsiei, Câmpia Bărăganului) oraşele situate în Câmpia Română.
Solicită elevii să identifice plantele
2. Predare lecția nouă – Delta Dunării 15’ care cresc în zona de câmpieEnumeră
Astăzi vom învăța despre Delta Dunării. Mai întâi animale din zona de câmpie.Enumeră
vom viziona un material ppt despre cel mai tânăr pământ informaţii despre resursele naturale Material
OC1 al țării noastre. de subsol (petrol şi gaze naturale). ppt, Laptop,
OC2 ’Care este cea mai joasă şi nouă regiune de internet,
OC4 câmpie situată în partea de est a ţării, la vărsarea Dunării Elevii răspund întrebărilor. Elevii Video-
OC6 în Marea Neagră ? răspund cerințelor tinând cont de proiector
 Brainstromnig”-ul : Se va scrie pe tablă „Delta explicațiile și cerințele învățătoarei.
Dunării”. Elevii vor scrie in lanț, tot ceea ce le trece prin
minte legat de această noţiune. 1’
 Vizionare material PPT 3’

2
  Lucrul cu harta – pe baza schemei lecției-de
lipit în caiete 9’ Frontal

( Delta Dunării)
-Unde se află Delta Dunării? Individual
(Delta Dunării se află în partea de EST a ţării, la vărsarea
Dunării în Marea Neagră. Delta Dunării este într-o
OC1 continuă formare datorită aluviunilor ( nisip şi mâl) Pe grupe
OC2 aduse de Dunăre pe care le depune înainte de a ajunge în
OC4 mare. Astfel, de la an la an , Delta Dunării este tot mai
OC6 întinsă. Delta Dunării este cuprinsă între cele trei braţe
ale Dunării :
- la nord, braţul Chilia ;
- la est de Tulcea, braţul Sulina ;
- la sud , braţul Sfântul Gheorghe.
Se explică elevilor că, din loc în loc, deasupra
apelor, se văd ridicături de pământ înguste şi lungi
formate din depunerea aluviunilor. Ele se numesc
grinduri (Chilia, Letea, Caraorman, Stipoc, Sărăturile) și
constituie zone înalte ale Deltei Dunării. Însă cea mai
mare partea a Deltei Dunării este ocupată de zone joase,
acoperite tot timpul sau din când în când cu apă, ce
cuprind : bălţile, lacurile, mlaştinile, canalele şi braţele
Dunării.
O parte din suprafaţa deltei a fost îndiguită şi
transformată în teren agricol unde se cultivă porumb,
grâu, legume şi plante furajere.
Delta Dunării este considerată un paradis al
plantelor şi animalelor în care trăiesc 300 de specii de
păsări : lebede, pelicani, lopatari, cocori, egrete, raţe şi
gâște sălbatice, etc. Unele dintre acestea trăiesc
permanent în deltă, altele pleacă spre ţările calde de unde
revin primăvara. Hrana preferată a păsărilor o constituie
insectele, dar şi peştele ( peste 60 de specii : somn, caras,
ştiucă, crap, sturion,etc).
Stufărişurile şi pădurile adăpostesc animale
precum : vidra, nurca, vulpea, lupul, câinele enot,
bizamul, hermelina, nutria, etc.
Unele dintre aceste păsări şi animale au fost

3
 declarate monumente ale naturii : nurca, câinele enot,
OC1 nutria, pelicanul, precum şi nufărul.
OC2 Delta Dunării se află printre cele mai importante
OC4 zone turistice din ţara noastră. Pentru a proteja acest
OC6 paradis de distrugere şi poluare, Delta Dunării a fost
declarată rezervaţie naturală.

5.Realizarea OC3 Vor rezolva fişele date: Elevii ascultă cu interes expunerea Conversaţia Frontal Observarea
feed-back-ului şi 1-4 învățătoarei. Ei rezolvă apoi fișa Exerciţiul Individual sistematică
fixarea primită, conform indicațiilor. Activitate Aprecieri
cunoştinţelor independentă verbale
5’

6.Asigurarea OC3 Evaluarea formativă se realizează sub forma unei Elevii rezolvă cerințele: Explicaţia Fişe de Individual Capacitate
retenţiei şi a OA1 conexiuni inverse. Li se propune elevilor completarea Exerciţiul lucru, a elevilor
transferului OM1 unui rebus, în măsura în care timpul o va permite. A Joc didactic diplome de a-şi
3’ 1               organiza
1) Cea mai mare apă curgătoare din ţară (fluviu)…….. 2             ideile!
2) Pe hartă se reprezintă cu culoarea verde…….
3            
3) Braţ al Deltei Dunării situat la nord…...
4) Delta Dunării se află în judeţul……… 4            
5) Ţara noastră se află pe continentul…. 5            
B
7. OC1 Concluziile lecției: Explozia stelară: Elevii fac aprecieri asupra modului Conversaţia Fişe de Individual Analiza
a.Analiza OC5 Se prezintă elevilor cele patru steluţe, de culori diferite, de lucru al lor si al colegilor, lucru lucrarilor
rezultatelor OA1 şi se citeşte întrebarea scrisă pe fiecare, în măsura ăn evidențiind aspectele pozitive precum
activităţii și OM1 care timpul o va permite. și obiectivele operaționale prezentate Exercițiul Observarea
reactalizarea la începutul orei de geografie. sistematica
C
obiectivelor C
A
operaționale 2’ E
? R
b.Evaluarea C U E
U N ?
5’ M D
? E?
Se precizează faptul că fiecare grup va formula numai
întrebări (din lecţie) care să conţină întrebarea scrisă pe
steluţa lor.
„Jocul întrebărilor”

4
 După ce elevii au formulat întrebările se iniţiază un joc,
prin care copiii adresează celorlalţi întrebările formulate
în grupul lor. Se răspunde la întrebări.
8. Încheierea OA1 Se vor face aprecieri generale și individuale asupra Ascultă aprecierile şi indicaţiile Explicaţia Frontal Aprecieri
activităţii și participării la lecție şi a comportamentului . privind rezolvarea temei. Conversaţia verbale
tema pentru Se dă urmatoarea tema :
acasă ’’Imaginaţi-vă că sunteţi într-o excursie în
2’
Delta Dunării. Scrieţi părinţilor voştri o
scrisoare, folosindu-vă de cunoştinţele
dobândite astăzi.’’ 

Se oferă indicaţii privind rezolvarea temei pentru acasă.

Fișă de lucru
Delta Dunării
Aşezată în ......României, ............. ...........este un pământ veşnic tânăr și unic în lume. Este un paradis al vegetaţiei, al
peştilor şi păsărilor, protejat de .........., ocrotit la nivel internaţional.
Delta Dunării este străbătută de cele trei braţe ale Dunării:...............,
..................... şi ............... Dunărea care apoi se revarsă în Marea Neagră.
................... ..................... este o oază de linişte şi relaxare, un tărâm al încântării sufleteşti, o relaxare turistică şi nu în
ultimul rând o poartă economică prin navigaţie.

Explozia stelară:

5
Se prezintă elevilor cele patru steluţe, de culori diferite, şi se citeşte întrebarea scrisă pe fiecare.

CE? CAR
E?

CU UND
M? E?

.Se precizează faptul că fiecare grup va formula numai întrebări (din lecţie) care să conţină întrebarea scrisă pe steluţa lor.

„Jocul întrebărilor”
După ce elevii au formulat întrebările se iniţiază un joc, prin care copiii adresează celorlalţi întrebările formulate în grupul lor. Se răspunde la
întrebări.

6
 Câmpia

Câmpia este cea mai joasă unitate de relief, cu aspect neted, cu înalțimi cuprinse intre 300 m și 200 m. Prezintă cele mai fertile soluri, dintre toate formele de relief.
În România, câmpiile se află în S – Câmpia Română și în V – Cîmpia de Vest. Alte zone din țară cu aspect de câmpie, sunt mai înalte, având caracteristici de deal sau de
podiș.

Câmpiile sunt brăzdate de râuri, care formează văi largi ce au lunci roditoare. Pădurile sunt rare însă unele zone prezintă mici ridicături de nisip care se numesc DUNE.
Clima este secetoasă vara, aspră și geroasă iarna. Câmpiile au sisteme de irigații care asigură cantitatea de apă necesară pentru o dezvoltarea culturilor agricole: cereale, cartof,
sfeclă de zahăr, legume, floarea-soarelui. În Câmpia de Vest unde precipitațiile sunt bogate s-au construit diguri, pentru prevenirea inundațiilor. Dincolo de graniță, Câmpia de
Vest se numește Câmpia Panonică.
Populația din zonele de câmpie este numeroasă.
Flora: stejar pufor, tei, alun, arin, plop, măceș și alți arbuști.
Fauna: mamifere (mistreț, vulpe) păsări: (prepeliță, potârniche, fazan, uliu), rozătoare (hârciog, iepure, popândău, șoarece) , pești.
În subsol există resurse de gaze și petrol, iar resursele de suprafață sunt: roci, materiale de construcție, terenuri arabile, ape sărate sau amare, ape termale.
Subunitățile Câmpiei Române:
Cele mai înalte câmpii din Câmpia Română sunt: (Câmpia Romanaţilor, Câmpia Burnozului, Câmpia Vlăsiei, Câmpia Bărăganului, Câmpia Piteștilor )
 Câmpia Piteştilor- este cea mai înaltă, ajunge până la 300 m;
 Câmpia Siretului -are suprafeţe joase, care ajung la 10 m;
 Câmpia Bărăganului - este foarte cunoscută și fertilă, are numeroase canale de irigaţie;
 Câmpia Vlăsiei - aici se află capitala ţării, Bucureşti;
 Câmpia Ploieştilor
 Câmpia Olteniei

Subunitățile Câmpiei de Vest:

 Câmpia Banatului
 Câmpia Crișurilor
 Câmpia Someșului

Râurile care străbat Câmpia Română: Jiul, Oltul, Argeşul, Dâmboviţa, Ialomiţa, Prahova, Buzăul şi Siretul.
Cele mai importante dintre oraşele situate în Câmpia Română: București, Craiova, Slatina, Ploiești, Buzău.

7
 DELTA DUNĂRII

Este cel mai tânăr teritoriu al țării noastre, format la vărsarea Dunării în Marea Neagră. Apele Dunării aduc mari cantități de aluviuni (nisip și mâl) care se depun, formând cea
mai nouă și cea mai joasă unitate de relief a țării noastre. Cea mai mare parte a Deltei este formată din ape, zonele de uscat se numesc grinduri ( Chilia, Letea, Caraorman,
Stipoc, Sărăturile)
Dunărea se varsă în mare prin 3 brațe: (S) Sfântul Gheorghe, (E) Sulina, (N) Chilia.
O parte din suprafaţa deltei a fost îndiguită şi transformată în teren agricol unde se cultivă porumb, grâu, legume şi plante furajere.

Delta Dunării este considerată un paradis al plantelor şi animalelor în care trăiesc 300 de specii de păsări : lebede, pelicani, lopatari, cocori, egrete, raţe şi gâște sălbatice, etc.
Unele dintre acestea trăiesc permanent în deltă, altele pleacă spre ţările calde de unde revin primăvara. Hrana preferată a păsărilor o constituie insectele, dar şi peştele ( peste
60 de specii : somn, caras, ştiucă, crap, sturion,etc). Stufărişurile şi pădurile adăpostesc animale precum : vidra, nurca, vulpea, lupul, câinele enot, bizamul, hermelina, nutria,
etc.

Flora: trestie, papură, nufăr.

Unele dintre aceste păsări, animale și plante au fost declarate monumente ale naturii : nurca, câinele enot, nutria, pelicanul, precum şi nufărul.

Delta Dunării se află printre cele mai importante zone turistice din ţara noastră. Pentru a proteja acest paradis de distrugere şi poluare, Delta Dunării a fost declarată rezervaţie
naturală.