Program de educație continua si formare profesionala

„Evaluator al riscurilor de accidentare si sănătate in munca”

TITLUL PROIECTULUI DE CERTIFICARE A

COMPETENȚELOR
Evaluarea nivelului de risc pentru postul de SUDOR ELECTRIC din cadrul S.C. AB S.R.L.

COORDONATOR, ABSOLVENT,
Prof.univ.dr.ing Radu-Iacob COTETIU Catalin-George DULGHERU

1|92
 2016

CUPRINS

INTRODUCERE 4
PARTEA I: PREZENTAREA METODEI ELABORATE DE I.N.C.D.P.M. BUCUREŞTI
PENTRU EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI
ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ 6
CAPITOLUL 1: PREMISE TEORETICE 7
1.1.Relaţia risc – securitate 7
1.2.Noţiunea de risc acceptabil 8
1.3.Determinarea coordonatelor riscului 10
CAPITOLUL 2: DESCRIEREA METODEI 19
2.1.Scop şi finalitate 19
2.2.Principiul metodei 19
2.3.Utilizatori potenţiali 19
2.4.Etapele metodei 20
2.5.Instrumente de lucru utilizate 20
CAPITOLUL 3: APLICAREA METODEI 22
3.1.Procedura de lucru 22
3.2.Condiţii de aplicare 26
PARTEA a II-a: UTILIZAREA METODEI ELABORATE DE I.N.C.D.P.M. BUCUREŞTI
PENTRU EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI
ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ 27
CAPITOLUL 4: EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNĂVIRE
PROFESIONALĂ PENTRU LOCUL DE MUNCĂ „CROITOR” 28
4.1.Procesul de muncă 28
4.2.Elementele componente ale sistemului de muncă evaluat 28
4.3.Factorii de risc identificaţi 30
4.4.Fişa de evaluare a POSTULUI de muncă 35
4.5. Interpretarea rezultatelor evaluării 53
4.6. Fişa de măsuri propuse 55

2|92
BIBLIOGRAFIE 70
Anexa 1: Lista de identificare a factorilor de risc 71
Anexa 2: Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc
asupra organismului uman 75
Anexa 3: Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor acţiunii factorilor de risc
asupra organismului uman 78
Anexa 4: Grila de evaluare a riscurilor combinaţie între gravitatea consecinţelor şi
probabilitatea producerii lor 79
Anexa 5: Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate 80
Anexa 6: Fişa de evaluare a POSTULUI de muncă 81
Anexa 7: Fişa de măsuri propuse 82
Anexa 8: Ordinea ierarhică a măsurilor de prevenire 83
Anexa 9: Fişa de post 84
Anexa 10: Statistica accidentelor aferenta anului 2014 90

3|92
 INTRODUCERE

Punctul de plecare în optimizarea activităţii de prevenire a accidentelor de muncă şi

îmbolnăvirilor profesionale într-un sistem îl constituie evaluarea riscurilor din sistemul
respectiv.
Indiferent că este vorba de un loc de muncă, un atelier sau o întreprindere, o
asemenea analiză permite ierarhizarea riscurilor în funcţie de dimensiunea lor şi alocarea
eficientă a resurselor pentru măsurile prioritare.
Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul
analizat şi cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinaţiei dintre doi parametri: gravitatea şi
frecvenţa consecinţei maxime posibile asupra organismului uman. Se obţin astfel niveluri de
risc parţiale pentru fiecare factor de risc, respectiv niveluri de risc global pentru întregul
sistem analizat.
Acest principiu de evaluare a riscurilor este inclus deja în standardele europene (CEI
812/85, respectiv EN 292-1/1991, EN 1050/96) şi stă la baza diferitelor metode cu
aplicabilitate practică. Astfel, SR EN 292-1/1996, preluat în România după standardul
european amintit, în capitolul 6 precizează că „factorii ce trebuie luaţi în considerare la
evaluarea riscului sunt probabilitatea producerii unei leziuni sau afectări a sănătăţii şi
gravitatea maximă previzibilă a leziunii sau afectării sănătăţii”.
Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă conţine următoarele prevederi
care vizează obligativitatea evaluării riscurilor:
 angajatorul are obligaţia „să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea
lucrătorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de muncă, a substanţelor sau
preparatelor chimice utilizate şi la amenajarea locurilor de muncă” (art. 7, alin. 4,
lit. a);

4|92
  angajatorul are obligaţia „să realizeze şi să fie în posesia unei evaluări a riscurilor
pentru securitatea şi sănătatea în muncă, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la
riscuri specifice” (art. 12, alin. 1, lit. a).
De asemenea, prin prevederile art. 13, lit. b, Legea nr. 319/2006 a securităţii şi
sănătăţii în muncă stabileşte faptul că, pentru asigurarea condiţiilor de securitate şi sănătate
în muncă şi pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, angajatorii au
obligaţia „să întocmească un plan de prevenire şi protecţie compus din măsuri tehnice,
sanitare, organizatorice şi de altă natură, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care să îl aplice
corespunzător condiţiilor de muncă specifice unităţii”.

Pentru facilitarea îndeplinirii obligaţiilor legale ale angajatorilor în domeniul evaluării

riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională au fost concepute şi sunt utilizate în
prezent un număr relativ mare de metode.
Din multitudinea de metode utilizate pe plan mondial şi naţional pentru evaluarea
riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională, în cadrul lucrării de dizertaţie s-a optat
pentru utilizarea metodei elaborate de I.N.C.D.P.M. Bucureşti. Această metodă a fost avizată
de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale în anul 1993 şi a fost experimentată până în
prezent în majoritatea ramurilor industriale, aducându-i-se permanent îmbunătăţiri.
Metoda elaborată de I.N.C.D.P.M. Bucureşti face parte din categoria metodelor
analitice, semicantitative şi constă, în esenţă, în identificarea tuturor factorilor de risc din
sistemul analizat (loc de muncă) cu ajutorul unor liste de control prestabilite şi cuantificarea
dimensiunii riscului pentru fiecare factor de risc în parte, pe baza combinaţiei dintre
gravitatea şi frecvenţa consecinţei maxime previzibile. Nivelul de risc global, pe loc de
muncă, se determină ca medie ponderată a nivelurilor de risc parţiale, astfel încât
compensările să fie minime. Nivelul de securitate rezultă indirect, fiind invers proporţional cu
nivelul de risc.
Aplicarea metodei se finalizează cu două documente centralizatoare pentru fiecare loc
de muncă: fişa de evaluare a riscurilor şi fişa de măsuri propuse.
În prima fişă se înscriu factorii de risc identificaţi, parametrii de cuantificare ai
acestora, consecinţa maximă previzibilă, clasele de gravitate şi frecvenţă, nivelul de risc
pentru fiecare factor de risc în parte şi nivelul de risc global pe loc de muncă.
Fişa a doua conţine măsurile tehnice şi organizatorice necesare pentru combaterea
acţiunii fiecărui factor de risc de la locul de muncă evaluat, ierarhizate în funcţie de nivelurile
de risc, începând cu nivelurile foarte mari (7, 6, 5, 4, 3, 2, 1). Prin aplicarea acestor măsuri
locul de muncă trece de la un nivel de risc superior la niveluri inferioare.
În prima parte a lucrării de absolvire este prezentată o descriere detaliată a metodei
elaborate de I.N.C.D.P.M. Bucureşti (finalitate, principiu, utilizatori, etape, mod de aplicare,

5|92
procedura de lucru şi condiţii de aplicare), precum şi a instrumentelor de lucru (lista de
identificare a factorilor de risc, lista de consecinţe, scala de cotare a gravităţii şi a frecvenţei,
grila de încadrare a nivelurilor de risc etc.).
Partea a doua a lucrării de absolvire este dedicată prezentării modului concret de
utilizare a metodei elaborate de I.N.C.D.P.M. Bucureşti în vederea evaluării riscurilor de
accidentare şi îmbolnăvire profesională pentru locurile de muncă ”SUDOR ELECTRIC” din
cadrul S.C AB S.R.L.

PARTEA I

PREZENTAREA METODEI ELABORATE

DE I.N.C.D.P.M. BUCUREŞTI PENTRU EVALUAREA RISCURILOR
DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNǍVIRE PROFESIONALǍ

6|92
 CAPITOLUL 1

PREMISE TEORETICE

1.1.RELAŢIA RISC – SECURITATE

În terminologia de specialitate, securitatea omului în procesul de muncă este
considerată ca acea stare a sistemului de muncă în care este exclusă posibilitatea de
accidentare şi îmbolnăvire profesională.
În limbajul uzual, securitatea este definită ca faptul de a fi la adăpost de orice pericol,
iar riscul – posibilitatea de a ajunge într-o primejdie, pericol potenţial 1.
Dacă luăm în considerare sensurile uzuale ale acestor termeni, se poate defini
securitatea ca starea sistemului de muncă în care riscul de accidentare şi îmbolnăvire este
zero.
Prin urmare, securitatea şi riscul sunt două noţiuni abstracte, contrare, care se exclud
reciproc.
În realitate, datorită trăsăturilor oricărui sistem de muncă, nu se pot atinge asemenea
stări cu caracter de absolut. Nu există sistem în care să fie exclus complet pericolul potenţial
de accidentare sau îmbolnăvire; apare întotdeauna un risc „rezidual", fie şi numai datorită
imprevizibilităţii acţiunii omului. Dacă nu se fac intervenţii corectoare pe parcurs, acest risc
rezidual creşte, pe măsură ce elementele sistemului de muncă se degradează prin
„îmbătrânire".
În consecinţă, sistemele pot fi caracterizate prin „niveluri de securitate", respectiv
„niveluri de risc", ca indicatori cantitativi ai stărilor de securitate, respectiv de risc. Definind
securitatea ca o funcţie de risc y = f(x), unde , se poate afirma că un sistem va fi cu
atât mai sigur, cu cât nivelul de risc va fi mai mic şi reciproc. Astfel, dacă riscul este zero, din
relaţia dintre cele două variabile rezultă că securitatea tinde către infinit, iar dacă riscul tinde
către infinit, securitatea tinde către zero (figura 1.1):
.

1
Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române, editat sub egida Academiei României

7|92
 Fig. 1.1 Relaţia risc – securitate

În acest context, în practică trebuie admise o limită de risc minim, respectiv un nivel al
riscului diferit de zero, dar suficient de mic pentru a se considera că sistemul este sigur, ca şi
o limită de risc maxim, care să fie echivalentă cu un nivel atât de scăzut de securitate, încât
să nu mai fie permisă funcţionarea sistemului.

1.2.NOŢIUNEA DE RISC ACCEPTABIL

Riscul a fost definit în literatura de specialitate în domeniul securităţii muncii prin
probabilitatea cu care, într-un proces de muncă, intervine un accident sau o îmbolnăvire
profesională, cu o anumită frecvenţă şi gravitate a consecinţelor.
Într-adevăr, dacă admitem un anumit risc, putem să-l reprezentăm, în funcţie de
gravitatea şi probabilitatea de producere a consecinţelor, prin suprafaţa unui dreptunghi F 1,
dezvoltat pe verticală; rezultă că aceeaşi suprafaţă poate fi exprimată şi printr-un pătrat F 2
sau printr-un dreptunghi F3 extins pe orizontală (figura 1.2).
În toate cele trei cazuri riscul este la fel de mare. În consecinţă, putem atribui unor
cupluri gravitate – probabilitate diferite, acelaşi nivel de risc.
Dacă unim cele trei dreptunghiuri printr-o linie trasată prin vârfurile care nu sunt pe
axele de coordonate, obţinem o curbă cu alură de hiperbolă, care descrie legătura dintre cele
două variabile: gravitate – probabilitate. Pentru reprezentarea riscului funcţie de gravitate şi
probabilitate, standardul CEN-812/85 defineşte o astfel de curbă drept „curbă de
acceptabilitate a riscului" (figura 1.3).

8|92
 Fig. 1.2 Reprezentarea grafică a echivalenţei riscurilor caracterizate prin cupluri
diferite de gravitate – probabilitate

Fig. 1.3 Curba de acceptabilitate a riscului

Această curbă permite diferenţierea între riscul acceptabil şi cel inacceptabil. Astfel,
riscul de producere a unui eveniment A, cu consecinţe grave, dar frecvenţă foarte mică,
situat sub curba de acceptabilitate, este considerat acceptabil, iar riscul evenimentului B, cu
consecinţe mai puţin grave, dar cu o probabilitate mai mare de apariţie, ale cărui coordonate
se situează deasupra curbei, este inacceptabil.

9|92
 De exemplu, în cazul unei centrale atomice se iau astfel de măsuri încât riscul unui
eveniment nuclear – fie el riscul evenimentului A – este caracterizat printr-o gravitate
extremă a consecinţelor, dar de o probabilitate de producere extrem de mică. Din cauza
frecvenţei foarte reduse de apariţie, activitatea este considerată sigură şi riscul acceptat de
societate.
În schimb, dacă pentru riscul evenimentului B luăm ca exemplu accidentul rutier din
activitatea unui conducător auto, deşi acest tip de eveniment provoacă consecinţe mai puţin
grave decât un accident nuclear, probabilitatea de producere este atât de mare (frecvenţă
foarte ridicată), încât locul de muncă al şoferului este considerat nesigur (risc inacceptabil).
Orice studiu de securitate are drept obiectiv stabilirea riscurilor acceptabile. O
asemenea tratare a riscului ridică două probleme:
 cum se stabilesc coordonatele riscului: cuplul gravitate – probabilitate;
 ce coordonate ale riscului se vor alege pentru a delimita zonele de acceptabilitate de
cele de inacceptabilitate.
Pentru a le rezolva, premisa de la care s-a pornit în elaborarea metodei de evaluare a
fost relaţia risc – factor de risc.

1.3.DETERMINAREA COORDONATELOR RISCULUI

Existenţa riscului într-un sistem de muncă este datorată prezenţei factorilor de risc de
accidentare şi îmbolnăvire profesională. Prin urmare, elementele cu ajutorul cărora poate fi
caracterizat riscul, deci pot fi determinate coordonatele sale, sunt de fapt probabilitatea cu
care acţiunea unui factor de risc poate conduce la accident şi gravitatea consecinţei acţiunii
factorului de risc asupra victimei.
În consecintǎ, pentru evaluarea riscului, respectiv a securităţii, este necesară
parcurgerea următoarelor etape:
a. identificarea factorilor de risc din sistemul analizat;
b. stabilirea consecinţelor acţiunii asupra victimei, ceea ce înseamnǎ
determinarea gravitǎţii lor;
c. stabilirea probabilitǎţii de acţiune a lor asupra executantului;
d. atribuirea nivelurilor de risc funcţie de gravitatea şi probabilitatea consecinţelor
acţiunii factorilor de risc.
a.Modelul teoretic al genezei accidentelor de muncă şi bolilor profesionale elaborat în
cadrul I.N.C.D.P.M. Bucureşti, abordând sistematic cauzalitatea acestor evenimente, permite
elaborarea unui instrument pragmatic pentru identificarea tuturor factorilor de risc dintr-un
sistem.
În condiţiile unui sistem de muncă real, aflat în funcţiune, nu există suficiente resurse
(de timp, financiare, tehnice etc.) pentru ca să se poată interveni simultan asupra tuturor
factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională. Chiar dacă ar exista, criteriul

10 | 9 2
eficienţei (atât în sensul restrâns, al eficienţei economice, cât şi al celei sociale) interzice o
astfel de acţiune. Din acest motiv, nici în cadrul analizelor de securitate nu se justifică luarea
lor integral în considerare. Din multitudinea factorilor de risc a căror înlănţuire se finalizează
potenţial cu un accident sau o îmbolnăvire, factorii care pot reprezenta cauze finale, directe,
sunt cei a căror eliminare garantează imposibilitatea producerii evenimentului, deci devine
obligatorie orientarea studiului asupra acestora.
b.Diferenţierea riscurilor în raport cu gravitatea consecinţei este uşor de realizat.
Indiferent de factorul de risc şi de evenimentul pe care-l poate genera, consecinţele asupra
executantului pot fi grupate după categoriile definite prin lege: incapacitate temporară de
muncă, invaliditate şi deces. Mai mult, pentru fiecare factor de risc se poate afirma cu
certitudine care este consecinţa sa maximă posibilă. De exemplu, consecinţa maximă
posibilă a electrocutării va fi întotdeauna decesul, în timp ce consecinţa maximă a depăşirii
nivelului normat de zgomot va fi surditatea profesională – invaliditate. Cunoscând tipurile de
leziuni şi vătămări, ca şi localizarea potenţială a acestora, în cazul accidentelor şi bolilor
profesionale, aşa cum sunt ele precizate de criteriile medicale de diagnostic clinic, funcţional
şi de evaluare a capacităţii de muncă elaborate de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii şi
Solidarităţii Sociale (Anexa 2), se poate aprecia pentru fiecare factor de risc în parte la ce
leziune va conduce in extremis, ce organ va fi afectat şi, în final, ce tip de consecinţă va
produce: incapacitate, invaliditate sau deces. La rândul lor, aceste consecinţe se pot
diferenţia în mai multe clase de gravitate. De exemplu, invaliditatea poate fi de gradul I, II sau
III, iar incapacitatea: mai mică de 3 zile (limita minimă stabilită prin lege pentru definirea
accidentului de muncă), între 3 – 45 zile şi între 45 – 180 zile. Ca şi în cazul probabilităţii de
producere a accidentelor sau îmbolnăvirilor, putem stabili şi pentru gravitatea consecinţelor
mai multe clase, după cum urmează:
 clasa 1: consecinţe neglijabile (incapacitate de muncă mai mică de 3 zile);
 clasa 2: consecinţe mici (incapacitate cuprinsă între 3 – 45 zile, care necesită
tratament medical);
 clasa 3: consecinţe medii (incapacitate 45 – 180 zile, tratament medical şi
spitalizare);
 clasa 4: consecinţe mari (invaliditate gradul III):
 clasa 5: consecinţe grave (invaliditate gradul II);
 clasa 6: consecinţe foarte grave (invaliditate gradul I);
 clasa 7: consecinţe maxime (deces).
c.Referitor la frecvenţă, este cunoscut că accidentul sau boala sunt evenimente
aleatorii. Prin urmare, factorii de risc se vor diferenţia între ei prin faptul că fiecare conduce
cu o altă probabilitate la producerea unui accident sau a unei îmbolnăviri. De exemplu,
probabilitatea de producere a unui accident datorită mişcării periculoase a organelor în

11 | 9 2
mişcare ale unei foreze este diferită faţă de cea a producerii, la acelaşi loc de muncă, a unui
accident datorită trăsnetului. De asemenea, acelaşi factor va putea fi caracterizat printr-o altă
frecvenţă de acţiune asupra executantului, în diverse momente ale funcţionării unui sistem
de muncă sau în sisteme analoge, în funcţie de natura şi de starea elementului generator.
Astfel, probabilitatea de electrocutare prin atingere directă la manevrarea unui aparat
acţionat electric este mai mare dacă acesta este vechi şi are uzată izolarea de protecţie a
conductorilor, decât dacă aparatul este nou.
Din punct de vedere al operativităţii, nu se poate lucra însă cu probabilitǎţi
determinate strict pentru fiecare factor de risc. În unele cazuri, ele nici nu pot fi calculate,
cum se întâmplă cu factorii proprii executantului.
Probabilitatea de a acţiona într-o anumită manieră generatoare de accident nu poate fi
decât aproximată. În alte situaţii, calculul necesitat de determinarea riguroasă a probabilitǎţii de
producere a consecinţei este atât de laborios, încât ar fi mai costisitor şi mai îndelungat decât
aplicarea efectivă a măsurilor de prevenire. De aceea ar fi mai indicat să se stabilească
probabilitǎţile, de regulă, prin apreciere şi să se grupeze pe intervale. Este mai uşor şi mai
eficient pentru scopul urmărit să se aproximeze că un anumit accident este probabil să fie
generat de acţiunea unui factor de risc cu o frecvenţă mai mică de o dată la 100 de ore.
Diferenţa faţă de nişte valori riguroase de 1 la 85 ore sau 1 la 79 ore este nesemnificativă,
evenimentul putând fi caracterizat în toate trei cazurile ca fiind foarte frecvent.
Din acest motiv, dacă utilizăm intervalele precizate în CEI 812/1985, obţinem 5 grupe
de evenimente, pe care le putem ordona astfel:
 extrem de rare: P < 10-7/h;
 foarte rare: 10-7 < P < 10-5/h;
 rare: 10-5 < P < 10-4/h;
 puţin frecvente: 10-4 < P < 10-3/h;
 frecvente: 10-3 < P < 10-2/h;
 foarte frecvente: P > 10-2/h.
Vom atribui acum fiecărei grupe o clasă de probabilitate, de la 1 la 6, aşa încât vom
spune că evenimentul E1, a cărui frecvenţă probabilă de producere este de P 1 < 10-7/h, este de
clasa 1 de probabilitate, iar evenimentul E 6, cu frecvenţa P6 >10-2/h, este de clasa a 6-a de
probabilitate. Obţinem o scală de cotare a probabilităţii cum este cea din Anexa 5.
d.Având la dispoziţie aceste două scale – de cotare a probabilităţii şi a gravităţii
consecinţelor acţiunii factorilor de risc (Anexa 5) – putem să asociem fiecărui factor de risc
dintr-un sistem un cuplu de elemente caracteristice, gravitate – probabilitate, pentru fiecare
cuplu stabilindu-se un nivel de risc.
Pentru atribuirea nivelurilor de risc, respectiv de securitate s-a utilizat curba de
acceptabilitate a riscului.

12 | 9 2
 Mai întâi, deoarece gravitatea este un element mai important din punct de vedere al
finalităţii protecţiei muncii, s-a admis ipoteza că are o incidenţă mult mai mare asupra
nivelului de risc decât frecvenţa. În consecinţă, corespunzător celor 7 clase de gravitate s-
au stabilit 7 niveluri de risc, în ordine crescătoare, respectiv 7 niveluri de securitate, dată fiind
relaţia invers proporţională între cele două stări (risc – securitate):
– N1 – nivel minim de risc  – S7 – nivel maxim de securitate;
– N2 – nivel foarte mic de risc  – S6 – nivel foarte mare de securitate;
– N3 – nivel mic de risc  – S5 – nivel mare de securitate;
– N4 – nivel mediu de risc  – S4 – nivel mediu de securitate;
– N5 – nivel mare de risc  – S3 – nivel mic de securitate;
– N6 – nivel foarte mare de risc  – S2 – nivel foarte mic de securitate;
– N7 – nivel maxim de risc  – S1 – nivel minim de securitate.
Dacă luăm în considerare toate combinaţiile posibile ale variabilelor specificate, câte
două, obţinem o matrice Mg,p cu 7 linii – g, care vor reprezenta clasele de gravitate, şi 6
coloane – p – clasele de probabilitate:

Mg,p =

Reprezentînd grafic (figura 1.4) matricea în cadrul unui sistem de coordonate

rectangulare obţinem un dreptunghi a cărui bază (abscisa) o constituie mulţimea claselor de
probabilitate, înălţimea (ordonata) – clasele de gravitate, iar suprafaţa sa: mulţimea
nivelurilor de risc posibile:

De asemenea, cu ajutorul fiecăruia dintre cupluri descriem un dreptunghi care

considerăm că figurează un risc; fiecărei microsuprafeţe îi vom atribui un nivel de risc, astfel
încât prin reuniune să obţinem:

13 | 9 2
 Fig. 1.4. Reprezentarea grafică a matricei cuplurilor de variabile
gravitate – probabilitate (mulţimea nivelurilor de risc):
g – clasă de gravitate; p – clasă de probabilitate

Observaţie:
Din considerente practice, la construirea graficului s-au acceptat următoarele
convenţii:
 atât pe axa Og, cât şi pe axa Op, clasele corespunzătoare au fost figurate prin
segmente egale, deşi diferenţele între gravităţile evenimentelor de la o clasă la
alta, cât şi intervalele de timp în cazul claselor de probabilitate, pe baza cărora s-
au determinat, nu sunt egale;
 pentru intervalele care reprezintă clasele de gravitate s-au folosit segmente cu
lungime mai mare decât pentru cele care delimitează clasele de frecvenţă (1 1/2 - 1),
tocmai datorită premisei că gravitatea are o pondere mult mai mare în
dimensiunea riscului.

14 | 9 2
 Prin suprapunerea succesivă, în anumite condiţii, a curbei de acceptabilitate a riscului
asupra reprezentării obţinute a mulţimii nivelurilor de risc s-a stabilit încadrarea cuplurilor pe
niveluri de risc, aşa cum se explicitează în continuare.
Menţinând logica reprezentării prin segmente egale a claselor, rezultă că şi curbele
care delimitează nivelurile de risc trebuie să fie echidistante. În consecinţă, împărţim
diagonala mare a dreptunghiului care semnifică suma mulţimilor nivelurilor de risc în 7
segmente egale, prin care se vor trasa curbele.
Nivelul 1 – nivel minim de risc acceptabil
Limita din dreapta a primului segment este unul dintre punctele prin care se va trasa
curba nivelului 1. Luăm acum în considerare toate cuplurile în care gravitatea intră cu
valoarea 1 (linia 1 a matricei Mg,p).
Într-adevăr, toţi factorii de risc a căror consecinţă posibilă este incapacitate de muncă
mai mică de 3 zile pot fi consideraţi ca fiind de nivel minim de risc acceptabil, evenimentele
produse neconstituind subiect al prevenirii (nu sunt accidente de muncă; de regulă, sunt
tratate ca incidente şi eliminarea lor face obiectul acţiunii de mărire a confortului în muncă,
nu a securităţii). Cuplul limită este cel în care gravitatea are valoarea 1 şi probabilitatea
valoarea 6.
Trasăm prin cele două puncte astfel stabilite o curbă având alura curbei de
acceptabilitate stabilită prin CEN-815/85 (figura 1.5 a).

Fig. 1.5a Trasarea curbelor nivelurilor de risc.

Stabilirea punctelor prin care se traseazǎ curbele de nivel;

15 | 9 2
 curba de nivel 1 (risc minim acceptabil)

Suprafaţa care este delimitată de laturile dreptunghiului şi de curba trasată va

reprezenta grafic nivelul 1 de risc. Toţi factorii de risc ce pot fi caracterizaţi prin cupluri ale
căror coordonate generează puncte situate în interiorul suprafeţei astfel delimitate sau pe
curbă vor fi consideraţi de nivel 1 de risc, respectiv 7 de securitate.
Din reprezentarea grafică (figura 1.5 a), rezultă că din matricea Mg,p, nivelului 1 de risc
îi corespunde submatricea:

= şi elementul (2,1).

Nivelul 2 – 7
Trasăm curbele pentru nivelurile 2 - 6 paralel la curba de nivel de risc minim acceptabil
prin punctele care delimitează segmentele stabilite pe diagonala dreptunghiului mulţimii
nivelurilor de risc (figura 1.5 b).

Fig. 1.5b Trasarea curbelor nivelurilor de risc.

Trasarea curbelor pentru nivelurile 2 – 7;
nivel de risc maxim acceptabil şi critic.

16 | 9 2
Nivelul de risc 1 – cuplurile g-p: (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1);
Nivelul de risc 2 – cuplurile g-p: (2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1);
Nivelul de risc 3 – cuplurile g-p: (2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) (7,1);
Nivelul de risc 4 – cuplurile g-p: (3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) (7,2);
Nivelul de risc 5 – cuplurile g-p: (4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3);
Nivelul de risc 6 – cuplurile g-p: (5,6) (6,4) (6,5) (7,4);
Nivelul de risc 7 – cuplurile g-p: (6,6) (7,5) (7,6).

Ca şi mai sus, secţiunea delimitată de curba nivelului 1 şi de curba imediat superioară

va reprezenta grafic nivelul 2; tuturor factorilor de risc pentru care cuplurile gravitate –
probabilitate generează puncte situate în interiorul acestei suprafeţe sau pe limita sa
superioară li se alocă nivelul 2 de risc.
Similar se atribuie nivelurile 3, 4, ..., 6.
Suprafeţei delimitate de curba nivelului 6 şi de cele două laturi superioare ale
dreptunghiului i se alocă nivelul 7.
Interpretând reprezentarea din figura 1.5 b rezultă că fiecărui nivel de risc îi
corespunde cel puţin o submatrice din matricea Mg,p:

- nivelul 2: şi elementul (4,1);

- nivelul 3: şi elementul (4,2);

- nivelul 4: ;

- nivelul 5: ;

- nivelul 6: şi elementele (5,6), (7,4);

- nivelul 7: elementul (6,6) şi submatricea: .

Din relaţia risc – securitate definită se deduce imediat că nivelul 7 de risc reprezintă un
nivel critic, la care securitatea sistemului este minimă. Dincolo de această limită, securitatea
tinde către zero, deci desfăşurarea procesului de muncă nu mai poate avea loc, deoarece ea
ar fi echivalentă cu producerea accidentului sau îmbolnăvirii. Despre factorii de risc
caracterizaţi prin cuplurile (6,6), (7,5), (7,6) se poate afirma că ei vor conduce rapid şi cu
certitudine la producerea evenimentului extrem – decesul (pericol iminent).

17 | 9 2
 Reglementările normative din majoritatea ţărilor nu permit însă atingerea stadiului
critic. Pentru aceasta, în general, se stabilesc pentru fiecare factor de risc fie limite maxime
sub formă de valori, în cazul factorilor a căror formă de manifestare poate fi caracterizată prin
elemente măsurabile, fie interdicţii – factorii la care măsurătorile nu sunt posibile. Normele
respective corespund unui nivel de risc maxim acceptabil, care diferă de la o ţară la alta, în
funcţie de condiţiile economice şi sociale.
Autorii metodei elaborate în cadrul I.N.C.D.P.M. Bucureşti considerǎ cǎ pentru ţara
noastrǎ ar fi indicat ca nivelul de risc maxim acceptabil sǎ corespundǎ nivelului 3,5. Aceasta
ar însemna în primul rând ca autorizarea de funcţionare a agenţilor economici din punct de
vedere al protecţiei muncii sǎ se acorde numai dacǎ evaluarea riscurilor la locurile de muncǎ
confirmǎ nedepǎşirea acestui nivel.
Plecând de la premisele teoretice prezentate anterior, a fost elaboratǎ metoda de
evaluare a riscurilor de accidentare şi îmbolnǎvire profesionalǎ la locurile de muncă, metodǎ
care va fi prezentată în continuare.

CAPITOLUL 2

DESCRIEREA METODEI

2.1.SCOP ŞI FINALITATE
Metoda elaboratǎ în cadrul I.N.C.D.P.M. Bucureşti are ca scop determinarea
cantitativă a nivelului de risc/securitate pentru un loc de muncă, sector, secţie sau
întreprindere, pe baza analizei sistemice şi evaluării riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire
profesională. Aplicarea metodei se finalizează cu un document centralizator (FIŞA DE
EVALUARE A POSTULUI DE MUNCĂ), care cuprinde nivelul de risc global pe loc de
muncă.
Fişa POSTULUI de muncă astfel întocmită constituie baza fundamentării programului de
prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale pentru locul de muncă,
sectorul, secţia sau întreprinderea analizată.

18 | 9 2
 2.2. PRINCIPIUL METODEI
Esenţa metodei constă în identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat
(loc de muncă) pe baza unor liste de control prestabilite şi cuantificarea dimensiunii riscului
pe baza combinaţiei dintre gravitatea şi frecvenţa consecinţei maxim previzibile.
Nivelul de securitate pentru un loc de muncă este invers proporţional cu nivelul de
risc.

2.3.UTILIZATORI POTENŢIALI
Metoda poate fi utilizată atât în faza de concepţie şi proiectare a locurilor de muncă,
cât şi în faza de exploatare. Aplicarea ei necesită însă echipe complexe formate din
persoane specializate atât în securitatea muncii, cât şi în tehnologia analizată (evaluatori +
tehnologi).
În prima situaţie, metoda constituie un instrument util şi necesar pentru proiectanţi în
vederea integrării principiilor şi măsurilor de securitate a muncii în concepţia şi proiectarea
sistemelor de muncă.
În faza de exploatare, metoda este utilă personalului de la compartimentele de
protecţie a muncii din întreprinderi pentru îndeplinirea următoarelor atribuţii:
analiza pe o bază ştiinţifică a stării de securitate a muncii la fiecare loc de muncă;
fundamentarea riguroasă a programelor de prevenire.

2.4.ETAPELE METODEI
Metoda cuprinde următoarele etape obligatorii:
1. definirea sistemului de analizat (loc de muncă);
2. identificarea factorilor de risc din sistem;
3. evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională;
4. ierarhizarea riscurilor şi stabilirea priorităţilor de prevenire;
5. propunerea măsurilor de prevenire.

2.5.INSTRUMENTE DE LUCRU UTILIZATE

Etapele necesare pentru evaluarea securităţii muncii într-un sistem, descrise anterior,
se realizează utilizând următoarele instrumente de lucru:
a. Lista de identificare a factorilor de risc;
b.Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman;
c. Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor;
d.Grila de evaluare a riscurilor;
e. Scala de încadrare a nivelurilor de risc, respectiv a nivelurilor de securitate;
f. Fişa POSTULUI de muncă – document centralizator;

19 | 9 2
 g.Fişa de măsuri propuse.

Conţinutul şi structura acestor instrumente sunt prezentate în continuare.

 Lista de identificare a factorilor de risc (Anexa 1) este un formular care
cuprinde, într-o formă uşor identificabilă şi comprimată, principalele categorii de factori de
risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională, grupate după criteriul elementului generator
din cadrul sistemului de muncă (executant, sarcină de muncă, mijloace de producţie şi mediu
de muncă).

 Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului

uman (Anexa 2) este un instrument ajutător în aplicarea scalei de cotare a gravităţii
consecinţelor. Ea cuprinde categoriile de leziuni şi vătămări ale integrităţii şi sănătăţii
organismului uman, localizarea posibilă a consecinţelor în raport cu structura anatomo-
funcţională a organismului şi gravitatea minimă – maximă generică a consecinţei.

 Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor acţiunii factorilor de risc

asupra organismului uman (Anexa 5) este o grilă de clasificare a consecinţelor în clase de
gravitate şi clase de probabilitate a producerii lor.
Partea din grilă referitoare la gravitatea consecinţelor se bazează pe criteriile medicale
de diagnostic clinic, funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă elaborate de Ministerul
Sănătăţii şi Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.
În ceea ce priveşte clasele de probabilitate, în urma experimentărilor s-a optat în
forma finală a metodei pentru adaptarea standardului Uniunii Europene, astfel încât în locul
intervalelor precizate de acesta s-au luat în considerare următoarele:
- clasa 1 → frecvenţa evenimentului: o datǎ la peste 10 ani;
- clasa 2 → frecvenţa de producere: o dată la 5 –10 ani;
- clasa 3 → o dată la 2 – 5 ani;
- clasa 4 → o dată la 1 – 2 ani;
- clasa 5 → o dată la 1 an – 1 lună;
- clasa 6 → o dată la mai puţin de o lună.

 Grila de evaluare a riscurilor (Anexa 4) este de fapt transpunerea sub formă

tabelară a graficului din figura 1.5b prezentată în capitolul precedent. Liniile din tabel sunt
liniile claselor de gravitate din grafic, iar coloanele – coloanele claselor de probabilitate.
Fiecare căsuţă corespunde câte unui punct din grafic, de coordonatele g,p. Culorile diferite
marchează secţiunile obţinute în grafic prin trasarea curbelor de nivel.
Cu ajutorul grilei se realizează exprimarea efectivă a riscurilor existente în sistemul
analizat, sub forma cuplului gravitate – frecvenţă de apariţie.

20 | 9 2
  Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii (Anexa 5),
construită pe baza grilei de evaluare a riscurilor, este un instrument utilizat în aprecierea
nivelului riscului previzionat, respectiv a nivelului de securitate.
Scala cuprinde în fapt cele 7 zone din matricea Mg,p (capitolul 1), transformate în niveluri,
numerotate de la 1 la 7 pentru nivelul de risc şi de la 7 la 1 pentru nivelul de securitate.
În zona centrală a formularului sunt prezentate explicit elementele din submatricele
delimitate, precum şi elementele singulare corespunzătoare fiecărui nivel de risc, respectiv
toate cuplurile gravitate – probabilitate aferente nivelurilor de risc.

 Fişa de evaluare a POSTULUI de muncă (Anexa 6) este documentul

centralizator al tuturor operaţiilor de identificare şi evaluare a riscurilor de accidentare şi/sau
îmbolnăvire profesională. Ca urmare, acest formular cuprinde:
 date de identificare a POSTULUI de muncă: unitatea, secţia (atelierul), locul de
muncă;
 date de identificare a evaluatorului: nume, prenume, funcţie;
 componentele generice ale sistemului de muncă;
 nominalizarea factorilor de risc identificaţi;
 explicitarea formelor concrete de manifestare a factorilor de risc identificaţi
(descriere, parametri şi caracteristici funcţionale);
 consecinţa maximă previzibilă a acţiunii factorilor de risc;
 clasa de gravitate şi probabilitate previzionată;
 nivelul de risc.

 Fişa de măsuri propuse (Anexa 7) este un formular pentru centralizarea

măsurilor de prevenire necesare de aplicat, rezultate din evaluarea POSTULUI de muncă
sub aspectul securităţii muncii.

CAPITOLUL 3

APLICAREA METODEI

3.1.PROCEDURA DE LUCRU
a.Constituirea echipei de analiză şi evaluare

21 | 9 2
 Primul pas în aplicarea metodei îl reprezintă constituirea echipei de analiză şi
evaluare. Aceasta va cuprinde specialişti în domeniul securităţii muncii şi tehnologi, buni
cunoscători ai proceselor de muncă analizate.
Înainte de începerea activităţii, membrii echipei trebuie să cunoască în detaliu metoda
de evaluare, instrumentele utilizate şi procedurile concrete de lucru. De asemenea, este
necesară o minimă documentare prealabilă asupra locurilor de muncă şi proceselor
tehnologice care urmează să fie analizate şi evaluate.
După constituirea echipei de analiză şi evaluare, respectiv după însuşirea metodei, se
trece la parcurgerea etapelor propriu-zise.

b.Descrierea sistemului de analizat

În această etapă se efectuează o analiză detaliată a POSTULUI de muncă, urmărind:
 identificarea şi descrierea componentelor sistemului şi modului său de funcţionare:
scopul sistemului, descrierea procesului tehnologic, a operaţiilor de muncă,
maşinile şi utilajele folosite - parametri şi caracteristici funcţionale, unelte etc.;
 precizarea în mod expres a sarcinii de muncă ce-i revine executantului în sistem
(pe baza fişei postului, a ordinelor şi deciziilor scrise, a dispoziţiilor verbale date în
mod curent etc.);
 descrierea condiţiilor de mediu existente;
 precizarea cerinţelor de securitate pentru fiecare componentă a sistemului, pe
baza normelor şi standardelor de securitate a muncii, precum şi a altor acte
normative incidente.
Informaţiile necesare pentru această etapă se preiau din documentele întreprinderii
(fişa tehnologică, cărţile tehnice ale maşinilor şi utilajelor, fişa postului pentru executant,
caiete de sarcini, buletine de analiză a factorilor de mediu, norme, standarde şi instrucţiuni
de securitate a muncii). O sursă complementară de informaţii pentru definirea sistemului o
constituie discuţiile cu lucrătorii de la locul de muncă analizat.

c.Identificarea factorilor de risc din sistem

În această etapă, esenţială pentru calitatea analizei, se stabileşte pentru fiecare
componentă a sistemului de muncă evaluat (respectiv loc de muncă), în baza listei
prestabilite (Anexa 1) ce disfuncţii poate prezenta, în toate situaţiile previzibile şi probabile de
funcţionare.
Pentru identificarea tuturor riscurilor posibile este deci necesară simularea funcţionării
sistemului şi deducerea respectivelor abateri. Aceasta se poate face fie printr-o analiză
verbală cu tehnologul, în cazul unor locuri de muncă relativ puţin periculoase, în care
disfuncţiile accidentogene (sau generatoare de îmbolnăviri) sunt cvasievidente, fie prin
aplicarea metodei arborelui de evenimente.

22 | 9 2
 De asemenea, simularea se poate realiza concret, pe un model experimental sau prin
procesare pe computer.
Indiferent de soluţia adoptată, metodele de lucru sunt observarea directă şi deducţia
logică.
În cazul factorilor de risc obiectivi (generaţi de mijloacele de producţie sau mediul de
muncă), identificarea lor este relativ uşoară, cunoscându-se parametrii şi caracteristicile
funcţionale ale maşinilor, utilajelor, instalaţiilor, proprietăţile fizico-chimice ale materiilor şi
materialelor utilizate sau dispunându-se de buletinele de analiză a condiţiilor de mediu.
Referitor la executant, operaţia este mult mai dificilă şi implică un grad ridicat de
nedeterminare. Pe cât posibil, se analizează toate erorile previzibile şi probabile ale acestuia
în raport cu sarcina de muncă atribuită, sub forma omisiunilor şi acţiunilor sale greşite,
precum şi impactul lor asupra propriei sale securităţi şi asupra celorlalte elemente ale
sistemului.
Identificarea factorilor de risc dependenţi de sarcina de muncă se realizează, pe de o
parte, prin analiza conformităţii dintre conţinutul său şi capacitatea de muncă a executantului
căruia îi este atribuită, iar pe de altă parte, prin precizarea eventualelor operaţii, reguli de
muncă, procedee de lucru greşite.
Factorii de risc identificaţi se înscriu în Fişa de evaluare a POSTULUI de muncă
(Anexa 6), unde se mai specifică, în aceeaşi etapă, şi forma lor concretă de manifestare:
descrierea acestora şi dimensiunea parametrilor prin care se apreciază respectivul factor (de
exemplu, rezistenţa la apăsare, forfecare, greutate şi dimensiuni, curba C z etc.).

d.Evaluarea riscurilor
Pentru determinarea consecinţelor posibile ale acţiunii factorilor de risc se utilizează
lista din Anexa 2. Gravitatea consecinţei astfel stabilite se apreciază pe baza grilei din Anexa
5.
Informaţii importante pentru aprecierea cât mai exactă a gravităţii consecinţelor
posibile se obţin din statisticile accidentelor de muncă şi bolilor profesionale produse la locul
de muncă respectiv sau la locuri de muncă similare.
Pentru determinarea frecvenţei consecinţelor posibile se foloseşte scala din Anexa 5.
Încadrarea în clasele de probabilitate se face după ce se stabilesc, pe bază statistică sau de
calcul, intervalele la care se pot produce evenimentele (zilnic, săptămânal, lunar, anual etc.).
Intervalele respective se transformă ulterior în frecvenţe exprimate prin număr de evenimente
posibile pe an.
Rezultatul obţinut în urma procedurilor anterioare se identifică în Grila de evaluare a
riscurilor (Anexa 4) şi se înscrie în Fişa POSTULUI de muncă (Anexa 6). Cu ajutorul scalei
de încadrare a nivelurilor de risc/securitate se determină apoi aceste niveluri pentru fiecare
factor de risc în parte. Se obţine astfel o ierarhizare a dimensiunii riscurilor la locul de muncă,

23 | 9 2
ceea ce dă posibilitatea stabilirii unei priorităţi a măsurilor de prevenire şi protecţie, funcţie de
factorul de risc cu nivelul cel mai mare de risc.
Nivelul de risc global (Nr) pe locul de muncă se calculează ca o medie ponderată a
nivelurilor de risc stabilite pentru factorii de risc identificaţi. Pentru ca rezultatul obţinut să
reflecte cât mai exact posibil realitatea, se utilizează ca element de ponderare rangul
factorului de risc, care este egal cu nivelul de risc.
În acest mod, factorul cu cel mai mare nivel de risc va avea şi rangul cel mai mare. Se
elimină astfel posibilitatea ca efectul de compensare între extreme, pe care îl implică orice
medie statistică, să mascheze prezenţa factorului cu nivel maxim de risc.
Formula de calcul al nivelului de risc global este următoarea:

unde:
Nr este nivelul de risc global pe loc de muncă;
ri - rangul factorului de risc „i”;
Ri - nivelul de risc pentru factorul de risc „i”;
n - numărul factorilor de risc identificaţi la locul de muncă.
Nivelul de securitate (NS) pe loc de muncă se identifică pe Scala de încadrare a
nivelurilor de risc/securitate, construită pe principiul invers proporţionalităţii nivelurilor de risc
şi securitate.
Atât nivelul de risc global, cât şi nivelul de securitate se înscriu în Fişa POSTULUI de
muncă (Anexa 6).
În cazul evaluării unor macrosisteme (sector, secţie, întreprindere), se calculează media
ponderată a nivelurilor medii de securitate determinate pentru fiecare loc de muncă analizat
din componenţa macrosistemului (locurile de muncă similare se consideră ca un singur loc
de muncă), pentru a se obţine nivelul global de securitate a muncii pentru
atelierul/secţia/sectorul sau întreprinderea investigată – N S:

unde:

rp este rangul POSTULUI de muncă „p” (egal ca valoare cu nivelul de risc al

POSTULUI);
n - numărul de locuri de muncă analizate;
Nsp - nivelul mediu de securitate a muncii pentru locul de muncă „p”.

24 | 9 2
 e.Stabilirea măsurilor de prevenire
Pentru stabilirea măsurilor necesare îmbunătăţirii nivelului de securitate a sistemului
de muncă analizat se impune luarea în considerare a ierarhiei riscurilor evaluate, conform
Scalei de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii în ordinea:
7 – 1 dacă se operează cu nivelurile de risc;
1 – 7dacă se operează cu nivelurile de securitate.
De asemenea, se ţine seama de ordinea ierarhică generică a măsurilor de prevenire,
respectiv:
 măsuri de prevenire intrinsecă;
 măsuri de protecţie colectivă;
 măsuri de protecţie individuală.
Măsurile propuse se înscriu în Fişa de măsuri de prevenire propuse (Anexa 7).
Aplicarea metodei se încheie cu redactarea raportului analizei. Acesta este un
instrument neformalizat care trebuie să conţină, clar şi succint, următoarele:
 modul de desfăşurare a analizei;
 persoanele implicate;
 rezultatele evaluării, respectiv fişele locurilor de muncă cu nivelurile de risc;
 interpretarea rezultatelor evaluării;
 fişele de măsuri de prevenire.

3.2.CONDIŢII DE APLICARE
Pentru ca aplicarea metodei să conducă la cele mai relevante rezultate, prima condiţie
este ca sistemul ce urmează să fie analizat să fie un loc de muncă, bine definit sub aspectul
scopului şi elementelor sale. În acest mod se limitează numărul şi tipul de interrelaţionări
potenţiale ce urmează să fie investigate şi implicit factorii de risc de luat în considerare.
O altă condiţie deosebit de importantă este existenţa unei echipe de evaluare,
complexă şi multidisciplinară, care să includă specialişti în securitatea muncii, proiectanţi,
tehnologi, ergonomi, medici specialişti în medicina muncii etc., corespunzător naturii variate
a elementelor sistemelor de muncă, dar şi a factorilor de risc. Conducătorul echipei trebuie
să fie specialistul în securitatea muncii, al cărui rol principal va fi de armonizare a punctelor
de vedere ale celorlalţi evaluatori, în sensul subordonării şi integrării criteriilor folosite de
fiecare dintre ei scopului urmărit prin analiză: evaluarea securităţii muncii.
Un avantaj al metodei elaborate în cadrul I.N.C.D.P.M. Bucureşti îl constituie faptul
că aplicarea ei nu este limitată de condiţia existenţei fizice a sistemului de evaluat. Ea poate
fi utilizată în toate etapele legate de viaţa unui sistem de muncă sau a unui element al

25 | 9 2
acestuia: concepţia şi proiectarea, realizarea fizică, constituirea şi intrarea în funcţiune,
desfăşurarea procesului de muncă.
Deoarece formele concrete de manifestare a factorilor de risc, chiar şi pentru un
sistem relativ simplu, sunt multiple, procedura de lucru în cadrul acestei metode este relativ
laborioasǎ. Aplicarea ei şi gestionarea riscurilor la locurile de muncǎ pe baza rezultatelor
obţinute necesitǎ personal specializat şi tehnicǎ de calcul.

PARTEA a II-a

26 | 9 2
 UTILIZAREA METODEI ELABORATE
DE I.N.C.D.P.M. BUCUREŞTI PENTRU EVALUAREA
RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNǍVIRE
PROFESIONALǍ

27 | 9 2
 CAPITOLUL 4

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNǍVIRE

PROFESIONALǍ PENTRU LOCUL DE MUNCĂ „SUDOR“ DIN CADRUL

S.C. AB S.R.L.

4.1.PROCESUL DE MUNCĂ
Realizare lucrări de îmbinare nedemontabile prin diverse procedee de sudură
pentru obţinerea unei game variate de servicii, folosind utilajele şi echipamentele specifice
tehnologiei de sudare indicate în documentaţia tehnică.

4.2.ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT

A. Mijloace de producţie:
- Aparat de sudură electric;
- Tub oxigen, acetilena;
- Trusă becuri sudură;
- Trusă scule sudor;
- Furtun pentru gaz;
- Matriţe pentru evitarea deformaţiilor;
- Cleşti electrozi;
- Electrozi;
- Centror pentru conducte;
- Cleme pentru contact;
- Ciocan;
- Pilă;
- Daltă;
- Perii de sârmă de oţel;
- Chei de montare-demontare.

B. Mediul de muncă
Sudorul işi desfaşoara activitatea in atelier, dar şi in aer liber (şantiere şi diverse
puncte de lucru), in funcţie de obiectul ce trebuie sudat şi de problemele apărute.
În atelier există instalaţie de exhaustare a gazelor rezultate prin sudare, spaţiul fiind

28 | 9 2
încălzit iarna. Există curenţi de aer atât de la instalaţiile de ventilare, dar şi de la aerisirea
pentru evacuarea gazelor rezultate.
Lucrul in aer liber (şantiere şi puncte de lucru) se desfaşoara in condiţii meteo
specifice anotimpurilor.
Nivelul de iluminat, ca şi cel de zgomot (la atelier) se găsesc în limita de
acceptabilitate.

C. Sarcina de muncă
Sarcina de muncă se realizează in conformitate cu Fişa de post – Anexa 9.
Principalele etape fiind următoarele:
- Sosirea la locul de muncă;
- Echiparea cu Echipamentul Individual de Protecţie(EIP);
- Informarea asupra lucrărilor ce trebuiesc executate;
- Stabilirea prioritaţilor de lucru;
- Verificare echipamente şi scule de lucru;
- Executare operaţii premergătoare şi efectuarea cordoanelor de sudură;
- Corectarea eventualelor deficienţe;
- Informare superior despre lucrările executate;
- Strangerea echipamentelor si sculelor;
- Curaţarea zonei de lucru.

D. Executantul
- Varsta peste 18 ani;
- Autorizat ISCIR;
- Instruit din punct de vedere SSM si dotat cu EIP;
- Lucrează in echipă cu alţi sudori, lăcătuşi;
- Program de lucru 8h/zi.

29 | 9 2
4.3.LISTA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC DE ACCIDENTARE ŞI
ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ PENTRU LOCUL DE MUNCĂ: SUDOR ELECTRIC-
Anexa 1

A.Factori de risc proprii executantului

 Acţiuni greşite:
F1.Schimbarea electrodului fără utilizarea mănuşilor de sudor. Atingerea electrodul
sub tensiune;
F2.Îmbinarea cablurilor pentru alimentarea circuitului de sudare înainte de
deconectarea echipamentul de sudare de la reţea;
F3.Fixare necorespunzătoare a centurii de siguranţă în cazul lucrului la înălţime;
F4.Nerespectarea prevederilor regulamentului privind circulaţia pe drumurile publice
(în calitate de pieton, pasager şi/sau de conducător auto) în timpul deplasării de la
domiciliu la locul de muncă şi invers;
F5.Cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare, alunecare sau împiedicare prin
blocarea căilor de acces şi / sau circulaţie în zona punctului de lucru;
F6.Cădere de la înălţime.

 Omisiuni:
F7.Lipsa verificării stării izolaţiei cablurilor şi a legăturilor la priza de pământ
Neverificarea clemelor de contact;
F8.Începerea lucrărilor fără verificarea condiţiilor de securitate necesare (stare tehnică
instalaţii/utilaje/echipamente/scule de lucru);
F9.Căderi de la înălţime pe fondul neutilizării corecte a întregului sortiment de
echipament de protecţie din dotare;
F10. Neefectuarea verificărilor zilnice (executate de personalul care participă la
operaţia de sudare) - înainte de punerea sub tensiune a instalaţiei;
F11. Necurăţirea locurilor în care urmează a se executa lucrări de sudare sau
tăiere de materiale inflamabile;
F12. Nefectuarea controlului medical periodic;
F13. Omiterea identificării zonelor cu risc specific;
F14. Omiterea stabilirii măsurilor necesare în caz de pericol grav şi iminent de
accidentare;

 Nesincronizări de operaţii:

30 | 9 2
 F15. Nesincronizări de operaţii (devansări, întârzieri) la manevrele/operaţiile
efectuate în deservirea echipamentului tehnic;

 Staţionari în zone periculoase

F16. Contactul cu stropi de metal topit;
F17. Staţionări / deplasări în zone periculoase.

 Efectuarea de operaţii neprevăzute prin sarcina de muncă:

F18. Intervenţii, reglaje, ungeri sau modificări la echipamentele tehnice deservite
în timpul funcţionării acestora;
F19. Efectuarea de intervenţii pentru depanarea unor defecţiuni de natură
electrică sau mecanică.

 Neutilizarea mijloacelor de protecţie:

F20. Omiterea utilizării întregului sortiment de echipament individual de protecţie,
în funcţie de factorii de risc potenţiali de accidentare/îmbolnăvire profesională
identificaţi.

 Deficienţe de pregătire profesională:

F21. Instruire necorespunzătoare în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;
Lipsa autorizării interne pentru lucrările de sudare la care poate să apară pericolul
de incendiu sau explozie. Lipsa autorizării ca montator corpuri abrazive.Omiterea
participării la instruirile în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi al situaţiilor
de urgenţa.

B.Factori de risc proprii sarcinii de muncă

 Conţinut necorespunzător al sarcinii de muncă în raport cu cerinţele de securitate:
F22. Nerespectarea tehnologiilor de lucru;
F23. Recurgerea la improvizaţii asupra sculelor/dispozitivelor folosite.

 Operaţii, reguli procedee greşite:

F24. Poziţii necorespunzătoare ale sudorului (vicioase);
F25. Manevre, procedee de lucru necorespunzătoare la operaţiile efectuate;
F26. Utilizarea unor elemente conductoare străine de izolaţie (şine, ţevi, schele
etc.) la legătura electrică între echipamentul de sudare şi piesa de sudat;
F27. Sudarea concomitentă pe aceeaşi piesă cu două instalaţii de sudare
manuală cu arc electric de curent continuu cu polarităţi opuse;

31 | 9 2
 F28. Efectuarea de operaţii neprevăzute în sarcina de muncă;
F29. Utilizarea de echipament de protecţie specific lucrului la înălţime–incomplet,
necorespunzător, neverificat;
F30. Consumul de băuturi alcoolice în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu,
prezentarea la serviciu sub influenţa acestora; Prezentarea la serviciu într-o stare
fizică necorespunzătoare în vederea realizării sarcinilor de muncă.

 Succesiune greşită a operaţiilor:

F31. Neconcordante între membrii formaţiei de lucru.

 Deficienţe de pregătire profesională:

F32. Necunoaşterea procedurilor de lucru;
F33. Efectuarea de lucrări fără emiterea permiselor de lucru necesare;
F34. Omiterea participării la instruirile periodice în domeniul securităţii şi sănătăţii
în muncă.Lipsa documentaţiilor necesare pentru efectuarea instruirilor în domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă şi pentru situaţii de urgenţă.

 Suprasolicitare fizică:
F35. Suprasolicitare fizică–lucru în poziţie ortostatică, alte poziţii de lucru forţate.
Ridicări / manipulări de sarcini

C.Factori de risc proprii mijloacelor de producţie

 Factori de risc mecanic:
F36. Surprinderea de rostogolirea materialului/pieselor asupra cărora se efectuează
lucrări de sudură, neasigurat adecvat. Piese, repere asupra cărora se efectuează
lucrări de sudură electrică, fără verificarea orizontalităţii, imposibilităţii de deplasare
necomandate, etc.;
F37. Surprinderea/lovirea de mijloacele de transport auto (la deplasarea pe căile de
acces şi circulaţie, în calitate de conducător auto sau pasager în mijloacele de
transport – deplasare la puncte lucru sau traseu domiciliu - punct de lucru);
F38. Surprinderea de proiectarea de corpuri şi sau particule la operaţiile de polizare;
F39. Surprinderea de proiectarea de corpuri şi sau particule la operaţiile de polizare;
F40. Surprinderea de rostogolirea/răsturnarea de materiale depozitate
necorespunzător în atelier.

 Factori de risc termic:

F41. Contact cutanat cu obiecte/suprafeţe cu temperaturi foarte scăzute (iarna) sau
ridicate (vara);

32 | 9 2
 F42. Surprinderea de flăcări, flame în urma potenţialelor începuturi de
incendiu.Surprinderea de explozii.

 Suprafeţe sau contururi periculoase:

F43. Contactul cu obiecte, scule, părţi ale echipamentelor tehnice cu suprafeţe
înţepătoare, tăioase sau abrazive, cu temperatură ridicată;
F44. Folosirea de scule de mână necorespunzătoare (chei decalibrate, dălţi şi
ciocane cu suprafeţe de percuţie deformate/fisurate).

 Factori de risc electric:

F45. Lipsa dispozitivului care să întrerupă funcţionarea în gol a instalaţiei pentru
protecţia împotriva electrocutării la atingerea electrodului sau a altei părţi a
circuitului de sudare, în instalaţiile de sudare în curent alternativ;
F46. Electrocutare prin atingere directă şi/sau indirectă – panouri electrice
deschise, improvizaţii la realizarea legăturilor electrice, prize de împământare
necorespunzătoare, cabluri electrice deteriorate; Poziţionarea cablurilor electrice
de sudură pe căile de acces şi circulaţie; Intervenţia neautorizată în instalaţii
electrice pentru verificări şi/sau efectuarea de reparaţii;
F47. Părţi active accesibile, cu excepţia circuitelor de sudare, neacoperite cu o
izolaţie care să reziste la eforturi mecanice, electrice şi termice la care poate fi
solicitată în timpul funcţionării şi care să le protejeze împotriva atingerilor
accidentale;
F48. Conductoare de protecţie pentru legare la pământ cu secţiune
necorespunzătoare şi nelegate rigid la centura de împământare;
F49. Neasigurarea protecţiei împotriva electrocutării prin atingere indirectă, datorată
tensiunii de alimentare, prin legarea la nul, suplimentară prin legare la pământ, sau
prin legare la pământ, drept protecţie principală, suplimentată de utilizarea unui
dispozitiv pentru protecţia automată la curenţii de defect (PACD), în funcţie de
protecţia adoptată;
F50. Circuitul de sudare al instalaţiei de sudare neseparat galvanic de circuitul de
alimentare de la reţea.

 Alte riscuri:
F51. Dotarea necorespunzătoare şi/sau neverificarea în termen a stingătoarelor
de primă intervenţie în caz de început de incendiu.

D.Factori de risc proprii mediului de muncă

33 | 9 2
 Factori de risc fizic:
F52. Surprinderea de calamităţi naturale (viscol, alunecări teren, inundaţii, alte
situaţii de urgenţă);
F53. Iluminat insuficient;
F54. Lucrări de sudare la care poate să apară pericolul de incendiu sau explozie;
F55. Şoc , colaps caloric sau degerături la temperaturi extreme;
F56. Lucru în condiţii atmosferice neprielnice.

 Factori de risc chimic:

F57. Depăşiri ale concentraţiilor maxime admisibile ale noxelor în atmosfera
zonei de lucru.

34 | 9 2
UNITATEA: NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 6
S.C. AB S.R.L FIŞA DE EVALUAREA POSTULUI DE MUNCĂ
NIVEL GLOBAL DE RISC DURATA EXPUNERII: 8 h/zi
Nrg=3,47 ECHIPA DE EVALUARE:
LOCUL DE MUNCĂ: Ing.Catalin Dulgheru - Evaluator;
SUDOR Dr. „X” - Medic Medicina Muncii;
Ing. „Y” - Director tehnic.
Componenţa Factori de FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A Consecinţa Clasa de Clasa Nivel de
sistemului de risc FACTORILOR DE RISC maximă gravitate probabilitate risc
muncă identificaţi (descriere, parametri) previzibilă
F1.Schimbarea electrodului fără utilizarea mănuşilor de
sudor. Deces 7 1 3
Atingerea electrodul sub tensiune.
EXECUTANT F2. Îmbinarea cablurilor pentru alimentarea circuitului
de sudare înainte de deconectarea echipamentul de Deces 7 3 5
Executare sudare de la reţea.
defectuoasă F3. Fixare necorespunzătoare a centurii de siguranţă în
Deces 7 3 5
de operaţii cazul lucrului la înălţime.
F4. Nerespectarea prevederilor regulamentului privind
circulaţia pe drumurile publice (pieton, pasager şi/sau
Deces 7 1 3
conducător auto) în timpul deplasării de la domiciliu la
locul de muncă şi invers.
F5. Cădere la acelaşi nivel prin ITM 3-45 zile 2 5 3
dezechilibrare,alunecare sau împiedicare prin blocarea

35 | 9 2
 căilor de acces şi/sau circulaţie în zona punctului de
lucru.

F6. Cădere de la înălţime. Deces 7 2 4

Executare
defectuoasă F7. Lipsa verificării stării izolaţiei cablurilor şi a
legăturilor la priza de pământ. Deces 7 1 3
Neverificarea clemelor de contact.
F8. Începerea lucrărilor fără verificarea condiţiilor de
securitate necesare (stare tehnică Deces 7 1 3
instalaţii/utilaje/echipamente/scule de lucru).
F9. Căderi de la înălţime pe fondul neutilizării corecte a
EXECUTANT Omisiuni întregului sortiment de echipament de protecţie din Deces 7 1 3
dotare.
F10. Neefectuarea verificărilor zilnice (executate de
personalul care participă la operaţia de sudare) - Deces 7 1 3
înainte de punerea sub tensiune a instalaţiei.
F11. Necurăţirea locurilor în care urmează a se
executa lucrări de sudare sau tăiere de materiale Deces 7 2 4
inflamabile.
F12. Nefectuarea controlului medical periodic. ITM > 3 zile 1 3 1
F13. Omiterea identificării zonelor cu risc specific. Deces 7 1 2
F14. Omiterea stabilirii măsurilor necesare în caz de
pericol grav şi iminent de accidentare. Deces 7 2 4

36 | 9 2
 Nesincronizări F15. Nesincronizări de operaţii (devansări, întârzieri) la
de operaţii manevrele / operaţiile efectuate în deservirea Deces 7 1 3
echipamentului tehnic.
Staţionari în F16. Contactul cu stropi de metal topit. ITM 3-45 zile 2 6 3
zone
periculoase F17. Staţionări / deplasări în zone periculoase. Deces 7 3 5
Efectuarea de F18. Intervenţii, reglaje, ungeri sau modificări la
operaţii echipamentele tehnice deservite în timpul funcţionării Deces 7 1 3
neprevăzute acestora.
prin sarcina de F19. Efectuarea de intervenţii pentru depanarea unor
Deces 7 2 4
muncă defecţiuni de natură electrică sau mecanică.
EXECUTANT Neutilizarea F20. Omiterea utilizării întregului sortiment de EIP, în
mijloacelor de funcţie de factorii de risc potenţiali de Deces 7 1 3
protecţie accidentare/îmbolnăvire profesională identificaţi.

Deficienţe de F21. Instruire necorespunzătoare în domeniul

pregătire securităţii şi sănătăţii în muncă;
profesională Lipsa autorizării interne pentru lucrările de sudare la
care poate să apară pericolul de incendiu sau explozie
Lipsa autorizării ca montator corpuri abrazive Deces 7 1 3
Omiterea participării la instruirile în domeniul securităţii
şi sănătăţii în muncă şi al situaţiilor de urgenţa.

37 | 9 2
 Conţinut
F22. Nerespectarea tehnologiilor de lucru. Deces 7 1 3
necorespunzăt
or al sarcinii
de muncă în
F23. Recurgerea la improvizaţii asupra sculelor /
raport cu ITM > 3 zile 1 3 1
dispozitivelor folosite.
cerinţele de
securitate.
F24. Poziţii necorespunzătoare ale sudorului (vicioase). ITM 45-180
3 6 4
zile
F25. Manevre, procedee de lucru necorespunzătoare ITM 45-180
3 6 4
la operaţiile efectuate. zile
SARCINA DE
F26. Utilizarea unor elemente conductoare străine de
MUNCA
izolaţie (şine, ţevi, schele etc.) la legătura electrică între Deces 7 3 5
echipamentul de sudare şi piesa de sudat.
Operaţii, reguli F27. Sudarea concomitentă pe aceeaşi piesă cu două
procedee instalaţii de sudare manuală cu arc electric de curent Deces 7 1 3
greşite continuu cu polarităţi opuse.
F28. Efectuarea de operaţii neprevăzute în sarcina de
Deces 7 1 3
muncă.

F29. Utilizarea de echipament de protecţie specific

lucrului la înălţime – incomplet, necorespunzător,
neverificat. Deces 7 3 5

SARCINA Operaţii, reguli F30.Consumul de băuturi alcoolice în timpul îndeplinirii ITM > 3 zile 1 4 1
38 | 9 2
 obligaţiilor de serviciu, prezentarea la serviciu sub
influenţa acestora
procedee
Prezentarea la serviciu într-o stare fizică
greşite
necorespunzătoare în vederea realizării sarcinilor de
muncă.
SUCCESIUNE
GREŞITĂ A
OPERAŢIILOR F31. Neconcordante între membrii formaţiei de lucru. Deces 7 1 3

F32. Necunoaşterea procedurilor de lucru. Deces 7 1 3

DE MUNCĂ F33. Efectuarea de lucrări fără emiterea permiselor de
Deces 7 1 3
lucru necesare.
Deficienţe de
F34. Omiterea participării la instruirile periodice în
pregătire
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă
profesională
Lipsa documentaţiilor necesare pentru efectuarea ITM > 3 zile 1 3 1
instruirilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă
şi pentru situaţii de urgenţă.

F35. Suprasolicitare fizică – lucru în poziţie ortostatică,

Suprasolicitare alte poziţii de lucru forţate. ITM 45-180
3 6 4
fizică Ridicări / manipulări de sarcini. zile

F36. Surprinderea de rostogolirea materialului / ITM 3-45 zile 2 2 2

39 | 9 2
 pieselor asupra cărora se efectuează lucrări de sudură,
neasigurat adecvat.
Piese, repere asupra cărora se efectuează lucrări de
sudură electrică, fără verificarea orizontalităţii,
imposibilităţii de deplasare necomandate, etc.
Factori de risc F37. Surprinderea / lovirea de mijloacele de transport
mecanic auto (la deplasarea pe căile de acces şi circulaţie, în
calitate de conducător auto sau pasager în mijloacele Deces 7 1 3
de transport – deplasare la puncte lucru sau traseu
domiciliu - punct de lucru).
F38. Surprinderea de proiectarea de corpuri şi sau
INV gr. III 4 5 5
MIJLOACE DE particule la operaţiile de polizare.
PRODUCTIE F39. Surprinderea de proiectarea de corpuri şi sau
particule la operaţiile de polizare. INV gr. III 4 5 5

F40. Surprinderea de rostogolirea / răsturnarea de

Deces 7 1 3
materiale depozitate necorespunzător în atelier.
Factori de risc F41. Contact cutanat cu obiecte / suprafeţe cu
termic ITM 3-45 zile 3 6 4
temperaturi foarte scăzute (iarna) sau ridicate (vara).

F42. Surprinderea de flăcări, flame în urma

potenţialelor începuturi de incendiu. Deces 7 1 3
Surprinderea de explozii.

F43. Contactul cu obiecte, scule, părţi ale ITM 3-45 zile 2 6 3

40 | 9 2
 echipamentelor tehnice cu suprafeţe înţepătoare,
tăioase sau abrazive, cu temperatură ridicată.
F44. Folosirea de scule de mână necorespunzătoare
(chei decalibrate, dălţi şi ciocane cu suprafeţe de ITM > 3 zile 1 5 1
percuţie deformate / fisurate).
F45. Lipsa dispozitivului care să întrerupă funcţionarea
Mijloace de Suprafeţe sau în gol a instalaţiei pentru protecţia împotriva
productie contururi electrocutării la atingerea electrodului sau a altei părţi a Deces 7 1 3
periculoase circuitului de sudare, în instalaţiile de sudare în curent
alternativ.

F46. Electrocutare prin atingere directă şi / sau

indirectă – panouri electrice deschise, improvizaţii la
realizarea legăturilor electrice, prize de împământare
necorespunzătoare, cabluri electrice deteriorate;
Poziţionarea cablurilor electrice de sudură pe căile de
acces şi circulaţie. Deces 7 1 3
Intervenţia neautorizată în instalaţii electrice pentru
verificări şi/sau efectuarea de reparaţii.

F47. Părţi active accesibile, cu excepţia circuitelor de

Deces 7 1 3
Suprafeţe sau sudare, neacoperite cu o izolaţie care să reziste la
41 | 9 2
 contururi eforturi mecanice, electrice şi termice la care poate fi
periculoase solicitată în timpul funcţionării şi care să le protejeze
împotriva atingerilor accidentale.
F48. Conductoare de protecţie pentru legare la pământ
cu secţiune necorespunzătoare şi nelegate rigid la Deces 7 1 3
MIJLOACE DE centura de împământare.
PRODUCTIE F49. Neasigurarea protecţiei împotriva electrocutării
prin atingere indirectă, datorată tensiunii de alimentare,
prin legarea la nul, suplimentară prin legare la pământ,
sau prin legare la pământ, drept protecţie principală, Deces 7 1 3
Suprafeţe sau suplimentată de utilizarea unui dispozitiv pentru
contururi protecţia automată la curenţii de defect (PACD), în
periculoase funcţie de protecţia adoptată.
F50. Circuitul de sudare al instalaţiei de sudare
neseparat galvanic de circuitul de alimentare de la Deces 7 1 3
reţea.
Alte riscuri F51. Dotarea necorespunzătoare şi / sau neverificarea
în termen a stingătoarelor de primă intervenţie în caz
de început de incendiu.
ITM > 3 zile 1 2 1

42 | 9 2
 F52. Surprinderea de calamităţi naturale (viscol,
Deces 7 1 3
alunecări teren, inundaţii, alte situaţii de urgenţă).

F53. Iluminat insuficient. Deces 7 1 3

Mediul de Factori de risc F54. Lucrări de sudare la care poate să apară pericolul
munca fizic Deces 7 1 3
de incendiu sau explozie.
F55. Şoc , colaps caloric sau degerături la temperaturi
ITM 3-45 zile 2 1 1
extreme.

F56. Lucru în condiţii atmosferice neprielnice. ITM 3-45 zile 2 6 3

Mediul de Factori de risc F57. Depăşiri ale concentraţiilor maxime admisibile ale
munca chimic noxelor în atmosfera zonei de lucru. ITM 3-45 zile 2 6 3

43 | 9 2
 Nivel de risc 7 6 5 4 3 2 1
Numar aparitii 0 0 7 8 33 2 7

Nivelul de risc global al postului de lucru este:

Nivelul de securitate

N  7 – 3,47  3,53

44 | 9 2
Locul de muncă: SUDOR
Nivel global de risc: 3,47

45 | 9 2
 NIVELURILE INIŢIALE DE RISC
PE FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI, DEPENDENŢI DE LUCRĂTOR

46 | 9 2
 NIVELURILE INIŢIALE DE RISC
PE FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI, DEPENDENŢI DE
SARCINA DE MUNCĂ

47 | 9 2
 NIVELURILE INIŢIALE DE RISC
PE FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI, DEPENDENŢI DE
MIJLOCUL DE MUNCĂ

48 | 9 2
 NIVELURILE INIŢIALE DE RISC
PE FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI, DEPENDENŢI DE
MEDIUL DE MUNCĂ

49 | 9 2
 LEGENDǍ
EXECUTANT
F1. Schimbarea electrodului fără utilizarea mănuşilor de sudor.
Atingerea electrodul sub tensiune.
F2. Îmbinarea cablurilor pentru alimentarea circuitului de sudare înainte de
deconectarea echipamentul de sudare de la reţea.
F3. Fixare necorespunzătoare a centurii de siguranţă în cazul lucrului la înălţime.

F4. Nerespectarea prevederilor regulamentului privind circulaţia pe drumurile publice

(în calitate de pieton, pasager şi/sau de conducător auto) în timpul deplasării de la
domiciliu la locul de muncă şi invers.
F5. Cădere de la acelaşi nivel prin dezechilibrare, alunecare sau împiedicare prin
blocarea căilor de acces şi/sau circulaţie în zona punctului de lucru.
F6. Cădere de la înălţime.
F7. Lipsa verificării stării izolaţiei cablurilor şi a legăturilor la priza de pământ
Neverificarea clemelor de contact.
F8. Începerea lucrărilor fără verificarea condiţiilor de securitate necesare (stare
tehnică instalaţii/utilaje/echipamente/scule de lucru).
F9. Căderi de la înălţime pe fondul neutilizării corecte a întregului sortiment de
echipament de protecţie din dotare.
F10. Neefectuarea verificărilor zilnice (executate de personalul care participă la
operaţia de sudare) - înainte de punerea sub tensiune a instalaţiei.
F11. Necurăţirea locurilor în care urmează a se executa lucrări de sudare sau tăiere
de materiale inflamabile.
F12. Nefectuarea controlului medical periodic.
F13. Omiterea identificării zonelor cu risc specific.
F14. Omiterea stabilirii măsurilor necesare în caz de pericol grav şi iminent de
accidentare.
F15. Nesincronizări de operaţii (devansări, întârzieri) la manevrele/operaţiile
efectuate în deservirea echipamentului tehnic.
F16. Contactul cu stropi de metal topit.
F17. Staţionări/deplasări în zone periculoase.
F18. Intervenţii, reglaje, ungeri sau modificări la echipamentele tehnice deservite în
timpul funcţionării acestora.
F19. Efectuarea de intervenţii pentru depanarea unor defecţiuni de natură electrică
sau mecanică.
F20. Omiterea utilizării întregului sortiment de echipament individual de protecţie, în
funcţie de factorii de risc potenţiali de accidentare/îmbolnăvire profesională
identificaţi.
F21. Instruire necorespunzătoare în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;

50 | 9 2
Lipsa autorizării interne pentru lucrările de sudare la care poate să apară pericolul
de incendiu sau explozie.
Omiterea participării la instruirile în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi al
situaţiilor de urgenţa.
SARCINA DE MUNCĂ
F22. Nerespectarea tehnologiilor de lucru.
F23. Recurgerea la improvizaţii asupra sculelor/dispozitivelor folosite.
F24. Poziţii necorespunzătoare ale sudorului (vicioase).

F25. Manevre, procedee de lucru necorespunzătoare la operaţiile efectuate.

F26. Utilizarea unor elemente conductoare străine de izolaţie (şine, ţevi, schele etc.)
la legătura electrică între echipamentul de sudare şi piesa de sudat.
F27. Sudarea concomitentă pe aceeaşi piesă cu două instalaţii de sudare manuală
cu arc electric de curent continuu cu polarităţi opuse.
F28. Efectuarea de operaţii neprevăzute în sarcina de muncă.
F29. Utilizarea de echipament de protecţie specific lucrului la înălţime – incomplet,
necorespunzător, neverificat.
F30. Consumul de băuturi alcoolice în timpul îndeplinirii sarcinilor de serviciu,
prezentarea la serviciu sub influenţa acestora, prezentarea la serviciu într-o stare
fizică necorespunzătoare în vederea realizării sarcinilor de muncă.
F31. Neconcordante între membrii formaţiei de lucru.
F32. Necunoaşterea procedurilor de lucru.
F33. Efectuarea de lucrări fără emiterea permiselor de lucru necesare.
F34. Omiterea participării la instruirile periodice în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă.
Lipsa documentaţiilor necesare pentru efectuarea instruirilor în domeniul securităţii
şi sănătăţii în muncă şi pentru situaţii de urgenţă.
F35. Suprasolicitare fizică – lucru în poziţie ortostatică, alte poziţii de lucru forţate.
Ridicări/manipulări de sarcini.
MIJLOACE DE PRODUCŢIE
F36. Surprinderea de rostogolirea materialului/pieselor asupra cărora se efectuează
lucrări de sudură, neasigurate adecvat.
Piese, repere asupra cărora se efectuează lucrări de sudură electrică, fără
verificarea orizontalităţii, imposibilităţii de deplasare necomandate, etc.
F37. Surprinderea/lovirea de mijloacele de transport auto.
F38. Surprinderea de proiectarea de corpuri şi sau particule la operaţiile de polizare.
F39. Surprinderea de proiectarea de corpuri şi sau particule la operaţiile de polizare.
F40. Surprinderea de rostogolirea/răsturnarea de materiale depozitate
necorespunzător în atelier.
F41. Contact cutanat cu obiecte/suprafeţe cu temperaturi foarte scăzute (iarna) sau
ridicate (vara).

51 | 9 2
 F42. Surprinderea de flăcări, flame în urma potenţialelor începuturi de incendiu.
Surprinderea de explozii.
F43. Contactul cu obiecte, scule, părţi ale echipamentelor tehnice cu suprafeţe
înţepătoare, tăioase sau abrazive, cu temperatură ridicată.
F44. Folosirea de scule de mână necorespunzătoare (chei decalibrate, dălţi şi
ciocane cu suprafeţe de percuţie deformate/fisurate).
F45. Lipsa dispozitivului care să întrerupă funcţionarea în gol a instalaţiei pentru
protecţia împotriva electrocutării la atingerea electrodului sau a altei părţi a circuitului
de sudare, în instalaţiile de sudare în curent alternativ.
F46. Electrocutare prin atingere directă şi/sau indirectă – panouri electrice
deschise, improvizaţii la realizarea legăturilor electrice, prize de împământare
necorespunzătoare, cabluri electrice deteriorate;
Poziţionarea cablurilor electrice de sudură pe căile de acces şi circulaţie.
Intervenţia neautorizată în instalaţii electrice pentru verificări şi/sau efectuarea de
reparaţii.
F47. Părţi active accesibile, cu excepţia circuitelor de sudare, neacoperite cu o
izolaţie care să reziste la eforturi mecanice, electrice şi termice la care poate fi
solicitată în timpul funcţionării şi care să le protejeze împotriva atingerilor
accidentale.
F48. Conductoare de protecţie pentru legare la pământ cu secţiune
necorespunzătoare şi nelegate rigid la centura de împământare.
F49. Neasigurarea protecţiei împotriva electrocutării prin atingere indirectă, datorată
tensiunii de alimentare, prin legarea la nul, suplimentară prin legare la pământ, sau
prin legare la pământ, drept protecţie principală, suplimentată de utilizarea unui
dispozitiv pentru protecţia automată la curenţii de defect (PACD), în funcţie de
protecţia adoptată.
F50. Circuitul de sudare al instalaţiei de sudare neseparat galvanic de circuitul de
alimentare de la reţea.
F51. Dotarea necorespunzătoare şi/sau neverificarea în termen a stingătoarelor de
primă intervenţie în caz de început de incendiu.
MEDIUL DE MUNCĂ
F52. Surprinderea de calamităţi naturale (viscol, alunecări teren, inundaţii, alte
situaţii de urgenţă).
F53. Iluminat insuficient.
F54. Lucrări de sudare la care poate să apară pericolul de incendiu sau explozie.
F55. Şoc, colaps caloric sau degerături la temperaturi extreme.
F56. Lucru în condiţii atmosferice neprielnice.
F57. Depăşiri ale concentraţiilor maxime admisibile ale noxelor în atmosfera zonei
de lucru.

4.5. INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUĂRII POSTULUI DE MUNCA

În urma analizei factorilor de risc şi evaluării efectuate, nivelul de risc global
(Ng) calculat conform metodei avizate are valoarea 3,47 situându-se sub limita de
acceptabilitate (3,5), în categoria riscurilor mici.
S-au identificat un număr de 57 factori de risc dintre care:

52 | 9 2
  7 factori au nivel de risc mare;
 8 factori au nivel de risc mediu;
 33 de factori au nivel de risc mic;
 2 factori au nivel de risc foarte mic;
 7 factori au nivel de risc minim;
Pentru diminuarea sau eliminarea efectelor acestor factori de risc sunt
necesare măsurile prezentate în "Fişa de măsuri propuse". În ceea ce priveşte
repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare, situaţia se prezintă după cum
urmează:
Tabelul de ponderi a Factorilor de Risc pe componente în sistemul de muncă  
EXECUTANT 36,84 %
SARCINA DE MUNCĂ 24,56 %
MIJLOACE DE PRODUCŢIE 28,07 %
MEDIUL DE MUNCĂ 10,53 %
Total FR Evaluaţi 57
Ponderea Factorilor de risc aparţinând executantului în total factori de risc 36,84%
Număr de Factori de risc cu consecinţa maximă EXECUTANT 18
Număr de Factori de risc cu consecinţa maximă SARCINA DE MUNCĂ 8
Număr de Factori de risc cu consecinţa maximă MIJLOACE DE PRODUCŢIE 9
Număr de Factori de risc cu consecinţa maximă MEDIUL DE MUNCĂ 3
Ponderea factorilor de risc cu consecinţa maximă în totalul Factorilor de Risc 64,91%
Ponderea factorilor de risc cu consecinţa maximă în factorii de risc proprii
85,71%
EXECUTANTULUI
Ponderea factorilor de risc cu consecinţa maximă în factorii de risc proprii
57,14%
SARCINII DE MUNCĂ
Ponderea factorilor de risc cu consecinţa maximă în factorii de risc proprii
56,25%
MIJLOACELOR DE PRODUCŢIE
Ponderea factorilor de risc cu consecinţa maximă în factorii de risc proprii
50,00%
MEDIULUI DE MUNCĂ

Erorile executantului au, în cea mai mare parte, consecinţe ireversibile – deces.

FACTORII DE RISC CE POT AVEA CONSECINŢELE MAXIME PREVIZIBILE -

DECES, REPREZINTĂ 64,91 % DIN TOTALUL FACTORILOR DE RISC.
ACEŞTI FACTORI DE RISC VOR FI ANALIZAŢI PERSEVERENT DE CĂTRE
ANGAJATOR, SCOPUL MĂSURILOR PE CARE LE VA DISPUNE FIIND ACELA
DE ELIMINARE A LOR

53 | 9 2
 Evenimentele de muncă datorate materializării acestor riscuri au în cea mai
mare parte consecinţe ireversibile asupra executantului, ceea ce impune o atenţie
sporită implementării măsurilor care conduc la eliminarea sau diminuarea lor.

PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICAŢI DUPĂ ELEMENTELE

SISTEMULUI DE MUNCĂ
LOCUL DE MUNCĂ: SUDOR
NIVEL GLOBAL DE RISC: 3,47

54 | 9 2
4.6 FIŞA DE MĂSURI PROPUSE PENTRU POSTUL DE LUCRU
LOC DE MUNCĂ/
Nr. crt.
FACTOR DE RISC
0 1
Schimbarea electrodului fără utilizarea
F1. mănuşilor de sudor.
Atingerea electrodul sub tensiune.
Îmbinarea cablurilor pentru
F2. alimentarea circuitului de sudare
înainte de deconectarea echipamentul
de sudare de la reţea.
Fixare necorespunzătoare a centurii de
F3.
siguranţă în cazul lucrului la înălţime.
MĂSURI PROPUSE
NIVEL
(Nominalizarea măsurii)
DE RISC
Măsuri organizatorice / Masuri tehnice
2 3
-Interzicerea atingerii electrodului sub tensiune;
3 -Schimbarea electrodului se va face numai cu utilizarea mănuşilor de
sudor, care vor fi complet uscate;
-Înainte de operaţia de îmbinare a cablurilor pentru alimentarea
circuitului de sudare, echipamentul de sudare va fi deconectat de la
reţea;
-Zonele de îmbinare ale cablului pentru alimentarea circuitului de sudare
5 vor asigura o bună conductibilitate, securitate faţă de solicitările
mecanice şi o izolare perfectă în special în zona de îmbinare;
-Îmbinarea cablurilor pentru alimentarea circuitului de sudare sau tăiere
se va realiza prin lipire la cald, prin sudare sau cu mufe de conexiuni
izolate.
- Verificarea înainte de începerea lucrului a echipamentului de protecţie
specific lucrului la înălţime;
- Legarea centurii de siguranţă de elemente rigide/solide, respectiv
5
verificarea imposibilităţii desprinderii carabinei de fixare /sau a
elementului de prindere a acesteia.
55 | 9 2

LOC DE MUNCĂ/
Nr. crt.
FACTOR DE RISC
0 1
Nerespectarea prevederilor
regulamentului privind circulaţia pe
F4. drumurile publice (în calitate de pieton,
pasager şi/sau de conducător auto) în
timpul deplasării de la domiciliu la locul
de muncă şi invers.
Cădere de la acelaşi nivel prin
dezechilibrare, alunecare sau
F5. împiedicare prin blocarea căilor de
acces şi/sau circulaţie în zona
punctului de lucru.
F6. Cădere de la înălţime.
F7. Lipsa verificării stării izolaţiei cablurilor
şi a legăturilor la priza de pământ
Neverificarea clemelor de contact.
MĂSURI PROPUSE
NIVEL
(Nominalizarea măsurii)
DE RISC
Măsuri organizatorice / Masuri tehnice
2 3
Includerea prevederilor aplicabile din regulamentul privind circulaţia pe
drumurile publice în tematica de instruire în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă:
3
- introductiv generală
- periodică
- Curăţirea de reziduuri petroliere, gheaţă şi/sau zăpadă acumulate în
zona de lucru (după caz), menţinerea acestora în stare curată;
- Utilizarea/amenajarea podeţelor de lucru; eliminarea oricăror
3
improvizaţii;
- Interzicerea deplasării în fugă;
- Utilizarea echipamentului de protecţie specific.
- Utilizarea echipamentului de protecţie specific (verificarea acestuia
înaintea urcării la înălţime, respectiv asigurarea lucrătorului de elemente
4 rigide ale instalaţiei/ turlei/mastului/UP);
- Condiţionarea admiterii efectuării de lucrări la înălţime numai a
personalului controlat medical (apt pentru lucrul la înălţime).
3 - Înaintea începerii oricărei lucrări se vor verifica vizual starea izolaţiei
cablurilor precum şi legăturile la priza de pământ (continuitate, rigiditate
legătură);
- Verificarea clemelor de contact – eficacitate, continuitate legături
56 | 9 2

LOC DE MUNCĂ/
Nr. crt.
FACTOR DE RISC
0 1
Începerea lucrărilor fără verificarea
condiţiilor de securitate necesare
F8. (stare tehnică
instalaţii/utilaje/echipamente/scule de
lucru).
Căderi de la înălţime pe fondul
neutilizării corecte a întregului
F9.
sortiment de echipament de protecţie
din dotare.
Neefectuarea verificărilor zilnice
F10. (executate de personalul care participă
la operaţia de sudare) - înainte de
punerea sub tensiune a instalaţiei.
MĂSURI PROPUSE
NIVEL
(Nominalizarea măsurii)
DE RISC
Măsuri organizatorice / Masuri tehnice
2 3
electrice.
- În procesele verbale de predare/primire a locaţiei (după caz) vor fi
consemnate potenţialele deficienţe;
3 - Admiterea începerii lucrului va fi condiţionată de eliminarea
deficienţelor care pot constitui un pericol de accidentare
Condiţionarea începerii oricăror lucrări la înălţime de utilizarea
3
echipamentului de protecţie specific.
- Verificarea vizuală a imposibilităţii atingerii pieselor aflate sub tensiune,
verificarea integrităţii cablurilor, atât a celui de alimentare, cât şi a celui
de sudare, verificarea izolaţiei portelectrodului, verificarea instalaţiei şi
integrităţii fişei cablului de alimentare;
- Verificarea legării bornei de masă a circuitului de sudare, la masa de
sudare sau la piesa de sudat;
2
- Verificarea existenţei suportului izolant pentru portelectrod, în care
portelectrodul va fi aşezat în toate perioadele în care nu se sudează,
când instalaţiile de sudare sunt sub tensiune;
- Verificarea auditivă sau vizuală a dispozitivelor pentru întreruperea
funcţionării în gol a instalaţiei de sudare.
57 | 9 2
 MĂSURI PROPUSE
LOC DE MUNCĂ/ NIVEL
Nr. crt. (Nominalizarea măsurii)
FACTOR DE RISC DE RISC
Măsuri organizatorice / Masuri tehnice
0 1 2 3
- Curăţirea locurilor în care urmează a se executa lucrări de sudare sau
tăiere, de eventualele materiale/substanţe inflamabile;
- În cazul în care se sudează sau se taie piese acoperite cu vopsea,
care prin ardere produc gaze nocive, stratul de vopsea se va îndepărta
pe o lăţime de cel puţin 100 mm de fiecare parte a tăieturii;
Necurăţirea locurilor în care urmează a - În spaţiile şi încăperile în care se prelucrează sau se depozitează
F11. se executa lucrări de sudare sau tăiere 4
substanţe uşor inflamabile sau unde există pericol de explozie,
de materiale inflamabile.
executarea lucrărilor de sudare şi taiere a metalelor nu este permisă
decât în cazul în care a fost înlăturată în prealabil orice posibilitate de
pericol de incendiu sau de explozie;
- Emiterea permisului de lucru cu foc, respectiv verificarea realizării
cerinţelor de securitate menţionate în acesta.
- Actualizarea (după caz) a fişelor de expunere la riscuri profesionale;
Nefectuarea controlului medical - Întocmirea solicitărilor de efectuare a controlului medical periodic;
F12. 1
periodic. - Planificarea efectuării controlului;
- Efectuarea controlului şi centralizarea fişelor de aptitudine.
F13. Omiterea identificării zonelor cu risc 2 - Identificarea zonelor cu risc specific şi aducerea la cunoştinţa
specific. personalului interesat;
- Asigurarea semnalizării de securitate corespunzătoare a acestor zone
(după caz);

58 | 9 2
 MĂSURI PROPUSE
LOC DE MUNCĂ/ NIVEL
Nr. crt. (Nominalizarea măsurii)
FACTOR DE RISC DE RISC
Măsuri organizatorice / Masuri tehnice
0 1 2 3
- Includerea în tematica de instruire periodică în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă a riscurilor identificate.
- Stabilirea echipei de intervenţie;
Omiterea stabilirii măsurilor necesare - Instruirea privind modul concret de acţiune în cazul situaţiilor de
F14. în caz de pericol grav şi iminent de 4 urgenţă;
accidentare. - Efectuarea periodică a unor exerciţii privind simularea unor situaţii de
urgenţă.
- Cunoaşterea şi respectarea cu stricteţe a succesiunii logice a
Nesincronizări de operaţii (devansări, operaţiilor efectuate;
F15. întârzieri) la manevrele/operaţiile - Respectarea cu stricteţe a instrucţiunilor proprii de securitate a muncii;
3
efectuate în deservirea echipamentului
tehnic. - Condiţionarea începerii lucrului de obţinerea permisului de lucru (după
caz).
- Utilizarea echipamentului individual de protecţie specific;
- Condiţionarea începerii lucrului de verificarea purtării de către sudor a
F16. Contactul cu stropi de metal topit. 3 întregului sortiment de echipament individual de protecţie acordat;
- Adoptarea unei poziţii de lucru adecvate condiţiilor / particularităţilor
locului de muncă.
F17. Staţionări/deplasări în zone 5 - Efectuarea unei instruiri suplimentare – în cazul – lucrului în şantier –
periculoase. asupra riscurilor particulare existente la locul de muncă respectiv;
- Menţinerea sub control a regimului permiselor de lucru;

59 | 9 2

LOC DE MUNCĂ/
Nr. crt.
FACTOR DE RISC
0 1
Intervenţii, reglaje, ungeri sau
modificări la echipamentele tehnice
F18.
deservite în timpul funcţionării
acestora.
Efectuarea de intervenţii pentru
F19. depanarea unor defecţiuni de natură
electrică sau mecanică.
Omiterea utilizării întregului sortiment
de echipament individual de protecţie,
F20. în funcţie de factorii de risc potenţiali
de accidentare/îmbolnăvire
profesională identificaţi.
F21. Instruire necorespunzătoare în
MĂSURI PROPUSE
NIVEL
(Nominalizarea măsurii)
DE RISC
Măsuri organizatorice / Masuri tehnice
2 3
- După caz, se va recurge la semnalizarea de securitate/comunicare
verbală directă.
- Orice lucrări de intervenţii, reglaje, ungeri sau modificări la
echipamentele de muncă utilizate se vor efectua numai după oprirea
acestora, respectiv asigurarea izolărilor necesare (mecanice, electrice,
3
etc.);
- Interzicerea efectuării oricăror lucrări pentru care lucrătorul nu are
calificarea/autorizarea (după caz) necesară.
- Interzicerea sudorilor şi ajutorilor lor să efectueze intervenţii pentru
depanarea unor defecţiuni de natură electrică sau mecanică;
4
- Elementele recunoscute a fi defecte vor fi reparate sau înlocuite de
persoane calificate şi autorizate.
- Interzicerea efectuării lucrărilor fără utilizarea echipamentului de
protecţie specific;
- Includerea în tematica anuală de instruire periodică a instrucţiunilor
3 proprii privind utilizarea echipamentului individual de protecţie;
- Condiţionarea începerii lucrului de utilizarea echipamentului individual de
protecţie.
3 - Sudorii, pe lângă calificarea profesională, vor fi autorizaţi special
60 | 9 2

LOC DE MUNCĂ/
Nr. crt.
FACTOR DE RISC
0 1
domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă;
Lipsa autorizării interne pentru lucrările
de sudare la care poate să apară
pericolul de incendiu sau explozie.
Omiterea participării la instruirile în
domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă şi al situaţiilor de urgenţa.
Nerespectarea tehnologiilor de lucru.
F22.
F23. Recurgerea la improvizaţii asupra
sculelor/dispozitivelor folosite.
MĂSURI PROPUSE
NIVEL
(Nominalizarea măsurii)
DE RISC
Măsuri organizatorice / Masuri tehnice
2 3
pentru aceste lucrări, în baza verificării cunoştinţelor asupra modului de
lucru şi a măsurilor de securitate ;
- Planificarea din timp a instruirilor şi anunţarea personalului vizat;
- Elaborarea tematicilor de instruire introductiv generale în domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă şi respectiv al situaţiilor de urgenţă;
- Distribuirea tematicilor de instruire periodică în domeniile vizate
conducătorilor locurilor de muncă cu responsabilităţi în efectuarea
instruirilor;
- Efectuarea instruirilor şi consemnarea în fişele individuale de instruire;
- Testarea anuală a cunoştinţelor în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă, a situaţiilor de urgenţă, pe baza de teste.
- Însuşirea şi respectarea de către toţi lucrătorii a procedurilor şi
instrucţiunilor elaborate pentru fiecare operaţie tehnologică efectuată;
3
- Menţinerea includerii în tematicile de instruire periodică în domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă a acestor instrucţiuni.
- Verificarea echipamentelor de lucru (scule / dispozitive) înainte de
începerea lucrului;
- Interzicerea cu desăvârşire a oricăror improvizaţii privind
1
echipamentele utilizate (prelungitoare cleşti, folosirea de elemente de
adaos în exploatarea cleştilor decalibraţi, etc.).
61 | 9 2

LOC DE MUNCĂ/
Nr. crt.
FACTOR DE RISC
0 1
Poziţii necorespunzătoare ale
F24.
sudorului (vicioase).
Manevre, procedee de lucru
F25. necorespunzătoare la operaţiile
efectuate.
Utilizarea unor elemente conductoare
străine de izolaţie (şine, ţevi, schele
F26. etc.) la legătura electrică între
echipamentul de sudare şi piesa de
sudat.
F27. Sudarea concomitentă pe aceeaşi
piesă cu două instalaţii de sudare
manuală cu arc electric de curent
MĂSURI PROPUSE
NIVEL
(Nominalizarea măsurii)
DE RISC
Măsuri organizatorice / Masuri tehnice
2 3
Cunoaşterea şi respectarea cu stricteţe a instrucţiunilor proprii elaborate
4
în acest sens.
- Cunoaşterea şi aplicarea instrucţiunilor elaborate pentru fiecare fază a
procesului de muncă;
4 - Coordonarea permanentă a lucrărilor de şeful de formaţie;
- Oprirea lucrului în cazul identificării unui pericol grav de accidentare şi
asigurarea operativă a măsurilor de înlăturare a acestuia.
- La legătura electrică între echipamentul de sudare şi piesa de sudat
este strict interzisă utilizarea unor elemente conductoare străine de
izolaţie (şine, ţevi, schele etc.) dacă acestea nu reprezintă piesa de
sudat însăşi;
5 - Se vor lua toate măsurile pentru reducerea pericolelor de contact
accidental al circuitului de sudare cu conductorul de protecţie sau cu
pământul;
- Dacă piesele pentru sudat sunt amplasate pe o masă de sudare,
cablurile de retur şi de legături echipotenţiale vor fi racordate la masă.
3 Interzicerea sudării concomitente pe aceeaşi piesă cu două instalaţii de
sudare manuală cu arc electric de curent continuu cu polarităţi opuse.
62 | 9 2

LOC DE MUNCĂ/
Nr. crt.
FACTOR DE RISC
0 1
continuu cu polarităţi opuse.
F28. Efectuarea de operaţii neprevăzute în
sarcina de muncă.
Utilizarea de echipament de protecţie
F29. specific lucrului la înălţime – incomplet,
necorespunzător, neverificat.
Consumul de băuturi alcoolice în
timpul îndeplinirii sarcinilor de serviciu,
F30. prezentarea la serviciu sub influenţa
acestora, prezentarea la serviciu într-o
stare fizică necorespunzătoare în
vederea realizării sarcinilor de muncă.
F31. Neconcordante între membrii formaţiei
de lucru.
MĂSURI PROPUSE
NIVEL
(Nominalizarea măsurii)
DE RISC
Măsuri organizatorice / Masuri tehnice
2 3
- Eliberarea (după caz) a permiselor de lucru/documentelor asociate şi
realizarea masurilor necesare;
3
- Lucrările vor fi supervizate în permanenţă de şeful formaţiei de lucru.
- Condiţionarea începerii lucrului (la fiecare lucrare în parte) de
verificarea integrităţii şi stării fizice a tuturor elementelor componente ale
5 centurii de siguranţă;
- Verificarea anuală a centurilor de siguranţă conform instrucţiunilor
furnizorului.
- Respectarea cu stricteţe a prevederilor Regulamentului Intern;
- Verificarea prin sondaj a stării fizice a lucrătorilor la prezentarea la
1
lucru.
3 - Toate operaţiile efectuate în echipă vor fi coordonate permanent de
şeful de formaţie;
- În cazul efectuării oricăror lucrări auxiliare, fiecare membru al formaţiei
de lucru va fi informat concret asupra lucrării ce o are de executat,
precum de sarcina de muncă a celorlalţi colegi;
- În cazul intersectării sarcinii de muncă, se va asigura permanent
63 | 9 2

LOC DE MUNCĂ/
Nr. crt.
FACTOR DE RISC
0 1
F32. Necunoaşterea procedurilor de lucru.
F33. Efectuarea de lucrări fără emiterea
permiselor de lucru necesare.
Omiterea participării la instruirile
periodice în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă.
F34. Lipsa documentaţiilor necesare pentru
efectuarea instruirilor în domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă şi
pentru situaţii de urgenţă.
F35. Suprasolicitare fizică – lucru în poziţie
ortostatică, alte poziţii de lucru forţate.
Ridicări/manipulări de sarcini.
MĂSURI PROPUSE
NIVEL
(Nominalizarea măsurii)
DE RISC
Măsuri organizatorice / Masuri tehnice
2 3
comunicarea între lucrători.
- Menţinerea includerii în tematica de instruire periodică în domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă a procedurilor şi instrucţiunilor elaborate
pentru fiecare operaţie tehnologică efectuată;
- Atenţionarea oricărui lucrător în cazul efectuării greşite a unor lucrări /
3
operaţii;
- Instructajul sumar la intrarea în schimb (după caz) va face referire la
instrucţiunile aplicabile efectiv operaţiei ce urmează a fi efectuată la
sondă.
Obligativitatea începerii oricăror lucrări pe baza de permis de lucru, de
verificarea asigurării cerinţelor de securitate privind operaţia ce urmează
3
a fi efectuată.
- Elaborarea programului de instruire / testare în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă;
1 - Efectuarea instruirilor şi consemnarea în fişele de instruire individuală;
- Efectuarea instruirilor după o absenţă mai mare de 30 zile, cu o durată
de 8 ore.
4 - Efectuarea controlului medical periodic/la angajare/de adaptare, în
conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare;
64 | 9 2
 MĂSURI PROPUSE
LOC DE MUNCĂ/ NIVEL
Nr. crt. (Nominalizarea măsurii)
FACTOR DE RISC DE RISC
Măsuri organizatorice / Masuri tehnice
0 1 2 3
- Instruirea personalului privind modul corect de manipulare / transport
prin purtare a maselor.
Surprinderea de rostogolirea
materialului/pieselor asupra cărora se - Verificarea stabilităţii tuturor pieselor / materialelor asupra cărora se
efectuează lucrări de sudură, efectuează lucrări de sudură;
neasigurate adecvat. - Interzicerea efectuării oricăror lucrări în condiţiile neasigurării condiţiilor
F36. Piese, repere asupra cărora se 2
de securitate necesare;
efectuează lucrări de sudură electrică,
fără verificarea orizontalităţii, - Emiterea – după caz – a permiselor de lucru şi verificarea realizării
imposibilităţii de deplasare măsurilor consemnate în acestea.
necomandate, etc.
- Menţinerea în stare liberă a căilor de circulaţie şi de acces;
- Includerea în tematica de instruire periodică a regulamentului privind
circulaţia pe drumurile publice (obligaţiile pietonilor/conducătorilor auto);
F37. Surprinderea/lovirea de mijloacele de - Respectarea instrucţiunilor proprii / standardelor interne privind
3
transport auto.
transporturile rutiere.

Surprinderea de proiectarea de corpuri - Utilizarea echipamentului individual de protecţie specific;

F38. şi sau particule la operaţiile de 5
- Autorizarea internă „montator corpuri abrazive”.
polizare.
F39. Surprinderea de proiectarea de corpuri 5 - Utilizarea echipamentului de protecţie specific (ochelari de protecţie);

65 | 9 2

LOC DE MUNCĂ/
Nr. crt.
FACTOR DE RISC
0 1
şi sau particule la operaţiile de
polizare.
Surprinderea de
F40. rostogolirea/răsturnarea de materiale
depozitate necorespunzător în atelier.
Contact cutanat cu obiecte/suprafeţe
F41. cu temperaturi foarte scăzute (iarna)
sau ridicate (vara).
F42. Surprinderea de flăcări, flame în urma
potenţialelor începuturi de incendiu.
Surprinderea de explozii.
MĂSURI PROPUSE
NIVEL
(Nominalizarea măsurii)
DE RISC
Măsuri organizatorice / Masuri tehnice
2 3
- Autorizarea internă ca „montator corpuri abrazive”;
- Includerea instrucţiunilor proprii privind utilizarea echipamentului de
muncă utilizat în tematica de instruire periodică în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă.
Includerea în tematica de instruire periodică în domeniul securităţii şi
3 sănătăţii în muncă a instrucţiunilor proprii privind depozitarea
materialelor.
Includerea în tematica de instruire periodică în domeniul securităţii şi
4 sănătăţii în muncă a instrucţiunilor proprii privind depozitarea
materialelor.
3 - Instruirea întregului personal vizând modul concret de acţiune în caz
de incendiu;
- Întocmirea şi includerea în tematica anuală de instructaj periodic a
instrucţiunilor proprii privind modul de acţiune în acest sens;
- Întocmirea de instrucţiuni privind modul de acordare al primului ajutor
în caz de accidentare;
- Întocmirea instrucţiunilor privind modul de acţiune în caz de situaţii de
urgenţă;
- Elaborarea planului de intervenţie pentru situaţii de urgenţă;
- Efectuarea de exerciţii de simulare a situaţiilor de urgenţă, inclusiv de
66 | 9 2

LOC DE MUNCĂ/
Nr. crt.
FACTOR DE RISC
0 1
Contactul cu obiecte, scule, părţi ale
echipamentelor tehnice cu suprafeţe
F43.
înţepătoare, tăioase sau abrazive, cu
temperatură ridicată.
Folosirea de scule de mână
F44. necorespunzătoare (chei decalibrate,
dălţi şi ciocane cu suprafeţe de
percuţie deformate/fisurate).
Lipsa dispozitivului care să întrerupă
funcţionarea în gol a instalaţiei pentru
protecţia împotriva electrocutării la
F45.
atingerea electrodului sau a altei părţi
a circuitului de sudare, în instalaţiile de
sudare în curent alternativ.
F46. Electrocutare prin atingere directă
şi/sau indirectă – panouri electrice
deschise, improvizaţii la realizarea
legăturilor electrice, prize
MĂSURI PROPUSE
NIVEL
(Nominalizarea măsurii)
DE RISC
Măsuri organizatorice / Masuri tehnice
2 3
acordare a primului ajutor;
- Condiţionarea începerii efectivre a lucrului cu flacără deschisă de
obţinerea permisului de lucru în zonele în care există posibilitatea apariţiei
de atmosfere explozive.
- Asigurarea unei poziţii stabile în cazul lucrului cu
obiectele/echipamentele de muncă vizate;
3
- Utilizarea echipamentului de protecţie din dotare, în funcţie de factorii de
risc existenţi.
- Inventarierea tuturor sculelor de mână şi înlocuirea celor defecte /
necorespunzătoare;
1
- Eliminarea înfloriturilor de la sculele de percuţie.
Pentru protecţia împotriva electrocutării la atingerea electrodului sau a
altei părţi a circuitului de sudare, instalaţiile de sudare in curent
3
alternativ vor fi prevăzute cu un dispozitiv care să întrerupă funcţionarea
în gol a instalaţiei.
3 - Asigurarea tuturor tablourilor electrice împotriva intervenţiilor
neautorizate; actualizarea / refacerea schiţelor monofilare;
- Verificarea periodică a instalaţiilor electrice, a cablurilor de alimentare;
de
- Măsurarea periodică a prizelor de pământ;
67 | 9 2

LOC DE MUNCĂ/
Nr. crt.
FACTOR DE RISC
0 1
împământare necorespunzătoare,
cabluri electrice deteriorate;
Poziţionarea cablurilor electrice de
sudură pe căile de acces şi circulaţie.
Intervenţia neautorizată în instalaţii
electrice pentru verificări şi/sau
efectuarea de reparaţii.
Părţi active accesibile, cu excepţia
circuitelor de sudare, neacoperite cu o
izolaţie care să reziste la eforturi
F47. mecanice, electrice şi termice la care
poate fi solicitată în timpul funcţionării
şi care să le protejeze împotriva
atingerilor accidentale.
F48. Conductoare de protecţie pentru
legare la pământ cu secţiune
necorespunzătoare şi nelegate rigid la
MĂSURI PROPUSE
NIVEL
(Nominalizarea măsurii)
DE RISC
Măsuri organizatorice / Masuri tehnice
2 3
- Permiterea accesului în instalaţii electrice şi respectiv intervenţia în
acestea numai a personalului calificat şi autorizat;
- Întocmirea de instrucţiuni proprii de securitate a muncii privind
acordarea primului ajutor în caz de electrocutare / împotriva pericolului
de electrocutare;
- Asigurarea semnalizării de securitate a tablourilor electrice ;
- Poziţionare cabluri electrice numai pe sol / podea, protejate împotriva
străpungerii izolaţiei;
- Completarea cu capace de protecţie a părţilor active a echipamentelor
de sudare;
- Interzicerea poziţionării cablurilor electrice de sudură pe căile de acces
şi circulaţie.
Părţile active accesibile, cu excepţia circuitelor de sudare, vor fi complet
acoperite cu o izolaţie care să reziste la eforturi mecanice, electrice şi
3
termice la care poate fi solicitată în timpul funcţionării şi care să le
protejeze împotriva atingerilor accidentale.
3 - Instalaţiile de sudare vor fi prevăzute cu cel puţin două conductoare de
protecţie: unul cuprins în cablul de alimentare legat la borna de protecţie
68 | 9 2

LOC DE MUNCĂ/
Nr. crt.
FACTOR DE RISC
0 1
centura de împământare.
Neasigurarea protecţiei împotriva
electrocutării prin atingere indirectă,
datorată tensiunii de alimentare, prin
legarea la nul, suplimentară prin legare
F49. la pământ, sau prin legare la pământ,
drept protecţie principală, suplimentată
de utilizarea unui dispozitiv pentru
protecţia automată la curenţii de defect
(PACD), în funcţie de protecţia
adoptată.
F50. Circuitul de sudare al instalaţiei de
sudare neseparat galvanic de circuitul
MĂSURI PROPUSE
NIVEL
(Nominalizarea măsurii)
DE RISC
Măsuri organizatorice / Masuri tehnice
2 3
aflată lângă bornele de alimentare şi al doilea prin care se leagă vizibil la
borna de legare la pământ, protecţie aflată în exterior pe carcasă şi
marcata vizibil cu simbolul grafic;
- Verificarea asigurării secţiunii minime necesare la toate punctele de
sudură;
- Condiţionarea începerii lucrului de verificarea rigidităţii conexiunii legării
la pământ.
Pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă, datorată
tensiunii de alimentare, se va asigura legarea la nul, drept protecţie
principală, suplimentară prin legare la pământ, sau prin legare la
3 pământ, drept protecţie principală, suplimentată de utilizarea unui
dispozitiv pentru protecţia automată la curenţii de defect (PACD), în
funcţie de protecţia adoptată.
3 - Circuitul de sudare al instalaţiei de sudare va fi separat galvanic de
circuitul de alimentare de la reţea;
69 | 9 2

LOC DE MUNCĂ/
Nr. crt.
FACTOR DE RISC
0 1
de alimentare de la reţea.
Dotarea necorespunzătoare şi/sau
neverificarea în termen a
F51.
stingătoarelor de primă intervenţie în
caz de început de incendiu.
Surprinderea de calamităţi naturale
F52. (viscol, alunecări teren, inundaţii, alte
situaţii de urgenţă).
MĂSURI PROPUSE
NIVEL
(Nominalizarea măsurii)
DE RISC
Măsuri organizatorice / Masuri tehnice
2 3
- Izolaţia dintre cele două circuite va rezista la o tensiune de încercare
de 4.000 Vef - 50 Hz, aplicată timp de 1 minut între bornele de legare la
reţea şi bornele de sudare;
- Rezistenţa de izolaţie între circuitul de alimentare de la reţea şi circuitul
de sudare va fi de minimum 2 MΩ, măsurarea făcându-se cu un
megohmetru.
- Verificarea periodică a stingătoarelor, atât din punct de vedere al
presiunii agentului propulsor (săptămânal) cat al încadrării în termenul
de valabilitate (garanţie);
- Întocmirea de instrucţiuni proprii vizând modul de funcţionare şi
1
utilizarea al stingătoarelor de incendiu şi includerea în tematica anuală
orientativă de instruire în domeniul situaţiilor de urgenţă.
- Întocmirea instrucţiunilor privind modul de acţiune în caz de situaţii de
urgenţă şi includerea în tematica anuală de instruire periodică ;
- Întocmirea de instrucţiuni privind modul de acordare a primului ajutor în
3
caz de accidentare;
- Menţinerea asigurării permanente a posibilităţii de comunicare;
- Realizarea unor exerciţii privind simularea unor situaţii de urgenţă.
70 | 9 2
 MĂSURI PROPUSE
LOC DE MUNCĂ/ NIVEL
Nr. crt. (Nominalizarea măsurii)
FACTOR DE RISC DE RISC
Măsuri organizatorice / Masuri tehnice
0 1 2 3
- Condiţionarea începerii activităţii de asigurarea iluminatului
corespunzător ;
- Amplasarea corectă a corpurilor de iluminat – eliminarea posibilităţii de
F53. Iluminat insuficient. 3
apariţie a fenomenului de „orbire temporară” ;
- Curăţirea periodică a globurilor de protecţie / geamurilor corpurilor de
iluminat.
- Lucrările de sudare la care poate să apară pericolul de incendiu sau
explozie vor fi executate numai după ce au fost luate toate măsurile
pentru prevenirea acestora şi se vor face în baza unui program întocmit
Lucrări de sudare la care poate să de conducătorul de locului de muncă, aprobat de administrator. În acest
F54. apară pericolul de incendiu sau 3 program se vor înscrie toate detaliile privind operaţiile ce se vor executa
explozie. şi măsurile de securitate a muncii;
- Programul devine dispoziţie de lucru şi va fi semnat de luare la
cunoştinţă de persoanele care efectuează lucrările şi de cei care au
sarcina de supraveghere şi control.
- Întocmirea completarea instrucţiunilor proprii privind acordarea primului
Şoc, colaps caloric sau degerături la ajutor în caz de accidentare (leşin, insolaţie, stop cardiac, degerături);
F55. 1
temperaturi extreme. - Acordare de apă minerală / ceai cald în condiţiile unui microclimat
necorespunzător (temperaturi extreme).
F56. Lucru în condiţii atmosferice 3 - Interzicerea lucrului în condiţii atmosferice neprielnice (furtună, viscol,
neprielnice.
71 | 9 2
 MĂSURI PROPUSE
LOC DE MUNCĂ/ NIVEL
Nr. crt. (Nominalizarea măsurii)
FACTOR DE RISC DE RISC
Măsuri organizatorice / Masuri tehnice
0 1 2 3
etc.);
- Dotarea şi respectiv purtarea echipamentului individual de protecţie
specific.
- La toate locurile de muncă se vor lua măsuri pentru ca în încăpere să
nu fie depăşite concentraţiile maxime admise stabilite pentru gaze,
Depăşiri ale concentraţiilor maxime vapori şi pulberi nocive;
F57. admisibile ale noxelor în atmosfera 3
- Încăperile în care se execută permanent lucrări de sudare şi tăiere a
zonei de lucru.
metalelor vor fi bine aerisite, prin ventilaţie naturală şi prin ventilaţie
mecanică, fără a permite formarea de pungi de aer neventilate.

72 | 9 2
 BIBLIOGRAFIE

1. BĂBUŢ, G., MORARU, R., Protecţia muncii, Editura Universitas, Petroşani,

1999.
2. DARABONT, AL., PECE, ŞT., Protecţia muncii, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1996.
3. DARABONT, AL., PECE, ŞT., DĂSCĂLESCU, A., Managementul securităţii
şi sănătăţii în muncă (vol. I şi II), Editura AGIR, Bucureşti, 2001.
4. DARABONT, AL., DARABONT, D., CONSTANTIN, G., DARABONT, D.,
Evaluarea calităţii de securitate a echipamentelor tehnice, Editura AGIR,
Bucureşti, 2001.
5. MORARU, R., BĂBUŢ, G., Analiză de risc, Editura Universitas, Petroşani,
2000.
6. MORARU, R., BĂBUŢ, G., MATEI, I., Ghid pentru evaluarea riscurilor
profesionale, Editura Focus, Petroşani, 2002.
7. PECE, ŞT., Metode de analiză apriorică a riscurilor profesionale, I.N.I.D.,
Bucureşti, 1993.
8. PECE, ŞT., Metodă de evaluare a securităţii muncii la nivelul microsistemelor
(loc de muncă), Risc şi securitate în muncă, I.C.S.P.M. Bucureşti, nr. 3-
4/1994.
9. PECE, ŞT., DĂSCĂLESCU, A., Metodă de evaluare a riscurilor de
accidentare şi îmbolnăvire profesională la locurile de muncă, M.M.P.S.-
I.C.S.P.M. Bucureşti, 1998.
10. PECE, ŞT., DĂSCĂLESCU, A. Ş.A., Securitate şi sănătate în muncă -
Dicţionar explicativ, Editura GENICOD, Bucureşti, 2001.
11. PECE, ŞT., Evaluarea riscurilor în sistemul om-maşină, Editura Atlas Press,
Bucureşti, 2003.
12. * * *, Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 646/26.07.2006.
13. * * *, H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.
319/2006, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882/30.10.2006.
14. * * *, SR EN 1050: 2000 - Securitatea maşinilor. Principii pentru
aprecierea riscului, Asociaţia de Standardizare din România (ASRO),
Bucureşti, 2000.

73 | 9 2
 ANEXA 1
Lista de identificare a factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională pentru
locul de muncă: SUDOR ELECTRIC

A. EXECUTANT

1. ACŢIUNI GREŞITE
1.1. Executare defectuoasă de operaţii
- comenzi - manevre
- poziţionări - fixări
- asamblări - reglaje
- utilizare greşită a mijloacelor de protecţie etc.
1.2. Nesincronizări de operaţii
- întârzieri
- devansări
1.3. Efectuare de operaţii neprevăzute prin sarcina de muncă
- pornirea echipamentelor tehnice
- întreruperea funcţionării echipamentelor tehnice
- alimentarea sau oprirea alimentării cu energie (curent electric, fluide
energetice)
- deplasări, staţionări în zone periculoase
- deplasări cu pericol de cădere:
 de la acelaşi nivel: - prin dezechilibrare
- alunecare - împiedicare
 de la înălţime: - prin păşire în gol
- prin dezechilibrare - prin alunecare
1.4. Comunicări accidentogene

2. OMISIUNI
2.1. Omiterea unor operaţii
2.2. Neutilizarea mijloacelor de protecţie

B. SARCINA DE MUNCĂ

1. CONŢINUT NECORESPUNZĂTOR AL SARCINII DE MUNCĂ ÎN RAPORT CU

CERINŢELE DE SECURITATE
1.1. Operaţii, reguli, procedee greşite
1.2. Absenţa unor operaţii

74 | 9 2
 1.3. Metode de muncă necorespunzătoare (succesiune greşită a operaţiilor)

2. SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONATĂ ÎN RAPORT CU CAPACITATEA

EXECUTANTULUI
2.1. Solicitare fizică:
- efort static - poziţii de lucru forţate sau vicioase
- efort dinamic
2.2. Solicitare psihică:
- ritm de muncă mare - decizii
dificile în timp scurt
- operaţii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex etc. -
monotonia muncii

C. MIJLOACE DE PRODUCŢIE

1. FACTORI DE RISC MECANIC

1.1. Mişcări periculoase
1.1.1 Mişcări funcţionale ale echipamentelor tehnice:
. - organe de maşini în mişcare - curgeri de
fluide
- deplasări ale mijloacelor de transport etc.
1.1.2 Autodeclanşări sau autoblocări contraindicate ale mişcărilor
. funcţionale ale echipamentelor tehnice sau ale fluidelor
1.1.3 Deplasări sub efectul gravitaţiei:
. - alunecare - rostogolire
- rulare pe roţi - răsturnare
- cădere liberă - scurgere liberă
- deversare - surpare, prăbuşire
- scufundare
1.1.4 Deplasări sub efectul propulsiei:
. - proiectare de corpuri sau particule - deviere de la
traiectoria normală
- balans - recul
- şocuri excesive - jet, erupţie

1.2. Suprafeţe sau contururi periculoase:

- înţepătoare - tăioase
- alunecoase - abrazive
- adezive
1.3. Recipiente sub presiune

75 | 9 2
 1.4. Vibraţii excesive ale echipamentelor tehnice

2. FACTORI DE RISC TERMIC

2.1. Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor
2.2. Temperatura coborâtă a obiectelor sau suprafeţelor
2.3. Flăcări, flame

3. FACTORI DE RISC ELECTRIC

3.1. Curentul electric:
- atingere directă
- atingere indirectă
- tensiune de pas

4. FACTORI DE RISC CHIMIC

4.1. Substanţe toxice
4.2. Substanţe caustice
4.3. Substanţe inflamabile
4.4. Substanţe explozive
4.5. Substanţe cancerigene

5. FACTORI DE RISC BIOLOGIC

5.1. Culturi sau preparate cu microorganisme:
- bacterii - virusuri
- richeţi - spirochete
- ciuperci - protozoare
5.2. Plante periculoase (exemplu: ciuperci otrăvitoare)
5.3. Animale periculoase (exemplu: şerpi veninoşi)

D. MEDIU DE MUNCĂ

1. FACTORI DE RISC FIZIC

1.1. Temperatura aerului:
- ridicată - scăzută
1.2. Umiditatea aerului:
- ridicată - scăzută
1.3. Curenţi de aer
1.4. Presiunea aerului:
- ridicată - scăzută

76 | 9 2
 1.5. Aeroionizarea aerului
1.6. Suprapresiune în adâncimea apelor
1.7. Zgomot
1.8. Ultrasunete
1.9. Vibraţii
1.10 Iluminat:
- nivel de iluminare scăzut - strălucire - pâlpâire
1.11. Radiaţii
1.11.1. Electromagnetice:
- infraroşii - ultraviolete - microunde
- de frecvenţă înaltă - de frecvenţă medie - de
frecvenţă joasă,
- laser
1.11.2. Ionizante:
- alfa - beta - gamma
1.12. Potenţial electrostatic
1.13. Calamităţi naturale (trăsnet, inundaţie, vânt, grindină, viscol, alunecări,
surpări, prăbuşiri de teren sau copaci, avalanşe, seisme etc.)
1.14. Pulberi pneumoconiogene

2. FACTORI DE RISC CHIMIC

2.1. Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici
2.2. Pulberi în suspensie în aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi

3. FACTORI DE RISC BIOLOGIC

3.1. Microorganisme în suspensie în aer:
- bacterii - virusuri - richeţi
- spirochete - ciuperci -
protozoare etc.

4. CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI

- subteran
- acvatic
- subacvatic
- mlăştinos
- aerian
- cosmic etc.
FACTORI DE RISC SOCIALI
5. - agresiuni din partea altor persoane

77 | 9 2
 ANEXA 2
Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risca asupra organismului uman

LOCALIZAREA CONSECINŢELOR
Sistem osteoarticular Organe de simţ

Aparat respirator

cardiovascular
Cutie craniană

Aparat digestiv

Sistem nervos
Cutie toracică
Membru

Aparat renal
Membru superior Ureche

Tegument
Abdomen
Nr. CONSECINŢE inferior

muscular

Multiplă
Aparat

Sistem
vertebrală
Coloana
crt. POSIBILE Braţ Palmă

Ochi

Nas

Externă
Internă
Antebraţ Degete

Coapsă
Gambă

Picior
D S D S

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
1. Plagă: - tăietură x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
- înţepătură x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
2. Contuzie x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
3. Entorsă - - - - - - - - - x x x x x x - - - - - - -
4. Strivire x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
5. Fractură x x - - - - - - x x x x x x x - - x - - - x
6. Arsură: - termică x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
- chimică x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
7. Amputaţie - - - - - - - - - x x x x x x x - - - - - x
8. Leziuni ale organelor interne - - x - x x x x - - - - - - - - - - x - x x
9. Electrocutare - - - x x x - - - - - - - - - - - - - - - x
10. Asfixie - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
11. Intoxicaţie - acută - - - x x x x x - - - - - - - - - - - - x x
- cronică - - - x x x x x - - - - - - - - - - - - x x
12. Dermatoză - - - x - - - - - - - - - - - - - - - - - -
13. Pneumoconioză - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -

78 | 9 2
 LOCALIZAREA CONSECINŢELOR
Sistem osteoarticular Organe de simţ

Aparat respirator

cardiovascular
Cutie craniană

Aparat digestiv

Sistem nervos
Cutie toracică
Membru

Aparat renal
Membru superior Ureche

Tegument
Abdomen
Nr. CONSECINŢE inferior

muscular

Multiplă
Aparat

Sistem
vertebrală
Coloana
crt. POSIBILE Braţ Palmă

Ochi

Nas

Externă
Internă
Antebraţ Degete

Coapsă
Gambă

Picior
D S D S

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
14. Îmbolnăviri respiratorii cronice - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
provocate de pulberi organice şi
substanţe toxice iritante (emfizem
pulmonar, bronşită etc.)
15. Astm bronşic, rinită vasomotorie - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
16. Boli prin expunere la temperaturi - - - x x x - - - - - - - - - - - - - - - x
înalte sau scăzute (şoc, colaps
caloric, degerături)
17. Hipoacuzie, surditate de percepţie - - - - - - - - - - - - - - - - - - x - - -
18. Cecitate - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
19. Tumori maligne, cancer profesional x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
20. Artroze cronice, periartrite, - - - - - - - - x x x x x x x - - - - - - x
stiloidite, osteocondilite, bursite,
epicondilite, discopatii
21. Boala de vibraţii - - - - - x - - - - - - - - - - - - x - x -
22. Tromboflebită - - - - - - - - - x x x x x x - - - - - - x
23. Laringite cronice, nodulii - - - - x - - - - - - - - - - - - - - - - -
cântăreţilor
24. Astenopatie acomodativă, agravarea - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
miopiei existente
25. Cataracta - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
26. Conjuctivite şi keratoconjunctivite - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
27. Electrooftalmie - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
28. Boala de iradiere x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x

79 | 9 2
 LOCALIZAREA CONSECINŢELOR
Sistem osteoarticular Organe de simţ

Aparat respirator

cardiovascular
Cutie craniană

Aparat digestiv

Sistem nervos
Cutie toracică
Membru

Aparat renal
Membru superior Ureche

Tegument
Abdomen
Nr. CONSECINŢE inferior

muscular

Multiplă
Aparat

Sistem
vertebrală
Coloana
crt. POSIBILE Braţ Palmă

Ochi

Nas

Externă
Internă
Antebraţ Degete

Coapsă
Gambă

Picior
D S D S

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
29. Îmbolnăviri datorate compresiunilor - - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - -
şi decompresiunilor
30. Boli infecţioase şi parazitare x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
31. Nevroze de coordonare - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -
32. Sindrom cerebroastenic şi tulburări - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -
de termoreglare (datorită undelor
electromagnetice de înaltă
frecvenţă)
33. Afecţiuni psihice - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -
34. Alte consecinţe

Sursa: Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei

80 | 9 2
 ANEXA 3
Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor acţiunii factorilor de risc asupra
organismului uman pentru locul de muncă: SUDOR ELECTRIC
CLASE DE
GRAVITATE GRAVITATEA CONSECINŢELOR
CONSECINŢE
1 NEGLIJABILE Consecinţe minore reversibile cu incapacitate de muncă pre-
vizibilă până la 3 zile calendaristice (vindecare fără tratament)
2 MICI Consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă
de 3 – 45 zile care necesită tratament medical
3 MEDII Consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă
între 45 – 180 zile care necesită tratament medical şi prin
spitalizare
4 MARI Consecinţe ireversibile cu o diminuare a capacităţii de muncă
de minimum 50 %, individul putând să presteze o activitate
profesională (invaliditate de gradul III)
5 GRAVE Consecinţe ireversibile cu pierdere de 100 % a capacităţii de
muncă, dar cu posibilitate de autoservire, de autoconducere şi
de orientare spaţială (invaliditate de gradul II)
6 FOARTE Consecinţe ireversibile cu pierderea totală a capacităţii de
GRAVE muncă, de autoservire, de autoconducţie sau de orientare
spaţială (invaliditate de gradul I)
7 MAXIME Deces
CLASE DE
PROBABILITATEA CONSECINŢELOR
PROBABILITATE
(frecvenţa probabilǎ de producere a consecinţelor)
EVENIMENTE
1 EXTREM DE extrem de mică
RARE P > 10 ani
2 FOARTE RARE foarte mică
5 ani < P < 10 ani
3 RARE mică
2 ani < P < 5 ani
4 PUŢIN medie
FRECVENTE 1 an < P < 2 ani
5 FRECVENTE mare
1 lună < P < 1 an
6 FOARTE foarte mare
FRECVENTE P < 1 lună

81 | 9 2
 ANEXA 4
Grila de evaluare a riscurilor combinaţie între gravitatea consecinţelor şi probabilitatea
producerii

CLASE DE PROBABILITATE
1 2 3 4 5 6

FRECVENT

1 lună < P < 1 an FRECVENT

FRECVENT
EXTREM

FOARTE
DE RAR

PUŢIN

FOARTE
RAR

RAR
5 ani < P < 10 ani

2 ani < P < 5 ani

1 an < P < 2 ani

GRAVITATE
CLASE DE

P < 1 lună
P > 10 ani

CONSECINŢE

7 MAXIME DECES (7,1) (7,2) (7,3) (7,4) (7,5) (7,6)

6 FOART INVALIDITAT (6,1) (6,2) (6,3) (6,4) (6,5) (6,6)

E E GR. I
GRAVE

5 GRAVE INVALIDITAT (5,1) (5,2) (5,3) (5,4) (5,5) (5,6)

E GR. II

4 MARI INVALIDITAT (4,1) (4,2) (4,3) (4,4) (4,5) (4,6)

E GR. III

3 MEDII ITM 45 – 180 (3,1) (3,2) (3,3) (3,4) (3,5) (3,6)

ZILE

2 MICI ITM 3 – 45 (2,1) (2,2) (2,3) (2,4) (2,5) (2,6)

ZILE

1 NEGLIJABILE (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6)

82 | 9 2
 ANEXA 5
Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate

CUPLUL
NIVEL DE GRAVITATE - PROBABILITATE NIVEL DE
RISC SECURITATE
1 MINIM (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1) 7 MAXIM

2 FOARTE (2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1) 6 FOARTE

MIC MARE
3 MIC (2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) 5 MARE
(7,1)
4 MEDIU (3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) 4 MEDIU
(7,2)
5 MARE (4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3) 3 MIC

6 FOARTE (5,6) (6,4) (6,5) (7,4) 2 FOARTE

MARE MIC

7 MAXIM (6,6) (7,5) (7,6) 1 MINIM

83 | 9 2
 ANEXA 6
Fişa de evaluare a postului de muncă

UNITATEA: …………………... NUMĂR PERSOANE EXPUSE:……..

FIŞA DE EVALUARE A
SECŢIA:……………………….. DURATA EXPUNERII:……………….
POSTULUI DE MUNCĂ ECHIPA DE EVALUARE:……………
LOCUL DE MUNCǍ:…………

PROBABILITATE
CONSECINŢA

PREVIZIBILĂ

GRAVITATE
CLASA DE

CLASA DE
MAXIMĂ
COMPONENTA FACTORI DE FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE
NIVEL
SISTEMULUI DE RISC A FACTORILOR DE RISC
DE RISC
MUNCĂ IDENTIFICAŢI (descriere, parametri)

0 1 2 3 4 5 6
…

84 | 9 2
 ANEXA 7
Fişa de măsuri propuse

FIŞA DE MǍSURI PROPUSE

NIVEL MĂSURA PROPUSĂ
Nr. LOC DE MUNCĂ/
DE
crt. FACTOR DE RISC Nominalizarea măsurii Competenţe/răspunderi Termene
RISC
…

85 | 9 2
 ANEXA 8
Ordinea ierarhică a măsurilor de prevenire

MĂSURI PRIMARE (măsuri de ordinul întâi)

ELIMINAREA RISCURILOR
RISC OM
MĂSURILE TREBUIE SĂ ACŢIONEZE DIRECT ASUPRA SURSEI DE FACTORI DE RISC
(PREVENIRE INTRINSECĂ)
MĂSURI SECUNDARE (măsuri de ordinul doi)
IZOLAREA RISCURILOR

RISC OM FACTORII DE RISC PERSISTĂ, DAR PRIN MĂSURI DE PROTECŢIE COLECTIVĂ SE EVITĂ
SAU DIMINUEAZĂ ACŢIUNEA LOR ASUPRA OMULUI
MĂSURI TERŢIARE (măsuri de ordinul trei)
EVITAREA RISCURILOR

RISC OM INTERACŢIUNEA DINTRE FACTORII DE RISC ŞI OM SE EVITĂ PRIN MĂSURI

ORGANIZATORICE ŞI REGLEMENTĂRI PRIVIND COMPORTAMENTUL
MĂSURI CUATERNARE (măsuri de ordinul patru)
IZOLAREA OMULUI
LIMITAREA ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC SE FACE
RISC OM PRIN PROTECŢIE INDIVIDUALĂ

86 | 9 2
 ANEXA 9
Fişa de post

I Denumirea SUDOR ELECTRIC Subordonatii directi:

postului: NU ESTE CAZUL

Denumirea Sudor Manual cu Arc Electric

ocupatiei
Codul COR: 721203

Titularul postului:
Raportare la: SEF
ATELIER

Data:

II Indicatori relevanti pentru functie

Numarul de subordonati directi:

Numarul total de personal din atelier: _____________________
Bugetul aprobat: _________

Semnatura titularului
functiei / data

III Principalele responsabilitati

Atributii tehnice
- primeste zilnic programul de lucru de la maistrul caruia ii este subordonat si
executa lucrari de sudura cuprinse in program, conform normativelor in vigoare;
- cunoaste procedeelor de sudura cu arc electric;
- raspunde de pregatirea agregatelor, transformatoarelor de sudura electrica, a
sculelor si echipamentului de protectie adecvat; atunci cand acestea se
defecteaza, deterioreaza sau trebuie reparate (agregate, generatoare,
convertizoare) sau inlocuite (scule, echipament) se adreseaza din timp sefului de
formatie;
- alege arcul electric in functie de electrod si amperajul convertizoarelor de sudura
87 | 9 2
- la sudura electrica respecta toate conditiile impuse de documentatia tehnica,
alege materialul de adaus si refluxurile corespunzatoare calitatii si proprietatilor
mecanice ale metalului de baza si regleaza regimul de sudura optim (tensiunea si
intensitatea curentului in concordanta cu grosimea pieselor de sudat si a
materialului de adaos – electrozi sau sarma);
- solicita asistenta tehnica maistrului caruia ii este subordonat ori de cate ori este
nevoie;
- raspunde de calitatea lucrarilor de sudura executate, pentru presiunile de proba
stabilite prin program, asista la executarea probelor de presiune;
- tine evidenta lucrarilor executate, materialelor si a timpului de consumat pe care
le consemneaza intr-un raport de lucru;
- strange deseurile metalice rezultate din lucrarile de sudura efectuate in vederea
predarii acestora;
- in cadrul atelierului de sudura , asigura depozitarea materialelor in asa fel incat
sa fie asigurat accesul usor la mijloacele de stingere a incendiilor;
- urmareste si asigura economisirea materialelor si evitarea risipei de materiale:
metal, oxigen, etc.;
- colaboreaza cu ceilalti salariati in vederea executarii lucrarilor;
- supravegheaza periodic starea tehnica a instalatiilor electrice de sudura din
dotarea atelierului;
- participa, cu propuneri proprii, la activitatea de imbunatatire a mijloacelor de
lucru aferente instalatiilor din cladiri si anexe;
- respecta si mentine starea de curatenie la locul de munca si in cadrul cladirilor si
anexelor;
- indeplineste exemplar sarcinile din programul de lucru, raspunde de respectarea
disciplinei tehnologice de folosirea integrala a timpului de lucru si cresterea
productivitatii muncii;
- exploateaza in conditii de deplina siguranta masinile, utilajele si instalatiile,
realizeaza la termen lucrarile de intretinere, reparatii a fondurilor fixe din dotare si
cresterea indicelui de utilizare a acestora;
- gospodareste judicios mijloacele materiale si asigura folosirea eficienta a
materiilor prime, materialelor, combustibililor si energiei, valorificarea tuturor
resurselor materiale si energetice refolosibile;
- cunoaste caracteristicile constitutive si functionale ale instalatiilor, utilajelor si
masinilor la care lucreaza, aplica intocmai normele de functionare a acestora, a
masurilor de protectie a materiilor prime, materialelor, combustibililor, muncii si de
prevenire a incendiilor;
- asigura supravegherea permanenta a instalatiilor, utilajelor si masinilor din
administrare, verifica buna functionare a dispozitivelor de siguranta si aparatura de
masura si control;
- se prezinta la lucru in deplina capacitate de munca pentru a putea executa in
bune conditii sarcinile;
- se interzice prezenta la lucru sub influenta bauturilor alcoolice ori introducerea
sau consumul de bauturi la locul de munca;

88 | 9 2
 - respecta normele privind introducerea de tigari, chibrituri, brichete, materiale ori
produse care ar putea provoca incendii sau explozii in locurile de munca in care
fumatul este interzis sau introducerea acestora este oprita;
- informeaza seful ierarhic, asupra oricaror nereguli, de defectiuni anormale sau
alte situatii de natura sa constituie un pericol, constant la locul de munca precum si
orice abatere de la normele de protectia muncii, a mediului si de prevenire si
stingere a incendiilor;
- se preocupa permanent pentru buna desfasurare a activitatii, indeplinirea
intocmai a indatoririlor de serviciu, pentru prevenirea oricarei fapte care ar putea
pune in pericol securitatea personalului si integritatea instalatiilor, utilajelor,
masinilorsi a altor bunuri;
- inlatura operativ orice situatie care ar putea constitui o sursa de pericol;
- ia masuri urgente de lichidare a avariilor si accidentelor, atunci cand se produc,
sta la dispozitia conducerii sectiei (formatiei de lucru) se prezinta in cel mai scurt
timp la serviciu in caz de avarii ori alte nevoi urgente;
- respecta cu strictete dispozitiile cu privire la predarea – primirea organizata a
schimbului, la terminarea programului nu paraseste locul de munca pana nu se
prezinta inlocuitorul, iar incetarea activitatii se face numai dupa predarea instalatiei,
utilajului sau masinii de care raspunde, lucratorului din schimbul urmator;
- asigura respectarea stricta a prescriptiilor tehnice a instalatiei, utilajului sau
masinii la care lucreaza in cazul in care potrivit programului de lucru, acesta nu se
preda altui schimb;
- raspunde de paza, evidenta, pastrarea si conservarea mijloacelor banesti si
materiale (utilaje, scule, echipamente electrice si termice, cladiri), material tubular
(tubing, tiji), produse petroliere (titei, gaze, gazolina, condensat, carburanti si
lubrifianti) aflate in aria in care isi desfasoara activitatea;
- urmareste si ia masuri de limitare a pagubelor, in caz de poluare a mediului in
cadrul sectorului sau de activitate, prin inundarea terenurilor cu produse petroliere,
apa sarata, solutii chimice, etc.; aduce imediat la cunostinta sefului ierarhic despre
cele constatate;
- se preocupa de pregatirea profesionala proprie si participa la formele de
pregatire profesionala organizate de unitate;
- este obligat sa cunoasca, sa aplice si sa respecte documentele sistemului de
management al calitatii cu aplicare directa la locul de munca pentru a asigura
imbunatatirea continua a acestuia.

Responsabilitati SSM
- isi va desfasura activitatea, in conformitate cu pregatirea si instruirea sa, precum
si cu instructiunile primite, astfel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau
imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi
afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca;
- va utiliza corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase,
echipamentele de transport si alte mijloace de productie;
- va utiliza corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, il
va inapoia sau il va pune la locul destinat pentru pastrare;
89 | 9 2
- nu va proceda la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau
inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor,
aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si va utiliza corect aceste
dispozitive;
- va comunica imediat sefului direct / reprezentantului SSM orice situatie de
munca despre care are motive intemeiate sa o considere un pericol pentru
securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de
protectie;
- va aduce la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau reprezentantilor
SSM accidentele suferite de propria persoana;
- va coopera cu reprezentantii SSM, conducatorul locului de munca, si respectiv
sefii acestora, atat timp cat este necesar, pentru a face posibila realizarea oricaror
masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari,
pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor;
- va coopera, atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu reprezentantii
SSM, pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile
de lucru sunt sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniul sau de
activitate;
- isi va insusi si va respecta prevederile legislatiei din domeniul securitatii si
sanatatii in munca si masurile de aplicare a acestora;
- va da relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari;
- va efectua controalele medicale conform programarilor societatii;
- va participa la instruirile in domeniul securitatii si sanatatii in munca si al
situatiilor de urgenta, isi va insusi si va respecta cu strictete prevederile
materialelor prelucrate;
- pot solicita masuri corespunzatoare / pot prezenta propuneri in acest sens, in
scopul diminuarii riscurilor pentru lucratori si/sau al eliminarii oricaror surse de
pericol;
- cunoaste si aplica masurile necesare la constatarea unei stari de pericol grav si
iminent de accidentare;
- raspunde personal de calitatea lucrarilor pe care le executa;
- nu paraseste locul de munca decat cu acordul superiorului sau;
- cunoaste si respecta reglementarile cuprinse in Regulamentul intern al societatii;
- raspunde, in limita competentelor sale, tuturor dispozitiilor primite din partea
superiorului sau;
- raspunde pentru prejudiciile cauzate societatii ca urmare a nerespectarii
sarcinilor si atributiilor de serviciu prezentate in fisa postului, de care a luat
cunostinta prin semnatura individuala;
- nu intervine la utilaje, aparatura, instalatii si in orice loc pentru care nu are
sarcini de serviciu;
- acorda primul ajutor in caz de accidentare si actioneaza conform planului de
evacuare si interventie in situatii de urgenta;
- raspunde de utilizarea corecta a mijloacelor din dotare;
- duce la indeplinire orice alte sarcini primite din partea superiorilor ierarhici, care
fac parte din specificul activitatii;
90 | 9 2
 - respecta cu strictete prevederile instructiunilor proprii elaborate in cadrul
societatii, atat in domeniul securitatii si sanatatii in munca cat si al situatiilor de
urgenta;
- acorda ajutor, atat cat este rational posibil, oricarui salariat aflat intr-o situatie de
pericol;
- se supune examinarii profesionale periodice;
- respecta regulile si masurile de aparare impotriva incendiilor, aduse la
cunostinta, sub orice forma, de catre sefii ierarhici;
- utilizeaza substantele periculoase, instalatiile, utilajele, masinile, aparatura si
echipamentele, potrivit instructiunilor tehnice, precum si celor stabilite prin
instructiuni proprii;
- nu va efectua manevre nepermise sau modificari neautorizate ale sistemelor si
instalatiilor de aparare impotriva incendiilor;
- comunica imediat dupa constatare, sefului direct, orice incalcare a normelor de
aparare impotriva incendiilor sau a oricarei situatii stabilite de acesta ca fiind un
pericol de incendiu, precum si orice defectiune sesizata la sistemele si instalatiile
de aparare impotriva incendiilor;
- coopereaza cu reprezentantii SSM, care au atributii in domeniul apararii
impotriva incendiilor, in vederea realizarii masurilor de aparare impotriva
incendiilor;
- actioneaza in conformitate cu procedurile stabilite la locul de munca, in cazul
aparitiei oricarui pericol iminent de incendiu;
- furnizeaza persoanelor abilitate toate datele si informatiile de care are
cunostinta, referitoare la producerea incendiilor;
- respecta normele, regulile si masurile de protectie civila stabilite in cadrul
societatii;
- se supune procedurilor de autorizare interna pentru unele activitati, in functie de
solicitarile conducatorului locului de munca;
- respecta prevederile Regulamentului de Ordine si Functionare al societatii
precum si Contractul Colectiv de Munca.

In completarea atributiilor mentionate anterior, in functie de cerintele activitatii,

superiorul direct poate dispune si indeplinirea altor atributii legate de activitatea
postului respectiv. In cazul in care modificarile aduse continutului postului sunt
semnificative, superiorul direct va elabora o noua fisa a postului.

IV Delegarea:
In lipsa titularului , sefului ierahic direct va desemna persoana care va prelua
atributiile postului.

91 | 9 2
V Cerintele postului:
- Varsta peste 18 ani;
- Autorizat ISCIR;
- Instruit din punct de vedere SSM si dotat cu EIP;
- Lucrează in echipă cu alţi sudori, lăcătuşi;
- Program de lucru 8h/zi;
- Apt din punct de vedere fizic si psihic;
- Disciplina si sinceritate.

VI Criterii de succes:
- abilitati de munca in echipa;
- este receptiv la solutionarea problemelor care pot apare in cadrul
atelierului/santierului, participand activ impreuna cu colegii si seful ierarhic;
- sa-si dezvolte capacitatea de a putea oricand sa prevada greselile din activitatea
pe care o desfasoara;
- sa fie o buna sursa de informatii;
- sa fie disciplinat, corect, drept, echitabil in relatiile profesionale;
- se perfectioneaza prin inscrierea la cursuri de specialitate.

92 | 9 2
 ANEXA 10
Statistica accidentelor aferenta anului 2014

93 | 9 2
94 | 9 2
95 | 9 2