Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Cap.1 - Anatomia Aparatului Genital Feminin

    Uploaded by

    Stamate Carmen
    13 views13 pages

    Original Title

    cap.1 - anatomia aparatului genital feminin

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    13 views13 pages

    Cap.1 - Anatomia Aparatului Genital Feminin

    Uploaded by

    Stamate Carmen

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 13
    Capitolul 1 ANATOMIA APARATULUI GENITAL FEMININ GIORGICA LUPU BAZINUL (PELVISUL OSOS) Pelvimetrie interna Bazinul are forma unui trunchi de con, cu baza mare superior si prezintd 0 fat externa si una interna. Fata inter’ @ bazinului este impartité de o linfe conventio~ nal, numita linie terminal, in bazinul mare si bazinul mmc (canal pelvin sau obstetrical, la femeie). Linfa ter- minal incepe la promontoriu, se continu’ pe marginea anterioard a ariploarei sacrale si apoi cu linia arcuat si creasta pectineald pana pe margines superioard simfizie pubiene. fn clinic’ se foloseste notiunea de strémtoare superioar& a bazinulul care rezult8 prin unl- rea celor dou’ lini terminale, cu diferenta c8, anterior, strémtoarea superioar8 trece pe marginea posterioard a simfzei pubiene. Canalul pevin sau obstetrical se intinde inferior pind la strémtoarea inferioard a bazinului,inchis8 de parti moi care formeazi perineul. Stramtoarea superioar8 a bazinulul prezintS o serie de diametre cu important practic8, obstetrical8, respec- tiv anteroposterioare, transversale si oblice (fig. 1, 2) Dintre aceste diametre singurul care poate f apreciat clinic, prin tuseu vaginal, este cel promonto- subpubian, din valoarea cBruia se scade 1,5 cm pentru cobtinerea diametrului promontoretropubian; acesta din rm, misurat pnd la punctul cel mai posterior al sim- fizel publene (Crouzat), avand valoarea cea mal mici dintre diametrele anteroposterioare, se mal numeste si diametrul util sau minim. Sc3derea valorii digmetrului util sub 9 cm indicd prezenta unel distocil osoase a bezi- nului (1,2). Strémtoarea inferioarS a bazinului, delimitet’. de vrful cocisuui,ligg, sacrotuberoase, tuberozitatileischi- atice $i marginile inferioare ale ramurilorischiopubiene si simfizei pubiene, prezint® urm&toarele diametre: = diametrul anteroposterior ~ de 9 cm, dar care in timpul sarcnli, in urma procesului numit nutatie, prin bascularea posterioar8 a varfuluicoccisului poate ajunge fa 11,5 cm; = diametrul transvers - de 12 em, intre cele dou’ tuberozitat ischiatice; = diametrul oblc - de 11 em, m&surat Intre jumat3- tile ig, sacrotuberos si al ramuriischiopubiene de partea opus, in clinicS o important aparte prezinté diametrul Gintre cele dou8 spine ischiatice, care m&soar8 in mod normal 12 cm; sciderea acestul diametru, la un bazin Cu spine ischiatice proeminente, poate pune probleme coborériiftului rin canalul pelvin. Figura 1. Diametrele strimtorii superioare a bazinulul. .Lupu Figura 2, Diametrele anteroposterioare si axele bazinulul Planurile si axul bazinulul; planul strémtori supert- care formeazé cu orizantala un unghi de 60 de grade, in timp ce strémtoarea inferioar8 formeaz8 cu orizontala un Lunghi de 10 grade, Axul bazinului este linia curb&, ima~ sinar’, paralel8 cu curbura sacrococtigiang, ce uneste centrele celor doua stramtor Tipuri de bazin la femeie: ~ tipul ginecoid, in care diametrele transverse sunt mai mari decét cele anteroposterioare, strémtoarea superioard este reniforms, gaurile obturatoare sunt tri- unghiulare s! unghiul subpubian este obtuz ~ tipul android ~ mai aproape de cel masculin, cu strémtoarea superioar8 sub formé de inima, gduri obtu- ratoare ovalare si sacrulIngust si mai lung; ~ tipul andropoid - cu strémtoare superioara ova- lar8 si strémtoare inferioaré ingust3; ~ tipul platipeloid - cu ciametrele transverse ale strémtort superioare mar i strémtoare inferioar’ larga Pelvimetrie externa Suprafata exterioard 2 pelvisulul osos poate fi apreciat8 cu ajutorul unui compas special si presupune masurarea urm8toarelar diametre: = diametrul anteroposterior (Baudeloque), de 20 cm, intre fata anterioard a simfzei pubiene si fata posterioars a sacruul = diametrul billac, de 24 cm, intre spinele iiace antero-superioare; = diametrul bicrest, de 28 cm, intre punctele cele mai indepdrtate ale cresteloriace; = diametrul bitrohanterian, de 32 cm, intre cele dou8 trohantere mari, femurale Pe fata posterioard 2 bazinului poate fi apreciat, de ‘esemenea, asa numitul romb al lui Michaelis, delimitat Tire patru puncte, respectiv superior, procesul spinos LS, inferior, varful coccisului si laterale, spinele tiace posterosupericare; verticala dintre punctele superior si inferior are 11 cm si este impaitit8 de orizontala dintre cele dou puncte laterale (de 10 cm) in dou’ segmente inegale, unul superior de 4 cm si altul inferior de 7 cm, Linia orizantalé este impartits in mod egal in segmente de cate 5 cm de linia vertical, Orice asimetrie a rombu- luilui Michaelis este insott si de asimetri sau mocificrt de dimensiuni ale bazinului ca intreg [2,3]. PERINEUL FEMININ Perineul este reprezentat de totalitatea partilor moi care inchid strémtoarea inferioar’ a bazinului osos. Perineul are form romboidalé si este imp&rit de linia ce uneste cele dou tuberozit3t ischiatice in doud spat triunghiulae, respect perineul anterior (urogenttal) $1 perineul posterior (anal) Diafragma pelvind este 0 formatiune musculo-ascials de forma unel pln, format din muschi ridicStori anal, ‘mugchi cocciienig| muschiul sfincter anal exter sfascile lor, intre marginile mediale ale celor doi mugchi ridicétori anal i simfiza pubian’ se delimiteaz’ hiatusul urogenital; prin acesta tec la femele uetra sl vagina, Acest spatiu de trecere este Inchis inferior de diafragma urogenital (situ- at8 topografc in perineul anterior) (fig. 3). Fascile diafradmel pelvine - fascia pelvind continu’ fascia endoabdominals, inferior de stramtoarea supe- rioard a pelvisului; ea se dedubleazé la nivelul arculul tendinos al mugchiulu rdicStor anal in dou’ foite: fas- cia pelvin parletalé ce acopers peretele pelvn si fascia Je/ anterior /_ tig, anocoecigian ‘Canal anal Centrul tendinos al perineului Vagina _Uretra Hiatus urogenital M. obturator /_ Intern. al m.ridicdtor an Figura 3. Diafragma pelvind ferining pelvind visceral care inconjoara viscerele pelvine in por- SHunile lor subperitoneale (rect, vezic$ urinarg, vagin8). Fascia pelvin’ parietalé are la réndul el doud prt: fascia superioard a diafragmel pelvine si fascia infericarS a dia~ fregmei pelvine ce acopera fetele superioar’, respectiv inferioard ale diafragmei pelvine. Diafragma urogenitaléinchide strmtoarea inferioard a pelvisului, anterior si inferior de hiatusul urogenital al aiafragmei pelvine. Topografc, diafragma urogenitals este componenta principal a perineului anterior. Muschi diafragmei urogenitale sunt dispusi in dou. planuri, superficial si profund; planul muscular superficial este format din: muschii transvers superficial, bulbospon- gios si ischiocavernos, iar planul muscular profund este format cin muschit transvers profund si sfincter uretral extern (fig. 4). Fescile diafragmel urogenitale sunt: fascia superi- card (pe fata superioard a muschiului transvers profund al perineului), fascia inferioar& (membrana perineal’ - pe fata inferioar& 2 mugchiulut transvers profund al perineului; partes sa anterioar8 este mai ingrosatd si se prinde pe fata inferioar8 a ramurilor inferioare ale oase- lor pubiene, forménd ligamentul transvers al perineului, situat inferior si posterior de ligamentul arcuat al pubisu- lui) si fascia superficial a perineului (inveleste la nivelul Perineului anterior muschii din planul superficial al dia~ fragmei urogenitale) ig. 5) Centrul tendinos al perineului este situat in par- tea median8 si mijiocie a perineulu si se aflé intre anus si vagin’; este numit de clinicieni corpul perineului si se prezintl cao condensare fibroasé, format8 din inter- sectiafibrelor de origine sau insertie a unor muschi al Perineului; este sectionat de obstetricent (perineoto- mie), la nagtere, mai ales a nulipare (3-5). ‘Anatomia topograficS a perineulul - dn punct de vedere topografic, perineul se imparte in dou regiuni: 0 regiune

    You might also like