You are on page 1of 21

TEMA PROIECTULUI

:

ANALIZA DE MARKETING A MUȘTARULUI

1

CUPRINS:
1. PRINCIPALELE CONCEPTE UTILIZATE; 2. CARACTERISTICI GENERALE ALE PIEȚEI; 2.1. Scurt istoric; 2.2.
2.3.

Prezentare generală a produsului; Destinații sau utilizări. Principalii jucători de pe piață; Concurența;

3. ANALIZA OFERTEI;

3.1.
3.2.

4. ANALIZA CERERII; 5. ANALIZA PREȚURILOR; 6. ANALIZA PROMOVĂRII;

7. CONCLUZII ȘI BIBLIOGRAFIE.

2

piaţa căreia i se adresează. . preţurile. taxele. .conţinutul material. în raport cu un anumit criteriu de structurare: .caracteristicile merceologice. Oferta de produse agricole şi agroalimentare apare pe piaţă în mod direct sau indirect. .existenţa unei anumite oferte de produse agricole şi agroalimentare (obiectul cererii de consum). Cererea de consum pentru produsele agricole şi agroalimentare este una din formele de materializare a nevoilor de consum ale populaţiei. cererea şi oferta . 3 .PRINCIPALELE CONCEPTE UTILIZATE Piaţa reprezintă un ansamblu coerent. . Satisfacerea cererii de consum pentru produsele agricole şi agroalimentare presupune realizarea concomitentă a două condiţii: . care exprimă stocurile existente în reţeaua comercială. Privită ca mecanism.oferta pasivă. Studiul structurii ofertei urmăreşte stabilirea proporţiilor deţinute de componentele acesteia. piaţa cuprinde concurenţa. . pe de o parte.cumpărare de bunuri şi servicii între părţi contractante care.oferta activă. un sistem sau o reţea de relaţii de vânzare . respectiv existenţa unei puteri de cumpărare corespunzătoare. care reprezintă totalitatea produselor agricole şi agroalimentare angajate de firmele comerciale de la producători sau distribuitori într-o anumită perioadă de timp. sunt unite prin legături de afaceri şi pe de altă parte. se află în raporturi de forţe. etc. metodelor şi tehnicilor care au ca obiect studiul cererii consumatorilor şi modul de satisfacere a acesteia cu produse şi servicii în condiţii bune. prin intermediul intermediarilor. Oferta reprezintă cantitatea dintr-un bun economic care poate fi vândută în condițiile prețului existent. Pe piaţă vom întâlni oferta sub cele două componente ale sale: . Cererea reprezintă ansamblul activităţilor.solvabilitatea cererii de consum.segmentul de consumatori beneficiari ai ofertei.

Politica de produs reprezintă conduita pe care o adoptă o firmă în legătură cu dimensiunile. Produsul .specificul formelor de manifestare a cererii (mărfuri de cerere curentă. " carte de vizită " produselor sale. materii prime. drept de autor.componente ale politicii de produs – semnifică principalele direcții în care firma acționează prin mobilizarea resurselor sale în vederea realizării obiectivelor fixate . determinarea fazei în care se află produsul (din ciclul de viață al produsului). brevete de invenție. poziționarea produsului comparativ cu produsele concurente destinate satisfacerii aceleași trebuințe pe baza unei diferențieri obiective sau subiective (imaginate de consumator) .trebuie privit din perspectiva clientelei care urmărește beneficii. structura și evoluțiile gamei de produse pe care le realizează. de comerț. 4 . de servicii.are în vedere analiza calității produselor aflate în fabricatie și / sau în vânzare. etc. mărfuri „ problematice “ şi „ neproblematice “. d) Asigurarea legală a produsului .constituie principala orientare ofensivă a politicii de produs. Rezumând. Stategiile de produs . lărgirea service-ului etc.cuprinde ansamblul operațiunilor prin care firma producătoare conferă identitate. Acestea se materializează practic printr-un arsenal de tactici care privesc fie modificări de ordin tehnologic. Activitățile componente ale politicii de produs sunt următoarele: a) Cercetarea produsului . racordându-se permanent la cerințele mediului și tendințele manifestate de concurenți.. Ea se referă nu numai la produs ci și la stimularea descoperirii unor noi tehnologii. satisfacții concrete. b) Activitatea de inovare . Instrumentele de asigurare a protecției legale a produselor sunt numeroase: mărci de fabrică. urmărirea comportării lui în consum sau utilizare. periodică. dar și elemente imateriale ce țin de funcționalitatea socială sau psihologică a produsului.cuprinde totalitatea acțiunilor juridice prin care se asigură protejarea produsului împotriva contrafacerilor. c) Modelarea produsului . analiza circulaţiei produsului. fie variații în dimensiunile unei linii de produse etc. se poate spune că vizează crearea unui spirit creativ în toate compartimentele firmei ce concură la realizarea tehnico – economică a produsului. mărfuri de marcă şi mărfuri anonime) . rară.

diferențiere sau înnoire a nomenclatorului de produse.se referă la acțiunile întreprinderii care vizează produsele cu un grad ridicat de uzură morală si un nivel redus de rentabilitate. ținând seama de factorii de piață (concurența. rigid ori flexibil. e) Atitudinea față de produsele vechi . de a-i comunica informații. de a-i stimula memoria. Prețul . În cazul unei firme comerciale aceste probleme își găsesc corespondența în politica sortimentală adoptată de firmă. Permanent este necesar să se cunoască aportul fiecărui produs în profitul total al firmei. de factorii psihologici (acceptabilitate 5 . este sigilat sau nu. poate fi confecționat din materiale refolosibile pentru a câștiga o calitate ecologică. În alcătuirea gamei de produse nu se ține cont numai de rentabilitatea fiecărei componente și de considerentele de ordin tehnic ci și de exigențele și dinamica pieței. Strâns legat de produs este și ambalajul. Terenul cel mai complex de aplicare a politicii de produs îl constituie. O mobilitate sporită reclamă capacitatea firmei de a acționa asupra liniilor de produse ce alcătuiesc gama de fabricație prin diversificare sau restrângere. în cazul firmelor producătoare. nivelul de rentabilitate al fiecărui produs și să se coreleze cu informațiile primite de pe piată Acest lucru este necesar pentru o bună fundamentare a deciziilor referitoare la soarta fiecărui produs. Ambalajul poate permite vederea obiectului pe care îl conține sau poate purta imagini ale acestuia. Cea mai frecventă modalitate de asigurare legală a produsului este înregistrarea mărcii. aceasta vizează stabilirea dimensiunilor și structurii sortimentului de mărfuri vândute în funcție de cerințele pieței și de potențialul de care firma dispune. Preocupările legate de aceste produse sunt oarecum proporționale cu ponderea acestora în producția sau în vânzările firmei.promovarea prin preț raportează produsul la posibilitățile financiare ale clientelei. Rolul său este nu numai de a conține și proteja produsul în timpul transportului ci și de a atrage clientul asaltat cu oferte de produse similare. limitele în care oscilează prețurile la fiecare categorie de produse). de a-i declanșa stări emoționale ce pot contribui la decizia de cumpărare.Asigurarea legală a produsului înseamnă și o responsabilitate permanentă a producătorului pentru păstrarea neschimbată a performanțelor produsului pe întreaga sa durata de viața. unele firme adoptând chiar o veritabilă politică de marcă. alcătuirea gamei de produse .

prețul lui poate fi coborât pentru a atrage și alte categorii de cumpărători. în speranța atragerii clientelei cu venituri mari. denumiă şi politică de comunicare. sunt denumite prețuri de asimilare. Una din metodele de prețuire folosite curent de ofertanți este de a lua “ crema pieței ” prin lansarea produsului la un preț ridicat. Promovarea reprezintă o politică promoţională. în zona considerată “de acceptabilitate”. atragerea unor noi segmente de piaţă. minim și mediu de referință). Cadrul în care are loc jocul de preț este dat de prețurile reper (maxim . fie ca practică de speculă. După acreditarea produsului pe piață. Cunoscute şi sub denumirea de promotion-mix. dar și de nivelul de profit urmărit de investitori. prestigiu) ce intervin în decizia de cumpărare. dar şi construirea identităţii anumitor servicii. în favoarea unei anumite oferte.socială. activităţile promoţionale urmăresc sensibilizarea publicului în vederea unei noi oferte. cu scopul de a influenţa comportamentul de consum. ce cuprinde un complex de activităţi care au ca scop informarea publicului-ţintă în legătură cu serviciile şi produsele oferite pe piaţă. Prețurile aflate între nivelul maxim și cel minim. indicând astfel o calitate superioarã. iar cele aflate dincolo de aceste praguri sunt denumite prețuri de contrast și sunt percepute ca indicii fie de proastă calitate. 6 . edificarea încrederii în anumite opere. O asemenea procedură prezintă însă riscul diminuării încrederii clienților în calitatea produsului. În esenţă se urmăreşte menţinerea în prim-planul vieţii publice şi păstrarea credibilităţii dobândite la un moment dat.

breasla producătorilor de muștar şi de oțet şi-a format propriile ei rețete şi a preluat controlul asupra pieței. a creat un muștar mai 7 . În Evul Mediu. muștarul era sinonim cu bogăția. orașul Dijon a deținut monopolul în producerea muștarului în Franța. muștarul garnisea şi peștele la fel de des ca şi carnea. cât şi ca medicament. romanii au fost primii de la care există o rețetă pentru preparea muștarului care datează din secolul I după Hristos. Din secolul XIII. Franța a fost țara care producea cele mai diverse forme de muștar. există dovezi că mănăstirile din Franța ajung să își rotunjească veniturile din comercializarea şi folosirea muștarului. De altfel. Sub formă de pulbere sau boabe. el a fost cultivat în China. inițial. entuziasmat de caracteristicile muștarului. pasta gălbuie începe să cucerească Europa. după care s-a răspândit în întreaga lume. producătorii de muștar au încercat o revigorare a comerțului prin diversificarea produsului. Vândut sub formă lichidă sau ca pastile care sa fie dizolvate in oțet. muștarul făcut în casă a fost înlocuit de cel obținut în mica industrie. Schimbarea oțetului din rețeta clasică cu mustul. care intrau în concurență cu mirodeniile şi condimentele noi aduse din Orientul îndepărtat şi din cele două Americi. muștarul a fost folosit drept condiment încă din Antichitate şi a stimulat pofta de mâncare a egiptenilor. Se pare ca tot romanii sunt cei care aduc semințele de muștar în Galia. miere şi oțet pe care îl foloseau la salate şi sosuri. Din secolul XIII. Romanii utilizau muștarul atât ca aliment. În Franța. Din Evul Mediu și până în secolul al XIX-lea. Se pare că. devenind o afacere rentabilă. romanilor şi grecilor. muștarul a fost folosit ca medicament pentru aparatul digestiv. acesta înviorând mesele unor popoare asiatice şi ale vechilor egipteni . Tot în acea perioadă. Papa Ioan al XXII-lea. În cursul timpului au existat şi perioade de declin pentru producătorii de muștar. muștarul devine un obișnuit pentru parizieni şi mai departe.CARACTERISTICI GENERALE ALE PIEȚEI Scurt istoric Semnalat de peste 3000 de ani. Prin secolul IX. ulei de măsline. Ei foloseau făina de muștar obținută prin măcinarea boabelor pentru a-și îmbunătăți circulația periferică. a instituit în rândul bucătarilor ce-l deserveau postul "Grand Moutardier du Pape ". Ca reacție. muștarul este unul din cele mai vechi condimente. Ei au obținut un amestec din semințe de muștar măcinate. În acea perioadă.

miere. în România fiind cultivate cu precădere două varietăți : muștarul alb (Sinapis alba) și muștarul negru (Sinapis nigra). în prima sâmbătă din luna august . Wisconsin. Prezentare generală a produsului Muștarul este obținut din semințele plantei Sinapis alba. muştarul este mijotat (fiert la clocot foarte mic) ca să i se reducă din iuţeală. Astăzi. Seminţele sunt sfărâmate şi. Cu timpul. Acestei sfărâmături de seminţe i se adaugă un lichid rece. care se servea în timpul meselor amestecat cu apă. prin forma specifică a recipientelor și capacelor. De asemenea. Turtele rezultate prin presarea uleiului se utilizează la prepararea muștarului de masă. astăzi se pare că cea mai mare producătoare de semințe de muștar este Canada. ca bere. Există și o sărbătoare a muștarului. în secolul XIX. pe baza cărora a creat făina de muștar. în proporție de 30-36%. a fost diversificat și personalizat prin modul de îmbuteliere. numele producătorului Jeremiah Colman devine sinonim cu cel al muștarului. Semințele muștarului alb conțin ulei alilic. 8 . ceea ce a condus la creșterea considerabilă a producției. componenta principală a muștarului. Semințele de muștar negru sunt mai puțin bogate în ulei alilic (18-24%) și se utilizează. Se cunosc producători renumiți de muștar şi în alte țări. Unele muştaruri sunt şi îmbătrânite în containere mari. funcţie de tipul de muştar care se prepară. verjus. muștarul Colman se prepară după aceeași rețetă dezvoltată de Colman. În timp. În Anglia. de asemenea. cuişoare. prelucrarea la scară industrială a luat locul micii industrii. din familia Cruciferelor. oţet. lapte sau bere. după care este răcit. în alimentație. verdeţuri aromate) .care are loc în Mount Hereb . apă. zahăr) sau alţi asezonatori (fructe. Orice tip de muştar se fabrică după aceeaşi procedură standard. mirodenii (curcuma. Poate avea loc o măcinare ulterioară. din amestecul a două tipuri de semințe de muștar. funcţie de consistenţa produsului finit. muștarul s-a răspândit pe tot globul. Acesta ″ pudrează ″ practic Imperiul Britanic cu pulbere de muștar. vin (sau o combinaţie a acestora).National Mustard Day . În unele cazuri. coaja şi tărâţa pot fi îndepărtate prin cernere.puțin acid şi deci mai competitiv (de aici provenind şi numele franțuzesc pentru muștar – moustarde) .

zahăr. melasă. • • Muștarul de Düsseldorf . zahăr brun şi nuci pecan. mai ales în dressing-urile salatelor şi ca glazură pentru carne şi peşte. Culoarea sa este galben-pală.1 Compoziția chimică a muștarului (%) Denumirea produsului Apa [%] Substanțe Uleiuri Acid Grăsimi azotoase eterice acetic [%] [%] [%] (otet) [%] 6. • Muştar dulce – include o varietate de muştaruri cu gust diferit .48 Tipuri de muștar: • Muştar iute . Dacă muştarul este etichetat „stil Dijon”.specialitate de muștar foarte fin și iute. de la mediu la iute. oţet alb sau o combinaţie a celor trei. hrean. • Muştar de Dijon . 9 . asezonatori şi suc de struguri necopţi (verjus). dar nu la Dijon. îndulcite cu miere.23 0. Tabelul nr. vin alb. similar celui de Dijon.66 Muștar de masă 77. jalapeno şi habanero) . iar textura este catifelată şi omogenă.73 Zahăr [%] Sare de bucătărie [%] 2. realizat din combinația a două feluri de boabe. susan şi ghimbir etc .21 4. Mulţi îl denumesc „regele muştarurilor” şi este folosit de bucătari de peste 400 de ani.În tabelul următor se prezintă orientativ compoziția chimică medie a muștarului de masă pregătit pentru consum ( în procente ) .89 2.variantele de muştaruri iuţi includ variante obţinute prin combinarea muştarului cu ardei iute (în special chipotle. Acest muştar este fabricat pornind de la seminţele picante şi cu gust puternic ce cresc în solul calcaros şi în terenurile dens împădurite. făcut numai din semințe de muștar negru. Muştar de Meaux – se mai numeşte şi muştar cu boabe.se prepară cu seminţe de muştar brun și/sau negru. • Muștar Colman . înseamnă că este fabricat în aceeaşi manieră. Seminţele de muştar multicolore sunt pisate grosier şi amestecate cu oţet şi mirodenii.foarte iute. piper .62 2.

Este ideal pentru a fi pus pe friptură. aşa cum sunt cârnaţii. pateul şi şunca ţărănească. Este un ingredient extrem de valoros la prepararea vinegretelor şi maionezelor.conţine muştar şi hrean. unele sosuri. se poate adăuga în sosuri sau supe picante chiar în timpul gătitului. puţin acrişor. Se serveşte la friptură şi la sandvişuri şi se adaugă la gătit. cremă de brânză etc . vin alb sau suc de struguri necopţi (verjus). Acesta din urmă vine cu un gust iute. Pasta de muştar mai este folosită la prepararea marinadelor de tip pastă şi a sosurilor destinate cărnii gătite pe grătar. ca să se obţină un sos menit a fi servit peste peşte sau carne. preparat dintr-un amestec de seminţe de muştar. • Moutarde à l’Ancienne ( în stil vechi ) – este un muştar grăunţos . toba. cel mai la îndemână exemplu fiind ouăle umplute. adesea în amestec cu iaurt. toate aceste ingrediente fiind pisate grosier. utilizările sale sunt limitate doar de imaginaţia celui care găteşte. Este bun pentru diverse feluri de cârnați. sau pentru sosuri picante rafinate. în mod normal. Muştarul este un emulsificator care stabilizează orice amestec format din două sau mai multe lichide ce. De asemenea . Mai poate face parte și din sosuri reci. nu se amestecă între ele. smântână. primind astfel aromă de caramel. mirodenii şi verdeţuri. la preparatele cu carne de vită. De asemenea.făcut din boabe măcinate mare. care însoţesc salatele sau alte preparate. Muștar bavarez . Muştar cu hrean . Totuşi. Se poate combina cu unt topit şi cu cimbru proaspăt. căci nu se vor brânzi. Are un gust uşor dulceag şi este un acompaniament bun pentru mâncarea rustică şi robustă. beneficiază şi ele de pe urma adaosului de muştar. 10 . Destinații sau utilizări Muștarul este folosit cel mai adesea ca un condiment care se serveşte la masă. în special la tocane şi caserole.boabele măcinate se încălzesc cu zahăr. astfel ca seminţele de muştar să rămână întregi. O altă utilizare a sa este ca ingredient ce formează diverse umpluturi. ca cel olandez şi derivatele sale.• • • Rotisseur .

muștar. Unirea și Wiesana. Orkla Foods România S. micii. iute. pizza. Orkla Foods România deține nouă branduri in segmentul retail: Ardealul. Bunătăți de la Bunica. în ultimii ani.A. margarină. Covasna și Iași. fiind însă realizate la standarde internaționale în fabricile din București. sosuri. Fruhstuck. Holland. salata rusească. Dintre companiile producătoare de muștar. Tomi. Produsele sunt locale. Prin urmare. cu hrean.de la pate la conserve de carne. marii producători de pe piața muștarului au lansat pe piață tot mai multe variante noi. cu boabe de muștar sau în combinație cu maioneza. LaMinut. urmate de carnea făcută friptură sau la grătar. peste 25 de jucători și cam tot atâtea branduri disputindu-și o parte importantă din piață (aproximativ 80% din volumul și valoarea vânzărilor). cu miere.350 g 11 . piața producătorilor de muștar este fragmentată. ketchup. aluaturi congelate. S. Muștarul Bunătăți de la Bunica este disponibil în diferite variante pentru toate gusturile și preferințele: • Muștar dulce – 270 g • Muștar fin – 270g . pe măsură ce gusturile românilor au devenit. pe lângă muștarul clasic: dulce. care acoperă mai multe categorii de produse . dezvoltarea lor pornind de la preferințele și nevoile consumatorilor români. s-a înființat în anul 2002 prin achizitionarea Topway Foods International S. În prezent. de către grupul norvegian Orkla Foods International. Orkla Foods produce și comercializează muștar sub două mărci: Bunătăți de la Bunica și LaMinut. creme de hrean. În topul preparatelor la care folosesc muștar. Linco.C. cârnații prăjiți salata orientală. pe primul loc sunt sandvișurile.ANALIZA OFERTEI Principalii jucători de pe piață În România. crenvurștii fierți.A. cele mai importante sunt Orkla Foods România și Unilever. cartofii prăjiți. Consumatorii români pun muștar în foarte multe feluri de mâncare. mai sofisticate.

Omo. Cif. Dove. brandul LaMinut își extinde gama de muștar cu un nou sortiment muștar LaMinut cu hrean. Clear. Compania Unilever produce și comercializează muștar sub marca Knorr.500 g • Muștar cu hrean – 270 g .500 g Muștarul LaMinut este disponibil în variantele : • Muștar de masă – 300 g • Muștar dulce – 290 g • Muștar iute – 290 g În 2010. Albania. Delma. una dintre cele mai importante companii de pe piața bunurilor de larg consum din România. Napoca. Domestos.350 g .plastic 250g • Knorr Muștar Clasic . De atunci. Knorr. Serbia. este prezentă pe piața românească din 1995. Moldova și Kosovo . Unilever este reprezentat pe piața românească de către compania regională Unilever South Central Europe . Signal.350 g . Rexona. Unilever a investit aproape 125 milioane euro. Coccolino. Axe. Lipton. Algida. produse alimentare – include mărci precum Dero. Portofoliul de mărci pe care Unilever le comercializează pe cele două mari piețe pe care este prezent – produse de îngrijire casnică și personală.. Hellmann’s.borcan 270g • Knorr Muștar Clasic . fiind unul dintre cei mai importanți investitori din România. Macedonia. Muntenegru.500 g • Muștar iute – 270 g . Acesta se găsește în mai multe variante de sortimente și gramaje: • Knorr Muștar Clasic . compania care gestionează capacitățile de producție de pe platforma industrială a companiei de la Ploiești .și de Unilever România. Unilever. Bulgaria.care coordonează din București operațiunile de marketing și vânzări in România.plastic 500g 12 . Rama. Delikat. Becel.

un ingredient indispensabil la masă. Pe aceștia îi completează câțiva importatori.plastic 250g • Knorr Muștar Dulce . Sitemani și Atfab. înregistrându-se astfel una dintre cele mai mari creșteri din ultimii ani.plastic 480g • Knorr Muștar cu Hrean . Are o tradiție veche și notorietatea sa a atins demult cota maximă.plastic 250g • Knorr Muștar Iute . există producători locali.borcan 270g • Knorr Muștar cu Hrean . cu mărci foarte puternice dar și cu prețuri destul de ridicate. Alen Comp. Cei cinci producători acoperă aproape 50 % din volumul pieței.plastic 500g Concurența Muștarul este și va fi un aliment ce nu lipsește din portofoliul de alimente al românului.• Knorr Muștar Dulce . Acum. cu produse de o calitate superioară. distribuție națională și mărci puternice dar și producători locali cu produse de o calitate inferioară și distribuție regională.borcan 270g • Knorr Muștar Iute . Principalii jucători în 2009 au fost. Dovezile sunt evidente dacă judecăm după fragmentarea pregnantă din acest segment. Această evoluție a pieței s-a datorat atât creșterii consumului mediu de muștar pe gospodărie cât și atragerii de noi consumatori.borcan 270g • Knorr Muștar Dulce . În anul 2009 consumul casnic de muștar l-a depășit cu mult pe cel din anul 2008. MUÇTAR Top 13 . încadrânduse astfel în anumite segmente de nișă.plastic 250g • Knorr Muștar cu Hrean . în ordinea cotelor de piață (în volum): Orkla Foods. Unilever.plastic 500g • Knorr Muștar Iute .

00% 20.00% 0.6 % 59.2% 64.00% 25. 05 mar. când s-a întregistrat o creștere semnificativă a consumului de muștar față de aceeași perioadă a anului trecut.1% 61.00% 10.1 – Graficul vânzărilor de muștar pe sortimente(%) 14 .2 MUȘTAR Top producători Cota vânzărilor de muștar ale marilor companii(%) VOLUM VÂNZĂRI VALOARE VÂNZĂRI Martie 2008 – Martie 2009 – Martie 2008 – Martie 2009 – Februarie 2009 Februarie Februarie Februarie 2010 2010 2009 Orkla Foods Unilever Alen Comp Sitemani Atfab Papalito Trust Orizont Agricultorul producĺtori 55. mar. 05 45.00% 5.00% Series1 Figura nr.00% 40. Aceste două mărci au fost de asemenea cel mai bine vândute în 2009. Majoritatea mărcilor a atras mai mulți consumatori față de începutul anului 2009. 04 Trendul ascendent a continuat și în primele două luni ale anului 2010.00% 15. mărcile Bunătăți de la Bunica (Orkla Foods) și Knorr (Unilever) bucurându-se de cei mai mulți cumpărători.00% 35.00% 30.7% Volum vânzĺri Valoare vânzĺri mar.Tabelul nr.

2010 53.9 3.9 Valoare( % ) 2009 . Tabelul nr. fiind urmat de flaconul și cutia de plastic.3 Vânzările de muștar după ambalaj Tip de ambalaj Borcan Flacon de plastic Cutie de plastic Găleată Altele Volum( % ) 2009 . supermarketuri și cash & carry. borcanul de sticlă rămâne pe primul loc în topul preferințelor consumatorilor.În hypermarketuri.8 0. În ceea ce privește tipurile de ambalaje.3 2.1 15 .3 2.5 16.6 2. al prețului.2010 57. al gramajului cât și al ambalajelor.5 0.6 19. oferta de muștar este diversificată din toate punctele de vedere: al sortimentației.

cu foarte mulți producători regionali și locali și cu doar trei patru producători cu acoperire națională. în mod tradițional. dar și de calitatea acestuia. Cu siguranță că muștarul este un produs cu o penetrare de peste 90% în rândul populației. în intervalul iulie 2008 . În marea lor majoritate. Aceștia au cunoștințe gastronomice avansate. De altfel în piață există importatori numai de produse premium. precum și câțiva importatori cu produse de calitate bună. obiceiurile lor de consum fiind similare cu cele ale francezilor.6%. dacă în perioada iulie 2007 . La muștar. în 2009. distribuție națională și mărci puternice . sunt cunoscători ai marilor bucătării ale lumii și dispun de puterea financiară care sa le permită achiziția de produse premium.iunie 2008. existând atât producători mari cu produse de bună calitate . consumatorii de muștar nu sunt pretențioși. prețul. muștarul dulce deținea după importanță în volum 18. în defavoarea calității. În masa consumatorilor se detașează cunoscătorii. acesta deținând mai mult de 50% din totalul pieței. cel puțin o dată. obligând astfel producătorii care mizează pe calitate să urce cu prețurile spre categoria premium. primordial este. Numărul mare de producători forțează concurența pe prețuri. cei care preferă și cumpără produsele premium. Următorul în ordinea preferințelor este muștarul dulce. dupa aromă. În România piața muștarului este fragmentată. fapt datorat în special campaniilor de promovare și preț. pâna la 22.28 kg pe gospodărie. indiferent de anotimp.iunie 2009. Potrivit unui studiu MEMRB. Astfel. preferința românilor este netă în favoarea muștarului clasic. Piața muștarului este însă una foarte fragmentată.5% . 16 . Sunt persoane influențate de prețul produsului.ANALIZA CERERII În România. dar se observă o creștere semnificativă a consumului de produse din segmentul mediu premium. din ce în ce mai mult în ultima vreme. din totalul gospodăriilor. cât și mici producători locali cu produse de calitate inferioară la un preț scăzut și cu acoperire regională. dar prețuri foarte ridicate și distribuție limitată. ca importanța în volum și valoare. foarte mult muștar. Romanii consumă. încă. Tradiția românească a micilor și a preparatelor din porc îl fac un aliment indispensabil. circa 63% au cumpărat muștar. acesta a crescut cu 4 puncte procentuale. Consumul mediu anual de muștar a fost de 1.

obiceiurile de consum în funcție de zona geografică.cum este Kamis. sezonalitatea. în lunile reci. O altă perioadă de creștere a consumului de muștar se înregistrează vara. indiferent de noutatea intrinsecă (ingrediente sau proces de fabricație). cu vârfuri ale vânzărilor atât de Crăciun. Clienții finali ai muștarului Kamis sunt din categoria celor cu venituri foarte mari. deci și scump. cât și de Paște. muștarul poate fi încadrat în gama produselor cu vânzări preponderente în anumite perioade ale anului. alți factori care influențează consumul de muștar sunt sortimentația. cu produse importate din Polonia. fiind un muștar fin. Un alt factor care influențează consumul de muștar îl reprezintă rețetele noi oferite de producătorii din piață. Pe lângă preț și calitate. când acesta este achiziționat în preponderență pentru ieșirile la grătar. 17 . Din septembrie până după sărbătorile Pascale este perioada de sezon a acestor produse. aspectul acesta fiind confirmat de către producători. Mai exact. Nu neapărat sezonier.

2 4.4 6.4 Analiza prețurilor la produsul muștar MARCA SORTIMENT PREȚ (RON) Magazine mici 4.8 6.4 3.4 3.2 4.5 3.6 5. își promovează produsele. în speță muștarul.ANALIZA PREȚURILOR Tabelul nr.3 2.2 8 4.3 6.6 5.4 3.4 Muștar fin(270g) Muștar fin(500g) Muștar cu hrean(270g) Muștar cu hrean(500g) Muștar iute(270g) Muștar iute(500g) La Minut Mustar (300g) Muștar clasic(270g) Muștar clasic(500g) Muștar dulce(270g) Muștar dulce(500g) Muștar cu hrean(270g) Muștar cu hrean(500g) Muștar iute(270g) Muștar iute(500g) Bunica (Orkla) LaMinut (Orkla) Knorr (Unilever) ANALIZA PROMOVĂRII Majoritatea producătorilor.3 6.4 6.2 8 5 7.2 4.2 3.4 6. fie ei mari sau mici.3 3.3 Supermarket 3. prin materiale promoționale specifice.2 8 4. 18 . mai ales la punctul de vânzare.6 5.3 6.3 3.

Unilever a lansat o campanie promoțională „ Knorr sună câștigător “ – în care cumpărătorii de produse din gama Knorr. ca și segment. o dată cu ele. implicit. răspunzând nevoilor unei clase sociale pretențioase. și producătorii respectivi. plasări secundare etc. iar produsele premium se vor consolida. comunicând eventualele rupturi de stoc “. Importante sunt materialele de promovare la locurile de vânzare adaptate spațiului existent. Evoluția pieței este una previzibilă: produsele de calitate îndoilenică vor dispărea. cât și promoțiile cu câștiguri instant în magazine. echipele de merchandising care să ofere suport permanent clienților celor mai importanți sunt esențiale în stimularea vânzărilor. și. care-și găsesc cu ușurință marca preferată. inclusiv toate sortimentele de muștar. Nu în ultimul rând. puteau câștiga premii în bani. În timp. Orkla Foods România afirmă că aceste echipe reprezintă o investiție „ în beneficiul cumpărătorilor. prin forma specifică a 19 . în beneficiul magazinelor (asigură și verifică rotația stocurilor și. muștarul s-a răspândit pe tot globul. precum și la prevenirea situațiilor de expirare a produselor) și în beneficiul distribuitorilor. Orientarea consumatorilor spre produse de calitate va fi mai evidentă. CONCLUZII Prelucrarea la scară industrială a luat locul micii industrii. mărcile puternice vor câștiga o cotă de piață din ce în ce mai mare. ceea ce a condus la creșterea considerabilă a producției. În perioada ianuarie – aprilie 2010.degustări. a fost diversificat și personalizat prin modul de îmbuteliere. ajută la creșterea vânzărilor.

Dintre companiile producătoare de muștar. înregistrându-se astfel una dintre cele mai mari creșteri din ultimii ani. 20 . Muștarul este și va fi un aliment ce nu lipsește din portofoliul de alimente al românului. peste 25 de jucători și cam tot atâtea branduri disputindu-și o parte importantă din piață (aproximativ 80% din volumul și valoarea vânzărilor). al gramajului cât și al ambalajelor atrăgând astfel în mod constant consuimatorul către acest tip de produs. În anul 2009 consumul casnic de muștar l-a depășit cu mult pe cel din anul 2008. Chiran și colab. Această evoluție a pieței s-a datorat atât creșterii consumului mediu de muștar pe gospodărie cât și atragerii de noi consumatori. un ingredient indispensabil la masă. Are o tradiție veche și notorietatea sa a atins demult cota maximă. De asemenea. Dovezile sunt evidente dacă judecăm după fragmentarea pregnantă din acest segment. A. supermarketuri și cash & carry. al prețului.recipientelor și capacelor. oferta de muștar este diversificată din toate punctele de vedere: al sortimentației.– Marketing în agricultură. Editura Almaprint (2007). În hypermarketuri. astăzi se pare că cea mai mare producătoare de semințe de muștar este Canada. piața producătorilor de muștar este fragmentată. BIBLIOGRAFIE 1. cele mai importante sunt Orkla Foods România și Unilever. În România.

Mecanismele decizionale în marketing. M. Demetrescu.ro www.cotidianul.C.old. 6. Vasile Munteanu.orklafoods.Marketing pentru toţi.ro www.ro 3.magazinulprogresiv.ro www. www.ro www.ghidul. Editura Politică Bucureşti. . . George Medrihan şi colab. Editura Uniunii Scriitorilor. 5.. 7.unilever. 4. (1993).2. (1996). 8. 21 .