Anatomie cu elemente de

patologie tumorala
Curs 2
Lector dr. Cristina Matanie
Meningele cerebrale
Dura mater - este formata la nivel cerebral din doua straturi:
• stratul periostal- adera intim la fetele endocraniene ale oaselor craniului
• stratul meningeal – emite septuri care compartimenteaza cavitatea
craniana, solidarizeaza structurile cerebrale de peretii cranieni:
- Coasa creierului – intre cele doua emisfere cerebrale
- Coasa cerebelului- intre cele doua emisfere cerebeloase
- Cortul cerebelului – intre emisferele cerebrale si cerebel, desparte
cerebelul de lobii occipitali
- Diafragma seii – la nivelul seii turcesti
• Cele doua straturi ale durei mater sunt intim asociate cu exceptia unor
zone unde formeaza sinusurile durale – mari colectoare de sange venos
ale creierului
Meningele
cerebrale
Septurile durei
mater cerebrale

content.byui.edu/file/a236934c-3c60-4fe9-90aa-d343b3e3a640/1/module11/readings/meninges.html
Septurile
durei mater
cerebrale
Meningele cerebrale
Meningele cerebrale
Arahnoida
• Este despartita de dura mater prin spatiul subdural
si de pia mater prin spatiul subarahnoidian, plin cu LCR

• Spatiul subarahnoidian cerebral nu este uniform ci prezinta zone mai dilatate –

cisterne arahnoidiene, pline cu LCR: cisterna corpului calos, cisterna pontina

• Arahnoida trimite prelungiri in sinusurile durei mater – vilozitati

arahnoidiene – prin intermediul carora are loc resorbtia LCR in sangele
venos; LCR este drenat in permanenta.
http://standardofcare.com/showarticle.php?artid=4518
Diagrama- meningele si spatiul subarahnoidian
Meningele cerebrale
Pia mater
• Este puternic vascularizata
• Adera la suprafata encefalului
• Patrunde in sulci de la suprafata emisferelor cerebrale
• Trimite prelungiri vasculare in ventriculii cerebrali - plexuri coroide
Arahnoida si pia mater - leptomeninge
Plexurile coroide:
- rol in secretia continua a LCR
- sunt invelite de un strat de celule gliale – celule ependimare
Secretia LCR
Lichidul cefalorahidian
• Secretat de plexurile coroide
• Solutie apoasa, limpede, similara plasmei sangvine din care provine
• Contine mai putine proteine decat plasma sangvina, mai putina vitamina C
si glucoza
• Are compozitie diferita a ionilor comparativ cu plasma sangvina –
concentratii diferite ale ionilor de Na, Mg, Cl
• Cantitatea de LCR este de 150- 200 ml
• Cantitatea de LCR se mentine constanta prin secretia si resorbtia continua
• Este reinoit, inlocuit odata la 3-4 ore – se formeaza aproximativ 1000ml/zi
Ventriculii cerebrali
• sunt patru
cavitati situate
in profunzimea
encefalului
• comunica intre
ele
• contin LCR,
secretat din
plexurile
coroide
• sunt tapetati de
celule
ependimare
(cel gliale)
Ventriculii laterali (I si II)
• se gasesc in interiorul emisferelor cerebrale, sub corpul calos

• plafonul ventricullilor laterali este format de corpul calos

• comunica cu ventriculul al III lea diencefalic prin orificiile Monroe

• fiecare ventricul prezinta lateral cate 3 prelungiri numite coarne:

- corn anterior – lob frontal
- corn inferior – lob temporal
-corn posterior – lob occipital
Ventriculii cerebrali
https://link.springer.com/chapter/10.1007/978-981-10-6304-6_9
Ventriculul III
• Este dispus la nivelul diencefalului

• Peretii lui sunt formati de structurile diencefalice

• Comunica inferior cu apeductul Sylvius (canal ingust din interiorul

mezencefalului) iar acesta se continua cu ventriculul al IV- lea
https://neupsykey.com/ventricular-and-periventricular-arteriovenous-malformations/
https://neupsykey.com/ventricular-and-periventricular-arteriovenous-malformations/
Ventriculul IV
• situat posterior de punte si bulb si anterior de cerebel:
- Planseul – fetele posterioare ale bulbului si puntii
- Plafonul – format in partea superioara de cerebel si in partea inferioara de
plexul coroid al ventriculului al IV- lea
• comunica:
- spatiul subarahnoidian cerebral si spinal prin 3 orificii – orificiile
laterale Luschka (2) si orificiul median Magendie

- cu canalul ependimar al MS - inferior

hnradiationon
cology/anatom
y/under-
spin/ventricula
r-anatomy
Circulatia lichidului cerebrospinal
• LCR circula liber prin ventriculi, canal ependimar, spatiu subarahnoidian
• Prin orificiile ventriculului al IV- lea:
- trece in spatiul subarahnoidian,
- coboara pe fata posterioara a MS
- urca pe fata anterioara a MS, ajungand in spatiul subarahnoidian
cerebral
• Este resorbit in sangele venos al creierului – prin vilozitatile arahnoidiene,
situate in sinusurile durei mater
• Circulatia constanta a LCR este asigurata si de cilii lungi ai celulelor
ependimare
Celule ependimare
https://www.researchgate.net/figure/Ventricular-system-VS-of-the-brain-consists-of-four-cerebral-ventricles-the-
paired_fig2_221771421
Circulatia lichidului cefalorahidian

content.byui.edu/file/a236934c-3c60-4fe9-90aa-d343b3e3a640/1/module11/readings/meninges.html
https://www.researchgate.net/figure/Figure-B6-Circulation-of-the-CSF-produced-in-the-choroid-plexus-and-
absorbed-in-the_fig43_278641002
Circulatia lichidului cefalo-rahidian

https://www.researchgate.net/figure/A-The-scheme-of-the-cerebrospinal-fluid-system-with-location-of-the-choroid-
plexuses_fig8_316520924
Acumularea LCR, cresterea presiunii intracraniene, tulburari nervoase

1.Aparitia unor obstacole in calea circulatiei libere a LCR (la nivelul

ventriculilor sau chiar la nivelul spatiului subarahnoidian)

2. Perturbari ale absorbtiei/resorbtie LCR

3. Crestere a productiei LCR – foarte rar

Hidrocefalie
Hidrocefalie