DOZAREA COLESTEROLULUI TOTAL IN SER

(metoda enzimatică)

Colesterolul, constituent important al membranelor celulare, este implicat in sinteza de

acizi biliari, hormoni steroizi si vitamina D. Structural colesterolul este o moleculă ce conține
un nucleu de tip sterolic.

Sursa colesterolului din organism este atat exogena din alimente, cat si endogena,
formandu-se printr-un proces complex de sinteza care porneste de la Acetil-CoA. Enzima
cheie in reglarea sintezei de colesterol este HMG-CoA reductaza.
Proportia de colesterol absorbita depinde de cantitatea ingerata si de continutul in
trigliceride al dietei, acestea favorizand absorbtia colesterolului. In organismul uman
colesterolul se afla sub doua forme respectiv liber si esterificat. Structurile pentru cele două
tipuri de colesterol sunt descrise în figura 1 și 2.

Fig.1 structura colesterolului liber

 Fig.2 structura colesterolului esterificat
Colesterolul esterificat circulant reprezinta 50-75% din cantitatea totala de colesterol
sanguin. Dupa absorbtie colesterolul este preluat si metabolizat de ficat si este eliberat in
sange sub forma de complexe lipoproteice (circa 75% legat de LDL si 25% legat de HDL).
(vezi fig.3 )

Figura nr.3

Determinarea colesterolemiei reprezinta un mijloc relativ eficient de identificare a

persoanelor cu risc de boala coronariana si ateroscleroza.

Principiul metodei de dozare :

Colesterol esterificat + H2O Colesterol liber + Acid gras (reactie

catalizata de colesterol esteraza CE)
 Colesterol liber + O2 Colestenona + H2O2 (reactie
catalizata de colesterol oxidaza CO)
H2O2 + 4- Clorfenol + PAP* compus quinoniminic (rosu) + H2O
(reactie catalizata de peroxidaza POD)

PAP*= 4- amino-antipirina
Intensitatea coloratiei compusului obtinut este direct proportionala cu concentratia de
trigliceride din ser si se masoara la 500 nm.

Reactivi  (gata preparati):

1. Solutie tampon
2. Reactiv enzimatic
3. Solutie etalon de colesterol 200mg/dl ( 5,17 mmol/l)

Proba de analizat : ser recoltat pe  vacutainer fara anticoagulant, cu/fara gel

separator. Nu sunt acceptate spre analiza seruri intens hemolizat / sange recoltat interprandial.

Mod de lucru :

Reactivi (µl) Martor (µl) Standard (µl) Proba (µl)

ser - - 10
standard - 10 -
reactiv de lucru 1000 1000 1000
H2O distilata 10 - -

Se lasa in repaus la temperatura camerei 5’-10’ si se citesc absorbanta standardului si

probei fata de martor la 500 nm.

Calcule :
Ap/As x Cs = conc. de colesterol (mg/dl)
Factor de conversie: mg/dL x 0.026= mmol/L

Valori de referinta:
Valorile normale variaza in functie de sex, varsta, dieta, etnie si regiune geografica
La adult valorile colesterolului se exprima prin estimarea riscului cardiovascular.

Adult:
Optim
<200 mg/dl

Borderline (risc moderat)

200-239 mg/dl
 Risc crescut
 240 mg/dl

Copii si adolescenti (12-18 ani) :

Optim
170 mg/dl

Borderline crescut
170-199 mg/dl

Crescut
≥200 mg/dl

Valori de alerta clinica  > 300 mg/ dL

Limite si interferente:
Variatii intraindividuale (4-10%):
- variatii sezoniere: valori mai mari cu pana la 8% iarna decat vara;
- dieta bogata in colesterol,
- sarcina poate determina cresteri tranzitorii ale colesterolului.
- consumul unor medicamente poate determina modificarea valorilor colesterolului
seric (in sensul cresterii sau diminuarii).
Exemple : hipocolesterolemiante de tip statine reduc nivelul de colesterol sanguin.
- hipercolesteroleminate- medicamentele de tip corticosteroizi administrate pe
termen lung
Interpretare rezultate:
Valori crescute (Hipercolesterolemie):
Alaturi de triglicerid determinarea colesterolului total la care se adauga dozarea de
HDL-colesterol și LDL –colesterol pot orienta clinicianul asupra unor anomalii in
metabolismul lipidelor cu posibile implicatii in patogeneza arteriosclerozei.
Hipercolesterolemia poate avea un caracter:
1. Primar: sunt cauzate de mutatii ce afecteaza enzime implicate in metabolismul
lipidic (ex. HMG-CoA reductaza enzima cheie din sinteza colesterolului), receptori
celulari sau apoproteine.
2. Secundare: cresteri ale valorii colesterolului pot surveni in conditii extrem de
variate cum ar fi;
- Diabet zaharat: mai ales in cazul diabetului zaharat de tip II apare o perturbare a
metabolismului lipidic ca o consecinta a supragreutatii si o rezistenta crescuta la
actiunea insulinei. Cel mai adesea diabeticii cu supragreutate sunt hipertensivi si
au valori crescute si a trigliceridelor dezvoltand asa numitul sindrom
cardiometabolic.
- Sindrom nefrotic:Pierderile urinare de proteine in acest caz determina o scadere a
presiunii coloidosmotice ceea ce determina o crestere a sintezei hepatice de
proteine si lipoproteine.
 - Colestaza: Limitarea eliminarii prin bila a colesterolului liber si a fosfolipidelor in
caz de obstructie a cailor biliare duce la cresterea concentratiei lor in ser si la
formarea unor complexe lipoproteice particulare.

Valori scazute (Hipocolesterolemie):

Valorile scazute au o importanta diagnostica redusa si apar in malnutritie,
malabsorbtie, in insuficienta hepatica severa (deficit de sinteza hepatica a colesterolului si
proteinelor) si in hipertiroidism (metabolism bazal crescut si cresterea transformarii
colesterolului in acizi biliari).

Particularitate: Este descris sindromul Smith-Lempli-Opitz caracterizat printr-un

nivel de colesterol scăzut datorfat deficitului enzimatic al 7 α- colesterol reducatza (ultima
enzimă în calea de sinteză a colesterolului). Afecțiunea se carcterizează prin retard de
creștere, retard mental, posibil sindactilie (degete lipite).