Screening

EPIDEMIOLOGIE
Asist univ. Dr Monica Delia Teleman
 Screening
• O persoana sanatoasa este un individ
care nu a fost suficient examinat.
-Autor anonim-

2
 Criterii* de selectionare a Bolilor in
activitatea de Preventie.
• 1. Cat de severa este afectiunea respectiva?
- Morbiditate
- Mortalitate
- Discomfort:
*Deficienta:
Definitie: Orice pierdere sau anormalitate a functiilor fiziologice, psihologice
sau al structurilor anatomice”.

*Incapacitate
Definitie: Restrictia sau lipsa abilitatii de a desfasura o activitate in maniera sau
in limitele asteptate/convenite”.

*Handicap
Definitie: Dezavantaj datorat unor deficite sau incapacitati, care nu permit unei persoane
sa isi desfasoare rolul normal/asteptat in comunitate, conform varstei, genului, factorilor
culturali.

3
*Clinical Epidemiology, The Essentials. Robert H. Flecther, Suzanne W Fletcher. Fourth Edition.
Lippincott Williams & Wilkins. Screening tests in preventive care: 151-167
 Criterii pentru a decide ce BOLI pot fi
introduse in activitatile de preventie
2. Preventia primara: cat de bune sunt interventiile de sanatate publica
care pot fi aplicate pentru prevenirea unei anumite boli?
• Eficacitate
• Siguranta
• Cost

4
 Criterii pentru a decide ce boli pot fi
introduse in activitatile de preventie?
• 2. In cadrul preventiei secundare, daca boala este identificata prin
screening, cat de bun este tratamentul?
• Eficacitate
• Siguranta
• Initierea timpurie a tratamentului,ca urmare a screeningului, sa
fie mai eficace decat initierea tardiva a tratamentului,in lipsa
screeningului*.
• Cost

*Decizia medicului de a recomanda pacientului efectuarea unui test screening, in lipsa existentei
unui tratament eficient, pentru stadiul timpuriu de boala, poate face mai mult rau pacientului
decat lipsa aplicarii acestei actiuni preventive. (principiul etic al screeningului) 5
 Criterii pentru a decide ce BOLI pot fi
introduse in activitatile de preventie
2. Care este calitatea testului screening pe care dorim sa il
implementam?
• Sensibilitate
• Specificitate
• Simplicitate
• Cost
• Efectul etichetarii ca “Bolnav de boala X”
• Siguranta
• Acceptabilitate

6
 Screening
• Testele screening si testele utilizate in scop de diagnostic
sunt similare, de multe ori acelasi test este utilizat in ambele
scopuri.

• “Calitatea” testelor screening sau de diagnostic reprezinta un

element critic.

7
 Screening test vs Diagnostic test
1.Testul screening - aplicat
persoanelor care nu prezinta
nici un simptom pentru
boala in cauza:
- ex masurarea valorilor
colesterolului la o persoana
care nu prezinta simptome
pentru o boala CV.
a. adresat unor grupe
populationale,
b. mai Sensibil si mai putin
specific,
c. mai putin costisitor vs testul
de diagnostic,
d. nu se iau decizii de
tratament pe baza lui.
2. Testul diagnostic - confirma
prezenta unei boli, urmeaza dupa
un test screening initial, pozitiv
(care a ridicat suspiciunea bolii)
- ex cateterismul cardiac, indicat
atunci cand se suspecteaza
existenta unei afectiuni
cardiace severe.
a. adresat individului,
b. are drept consecinta initierea
unui tratament!!!
c. Specificitate mai mare
d. mai scump si mai invaziv decat
testul screening initial.
e. utilitatea trebuie sa fie mai mare
decat riscul asumat, altfel nu sunt
efectuate.
8
 Screening
• Indiferent daca este vorba despre o examinare medicala,
radiologica, EKG, un test sanguin sau urinar, intrebarea este
aceeasi:

• cat de bun este acest test in diferentierea celor bolnavi de cei

sanatosi?
• ? distributia caracteristicii/bolii de interes in populatia studiata.

• O distributie bimodala permite mai usor diferentierea celor bolnavi

sau pe cei in stadiul incipient de boala - vs. cei sanatosi.

9
 Rezultatele unui test la Tuberculina (PPD) intr-o populatie – doua zone de concentrare a
rezultatelor - Curba bimodala – diferentiere bolnavi vs. sanatosi.

Persoane care nu au Zona gri/incerta Persoane expuse infectiei

fost expuse infectiei
Distribution of tuberculin reactions. (Adapted from Edwards LB, Palmer CE, 10
Magnus K: BCG Vaccination: Studies by the WHO Tuberculosis Research Office,
Copenhagen. WHO Monograph No. 12. Geneva, WHO, 1953.)
 Screening
• Majoritatea caracteristicilor/variabilelor clinice nu prezinta
o distributie bimodala.

• Ex. Reprezentarea grafica a distributiei valorilor tensiunii sistolice intr-

o populatie de gen masculin genereaza o curba unimodala, cu un
singur varf, pentru care avem nevoie de un prag de delimitare (cut-
off) pentru a face diferenta intre persoanele cu TA normala vs pacienti
cu HTA.

11
 Distributie unimodala a valorilor TA sistolice in randul persoanelor
de gen masculin
?? Care este valoarea limita (pragul)
care ii diferentiaza pe cei
bolnavi de cei sanatosi?

Distribution of systolic blood pressure for men screened for the Multiple Risk Factor
Intervention Trial. (Data from Stamler J, Stamler R, Neaton JD: Blood pressure, systolic
and diastolic, and cardiovascular risks: U.S. population data.
Arch Intern Med 153:598-615, 1993.) 12
 Screening
• Avem nevoie de o valoare limita (prag = cut-off) a TA astfel incat toti
cei situati deasupra acestei valori sa fie considerati Hipertensivi, iar
cei cu valori mai mici sa fie considerati Normotensivi.

• Aceasta valoare limita/prag (cut-off) este stabilita pe baze statistice,

• Ideal ar fi sa putem stabilii un Prag in functie de informatiile

biologice si anume faptul ca valorile > Limita stabilita (cut-off
point) sa se asocieze cu o crestere a riscului IMA, AVC, MT.

• !Nevoia de a dezvolta Studii care sa identifice acest risc.

13
 Validitatea unui Test Screening
(Calitatea – element critic)
• Validitatea - capacitatea unui test screening de a face distinctia
intre cei care au Boala vs. Non-Bolnavi.

• Validitatea se exprima prin 4 masuratori: Sensibilitate, Specificitate,

VPP si VPN.

- 1.Sensibilitatea (abilitatea unui test de a identifica corect pe cei

care au boala)

- 2.Specificitatea (abilitatea unui test de a identifica corect pe cei

care nu o au).

14
Diagrama arata clasificarea rezultatelor obtinute de un test screening - 4 grupuri

BOLNAVI
Adevarat pozitivi Fals pozitivi

Fals negativi Adevarat negativi

15
 Starea reala de sanatate a populatiei TOTAL

Test Screening Bolnavi Sanatosi

Pozitiv 80 (adevarat 100 (fals pozitivi - 180

pozitivi - AP) FP)
Negativ 20 (fals negativi - 800 (adevarat 820
FN) negativi - AN)

TOTAL 100 900 1.000

Sensibilitatea (%) = [AP/(AP+FN)] X100

Specificitatea (%) =[ AN/(AN+FP)] X 100

16
 Validitatea testului screening
• Pentru a calcula sensibilitatea si specificitatea unui nou test
screening, trebuie sa cunoastem cine este cu adevarat bolnav si
cine nu:

• Se utilizeaza rezultatele unui Test screening standard extern

aprobat, golden standard (“sursa de adevar”).

• Se compara rezultatelor obtinute de noul test screening - cu valorile

standard stabilite, obtinute printr-un test care este deja in utilizare -
un test mai invaziv, definitoriu (ex. cateterismul cardiac, biopsia
tisulara).

17
 Fals pozitivi – Importanta
(Teste cu Sensibilitate crescuta)
• Implica utilizarea unor teste suplimentare= mai costisitoare,
invazive (teste diagnostic) pentru infirmarea rezultatului testului
screening utilizat initial

• Anxietate, starea de ingrijorare. (“Labelling with anxiety”)

• Evidente referitoare la mentinerea unui rezultat odata pozitiv chiar

dupa infirmarea lui…. “etichetarea persoanei” cu afectarea sanselor
de angajare, afectarea sistemului de asigurari.

• De exemplu copii etichetati ca fiind pozitivi (avand boala) in cadrul unui

program screening de detectare a bolilor CV, vor fi tratati ca fiind
handicapati atat de catre parinti cat si de catre personalul scolar, chiar si
dupa efectuarea unor teste suplimentare/de diagnostic, care exclud
posibilitate existentei bolii.

18
Diagrama arata clasificarea rezultatelor obtinute de un test screening - 4 grupuri

BOLNAVI
Adevarat pozitivi Fals pozitivi

Fals negativi Adevarat negativi

19
 Fals Negativi – Importanta
(Teste cu Specificitate crescuta)
• Punct critic in cazul unor afectiuni severe care ar beneficia de o
interventie medicala/chirurgicala timpurie.

• De exemplu in cazul unui test screening pentru cancer, care are

sanse de vindecare doar atunci cand se intervine in stadiul incipient
de boala – un rezultat Fals Negativ poate sa fie egal cu o sentinta
la moarte.

• Alegerea unui test screening cu specificitate crescuta tine de:

- natura si severitatea bolii pe care o investigam
- eficienta masurilor de interventie existente. (capacitatea detectarii
timpurii* a bolii si a existentei unui tratament corespunzator).

Detectarea timpurie* a bolii printr-un test screening – detectarea intr-un moment anterior stadiului
simptomatic de boala, in care pacientul nu are motive de a se prezenta in serviciul medical. 20
 Variabile continue (cantitative)
Rezultatele obtinute in urma testului screening pentru o Variabila cantitativa –
• nu pot fi diferentiate in rezultate pozitive si negative. (ex. tensiunea arteriala,
nivelul glucozei).

• In astfel de situatii trebuie stabilita limita superioara a Normalului (pragul=

cut-off point), de la care un test este considerat pozitiv respectiv negativ.

• Un test screening aplicat unei populatii (N=40) dintre care 20 sunt diabetici
si 20 de persoane nu au diabet, identifica valori usor crescute ale glicemiei
si in populatia de ne-diabetici dar si o serie de valori comune in cele doua
populatii, fara posibilitatea stabilirii unui prag de diferentiere.

• Este necesar ca testul aplicat sa poata diferentia intre persoanele cu test

considerat pozitiv, care trebuie sa efectueze testari suplimentare/diagnostic
si cei cu un rezultat negativ.. care nu vor mai fi testati. (figura A)

21
Screening pentru diabet intr-o populatie cu o prevalenta a diabetului de 50%.
Efectul selectarii diverselor nivele/limite (cut-off levels) in scopul diferentierii intre un rezultat + vs. -

Populatie: N = 40 1. Prag inalt

20 diabet si
20 fara diabet Sensibilitate ?
Specificitate?

3. In realitate nu avem
posibilitatea de a
face o diferentiere
intre cele 2 grupuri.
2. Prag jos
Sensibilitate ?
Specificitate?
4. Care sunt
Implicatiile selectarii
unei valori
Limita/ Prag
Jos dar al unui
prag Inalt? 22
Screening pentru diabet intr-o populatie cu o prevalenta a diabetului de 50%.
Efectul selectarii diverselor nivele (cut-off levels) in scopul clasificarii unui rezultat ca pozitiv.

O populatie de 1. Prag inalt AP

20 diabetici si FP
20 non-diabetici
Specificitate?

FN AN

3. In realitate nu avem
AP FP posibilitatea de a
face o diferentiere
intre cele 2 grupuri.
2. Prag jos
FN AN
Sensibilitate ?

4. Care sunt
Implicatiile unei valori
Prag (cut-off)
Jos dar al unui
prag Inalt?
23
 Variabile continue (cantitative)
Daca alegem ca limita de diferentiere o valoare mare a variabilei de
interes (prag/cut-off inalt) :
- Test cu Sensibilitate mica - Multi dintre cei cu diabet nu vor fi
identificati (multi FN – nu vor efectua teste suplimentare – intirzierea
diagnosticului – cost complicatii.)
- Majoritatea celor fara diabet vor fi corect identificati (Specificitate
inalta, putini FP)

Daca alegem ca limita de diferentiere o valoare limita mica ( prag/cut-

off jos):
- Test cu Specificitate mica: majoritatea celor bolnavi vor fi identificati
(test cu Sensibilitate mare) (putini FN)
- Problema FP – teste suplimentare/cost, etichetare falsa/anxietate.

24
Implementarea unui test screening
In aceasta populatie, cu
stabilirea unui prag care sa permita
1. Identificarea tuturor cazurilor de
diabet (sensibilitate 100%) la valoarea
de 80 mg/dl. Ca rezultat obtinem
graficul B: prag jos (sensibilitate
crescuta, specificitate mica,multe
cazuri FP (cost)
2. Prag inalt (200 mg/dl) determina
Specificitate 100% dar multi pacienti
sunt clasificati incorect drept a avea
rezultat Negativ – sunt de fapt FN
(graficul C)

!!!Trebuie sa decidem intre nivelul

dorit de sensibilitate vs.
specificitate

A. Distribution of blood sugar levels in diabetics and non-diabetics.

B. Distribution of blood sugar levels in diabetics and non-diabetics with a low cut-off
for positive and negative test results.
C, Distribution of blood sugar levels in diabetics and non-diabetics with a high cut-off for positive and
25
negative test results.
(Adapted from Blumberg M: Evaluating health screening procedures. Operations Res 5:351-360, 1957.)page 90
Implementarea unui test screening
In aceasta populatie, cu Fara Diabet
stabilirea unui prag care sa permita
1. Identificarea tuturor cazurilor de
diabet (sensibilitate 100%) la valoarea Cu Diabet
de 80 mg/dl. Ca rezultat obtinem
graficul B: prag jos (sensibilitate
crescuta, specificitate mica,multe FP
cazuri FP (cost) Sensibilitate
2. Prag inalt (200 mg/dl) determina crescuta
Specificitate 100% dar si o serie de
FN (graficul C)

!!!Trebuie sa decidem intre nivelul

dorit de sensibilitate vs.
specificitate Specificitate
crescuta
FN

A. Distribution of blood sugar levels in diabetics and non-diabetics.

B. Distribution of blood sugar levels in diabetics and non-diabetics with a low cut-off
for positive and negative test results.
C, Distribution of blood sugar levels in diabetics and non-diabetics with a high cut-off for positive and
26
negative test results.
(Adapted from Blumberg M: Evaluating health screening procedures. Operations Res 5:351-360, 1957.)page 90
In situatia reala nu avem
cunostiinte asupra starii de
BOALA
sanatate a populatiei (prezenta
sau absenta unei boli X in
populatie),
acesta fiind de fapt scopul
screeningului.
Dupa aplicarea testului obtinem
doar 2 grupuri:
- Persoane cu rezultat pozitiv si
Toti cei cu Test Pozitiv
persoane cu rezultat negativ.

Toti cei cu Test Negativ

27
 Raportul Sensibilitate/Specificitate

• Stabilirea valorii Limita care diferentiaza pacienti

sanatosi de cei bolnavi bolnavi) (pragul/cut-off point)

• Se efectueaza in functie de importanta pe care o

prezinta valorile FP si FN !!!

FP = fals pozitivi 28
FN = fals negativi
 Se prefera Teste screening cu
Sensibilitate ridicata
• Cand exista un tratament eficient si boala poate fi
vindecata/ameliorata.

• Cand prognosticul afectiunii este sever, daca boala nu

este depistata si tratata precoce.

• Daca clasificarea pacientilor in categoria FP (Teste

screening cu Sensibilitate crescuta) nu are consecinte
grave pe plan psihologic si nu antreneaza teste
diagnostice costisitoare si invazive.
(ex un rezultat HIV +)
(Test Diagnostic infectia HIV trebuie sa aiba Specificitate crescuta!)

29
 Se prefera Teste screening cu
Specificitate ridicata
• Cand boala este dificil de vindecat sau este incurabila.

• Cand excluderea statusului de “bolnav” este importanta pe

plan individual sau colectiv. (ex. bolile transmisibile).

30
 Valoarea predictiva pozitiva
• Dpv al clinicianului este important raspunsul la
intrebarea:

• Daca un pacient obtine un rezultat pozitiv dupa testare, care este

probabilitatea ca acest pacient sa fie bolnav ??
= Valoarea predictiva pozitiva a testului. (VPP)

• VPP (%) = [AP/(AP+FP)] x100

• VPN (%) = [AN/(AN+FN)] x100

31
 VPP
• VPP – este influentata de 2 factori:

1. Prevalenta bolii.
2. Specificitatea testului screening

32
Influenta Prevalentei bolii asupra VPP -

EXEMPLE: SENSIBILITATE (SENSITIVITY) = 99%,

SPECIFICITATE (SPECIFICITY) = 95%,
Populatie = 10,000

Bolnav Sanatos
Prevalenta Bolii Rezultate Test i i Totals VPP

+ 99 495 594

1%
- 1 9,405 9,406

Totals 100 9,900 10,000

+ 495 475 970

5%
- 5 9,025 9,030
33
Totals 500 9,500 10,000
Influenta Prevalentei bolii asupra VPP -
EXEMPLE: SENSIBILITATE (SENSITIVITY) = 99%,
SPECIFICITATE (SPECIFICITY) = 95%,
Populatie = 10,000

Prevalenta Bolii Rezultate Test Bolnavi Sanatosi Totals VPP

+ 99 495 594

1%
- 1 9,405 9,406

Totals 100 9,900 10,000

+ 495 475 970

5%
- 5 9,025 9,030

Totals 500 9,500 10,000 34

 Relatia directa intre Prevalenta bolii si VPP
-Cu cat creste Prevalenta cu atat creste si VPP

Relatia dintre prevalenta bolii si VPP a unui test cu sensibilitate 95% si specificitate 95 %.
(From Mausner JS, Kramer S: Mausner and Bahn Epidemiology: \An Introductory Text. 35
Philadelphia, WB Saunders, 1985, p 221.)
 VPP vs. Prevalenta
• Un test screening este cu atat mai eficient cu cat boala este mai
frecventa in populatia in care se aplica testul screening.

• Important!! Testele screening se aplica in grupuri populationale cu

risc crescut de imbolnavire (high-risk groups).

• Un grup populational cu risc crescut de a dezvolta boala va fi mai

motivat sa participe intr-un program de screening si sa continue
testarile in cazul unui rezultat pozitiv.

• Utilizarea screeningului pentru boli rare nu este indicata – deoarece

nr de cazuri identificate nu justifica efortul efectuat.

36
 VPP vs. Prevalenta
• Relatia existenta intre VPP a unui test screenig si
prevalenta bolii trebuie interpretata in contextul
prevalentei bolii respective in populatia studiata.
• Ex:

37
 VPP vs. Prevalenta : exemple
1. Un lider al uniunii pompierilor a consultat un medic specialist
cardiolog, dintr-un spital universitar, datorita faptului ca medicul
unitatii de pompieri a citit un articol, aflat intr-un jurnal medical de
elita, care mentioneaza ca existenta anumitor modificari pe EKG
este inalt predictiva pentru prezenta unor forme severe de boala
coronariana, care in general ramane diagnosticata.

• In baza acestui articol, medicul din unitatea de pompieri a

descalificat un numar mare de pompieri tineri, apti pentru aceasta
profesie.

• Dupa citirea articolului, cardiologul a aflat ca rezultatele proveneau

dintr-un studiu desfasurat intr-o populatie de pacienti spitalizati.

• Care este problema?

38
 VPP vs Prevalenta : exemple
• Boala coronariana este prezenta cu o frecventa mult mai mare in
randul Pacientilor spitalizati vs. populatia de pompieri tineri.

• Medicul unitatii de pompieri a aplicat in mod eronat VPP crescuta a

acestui test EKG, obtinuta intr-o populatie cu prevalenta crescuta a
bolii,
• unei populatii cu prevalenta scazuta a bolii coronariene, reprezentata
de populatia de pompieri sanatosi
• In care acelasi test screening va avea o VPP mult mai mica.
• (aplicare inadecvata a testului screening)

39
 VPP vs Prevalenta : exemple
2. Un medic si-a efectuat examenul medical anual la medicul sau internist,
verificare care a inclus si un test pentru identificarea sangelui ocult in scaun.
Una dintre cele 3 probe examinate a dat un rezultat pozitiv.
- Medicul internist i-a spus colegului sau ca acest rezultat nu are nici o
semnificatie, deoarece in mod obisnuit intilneste multe rezultate FP in
practica sa curenta.
- Testul a fost repetat si toate cele 3 probe au fost negative.
- Dorind sa elimine incertitudinile/temerile colegului sau, medicul internist ii
recomanda colegului sau sa vada un gastroenterolog.

• Medicul gastroenterolog ii spune “In experienta mea, un test pozitiv poate fi

deosebit de important. – Un astfel de rezultat este aproape intotdeauna
asociat unei afectiuni gastro-intestinale. Celelalte rezultate negative pot sa
fie fara importanta deoarece testul pozitiv poate fi rezultatul unei tumori care
sangereaza intermitent

• Cine are dreptate?

40
 VPP vs Prevalenta : exemple
• Amandoi

• Medicul internist a efectuat evaluarea VPP a testului, pe baza

experientei sale intr-o populatie cu prevalenta joasa a bolilor
gastrointestinale severe.

• Pe de alta parte, medicul gastro-enterolog a conferit testului o VPP

mare , bazandu-se pe experienta sa intr-o populatie cu prevalenta
mare a bolilor gastro-intestinale. (majoritatea cazurilor trimise catre
gastroenterologie au o probabilitate crescuta de a avea o afectiune
gastro-intestinala mai severa).

41
 VPP vs. Specificitate
• in cazul unor boli cu prevalenta scazuta in
populatie:
• Modificarea Specificitatii testului screening are
un impact mai mare asupra VPP comparativ cu
modificarea Sensibilitatii testului,

42
-Populatia testata Majoritatea bolilor
1,000 au prevalenta mai
A. Prevalenta bolii = 50% mica de 50%
B. Prevalenta 20%
A. VPP = 50% B. VPP = 20%

Avand in vedere
ca aplicam testul
intr-o pop cu
Prevalenta mica,
cum putem
imbunatatii
C. Crestem VPP???
sensibilitatea testului D. Crestem
La 90%
specificitatea
C. VPP = 31 %, testului
Crestere moderata La 90%
D. VPP = 56%

Relatia intre VPP si Specificitate

43
- Fiecare celula este reprezentata proportional cu pop. pe care o reprezinta
- Rezultatele pozitive sunt prezentate in casute de culoare albastra
 EXEMPLE: PREVALENTA BOLII = 10%, SENSIBILITATE = 100%

Specificitate Rezultate Test Bolnavi Sanatosi Total VPP

+ 1,000 2,700 3,700

70%
- 0 6,300 6,300

Total 1,000 9,000 10,000

+ 1,000 450 1,450

95%
8,550 8,550 8,550 1450
-

Total 1,000 9,000 10,000

44
 EXEMPLE: PREVALENTA BOLII = 10%, SENSIBILITATE = 100%

Specificitate Rezultate Test Bolnavi Sanatosi Total VPP

+ 1,000 2,700 3,700

70%
- 0 6,300 6,300

Total 1,000 9,000 10,000

+ 1,000 450 1,450

95%
8,550 8,550 8,550 1450
-

Total 1,000 9,000 10,000

45
 Valoarea predictiva a unui test
screening
• Cu cat prevalenta unei boliii este mai crescuta intr-o populatie cu
atat creste VPP a testului screening utilizat pentru identificarea
acelei afectiuni medicale.

• Chiar daca testul screening pe care il utilizam are o specificitate

mare si o sensibilitate mare,daca boala pe care dorim sa o
identificam are o prevalenta scazuta in populatia respectiva,
valoarea predictiva pozitiva a testului screening respectiv va fi mica.

46
 Modificarea prevalentei bolii in populatie.

• Un cercetator a descoperit un marker in sange, pe care il

considera a fi util pentru identificarea/screeningul sd
colon iritabil (IBS).

• Testele initiale au fost efectuate in randul populatiei

pacientilor din sala de asteptare a unei clinici de gastro-
enterologie,intr-un spital universitar.

• Rezultatele ipotetice sunt prezentate in tabelul care

urmeaza.

47
 Table 15-6. REZULTATELE TESTULUI SCREENING
PENTRU SD COLON IRITABIL IN CLINICA DE GASTROENTEROLOGIE

Clinic Clinic
pozitiv Negativ

Test 57 5
Pozitiv

Test 3 135
Negativ

•Prevalenta sd colon iritabil in clinica de gastro-enterologie = 30%

•Care sunt Sensibilitatea, Specificitatea, VPP, VPN a testului screening ??

48
•Acelasi experiment se repeta in sala de asteptare a unui centru pentru
donarea sangelui.

Table 15-7. RESULTS OF SCREENING TEST

FOR IBD IN BLOOD DONOR CENTER (GENERAL
POPULATION)

Clinic
Clinic Pozitiv Negativ

Test Pozitiv 10 20

Test Negativ 0 470

- Prevalenta sd colon iritabil in populatia generala este de 2 %

- Calculati Sensibilitatea, Specificitatea, VPP, VPN a testului?

- Cum difera VPP fata de situatia anterioara?

49
 Modificarea prevalentei bolii in populatie.
Acest exemplu a demonstrat importanta pe care o are modificarea
prevalentei bolii intr-o populatie, asupra VPP a unui test screening.

• Alte diferente, determinate de stadializarea bolii, in

momentul screeningului,
• precum si diferite caracteristici ale populatiei,
• pot si frecvent determina modificari ale performantei unui
test screening.

•Important ca intotdeauna sa cunoastem de unde vin datele (din ce populatie?)

atunci cand evaluam performanta unui test screening.

50
 Criterii care sustin utilitatea introducerii unui Test
screening in practica?
(ce beneficii are pacientul in urma detectarii timpurii a bolii ?

• Poate detecta stadiul timpuriu al bolii?

• Care sunt valorile sensibilitatii si specificitatii testului?
• Care este VPP?
• Ce importanta au valorile FP?
• Care sunt costurile detectarii timpurii a bolii (fonduri, resurse, impact
emotional?)
• Este testul screening invaziv ? (exista riscul unor efecte secundare,
complicatii?)
• Existenta unui tratament eficient, cost, calitatea vietii? pentru cei la
care testul screening detecteaza boala intr-un stadiu timpuriu.

51
 Exercitii
• O examinare medicala prin palpare a fost utilizata pentru
screeningul cancerului mamar in randul a 2.500 femei cu
adenocarcinom al sanului, evidentiat prin biopsie si in randul a 5.000
de femei, lotul martor, controlat pentru varsta si grup etnic.
• Rezultatele examinarii (palparea unei formatiuni tumorale) au fost
pozitive la 1.800 paciente din lotul cazurilor si la 800 femei din lotul
de control,(pentru care biopsia a fost negativa).
• 1. Sensibilitatea testului screening: 72 %
• 2. Specificitatea: 84%
• 3. PPV: 69,2%

52
 Ex. 2
• Testul serologic pentru identificarea expunerii la
infectia HIV este foarte sensibil si de asemenea
foarte specific.
• La inceputul anilor 1980, in prima faza a
epidemiei HIV/SIDA, s-a propus efectuarea
acestui test pentru toata populatia din SUA.
• De ce nu a fost implementata aceasta politica de
sanatate?

53
g
n
Exercitii: 3-6. Prietena Dvs crede
a ca ar putea fi insarcinata.
In
n
t
testul pentru sarcina pe care l-a cumparat gaseste urmatoarele informatii
despre:
.
S
h
e
p Rezultate Test sarcina
u
r
c
h
a
s Realitate Pozitiv Negativ Total
e
d
a
Ip Prezenta sarcinii 253 24 277
tr
o
e
d
m
u
s Lipsa sarcinii 8 93 101
c
2
t
5
-t
o
2
t
8
Total 261 117 378
.e
s
A
ft
rf
io
r
e
p
n 54
r
d
 Ex 3-5
3 Intorcandu-se spre dvs pentru un sfat, prietena va intreaba:
Daca testul spune ca sunt insarcinata, care este Probabilitatea ca sunt intr-adevar insarcinata?
Raspunsul Dvs este:
• (A) 67%
• (B) 79%
• (C) 85%
• (D) 97%
• (E) 100%
4. Prietena va intreaba: “Daca testul spune ca nu sunt insarcinata, care este probabilitatea ca intr-
adevar sa nu fiu? Dvs raspundeti:
• (A) 67%
• (B) 79%
• (C) 85%
• (D) 97%
• (E) 100%
5. Prietena are mare incredere in ceea ce spuneti si va intreaba din nou. “Daca sunt insarcinata,
care este probabilitatea ca testul sa identifice corect prezenta sarcinii?Ii raspundeti cu incredere:
• (A) 57%
• (B) 79%
• (C) 88%
• (D) 91%
• (E) 97%

55
 R 3-5
3 - D: 97% (VPP).
4 - B: 79%. (VPN)
5 - D: 91% (Sensibilitatea testului).

56
 Ex 6
6. Ii explicati prietenei dvs ca informatiile redate in
brosura pot sa nu fie aplicabile in situatia ei, deoarece:
(A) Rata de eroare, determinata de rezultatele FP in acest test este
mare.
(B) Prevalenta conditiei de interes, in populatia studiata nu este
cunoscuta.
(C) Prevalenta conditiei de interes, in populatia studiata poate fi
diferita de probabilitatea aparitiei sarcinii in cazul ei.
(D) Sensibilitatea testului nu este cunoscuta
(E) Specificitatea testului nu este cunoscuta.

57
 R6
• VPP si VPN ale unui test depind de valorile Prevalentei.

• Prevalenta conditiei de interes (sarcina) in populatia

studiata, poate fi diferita de probabilitatea aparitiei
sarcinii in cazul prietenei dvs.

• In cazul unei singure persoane nu putem discuta de o

prevalenta a unei boli dar probabilitatea de aparitie a
bolii (in cazul de fata Sarcina) la persoana in cauza este
echivalentul prevalentei bolii respective intr-o populatie.

58
 R6
• Informatiile din brosura respectiva sunt derivate dintr-o populatie in
care prevalenta sarcinii a fost de 73% (277/378).

• Daca exista o probabilitate scazuta ca prietena dvs sa fie insarcinata,

de ex din cauza consumului constant de anticonceptionale,
probabilitatea ei inainte de testare de a fi insarcinata, este mult mai
mica decat 73%.

• Daca aceasta situatie este adevarata, valorile VPP si VPN calculate

in exercitiu nu sunt aplicabile in situatia ei.

59