1.

Complexul de obiceiuri şi tradiții păstoreşti a marcat comportamentul social şi

concepția artistică a comunităților rurale,provocând geneza şi evoluția unor categorii
de creații muzicale, litarere, coreografice şi dramaturgice. Păstorii au constituit o
pătură socială, ce a catalizat evoluți muzicii tradiționale de la sat. Repertoriu acestora
este format dintr-o mulțime de sărbători, tradiții, obiceiuri şi diferite creații muzicale,
literare, ş. a.
2.Balada păstorească:Miorița
Balada de vitejie:Haiducească, Hoțomănie , Istorică
Balada fantastică-Soarele și luna șarpele
Balada familială-Prezintă evenimente și relații din viața de familie-Soacra rea
mireasa vândută
Jurnalele orale prezintă momente din viața de zi cu zi „La siret, la Nămăloasa”
3.Tendința utilitară-creația apărută in urma procesului de muncă (semnalele
instrumentelor, cântece de plai, de drum)
Tendința artistică-creații apărute din necesitatea de frumos, din delectarea în sânul
naturii, improvizațiile instrumentale, doinele și baladele păstorești precum și melodii
de dans

4.
1.Stilul lent

2.Ritmul parlando rubato

3.Adlibitum

4.Improvizația abundentă,milismatica bogată, formulele specifice

5.Forma deschisă

6.Interjecții, diatonie îmbogățită cromatic

7.Interpretare vocală, instrumentală și vocal-instrumental

5.
1. Doina cristalină (Oltenia, Muntenia și Moldova de Sud)
2.Doina Strigentă (Jumătatea Nordică a Moldovei, Ardeal, Banat)

3.Doina cu noduri-sughițuri (Bucovina, Maramureș, Oaș)

Tot în funcție de zone, Doina este numită în popor și altfel:

Cântec de jale (Moldova)

Cântec de plai (Bucovina)

Cântec de codru (Muntenia)

Cântec de prelung (Oltenia)

Horă lungă-cu noduri (Maramureș)

6.

Originea Orientală

Originea Aristocratică

Originea Antică

7.

Sistematizarea lui Gh. Vrabie făcută într-o temeinică lucrare monografică destinată
eposului popular românesc, în cadrul căruia distinge: l) bala- da legendară; 2) balada
păstorească; 3) cântecul istoric sau de curte; 4) balada antiotomană; 5) balada
antifeudală; 6) balada familială

8. Cântecul liric este expresia multiplă şi nuanțată a vieții, mentalității, gândurilor şi

năzuințelor poporului.

9. Lirica populară reprezintă, în contextul culturii folclorice, valorile lirismului

individual. Această afirmație implică un anumit risc, pentru că pare să contrazică
statutul colectiv al creației folclorice, propriu şi defini- toriu pentru fiecare dintre
categoriile ei. Contradicția este, totuşi, numai aparentă: lirica populară este, ca şi
basmul, balada sau cântecul ritual, o creație colectivă, definită prin valoarea generală
a sentimentelor, năzuin- telor şi intențiilor exprimate.
10.

1.Dimitrie Cantemir menionezădoina în descrierea Moldovei ca nume a unei zeitați

Dacice.

2.Termenul ar proveni de la vechil nume al Dunării Danubius.

3. Din vechea limbă a Bascilor (Lituania de astăzi) doina înseamnă melodie.