Ceim 3

UNITATEA DE STUDIU 3.
CONTABILITATEA EXPORTULUI DE MĂRFURI

PE CONT PROPRIU
Obiectivele unităţii de studiu 3 37

3.1. Delimitări şi structuri privind exportul de mărfuri 38
3.2. Organizarea contabilităţii exportului de mărfuri pe cont propriu 39
3.2.1. Bazele juridice ale exportului de mărfuri pe cont propriu 39
3.2.1.1. Contractarea exporturilor 39
3.2.1.2. Regimul vamal al exporturilor 41
3.2.2. Organizarea financiar-contabilă a exportului pe cont propriu 43
3.3. Contabilitatea exportului de mărfuri pe cont propriu cu încasare la vedere 44
3.4. Contabilitatea exportului de mărfuri pe cont propriu pe credit comercial 53
3.4.1. Contabilitatea exportului de mărfuri pe cont propriu pe credit comercial pe
termen scurt 56
termen mediu şi lung 60
3.5. Răspunsuri la temele de verificare 69
3.6. Teste grilă 70
3.7. Bibliografie 71
Obiectivele unităţii de studiu 3

La terminarea acestei unități de studiu cursanții vor fi capabili să:
• cunoască criteriile de structurare a exportului derulat prin entităţi specializate;
• îşi însuşească tipurile de contracte încheiate pentru derularea contractelor de export pe
cont propriu;
• asimileze conţinutul clauzelor incluse în contractele comerciale externe şi interne;
• cunoască reglementările vamale specifice exportului pe cont propriu;
• ȋși ȋnsușească categoriile de decontări specifice şi conturile folosite la reflectarea în
contabilitate a exporturilor pe cont propriu;
• asimileze principalele particularităţi ale contabilităţii exportului pe cont propriu cu
încasare la vedere şi pe credit comercial (pe termen scurt şi pe termen lung).
Timp de studiu: 4 ore

Exportul de mărfuri realizat prin intermediul societăţilor specializate prezintă o metodologie
contabilă diferenţiată în funcţie de criteriile care stau la baza structurării acestuia.
3.1. Delimitări şi structuri privind exportul de mărfuri
Principalele criterii care stau la baza structurării exportului de mărfuri prin intermediul
societăţilor de comerţ exterior şi care îşi pun amprenta asupra metodologiei contabile sunt următoarele
[8, p. 66]:
 după modalităţile de realizare de către SCE a exportului de mărfuri:
- export de mărfuri pe cont propriu şi
- export de mărfuri în comision;
Structurarea exportului în funcţie de modalitatea de realizare constituie criteriul esenţial care va
fi avut în vedere la reflectarea operaţiilor în contabilitate.
 după termenul de decontare a mărfurilor exportate, distingem:
- export cu încasare la vedere şi
- export pe credit comercial;
Termenul de decontare a exportului constituie cel de-al doilea criteriu (combinat cu modalitatea
de realizare), care va genera o metodologie contabilă diferenţiată de înregistrare a operaţiilor.
 după modalităţile de decontare cu clienţii externi:
- export cu decontare prin acreditiv;
- export cu decontare prin incasso-documentar şi
- export cu decontare prin efecte de comerţ;
Modalităţile concrete de decontare cu clienţii externi influenţează, în primul rând, conturile
utilizate la înregistrarea operaţiilor de decontare.
 după condiţiile de livrare, exportul poate fi realizat în una din condiţiile de livrare
prezentate în capitolul anterior (vezi Preţurile internaţionale şi condiţiile de livrare);
Condiţia de livrare influenţează nivelul şi structura preţurilor externe, nivelul cheltuielilor şi
veniturilor, precum şi răspunderile părţilor privind riscurile generate de locul în care marfa trece din
proprietatea vânzătorului în cea a cumpărătorului.
 după natura mărfurilor care fac obiectul exportului, exportul poate fi: cu mărfuri generale
sau cu mărfuri complexe;
De regulă, exportul cu mărfuri generale (bunuri de larg consum) se practică în cazul decontării
creanţelor la vedere, iar exportul cu mărfuri complexe (echipamente tehnologice, în special) intervine
la vânzările pe credit comercial.
 după provenienţa mărfurilor, exportul poate fi realizat cu mărfuri din producţie internă sau
cu mărfuri străine (reexport).
Teme de verificare
TV 3.1. Delimitări şi structuri privind exportul de mărfuri
1. Enumeraţi structurile exportului potrivit criteriului “modalităţile de decontare” cu clienţii externi.
Răspuns:
2. Precizaţi principalele criterii care vor genera o metodologie contabilă diferenţiată de

înregistrare a operaţiilor de export.
Răspuns:
38
3.2. Organizarea contabilităţii exportului de mărfuri pe cont propriu
Aşa cum am putut constata în cadrul primei unitǎți de studiu (vezi Modalităţile de realizare a
activităţii de comerţ exterior), exportul pe cont propriu reprezintă o formă a modalităţii indirecte de
export în care societăţile de comerţ exterior cumpără mărfuri de la furnizorii interni pentru a le revinde
la extern în numele, pe contul şi pe riscul lor. În acest caz, rezultatele economico-financiare ale
operaţiilor de comerţ exterior (profitul sau pierderea) se reflectă integral în gestiunea societăţilor
specializate.
3.2.1. Bazele juridice ale exportului de mărfuri pe cont propriu
În domeniul exportului de mărfuri pe cont propriu, reglementarea juridică a operaţiilor

desfăşurate de către societăţile specializate se referă la două aspecte principale: contractarea şi regimul
vamal al exporturilor.
3.2.1.1. Contractarea exporturilor
Exporturile pe cont propriu sunt reglementate din punct de vedere juridic de următoarele
categorii de contracte:
-contracte ferme încheiate la intern cu unităţile producătoare;
-contracte ferme încheiate la extern cu beneficiarii mărfurilor exportate;
-contracte (interne/externe) încheiate cu societăţi specializate care asigură prestarea serviciilor
necesare derulării normale a exporturilor (transport pe parcurs intern şi/sau extern, prelucrare, sortare
şi ambalare, control al calităţii mărfurilor, asigurare etc.).
a) Contractele interne încheiate cu producătorii de mărfuri asigură reglementarea
principalelor drepturi şi obligaţii ale părţilor participante la actul de vânzare-cumpărare al bunurilor
destinate exportului. Aceste contracte, fiind încheiate la intern, sunt reglementate prin legislaţia
comercială naţională, prezentând aceleaşi clauze pe care le conţine orice contract încheiat între două
persoane juridice autohtone.
Principalele clauze ale contractelor de vânzare-cumpărare încheiate la intern sunt [2, pp. 155-
158]:
1) Părţile contractante. În această secţiune a contractului sunt cuprinse informaţiile de
identificare a vânzătorului şi cumpărătorului (denumirea şi sediul social, numărul de înmatriculare la
Registrul Comerţului, codul fiscal, numărul contului bancar şi banca la care acesta este deschis,
persoanele de care sunt reprezentate cele două părţi);
2) Obiectul contractului asigură o prezentare a cantităţilor, calităţii, şi preţului negociat pentru
bunurile care fac obiectul tranzacţiei. În cazul unor bunuri care prezintă anumite caracteristici tehnico-
economice specifice şi al livrărilor eşalonate, obiectul poate fi detaliat prin intermediul anexelor la
contract;
3) Termenele şi modalităţile de plată. În această secţiune sunt stabilite termenele de plată a
contravalorii mărfurilor livrate şi instrumentele utilizate în decontare (numerar, virament bancar, titluri
de credit comercial). De asemenea, termenele şi modalităţile de plată trebuie să conţină şi prevederi
referitoare la penalităţile de întârziere datorate pentru neplata la termen a obligaţiilor, precum şi la
eventualele sconturi acordate de creditor pentru încasarea anticipată a creanţelor sale. Pentru bunurile
complexe, cu o valoare ridicată, pot fi prevăzute termene de plată periodice, părţi din preţul acestora
decontându-se sub formă de avansuri;
4) Obligaţiile părţilor contractante asigură individualizarea răspunderilor care revin celor două
părţi ale contractului de vânzare-cumpărare. Acestea conţin referiri la obligaţiile care revin
vânzătorului şi cumpărătorului privitoare la: cantitatea, calitatea şi termenul de livrare; condiţia de
livrare, ambalarea şi marcarea bunurilor; preluarea şi recepţia mărfurilor de către beneficiar;
respectarea termenelor de decontare stabilite prin contract etc.;
5) Durata contractului conţine informaţii referitoare la termenul de valabilitate a contractului
încheiat. În mod normal, contractele de vânzare-cumpărare interne se încheie pe o perioadă
39
determinată (de regulă, un an), cu posibilitatea prelungirii acestora, în mod automat, dacă una din părţi
nu decide altfel. Această secţiune trebuie să conţină informaţii privind întreruperea duratei
contractului, determinată de nerespectarea obligaţiilor prevăzute, ca urmare a unor factori obiectivi sau
subiectivi ori din iniţiativa uneia dintre părţi. Bunurile destinate exportului pot face obiectul
contractării cu producătorii şi la nivel de operaţiune (mai ales în cazul echipamentelor şi mărfurilor
complexe);
6) Soluţionarea litigiilor precizează modul de rezolvare a divergenţelor apărute între vânzător şi
cumpărător pe parcursul derulării contractelor. De regulă, soluţionarea litigiilor generate de
nerespectarea clauzelor contractuale se realizează pe cale amiabilă (prin negocieri între cele două
părţi). În mod excepţional, atunci când părţile nu rezolvă diferendele pe cale amiabilă, soluţionarea
litigiilor se realizează prin arbitrajul unei instanţe judecătoreşti;
7) Clauze speciale şi dispoziţii finale. Într-un contract de vânzare-cumpărare pot fi inserate şi o
serie de clauze speciale: exclusivitate a cumpărătorului; exclusivitate a vânzătorului; beneficiar
majoritar; furnizor majoritar etc. Dispoziţiile finale vizează modul de rezolvare a modificărilor
intervenite la anumite clauze din contract şi cuprind informaţii referitoare la data încheierii
contractului şi la numărul de exemplare în care a fost întocmit.
b) Contractele externe încheiate cu beneficiarii mărfurilor exportate stabilesc principalele
drepturi şi obligaţii ale părţilor participante la vânzarea-cumpărarea internaţională de bunuri. Trăsătura
esenţială a contractelor de vânzare-cumpărare internaţională o reprezintă prezenţa obligatorie a unuia
sau mai multor elemente de extraneitate (subiectele raportului juridic au naţionalitate diferită, sediul
părţilor contractante se află în state diferite, obiectul contractului este localizat în străinătate etc.).
“Deci raporturile juridice din cadrul relaţiilor comerciale internaţionale conţin întotdeauna un element
de extraneitate aflate sub imperiul unei legi străine.” [1, p. 110]
Contractele externe se supun unor reguli şi uzanţe stabilite prin dreptul comercial internaţional,
aspectele de natură juridică şi economică fiind reglementate de organisme specializate în domeniu (de
exemplu, Convenţia de la Haga, Comisia Economică a ONU pentru Europa, Convenţia de la Viena,
Camera de Comerţ Internaţional de la Paris, asociaţii profesionale ale comercianţilor etc.), prin
elaborarea unor contracte tipizate.
Principalele clauze ale contractului de vânzare-cumpărare internaţională se referă la [3, pp.
174-185]:
1) Părţile contractante asigură elementele de identificare a vânzătorului şi cumpărătorului între
care se încheie raportul juridic. Denumirea şi sediul părţilor contractante, precum şi persoanele
împuternicite de cei doi parteneri să semneze contractul, trebuie menţionate cu exactitate la începutul
documentului pentru a-i conferi valabilitate acestuia;
2) Obiectul contractului precizează conţinutul economic al contractului, trebuind să ofere
informaţii privind: descrierea bunului, cantitatea, calitatea, originea, ambalarea şi marcarea mărfurilor;
3) Preţul extern constituie elementul fundamental (pe lângă calitatea mărfurilor) al contractului
de vânzare-cumpărare în comerţul internaţional şi acesta trebuie să fie determinat sau determinabil.
Preţurile sunt influenţate în principal de parametrii calitativi ai bunurilor şi de condiţia de livrare
acceptată de cei doi parteneri (vezi Preţurile internaţionale şi condiţiile de livrare). În contract sunt
înscrise moneda în care este exprimat preţul, preţul unitar şi preţul total, pentru întreaga cantitate
contractată;
4) Condiţia de livrare constituie un alt element de bază al contractelor internaţionale. Această
clauză condiţionează momentul trecerii mărfurilor din proprietatea vânzătorului în cea a
cumpărătorului, dar şi împărţirea cheltuielilor ocazionate de circulaţia bunurilor între cele două părţi.
Cele mai uzuale condiţii de livrare folosite la exporturile româneşti sunt cele fixate prin INCOTERMS
2000, cu toate că acestea nu sunt singurele;
5) Expediţia şi transportul mărfurilor. În contract se includ prevederi privind expediţia şi
avizarea livrărilor, determinate de ruta transportului, mijlocul de transport şi condiţia de livrare;
6) Termenul de livrare stabileşte data la care vânzătorul trebuie să predea marfa, iar
cumpărătorul să o preia, direct sau prin intermediul cărăuşului. Data livrării poate fi fixată sau
determinabilă, în funcţie de îndeplinirea anumitor condiţii prevăzute în contract (primirea
40
instrucţiunilor de încărcare, sosirea mijlocului de transport angajat de cumpărător, primirea avansului
etc.). Momentul livrării coincide cu data înscrisă pe documentul de transport;
7) Recepţia şi controlul mărfurilor are drept scop stabilirea de către cumpărător a condiţiilor în
care vânzătorul şi-a respectat obligaţiile asumate prin contract. Controlul mărfurilor poate fi efectuat
de către cumpărător, de o firmă specializată, iar în unele situaţii, chiar de către vânzător;
8) Condiţia de plată reglementează modalitatea de decontare a obligaţiilor cumpărătorului faţă
de vânzător. În cadrul acestei clauze contractuale trebuie să se regăsească informaţii referitoare la
moneda de plată, termenul de plată, modalitatea de plată şi documentele pe baza cărora urmează să se
facă plata;
9) Asigurarea mărfurilor se suportă de către una din părţi, în funcţie de condiţia de livrare;
10) Reclamaţiile părţilor şi soluţionarea acestora. Pe parcursul derulării contractelor pot apare
reclamaţii ale părţilor, generate de modul de îndeplinire a anumitor obligaţii asumate. Acestea pot viza
cantitatea şi calitatea bunurilor livrate, încălcarea termenului de livrare convenit, plata cu întârziere a
contravalorii mărfurilor cumpărate etc. şi generează plata unor penalităţi şi/sau daune de către partea
aflată în culpă;
11) Exonerarea de răspundere vizează inserarea în contract a situaţiei în care unul din parteneri
nu poate să îndeplinească, total sau parţial, obligaţiile asumate prin contract, ca urmare a forţei majore
sau cazului fortuit;
12) Rezoluţiunea şi rezilierea contractului. Rezoluţiunea contractului este acţiunea de desfacere
retroactivă a unui contract ca urmare a neîndeplinirii culpabile a obligaţiilor de către una din părţi, în
timp ce cealaltă parte şi-a îndeplinit integral obligaţiile asumate. Ca urmare, rezoluţiunea are efect
retroactiv, prestaţiile efectuate de partenerul corect restituindu-se. Rezilierea presupune desfacerea
unui contract care se execută într-o perioadă mai lungă şi vizează numai prestaţiile viitoare. Rezilierea
nu are efect retroactiv, obligaţiile contractuale deja efectuate rămânând valabile;
13) Arbitrajul vizează obligaţia părţilor de a insera în contracte a unei clauze care să precizeze
modul de soluţionare a litigiilor, în care acestea nu se rezolvă pe cale amiabilă;
14) Dispoziţii finale: reprezintă clauza care încheie prevederile unui contract de vânzare-
cumpărare internaţională. De regulă, în această secţiune se inserează o serie de elemente care nu se
regăsesc în cadrul clauzelor anterioare, cum sunt: data intrării în vigoare a contractului, completările şi
modificările ulterioare; limba folosită, numărul de exemplare, adresele părţilor, semnăturile, locul şi
data semnării contractului.
Clauzele contractuale prezentate anterior nu au un caracter exhaustiv, deoarece fiecare contract
trebuie să rezolve anumite probleme concrete determinate de: natura şi complexitatea produselor; felul
operaţiunii comerciale, naţionalitatea partenerului de afaceri; legislaţia şi uzanţele aplicabile, evoluţiile
înregistrate în tehnicile comerciale internaţionale etc.
c) Contractele (interne/externe) încheiate cu societăţi specializate care asigură derularea
normală a exporturilor. Aceste contracte sunt destinate să asigure furnizarea de servicii necesare
realizării exporturilor, servicii reprezentate de: transport pe parcurs intern şi/sau extern; prelucrare,
sortare şi ambalare; control şi certificare a calităţii mărfurilor; asigurare etc. În funcţie de naţionalitatea
furnizorilor de servicii (autohtoni sau străini), contractele încheiate prezintă caracteristicile şi clauzele
principale ale contractelor interne sau externe de vânzare-cumpărare. Totuşi, fiind destinate prestărilor
de servicii, aceste contracte au anumite particularităţi determinate de: lipsa obiectului material al
contractului; modalitatea concretă a efectuării serviciului (de exemplu, transportul poate fi realizat cu
mijloace diferite); apartenenţa naţională a partenerului etc.
3.2.1.2. Regimul vamal al exporturilor
Politica vamală, ca parte componentă a politicii comerciale a unei ţări, “este realizată cu
ajutorul reglementărilor adoptate de stat care vizează intrarea sau ieşirea în/din ţară a mărfurilor şi care
implică: controlul cu ocazia trecerii frontierei de stat a mărfurilor şi mijloacelor de transport
îndeplinirea formalităţilor vamale şi plata taxelor vamale sau impunerea vamală)” [5, p. 103].
Principalele acte normative care reglementează politica vamală a ţării noastre sunt: Legea nr.
86/2006 privind Codul vamal al României (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
41
350/19 aprilie 2006), cu modificările şi completările ulterioare, şi Hotărârea Guvernului nr.
707/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului vamal al României (publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520/15 iunie 2006), cu modificările şi completările
ulterioare.
Astfel, potrivit Legii privind Codul vamal al României, la trecerea frontierei de stat, mărfurile,
mijloacele de transport şi orice alte bunuri sunt supuse controlului vamal şi aplicării reglementărilor
vamale numai de autoritatea vamală (art. 2, alin. 2).
Autoritatea vamală exercită, în cadrul politicii vamale a statului, atribuţiile conferite prin
reglementările vamale pentru realizarea controlului vamal al mărfurilor introduse sau scoase din ţară.
Controlul vamal se efectuează la birourile şi punctele vamale de către personalul autorităţii
vamale, sub îndrumarea şi controlul direcţiilor regionale vamale şi ale Autorităţii Naţionale a Vămilor.
Autoritatea vamală are dreptul să efectueze controlul vamal al mijloacelor de transport şi al
mărfurilor, precum şi al bunurilor şi valorilor aparţinând persoanelor fizice, prezentate la introducerea
sau la scoaterea lor din ţară.
Autoritatea vamală poate să efectueze, potrivit legii, toate controalele pe care le consideră
necesare pentru a asigura aplicarea corectă a reglementărilor vamale şi a altor dispoziţii legale privind
intrarea, ieşirea, tranzitul, transferul şi destinaţia finală a mărfurilor care circulă între teritoriul vamal al
României şi alte ţări, precum şi staţionarea mărfurilor care nu au statut de mărfuri româneşti.
Mărfurile destinate plasării sub un regim vamal trebuie să facă obiectul unei declaraţii pentru
acel regim vamal.
Prin regim vamal se înţelege:
a) punerea în liberă circulaţie (conferă mărfurilor străine statutul vamal de mărfuri româneşti);
b) tranzitul permite transportul de la un birou vamal la alt birou vamal al: mărfurilor străine,
fără ca acestea să fie supuse drepturilor de import sau măsurilor de politică comercială; mărfurilor
româneşti, în cazurile şi în condiţiile prevăzute în reglementări specifice pentru a se evita ca produsele
care beneficiază de măsuri speciale de export să eludeze sau să beneficieze nejustificat de aceste
măsuri;
c) antrepozitarea vamală permite depozitarea într-un antrepozit vamal a: mărfurilor străine,
fără ca ele să fie supuse drepturilor de import sau măsurilor de politică comercială; mărfurilor
româneşti care, în temeiul prevederilor legale ce reglementează domenii specifice, beneficiază, pe baza
plasării lor într-un antrepozit vamal, de măsurile legate de exportul mărfurilor. Antrepozitul vamal
reprezintă orice loc aprobat de autoritatea vamală şi aflat sub supravegherea acesteia, unde mărfurile
pot fi depozitate în condiţiile prevăzute;
d) perfecţionarea activă permite ca următoarele mărfuri să fie utilizate pe teritoriul vamal al
României într-una sau mai multe operaţiuni de perfecţionare: mărfurile străine destinate reexportului în
afara teritoriului vamal al României sub forma produselor compensatoare, fără ca aceste mărfuri să fie
supuse drepturilor de import sau măsurilor de politică comercială; mărfurile puse în liberă circulaţie,
cu rambursarea sau remiterea drepturilor de import aferente unor asemenea mărfuri, dacă sunt
exportate în afara teritoriului vamal al României sub formă de produse compensatoare;
e) transformarea sub control vamal permite ca mărfurile străine să fie utilizate pe teritoriul
vamal al României pentru a fi supuse unor operaţiuni care le modifică natura sau starea, fără să fie
supuse drepturilor de import sau măsurilor de politică comercială. Regimul permite punerea lor în
liberă circulaţie cu plata drepturilor de import datorate pentru mărfurile rezultate din operaţiunile de
transformare. Acestea sunt denumite produse transformate;
f) admiterea temporară permite utilizarea pe teritoriul vamal al României, cu exonerarea totală
sau parţială de drepturi de import şi fără a fi supuse măsurilor de politică comercială, a mărfurilor
străine destinate reexportului, fără să fi suferit vreo modificare în afara deprecierii normale datorate
utilizării lor;
g) perfecţionarea pasivă permite ca mărfurile româneşti să fie exportate temporar de pe
teritoriul vamal al României pentru a fi supuse unor operaţiuni de perfecţionare, iar produsele rezultate
din aceste operaţiuni să fie puse în liberă circulaţie cu exonerare totală sau parţială de drepturi de
import;
42
h) exportul.
Declaraţia se semnează de titularul operaţiunii sau de reprezentantul său şi conţine datele
necesare aplicării dispoziţiilor care reglementează regimul vamal pentru care se declară mărfurile.
Mărfurile româneşti declarate pentru regimul de export, perfecţionare pasivă, tranzit sau
antrepozitare vamală sunt supuse supravegherii vamale din momentul acceptării declaraţiei vamale
până la momentul în care acestea părăsesc teritoriul vamal al României ori sunt distruse sau declaraţia
vamală este invalidată.
În funcţie de felul mărfurilor şi de regimul vamal care poate fi utilizat, Autoritatea Naţională a
Vămilor poate stabili, prin decizie, ca numai unele birouri vamale să fie competente să procedeze la
efectuarea controlului vamal şi la aplicarea reglementărilor vamale.
Autoritatea vamală poate proceda la controlul fizic al mărfurilor, total sau parţial, precum şi,
dacă este cazul, la prelevarea de probe pentru analize sau pentru verificări amănunţite.
În cazul în care acceptarea unei declaraţii vamale conduce la naşterea unei datorii vamale
pentru mărfurile cuprinse în acea declaraţie, liberul de vamă se acordă numai dacă cuantumul datoriei
vamale a fost plătit sau garantat.
Regimul de export permite scoaterea mărfurilor româneşti în afara teritoriului vamal al
României. Regimul de export atrage aplicarea măsurilor de politică comercială, îndeplinirea
formalităţilor vamale prevăzute pentru exportul mărfurilor, precum şi, după caz, încasarea oricăror
drepturi legal datorate.
Cu excepţia mărfurilor plasate sub regimul de perfecţionare pasivă, toate mărfurile româneşti
destinate a fi exportate trebuie să fie plasate sub regimul de export.
Declaraţia de export se depune la biroul vamal în a cărui rază de competenţă se află sediul
exportatorului sau locul în care mărfurile sunt ambalate sau încărcate în vederea exportului.
Liberul de vamă pentru export se acordă cu condiţia ca mărfurile în cauză să părăsească
teritoriul vamal al României în aceeaşi stare în care acestea se aflau în momentul acceptării declaraţiei
de export.
Valoarea în vamă reprezintă acea valoare care constituie baza de calcul a taxelor vamale
prevăzute în Tariful vamal al României.
3.2.2. Organizarea financiar-contabilă a exportului pe cont propriu
Exportul de mărfuri pe cont propriu prezintă a serie de caracteristici determinate de: traseul pe
care circulă mărfurile destinate exportului, modalitatea de decontare a creanţelor şi datoriilor, scadenţa
decontării creanţelor externe, natura mărfurilor exportate etc.
Astfel, mărfurile destinate exportului pot urma trasee diferite, în funcţie de condiţiile de
livrare prevăzute în contractele încheiate cu furnizorii interni şi cu clienţii externi, precum şi de
politica adoptată de societatea exportatoare, în materie de valorificare a exporturilor. Principalele
trasee pe care pot circula mărfurile destinate exportului au fost avute în vedere în Unitatea de studiu 2
(Vezi 2.1.1. Preţurile naţionale).
Mărfurile destinate exportului pe cont propriu se contractează cu furnizorii interni, de obicei, în
condiţia “franco-fabrică”, fără a fi exclusă şi practicarea altor condiţii de livrare. În acest caz,
organizarea transportului mărfurilor (dacă livrarea la extern nu se realizează în condiţia EXW) până la
depozitele proprii revine societăţii de comerţ exterior (SCE), suportând şi cheltuielile corespunzătoare.
De asemenea, cheltuielile de circulaţie până la frontiera română sau chiar până la destinaţie (în funcţie
de condiţia de livrare convenită cu clientul extern) se suportă tot de către exportator. La exportul pe
cont propriu, intervine de regulă un proces de gestionare a mărfurilor, prealabil vânzării la extern.
Teme de verificare
TV 3.2. Organizarea contabilităţii exportului de mărfuri pe cont propriu
43
1. Enumeraţi tipurile de contracte specifice exportului pe cont propriu.
Răspuns:
2. Precizaţi în ce constă rezoluţiunea unui contract comercial.

Răspuns:
3. Precizaţi în ce constă regimul vamal de export.

Răspuns:
3.3. Contabilitatea exportului de mărfuri pe cont propriu cu încasare la vedere

În general, decontarea operaţiilor ocazionate de derularea exportului pe cont propriu se
realizează pe baza unor tehnici şi modalităţi similare, indiferent de termenul încasării creanţelor
externe (la vedere sau la termen). Cu toate acestea, în cazul exporturilor pe credit comercial apar
anumite particularităţi, determinate de efectele imobilizării fondurilor financiare ale exportatorului.
Decontările ocazionate de exportul mărfurilor sunt structurate în trei categorii:
1) –Decontări cu furnizorii de mărfuri: Sumele datorate furnizorilor de mărfuri se achită în lei
prin virament bancar, în termenul normal de decontare, potrivit clauzelor din contractele încheiate.
Aceste obligaţii pot fi decontate şi prin efecte de comerţ (trată, bilet la ordin, cec) acceptate de
furnizori, la care scadenţa de plată este mai mare;
2) –Decontări cu unităţile prestatoare de servicii pe parcurs intern şi extern (operaţii
suplimentare efectuate la mărfuri, controlul calităţii, transport intern şi internaţional, asigurare etc.): Ca
regulă generală, decontarea serviciilor interne se realizează în lei, iar a celor externe în valută;
3) –Decontări cu clienţii externi se realizează în valuta convenită şi la termenele prevăzute în
contractele încheiate.
Ca urmare a faptului că între momentul înregistrării obligaţiilor (creanţelor) în valută şi cel al
plăţii (încasării) lor pot apare fluctuaţii ale cursului de schimb valutar, cu ocazia decontării se
determină şi eventualele diferenţe de curs, în baza relaţiei:
DCV = V x (Csa – Csi), în care: (3.1.)
DCV = Diferenţa de curs valutar;
V = Suma în valută plătită/încasată;
Csa = Curs de schimb actual (la plată/încasare);
Csi = Curs de schimb istoric (la înregistrarea datoriei/creanţei sau la sfârşitul lunii precedente).
Diferenţa de curs rezultată poate fi favorabilă (când cursul de schimb actual este mai mic
decât cel istoric, la obligaţii, respectiv mai mare la creanţe) sau nefavorabilă (în situaţia inversă). În
contabilitate aceste diferenţe se reflectă ca venituri sau cheltuieli financiare, după caz.
Decontarea operaţiilor specifice exportului pe cont propriu se poate realiza prin următoarele
modalităţi: incasso-documentar, acreditiv documentar sau ordin de plată.
Operaţiile privind exportul de mărfuri pe cont propriu ar putea fi structurate, după natura lor,
în mai multe categorii, fiecare dintre acestea impunând folosirea anumitor conturi.
I) Astfel, cumpărările de mărfuri de la furnizorii interni presupun intervenţia următoarelor
conturi:
44
- 371 “Mărfuri” serveşte la evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de mărfuri în condiţiile
aplicării metodei inventarului permanent.
În condiţiile aplicării metodei inventarului intermitent contul 371 se debitează la sfârşitul lunii
cu valoarea stocului constatat prin inventariere şi se creditează la începutul lunii următoare cu valoarea
aceluiaşi stoc, trecut pe cheltuieli;
- 607 “Cheltuieli privind mărfurile” serveşte la evidenţa costului mărfurilor vândute la extern,
în situaţia aplicării metodei inventarului permanent. În condiţiile aplicării metodei inventarului
intermitent. în debitul contului se evidenţiază:
- la începutul lunii: valoarea la cost de achiziţie a mărfurilor constatate prin inventariere la
sfârşitul lunii precedente, trecute pe cheltuieli (371);
-în cursul lunii:
- costul de achiziţie al mărfurilor primite de la furnizori însoţite de facturi (401), pentru care
urmează să se primească facturile (408) şi care au fost achitate din avansuri de trezorerie (542);
- valoarea mărfurilor primite de la terţi unde au fost lăsate în custodie, trimise spre prelucrare,
sortare, ambalare, prezentare în târguri şi expoziţii, vânzare în consignaţie etc. (357);
- costul operaţiilor efectuate de către terţi asupra mărfurilor trimise, inclusiv valoarea
transportului realizat prin firme specializate (401);
- valoarea de aport a mărfurilor primite de la acţionari/asociaţi în contul capitalului subscris
(456);
- valoarea materiilor prime (601), materialelor consumabile (602), materialelor de natura
obiectelor de inventar (603) destinate vânzării în aceeaşi stare;
- valoarea mărfurilor primite de la societăţile grupului (451), alte societăţi legate prin
participaţii (452), unitate (481) sau subunităţi (482);
- valoarea mărfurilor primite cu titlu gratuit (758).
Se creditează, la sfârşitul lunii, cu valoarea la cost de achiziţie a mărfurilor constatate prin
inventariere.
Soldul contului reflectă valoarea vânzărilor de mărfuri din cursul perioadei.
- 357 “Mărfuri în custodie sau în consignaţie la terţi” serveşte la evidenţa existenţei şi
mişcării stocurilor de mărfuri proprietatea unităţii care se află temporar la terţi din diferite cauze sau în
anumite scopuri, cum sunt: depozitare temporară; prelucrare, sortare, ambalare, realizate de unităţi
specializate; prezentare în târguri şi expoziţii naţionale şi internaţionale; vânzare în regim de
consignaţie etc.
- 401 “Furnizori” asigură evidenţa datoriilor faţă de furnizorii interni de mărfuri şi faţă de
prestatorii de servicii pe parcurs intern şi extern, generate de derularea exporturilor pe cont propriu, în
baza facturilor primite.
II) Vânzările de mărfuri la export presupun intervenţia următoarelor conturi:
- 411 “Clienţi” asigură evidenţa creanţelor faţă de beneficiarii externi de mărfuri, generate de
derularea exporturilor pe cont propriu, în baza facturilor emise.
Contul 411 “Clienţi” se dezvoltă pe două conturi sintetice de gradul II, şi anume:
-4111 “Clienţi”;
-4118 “Clienţi incerţi sau în litigiu”.
- 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” serveşte la evidenţa veniturilor obţinute din
valorificarea mărfurilor la export, corespunzătoare valorii internaţionale a acestora (valoarea negociată
cu partenerul extern, mai puţin contravaloarea transportului şi asigurării pe parcurs extern, dacă este
cazul). Se creditează, pe parcursul lunii, cu preţul de vânzare al mărfurilor exportate, facturat clienţilor
externi (4111) sau pentru care urmează să se întocmească facturile (418) şi cu eventualele diferenţe
constatate între valoarea transportului şi/sau asigurării antecalculate, respectiv efective (704). Se
debitează, pe parcursul lunii, cu eventualele diferenţe constatate între valoarea transportului şi/sau
asigurării antecalculate, respectiv efective (704), iar la sfârşitul lunii, cu valoarea soldului creditor
preluat în contul de profit şi pierdere (121). Nu prezintă sold la sfârşitul lunii.
- 704 “Venituri din servicii prestate” asigură evidenţa veniturilor obţinute din facturarea la
extern a contravalorii transportului şi/sau asigurării, aferente mărfurilor exportate. Se creditează, pe
45
parcursul lunii, cu valoarea serviciilor de transport şi/sau asigurare, facturate clienţilor externi (4111)
sau pentru care urmează să se întocmească facturile (418) şi cu eventualele diferenţe constatate între
valoarea transportului şi/sau asigurării antecalculate, respectiv efective (707). Se debitează, pe
parcursul lunii, cu eventualele diferenţe constatate între valoarea transportului şi/sau asigurării
antecalculate, respectiv efective (707), iar la sfârşitul lunii, cu valoarea soldului creditor preluat în
contul de profit şi pierdere (121). Nu prezintă sold la sfârşitul lunii.
- 607 “Cheltuieli privind mărfurile” asigură evidenţa costului de achiziţie al mărfurilor
vândute la extern, în condiţiile aplicării metodei inventarului permanent.
- 624 “Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal” evidenţiază costul transportului
suportat de societatea exportatoare pentru desfacerea la extern a mărfurilor, potrivit clauzelor
contractuale.
- 613 “Cheltuieli cu primele de asigurare” evidenţiază costul asigurării pe parcurs extern a
mărfurilor exportate, potrivit clauzelor contractuale.
III) Celelalte operaţii, care apar la exportul pe cont propriu, ar putea fi structurate în două
categorii:
1) operaţii impuse de realizarea efectivă a exportului;
2) operaţii generate de funcţionarea şi administrarea societăţii.
1) Realizarea efectivă a exporturilor determină şi înregistrarea operaţiilor de decontare cu
furnizorii interni, clienţii externi şi unităţile prestatoare de servicii adiacente exportului, efectuarea de
schimburi valutare pentru asigurarea disponibilităţilor necesare în valută sau în lei, reflectarea
drepturilor şi obligaţiilor generate de nerespectarea de către părţi a anumitor clauze din contractele
încheiate, înregistrarea operaţiilor de regularizare la închiderea exerciţiului financiar.
Astfel, operaţiile de decontare cu partenerii de afaceri impun folosirea conturilor de
disponibilităţi băneşti în lei şi în valută, apariţia cheltuielilor şi veniturilor din diferenţe de curs.
Efectuarea schimburilor valutare presupune, de asemenea folosirea conturilor de disponibilităţi
băneşti, a contului de viramente interne şi a celui de cheltuieli privind comisionul cedat băncii pentru
operaţiunea de preschimbare. Nerespectarea anumitor clauze contractuale generează înregistrarea de
cheltuieli cu despăgubirile, amenzile şi penalităţile datorate în caz de vinovăţie a societăţii exportatoare
sau venituri de aceeaşi natură, dacă culpabilitatea aparţine celeilalte părţi contractante. La închiderea
exerciţiului financiar intervin operaţii de regularizare, constând în: reportări de cheltuieli şi venituri
pentru perioadele viitoare, actualizarea soldului conturilor de disponibilităţi în valută la cursul de
închidere, exprimarea creanţelor şi datoriilor în valută la cursul zilei etc [6, p. 90].
2) Operaţiile generate de funcţionarea şi administrarea societăţii impun folosirea
majorităţii conturilor prevăzute în planul contabil general. Reflectarea în contabilitate a operaţiilor în
cauză nu prezintă particularităţi faţă de celelalte unităţi care îşi desfăşoară activitatea în scopul
obţinerii de profit.
Lucrarea nr.1 Contabilitatea exportului de mărfuri pe cont propriu cu încasare la vedere
Societatea de comerţ exterior “Moldova Import – Export” S.A. Iaşi deţine la începutul lunii
martie a exerciţiului N un stoc de mărfuri în valoare de 100.000 lei cost de achiziţie şi disponibilităţi în
conturile bancare de 61.600 lei.
Pe parcursul exerciţiului N efectuează următoarele operaţii privind exportul de mărfuri pe cont
propriu cu încasare la vedere:
1)- Se achiziţionează de la furnizorul “X” pe 5.03.N. mărfuri contractate în condiţia livrare
“franco-depozit furnizor”, la un cost de cumpărare de 90.000 lei cu TVA de 19%. Cheltuielile
ocazionate de transportul bunurilor până la depozitele proprii, pentru care urmează să se primească
factura, sunt de 1.500 lei cu TVA aferentă, potrivit scrisorii de trăsură primită de la unitatea
specializată “A”;
2)- Pe 07.03.N. se primeşte factura restantă de la societatea transportatoare;
3)- La 15.03.N. se negociază de către SCE cu unitatea specializată de transport, care acceptă
decontarea printr-un bilet la ordin cu scadenţa de plată peste 45 de zile;
46
4)- În termenul normal de decontare, pe 31.03.N. se achită datoria faţă de furnizorul de mărfuri,
parţial pe seama disponibilităţilor, iar diferenţa dintr-un credit acordat de bancă direct în contul curent.
Dobânda practicată de bancă este de 9% /an;
5)- Se livrează la export pe 5.04.N., mărfurile aprovizionate anterior, în condiţia de livrare
CPT, preţul de vânzare fiind de 35.000 USD, din care valoarea transportului, determinată pe bază de
date previzibile, este de 3.000 USD;
6)- Pe 10.04.N. se primeşte factura unităţii prestatoare pentru transportul mărfurilor livrate în
condiţia CPT în valoare de 2.800 USD;
7)- La 26.05.N. se încasează contravaloarea mărfii livrată la extern în condiţia CPT;
8)- Se achită obligaţia faţă de unitatea de transport, pe 27.05.N.;
9)- La 28.05.N., prin cererea de schimb valutar adresată băncii unde societatea îşi are deschis
contul principal, se solicită preschimbarea disponibilităţilor din valută în monedă naţională.
Comisionul cuvenit băncii şi reţinut de aceasta este de 1%;
10)- Se achită valoarea biletului la ordin scadent, pentru transportul mărfurilor aprovizionate de
la intern, în valoare de 1.785 lei, pe 30.05.N.;
11)- Pe 2.06.N. se achiziţionează de la furnizorul “Y” mărfuri contractate în condiţia de livrare
“franco-depozit beneficiar”, la un cost de 40.000 lei cu TVA de 19%;
12)- Mărfurile existente în stoc la sfârşitul lunii precedente sunt predate unei unităţi specializate
“B” pentru sortare şi ambalare pe 10.06.N. După efectuarea operaţiilor suplimentare, mărfurile sunt
transportate direct de către terţi în portul Constanţa, pentru expedierea la extern. Costul sortării,
ambalării şi transportului de la depozitele SCE până la locul de expediţie se ridică la 2.800 lei cu TVA
aferentă, potrivit facturii primite de la unitatea specializată pe 13.06.N.;
13)- Pe 14.06.N. se achită obligaţia faţă de furnizorul “Y”;
14)-Se facturează la extern pe 15.06.N. mărfurile destinate exportului în condiţia de livrare
CIF, la preţul de 40.000 EUR, din care: asigurarea 4.000 EUR şi transportul pe parcurs extern
antecalculat (contractat în condiţia de navlosire full liner terms) 3.500 EUR. Potrivit clauzelor
contractuale mărfurile se vor încasa pe 15.07.N. Concomitent se înregistrează şi poliţa de asigurare;
15)-Pe 20.06.N. se primeşte factura unităţii prestatoare pentru transportul mărfii livrată în
condiţia CIF în valoare de 3.560 EUR;
16)- La 22.06.N., în baza cererii de rambursare, se încasează de la bugetul statului TVA
aferentă operaţiilor ocazionate de exportul mărfurilor în condiţia de livrare CPT;
17)-La 25.06.N. se solicită băncii efectuarea unui schimb valutar pentru plata obligaţiilor faţă
de societăţile de asigurare şi de transport pe parcurs extern. Suma virată în lei este de 36.000 lei, iar
comisionul bancar 1%;
18)- Pe 27.06.N. se achită contravaloarea asigurării şi transportului;
19)- Se achită obligaţia faţă de unitatea specializată “B” care a asigurat sortarea, ambalarea şi
transportul pe parcurs intern a mărfurilor livrate în condiţia CIF, pe 29.06.N.;
20)-Evoluţia cursului în lei al valutelor se prezintă astfel:
- 5.04.N. 4,10 lei/USD;
- 10.04.N. 4,11 lei/USD;
- 30.04.N. 4,08 lei/USD;
- 26.05.N. 4,07 lei/USD;
- 27.05.N. 4,15 lei/USD;
- 28.05.N. 4,12 lei/USD;
- 31.05.N. 4,17 lei/USD;
- 15.06.N. 4,65 lei/EUR;
- 20.06.N. 4,63 lei/EUR;
- 25.06.N. 4,66 lei/EUR;
- 27.06.N. 4,68 lei/EUR;
- 30.06.N. 4,64 lei/EUR;
- 15.07.N. 4,67 lei/EUR;
- 31.07.N. 4,62 lei/EUR.
47
Se cere: Calculul şi înregistrarea cronologică a operaţiunilor din exerciţiul “N”, în condiţiile
utilizării metodei inventarului permanent de evidenţă a stocurilor de mărfuri.
REZOLVARE
05.03.N
1. Înregistrat cumpărarea mărfurilor de la furnizori interni 90.000 lei, cu TVA de 19%.

% = 401 "Furnizori"/"X" 107.100,00
371 "Mărfuri" 90.000,00
4426 "TVA deductibilă" 17.100,00
05.03.N
2. Înregistrat cheltuielile de transport aferente mărfurilor cumpărate de la intern pentru care nu s-a
primit factura de la furnizori.
% = 408 "Furnizori-facturi nesosite" /Soc. 1.785,00
Transp. "A"
371 "Mărfuri" 1.500,00
4428 "TVA neexigibilă" 285,00
07.03.N
3. Primirea facturii restante pentru transportul mărfurilor aprovizionate, 1.800 lei.
408 "Furnizori-facturi nesosite"/Soc. = 401 "Furnizori"/Soc. Transp. "A" 1.785,00
Transp. "A"
07.03.N
4. Concomitent se evidenţiază exigibilitatea TVA, aferentă facturii restante primită, 285 lei.
4426 "TVA deductibilă" = 4428 "TVA neexigibilă" 285,00
15.03.N
5. Acceptarea de către unitatea specializată a decontării facturii de transport printr-un bilet la ordin
cu scadenţa peste 45 de zile.
401 "Furnizori"/Soc. Transp. "A" = 403 "Efecte de plătit"/Soc. Transp. "A" 1.785,00
31.03.N
6. Plata contravalorii mărfurilor achiziţionate de la furnizorul “X”, pe seama disponibilităţilor existente
şi a creditului de trezorerie acordat de bancă.
401 "Furnizori"/"X" = 5121 "Conturi la bănci în lei" 107.100,00
31.03.N
7. Înregistrat decontul de TVA (creanţa faţă de buget).
D 4426 "TVA deductibilă" C
(1) 17.100,00
(4) 285,00
Tsd 17.385,00
4424 "TVA de recuperat" = 4426 "TVA deductibilă" 17.385,00
05.04.N
8. Înregistrat facturarea la extern a mărfurilor livrate în condiţia CPT.
Întocmirea facturii externe pentru uz intern (F.E.U.I.)
Nr. Elemente de decontare Valoarea în Valoarea în lei
crt. valută (USD) (4,10 lei/USD)
1. Valoarea externă CPT 35.000,00 143.500,00
2. Transport extern (antecalculat) 3.000,00 12.300,00
3. Valoarea internaţională a mărfurilor (FCA) 32.000,00 131.200,00
4111 "Clienţi" = % 143.500,00
704 "Venituri din servicii prestate" 12.300,00
707 "Venituri din vânzarea mărfurilor" 131.200,00
05.04.N
9. Descărcarea gestiunii cu valoarea la cost de achiziţie a mărfurilor livrate la extern (90.000+1.500)
= 91.500 lei.
607 "Cheltuieli privind mărfurile" = 371 "Mărfuri" 91.500,00
10.04.N
10. Înregistrat primirea facturii pentru transportul mărfii livrată la extern în condiţia CPT:
- val. la curs facturare extern: 2.800 USD* 4,10 lei/USD= 11.480,00 lei;
- val. la curs primire factură: 2.800 USD* 4,11 lei/USD= 11.508,00 lei;
Diferenţă de curs valutar nefavorabilă: 28,00 lei.
% = 401 "Furnizori"/Soc. de transport CPT 11.508,00
624 "Cheltuieli cu transportul de bunuri şi 11.480,00
personal"
6651 "Diferențe nefavorabile de curs valutar 28,00
legate de elementele monetare exprimate
în valută"
10.04.N
48
11. Regularizarea veniturilor cu diferenţa dintre cheltuielile de transport antecalculate (3.000USD) şi
cele efective (2.800USD): economii – 200 USD * 4,10 lei/USD = 820 lei.
704 "Venituri din servicii prestate" = 707 "Venituri din vânzarea mărfurilor" 820,00
30.04.N
12. Înregistrat dobânda datorată băncii pe luna curentă, pentru creditul de trezorerie primit: Valoare
credit = Suma achitată furnizorului "X" - Disponibilităţi existente în cont la începutul lunii martie =
107.100 lei - 61.600 lei = 45.500 lei.
Valoare credit * Rata dobanda* Nr. luni/ zile de creditare
Dobândă 
100 * Nr. de luni/ zile d intr un an
45.500 * 9 *1
 = 341,25 lei.
100 *12
666 "Cheltuieli privind dobânzile" = 5186 "Dobânzi de plătit" 341,25
30.04.N
13. Înregistrat actualizarea creanţei faţă de clientul extern la nivelul cursului de la sfârşitul lunii:
- val. creanţei la curs facturare extern: 35.000 USD * 4,10
lei/USD = 143.500,00 lei;
- val. creanţei la curs 30.04.N: 35.000 USD * 4,08 lei/USD = 142.800,00 lei;
6651 "Diferențe nefavorabile de curs valutar = 4111 "Clienţi" 700,00
în valută"
30.04.N
14. Înregistrat actualizarea datoriei faţă de furnizor pentru transportul mărfii livrată la extern în
condiţia CPT, la nivelul cursului de la sfârşitul lunii:
- val. datoriei la curs primire factură: 2.800 USD * 4,11
lei/USD= 11.508,00 lei;
- val. datoriei la curs 30.04.N: 2.800 USD * 4,08 lei/USD= 11.424,00 lei;
Diferenţă de curs valutar favorabilă: 84,00 lei.
401 "Furnizori"/Soc. de transport CPT = 7651 "Diferențe favorabile de curs 84,00
valutar legate de elementele monetare
exprimate în valută"
26.05.N
15. Înregistrat încasarea contravalorii mărfurilor livrate în condiţia CPT de la extern:
- val. în lei la curs încasare: 35.000 USD * 4,07 lei/USD = 142.450,00 lei;
- val. în lei la curs 30.04.N: 35.000 USD * 4,08 lei/USD = 142.800,00 lei;
% = 4111 "Clienţi" 142.800,00
5124“Conturi la bănci în valută”/USD 142.450,00
în valută"
27.05.N
16. Înregistrat plata facturii pentru transportul mărfii livrată la extern în condiţia CPT:
- val. la curs plată: 2.800 USD * 4,15 lei/USD = 11.620,00 lei;
- val. la curs 30.04.N: 2.800 USD * 4,08 lei/USD = 11.424,00 lei;
% = 5124 “Conturi la bănci în valută”/USD 11.620,00
401 "Furnizori"/Soc. de transport CPT 11.424,00
în valută"
28.05.N
17. Înregistrat suma virată în valută pentru efectuarea schimbului valutar: 32.200 USD * 4,12 lei/USD
= 132.664 lei.
581 "Viramente interne" = 5124 “Conturi la bănci în valută”/USD 132.664,00
28.05.N
18. Încasarea contravalorii în lei a valutei preschimbate şi reţinerea comisionului bancar:
- val. în lei a valutei preschimbate: 132.664,00 lei;
- comision bancar 1%*132.664,00 lei 1.326,64 lei;
Suma încas. în lei (132.664,00 - 1.326,64) 131.337,36 lei.
% = 581 "Viramente interne" 132.664,00
5121 "Conturi la bănci în lei" 131.337,36
627 “Cheltuieli cu serviciile bancare şi 1.326,64
asimilate”
28.05.N
19. Înregistrat plata dobânzii datorată băncii pentru creditul acordat în contul curent:
dob. luna curentă:  45.500 * 9 * 28 
- 318,50 lei;
100 * 360
49
- dob. luna precedentă: 341,25 lei;
TOTAL dobândă datorată: 659,75 lei.
% = 5121 "Conturi la bănci în lei" 659,75
5186 "Dobânzi de plătit" 341,25
666 "Cheltuieli privind dobânzile" 318,50
30.05.N
20. Înregistrat plata efectului comercial scadent în valoare de 1.785 lei pentru transportul pe parcurs
intern al mărfii exportate în condiţia de livrare CPT.
403 "Efecte de plătit" /Soc. Transp. "A" = 5121 "Conturi la bănci în lei" 1.785,00
31.05.N
21. Înregistrat diferenţa de curs valutar aferentă soldului existent în contul 5124 în USD la sfârşitul
lunii.
D 5124 “Conturi la bănci în valută”/USD C
(15) 35.000,00 2.800,00 (16)
32.200,00 (17)
Tsd 35.000,00 35.000,00 Tsc
D 5124 “Conturi la bănci în valută”/lei C

(15) 142.450,00 11.620,00 (16)
132.664,00 (17)
Tsd 142.450,00 144.284,00 Tsc
Sfc 1.834,00
- Sf 5124(USD) la curs 31.05.N: 0,00 lei;
- Sold 5124 (lei) - creditor 1.834,00 lei;
Diferenţă de curs valutar favorabilă 1.834,00 lei.
5124 “Conturi la bănci în valută”/USD = 7651 "Diferențe favorabile de curs 1.834,00
02.06.N
22. Înregistrat cumpărarea mărfurilor de la furnizori interni 40.000 lei, cu TVA de 19%.
% = 401 "Furnizori"/"Y" 47.600,00
371 "Mărfuri" 40.000,00
10.06.N
23. Înregistrat predarea mărfurilor existente în stoc la începutul exerciţiului către terţi pentru sortare şi
ambalare, 100.000 lei, cost de achiziţie.
357 "Mărfuri aflate la terţi" = 371 "Mărfuri" 100.000,00
13.06.N
24. Înregistrat contravaloarea operaţiilor suplimentare efectuate de terţi asupra mărfurilor destinate
exportului (inclusiv transportul până în portul de încărcare), 2.800 lei, cu TVA aferentă.
% = 401 "Furnizori"/"B" 3.332,00
628 "Cleltuieli cu alte lucrări şi servicii 2.800,00
executate de terţi"
4426 "TVA deductibilă" 532,00
14.06.N
25. Plata contravalorii mărfurilor achiziţionate de la furnizorul “Y”, 47.600 lei.
401 "Furnizori"/ "Y" = 5121 "Conturi la bănci în lei" 47.600,00
15.06.N
26. Înregistrat facturarea la extern a mărfurilor livrate în condiţia CIF.
crt. valută (EUR) (4,65lei/EUR)
1 Valoarea externă CIF 40.000,00 186.000,00
2 Asigurare (efectivă) 4.000,00 18.600,00
3 Transport extern (antecalculat) 3.500,00 16.275,00
4 Valoarea internaţională a mărfurilor (FOB) 32.500,00 151.125,00
4111 "Clienţi" = % 186.000,00
15.06.N
27. Înregistrat descărcarea gestiunii pentru mărfurile livrate la extern în condiţia de livrare CIF,
100.000 lei.
607 "Cheltuieli privind mărfurile" = 357 "Mărfuri aflate la terţi" 100.000,00
15.06.N
28. Înregistrat factura pentru asigurarea mărfurilor pe parcurs extern 4.000 EUR*4,65 lei/EUR=
18.600 lei.
613 "Cheltuieli cu primele de asigurare" = 401 "Furnizori"/Soc. de asigurare CIF 18.600,00
50
20.06.N
29. Înregistrat primirea facturii pentru transportul mărfii livrată la extern în condiţia CIF:
- val. la curs factur. extern: 3.560 EUR * 4,65 lei/EUR = 16.554,00 lei;
- val. la curs primire factură: 3.560 EUR * 4,63 lei/EUR = 16.482,80 lei;
624 "Cheltuieli cu transportul de bunuri şi = % 16.554,00
personal"
401 "Furnizori"/Soc. de transport CIF 16.482,80
7651 "Diferențe favorabile de curs 71,20
20.06.N
30. Regularizarea conturilor de venituri cu diferenţa între cheltuielile de transport antecalculate
(3.500€) şi cele efective (3.560€) - depăşiri 60EUR * 4,65 lei/EUR = 279 lei.
707 "Venituri din vânzarea mărfurilor" = 704 "Venituri din servicii prestate" 279,00
22.06.N
31. Înregistrat recuperarea taxei pe valoarea adăugată de la bugetul statului.
D 4424 "TVA de recuperat" C
(7) 17.385,00
Tsd 17.385,00
5121 "Conturi la bănci în lei" = 4424 "TVA de recuperat" 17.385,00
25.06.N
32. Înregistrat suma virată în lei pentru efectuarea schimbului valutar, 36.000 lei.
581 "Viramente interne" = 5121 "Conturi la bănci în lei" 36.000,00
25.06.N
33. Încasarea contravalorii valutei preschimbate, cu reţinerea comisionului bancar şi restituirea
disponibilităţilor în lei neconsumate:
- val. în lei a valutei presch.: 7.560 EUR * 4,66 lei/EUR = 35.229,60 lei;
- comision bancar 1% * 36.000,00 lei = 360,00 lei;
Total (35.229,60 + 360,00) lei = 35.589,60 lei;
Suma neconsumată în lei (36.000,00 - 35.589,60) = 410,40 lei.
5124 “Conturi la bănci în valută”/EUR 35.229,60
627 “Cheltuieli cu serviciile bancare şi 360,00
asimilate”
5121 "Conturi la bănci în lei" 410,40
27.06.N
34. Înregistrat plata facturii pentru asigurarea mărfii livrată la extern în condiţia CIF:
- val. la curs plată: 4.000 EUR * 4,68 lei/EUR= 18.720,00 lei;
- val. la primire factură: 4.000 EUR * 4,65 lei/EUR= 18.600,00 lei;
% = 5124 “Conturi la bănci în valută”/EUR 18.720,00
401 "Furnizori"/Soc. de asigurare CIF 18.600,00
în valută"
27.06.N
35. Înregistrat plata facturii pentru transportul mărfii livrată la extern în condiţia CIF:
- val. la curs plată: 3.560 EUR * 4,68 lei/EUR = 16.660,80 lei;
- val. la primire factură: 3.560 EUR * 4,63 lei/EUR = 16.482,80 lei;
% = 5124 “Conturi la bănci în valută”/EUR 16.660,80
401 "Furnizori"/Soc. de transport CIF 16.482,80
în valută"
29.06.N
36. Înregistrat plata obligaţiei faţă de unitatea specializată “B” care a asigurat sortarea, ambalarea şi
transportul pe parcurs intern a mărfurilor livrate în condiţia CIF.
401 "Furnizori"/"B" = 5121 "Conturi la bănci în lei" 3.332,00
30.06.N
(22) 7.600,00
(24) 532,00
Tsd 8.132,00
30.06.N
51
38. Înregistrarea diferenţei de curs valutar aferentă creanţei externe neîncasate:
- val. la curs facturare: 40.000 EUR* 4,65 lei/EUR = 186.000,00 lei;
- val. la curs 30.06.N: 40.000 EUR* 4,64 lei/EUR = 185.600,00 lei;
6651 "Diferențe nefavorabile de curs valutar = 4111 "Clienţi" 400,00
în valută"
30.06.N
39. Înregistrat diferenţa de curs valutar aferentă soldului existent în contul 5124 în EUR la sfârşitul
lunii.
D 5124 “Conturi la bănci în valută”/EUR C
(33) 7.560,00 4.000,00 (34)
3.560,00 (35)
Tsd 7.560,00 7.560,00 Tsc

(33) 35.229,60 18.720,00 (34)
16.660,80 (35)
Tsd 35.229,60 35.380,80 Tsc
Sfc 151,20
- Sf 5124(EUR) la curs 30.06.N: 0,00 lei;
- Sold 5124 (lei) - creditor 151,20 lei;
Diferenţă de curs valutar favorabilă 151,20 lei.
5124 “Conturi la bănci în valută”/EUR = 7651 "Diferențe favorabile de curs 151,20
15.07.N
40. Înregistrat încasarea contravalorii mărfurilor livrate la extern în condiţia CIF:
- val. la curs 30.06.N: 40.000 EUR * 4,64 lei/EUR = 185.600,00 lei;
- val. în lei la încasare: 40.000 EUR * 4,67 lei/EUR = 186.800,00 lei;
Diferenţă de curs valutar favorabilă: 1.200,00 lei.
5124 “Conturi la bănci în valută”/EUR = % 186.800,00
4111 "Clienţi" 185.600,00
7651 "Diferențe favorabile de curs 1.200,00
31.07.N
41. Înregistrat diferenţa de curs valutar aferentă soldului existent în contul 5124 în EUR la sfârşitul
lunii:
- val. la curs 31.07.N: 40.000 EUR * 4,62 lei/EUR = 184.800,00 lei;
- val. în lei la încasare: 40.000 EUR * 4,67 lei/EUR = 186.800,00 lei;
Diferenţă de curs valutar nefavorabilă: 2.000,00 lei.
6651 "Diferențe nefavorabile de curs valutar 5124 “Conturi la bănci în valută”/EUR 2.000,00
în valută"
Teme de verificare
TV 3.3. Contabilitatea exportului de mărfuri pe cont propriu cu încasare la vedere
1. Precizaţi cum se decontează obligaţiile faţă de furnizorii de mărfuri.
Răspuns:
2. Precizaţi în ce situaţie apar diferenţe favorabile de curs valutar la decontarea creanţelor şi datoriilor exprimate
în valută.
Răspuns:
3. Precizaţi când se foloseşte contul 704 “Venituri din servicii prestate” şi care este funcţiunea acestuia.
Răspuns:
52
3.4. Contabilitatea exportului de mărfuri pe cont propriu pe credit comercial
Exportul pe credit comercial (cu încasare la termen) reprezintă o formă a exportului în care
încasarea de către exportator a contravalorii mărfurilor vândute se realizează la un anumit termen de la
livrare “sau în mod eşalonat, potrivit clauzelor privind condiţiile de plată stabilite prin contractul
extern” [9, p. 45].
În funcţie de scadenţa decontării mărfurilor exportate pe credit comercial, exportul poate fi:
- pe credit comercial pe termen scurt (scadenţa decontării este de până la un an);
- pe credit comercial pe termen mediu (1-5 ani) şi lung (peste 5 ani).
Pe lângă caracteristicile decontării mărfurilor exportate cu încasare la vedere, în cazul
exportului pe cont propriu pe credit comercial apar anumite particularităţi [8, pp. 108-111 şi pp. 126-
130]:
1) Exportul de mărfuri pe credit comercial se practică atunci când partenerul extern nu dispune
de resurse financiare pentru a-şi achita obligaţiile faţă de furnizor, mai ales în cazul exporturilor de
volum, complexitate şi valori ridicate. Din acest motiv, SCE îşi încasează creanţele externe la un
anumit termen de la livrarea mărfurilor sau în mod eşalonat, potrivit clauzelor privind condiţiile de
plată stabilite prin contractul extern;
2) În perioada de timp de la livrarea mărfurilor şi până la încasarea lor, exportatorul îşi
imobilizează fondurile proprii la nivelul valorii mărfurilor vândute sau apelează la credite furnizate de
terţi, generatoare de dobânzi. Recuperarea de către exportator a cheltuielilor efectuate cu plata
dobânzilor pentru creditele contractate se realizează pe seama dobânzilor percepute clientului extern.
Diferenţa între dobânda încasată de la extern şi dobânda plătită la intern se reflectă în gestiunea SCE
exportatoare;
3) După scadenţa rambursării lor, creditele acordate şi cele primite se grupează în:
-credite pe termen scurt (până la 1 an);
-credite pe termen mediu (1-5 ani);
-credite pe termen lung (peste 5 ani).
Creditele pe termen scurt se pot grupa după tehnicile de finanţare în: credite comerciale
finanţate din credite bancare prin contul curent, credite comerciale finanţate din credite bancare prin
cont separat de împrumut. Finanţarea exportului pe credit comercial pe termen scurt prin credite
acordate direct în contul curent (credite “în cont descoperit”, linie de creditare sau credite de
trezorerie) se practică numai în cazul decontării exporturilor prin incasso-documentar şi efecte de
comerţ. Exportul de mărfuri pe credit comercial pe termen scurt se practică de regulă pentru mărfuri
generale, iar scadenţa plăţii se înscrie în factură.
Creditele comerciale pe termen mediu şi lung sunt utilizate ca resursă de finanţare a
exporturilor de mărfuri complexe, cu valoare ridicată, a căror scadenţa de rambursare depăşeşte durata
unui exerciţiu financiar. Efortul financiar ridicat (datorită valorii mari a mărfurilor exportate) al SCE şi
pe o perioadă mai îndelungată, determină ca decontarea cu clienţii externi a exporturilor pe credit
comercial pe termen mediu şi lung să se realizeze etapizat, astfel:
-Înainte de punerea în fabricaţie a bunurilor destinate exportului SCE încasează sub formă de
avans o parte (cca. 10-25%) din valoarea lor internaţională, potrivit prevederilor contractuale. Aceste
avansuri sunt transferate unităţilor producătoare, în baza contractelor încheiate la intern, pentru
lansarea în fabricaţie a bunurilor contractate;
-La livrare, se mai încasează o parte din valoarea internaţională a mărfurilor exportate, precum
şi cheltuielile externe de circulaţie în totalitate. De asemenea, clienţii externi reţin din valoarea
facturată de către SCE, avansurile acordate anterior. Separat, beneficiarii mărfurilor exportate reţin o
cotă de garanţie, care, în condiţiile derulării normale a relaţiilor contractuale, va fi restituită la
expirarea perioadei de garanţie. Cota de garanţie poate fi reţinută efectiv de clienţii externi sau poate fi
păstrată la banca comercială a exportatorului. În acest ultim caz, clienţii vor primi o scrisoare de
garanţie bancară pentru o valoare egală cu cota de garanţie;
53
-Diferenţa dintre valoarea internaţională a mărfurilor şi sumele decontate se încasează în rate
plătibile la intervalele stabilite prin contractul extern (anual, semestrial, trimestrial etc.) sau integral, la
scadenţa convenită.
Decontarea mărfurilor cu furnizorii se face după primirea acestora de la intern, la nivelul
valorii facturate, mai puţin avansul acordat. Plata se face din fonduri proprii sau din credite bancare
purtătoare de dobânzi.
4) Perioada de creditare a clientului extern influenţează şi modul de calcul al dobânzii externe.
Aceasta poate fi inclusă în preţul extern sau poate fi facturată separat de marfă. Indiferent de modul de
facturare, dobânda se constituie în venit financiar şi nu în venit din exploatare;
Dobânda externă, la exporturile pe credit comercial pe termen scurt, se calculează după
formula dobânzii simple, a cărei relaţie de calcul se prezintă astfel:
VE * d * t
Ds  , în care: (3.2.)
100 * T
Ds = dobânda simplă;
VE = valoarea exportului, exclusiv dobânda;
d = procentul dobânzii;
t = timpul (perioada) de creditare, exprimat în luni sau zile;
T = numărul de luni sau de zile dintr-un an.
Atunci când preţul extern negociat include şi dobânda, determinarea corectă a preţului extern al
mărfurilor, exclusiv dobânda, impune recalcularea cotei procentuale a dobânzii, după formula sutei
majorate:
100 * d
Dr  , în care: (3.3.)
100  d
Dr = procentul recalculat al dobânzii;
Pentru calculul dobânzii inclusă în preţ se aplică relaţia:
VE (inclusiv dobânda) * Dr * t
Ds  (3.4.)
100 x T
La exporturile pe credit comercial pe termen mediu şi lung, dobânda se calculează după
formula dobânzii compuse. Calculul se face în mod diferenţiat în funcţie de caracteristicile perioadei
de creditare, şi anume:
-dacă perioada de creditare reprezintă un număr întreg de ani, se aplică următoarea relaţie de
calcul:
Dc= Vcr.*(1+d)n- Vcr., în care: (3.5.)
Dc = Dobânda compusă;
Vcr.= Valoarea creditului acordat clientului extern;
d = Procentul dobânzii;
n = Numărul întreg de ani de creditare.
-dacă perioada de creditare este un număr întreg de ani şi o fracţiune dintr-un an, atunci se
aplică următoarea relaţie de calcul:
Dc =[ Vcr.(1+d)n] (1 +F*d) – Vcr., în care: (3.6.)
F = Fracţiunea de perioadă ce depăşeşte numărul întreg de ani, calculată pe baza relaţiei:
Numar de luni / Numarul de zile
F= (3.7.)
12 / 360
5). În contractul extern poate fi prevăzută posibilitatea decontării anticipate termenului de plată
stabilit, din iniţiativa clientului extern, caz în care acesta beneficiază de o reducere de preţ denumită
discont. Reducerea preţului extern cu valoarea discontului permite diminuarea efortului financiar al
importatorului şi recuperarea anticipată a valorii imobilizate de către SCE în mărfurile exportate, cu
efectele corespunzătoarea asupra dobânzii datorate către banca finanţatoare (prin rambursarea
anticipată a creditului).
6). Pentru decontarea exporturilor pe credit pot fi utilizate şi efecte de comerţ. Acestea sunt
cunoscute în literatura de specialitate sub denumirea de instrumente de plată şi de credit, fiind
54
reprezentate prin: cambii, bilete la ordin şi cecuri. Deţinătorul uni efect de comerţ poate să-l valorifice
sub forme diferite, în funcţie de necesităţile şi interesele pe care le are la un moment dat [7, p. 277]:
- sunt cedate înainte de scadenţă furnizorilor (dacă sunt acceptate) pentru stingerea
propriilor obligaţii (operaţie cunoscută sub numele de andosare);
- sunt depuse la bancă înainte de scadenţă, încasându-se contravaloarea lor, mai puţin
scontul (dobânda aferentă perioadei rămase până la scadenţa efectului comercial)
reţinut de bancă (operaţie cunoscută sub denumirea de scontare);
- sunt păstrate până la scadenţă şi se încasează suma de la debitor.
Subliniem faptul că, la scontare, beneficiarul sumei rămâne solidar răspunzător faţă de bancă
alături de clientul său, până la scadenţa efectului de comerţ, ceea ce înseamnă că banca poate recupera
contravaloarea efectului de la beneficiar în cazul insolvabilităţii debitorului.
Pentru reflectarea în contabilitate a exportului de mărfuri pe credit comercial pe termen
scurt, pe lângă conturile specifice exportului cu încasare la vedere, se mai folosesc şi următoarele
conturi:
- 766 “Venituri din dobânzi” asigură evidenţa dobânzii (sau cotei-părţi din aceasta) facturată la
extern, aferentă exerciţiului financiar curent.
- 472 “Venituri înregistrate în avans” asigură evidenţa cotei-părţi din dobânda facturată la
extern, aferentă exerciţiilor financiare viitoare.
Observaţie: Contul prezentat anterior intervine pentru a reflecta dobânda facturată la
exporturile pe credit comercial a căror perioadă de decontare depăşeşte un an. În cazul exporturilor
pe credit comercial pe termen scurt, intervenţia contului este justificată numai dacă perioada de
creditare se întinde pe parcursul a două exerciţii financiare.
- 666 “Cheltuieli privind dobânzile” evidenţiază dobânzile datorate organismelor de creditare
pentru finanţarea exporturilor pe credit comercial, aferente exerciţiului curent.
- 667 “Cheltuieli privind sconturile acordate” asigură evidenţa sconturilor acordate clienţilor
externi, atunci când se încasează creanţele anticipat termenului de decontare, prevăzut în contractele
încheiate.
Reflectarea în contabilitate a exportului de mărfuri pe cont propriu pe credit comercial
pe termen mediu şi lung impune, pe lângă conturile specifice exportului pe credit comercial pe
termen scurt, folosirea următoarelor conturi:
- 419 “Clienţi – creditori” este destinat evidenţei avansurilor încasate de la partenerii externi.
- 409 “Furnizori – debitori” evidenţiază avansurile acordate unităţilor producătoare pentru
începerea fabricaţiei produselor care fac obiectul exportului. Contul 409 se dezvoltă pe două conturi
sintetice de gradul II, şi anume:
- 4091 “Furnizori-debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor”;
- 4092 “Furnizori-debitori pentru prestări de servicii şi executări de lucrări”.
- 2678 “Alte creanţe imobilizate” reflectă sumele imobilizate în cota de garanţie reţinută de
clienţii externi, dacă perioada de garanţie depăşeşte un an.
Observaţie: Dacă, în mod excepţional, perioada de garanţie acordată la exporturile pe credit
pe termen mediu şi lung este mai mică de un an, cota de garanţie este reflectată cu ajutorul contului
461 “Debitori diverşi”, a cărui funcţiune este similară contului 267.
- 1512 “Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor” asigură evidenţa provizioanelor
constituite pentru cota de garanţie reţinută de clienţii externi.
- 162 “Credite bancare pe termen lung” evidenţiază resursele contractate de la bănci pe o
perioadă mai mare de un an, destinate refinanţării exportului pe credit comercial.
- 1682 “Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung” reflectă contraprestaţia
societăţii de comerţ exterior faţă de instituţia finanţatoare.
55
termen scurt
Exportul de mărfuri pe credit comercial pe termen scurt se practică, de regulă, pentru bunuri de
larg consum (mărfuri generale). Termenul de încasare al mărfurilor exportate, stabilit prin contractul
extern, este de până la un an. Dobânda percepută clientului extern se calculează după formula dobânzii
simple.
Decontarea exportului pe credit comercial pe termen scurt se poate face prin instrumente de
decontare obişnuite (virament bancar) sau prin intermediul efectelor de comerţ. Valorificarea efectelor
comerciale deţinute de exportator se poate realiza în mod diferit.
Exemplu [6, pp. 121-128]:

Societatea de comerţ exterior “Moldova Import – Export” S.A. Iaşi, a cărei cifră de afaceri în
anul calendaristic precedent nu depăşeşte plafonul de 2.250.000 lei şi care aplică sistemul TVA la
încasare, deţine la 1.11.N 250.000 lei şi 15.000 CHF. Pe parcursul exerciţiul N efectuează următoarele
operaţii privind exportul de mărfuri pe credit comercial pe termen scurt:
1) Cumpără mărfuri de la furnizori interni la un cost de achiziţie de 120.000 lei cu TVA de
19% pe 20.10.N. pentru care nu s-a primit factura. Factura restantă se primeşte pe 10.11.N. şi se achită
pe 30.11.N., din disponibilităţile existente în cont;
2) Vinde mărfurile la extern pe credit comercial pe termen scurt (9 luni) la 15.11.N, pentru care
se acceptă decontarea printr-un efect de comerţ. Livrarea se realizează în condiţia DAT, la un preţ de
50.000 CHF, inclusiv dobânda. Cheltuielile cu asigurarea mărfurilor pe parcurs extern sunt de 5.000
CHF, potrivit facturii, cheltuielile de transport antecalculate de 7.000 CHF, iar procentul dobânzii
externe este de 4,50%.
3) Contravaloarea asigurării se achită pe 20.11.N. La aceeaşi dată se primeşte factura unităţii de
transport în valoare de 6.800 CHF, pe care o achită pe 30.11.N;
4) Pe 20.11.N se primeşte de la clientul extern un bilet la ordin cu scadenţa de decontare pe
15.07.N+1;
5) La 15.03.N+1 biletul la ordin este scontat de exportator la banca comercială care îl
deserveşte, pentru o taxă a scontului de 6% pe an. Comisionul bancar este de 0,50%;
6) Pe 15.07.N+1 se confirmă de către bancă încasarea de la clientului extern a contravalorii
efectului comercial scadent;
7) Evoluţia cursului în lei al monedei elveţiene în perioada de derulare a contractului se
prezintă astfel:
- la 31.10.N. 4,10 lei/CHF;
- la 15.11.N. 4,15 lei/CHF;
- pe 20.11.N. 4,14 lei/CHF;
- la 30.11.N. 4,16 lei/CHF;
- pe 31.12.N. 4,13 lei/CHF;
- la 31.01.N+1. 4,12 lei/CHF;
- pe 28/29.02.N+1. 4,22 lei/CHF;
- la 15.03.N+1. 4,25 lei/CHF.
Se cere: Calculul şi înregistrarea cronologică a operaţiilor în condiţiile utilizării metodei

inventarului permanent de evidenţă a stocurilor şi decontării la extern prin efecte de comerţ scontate
cu patru luni înainte de scadenţă.
REZOLVARE
20.10.N
1. Înregistrat cumpărarea mărfurilor de la furnizori interni 120.000 lei, cu TVA de 19 %.
% = 408 "Furnizori-facturi nesosite" 142.800,00
371 "Mărfuri" 120.000,00
4428 "TVA neexigibilă" 22.800,00
56
10.11.N
2. Înregistrat primirea facturii pentru cumpărarea mărfurilor de la furnizorii interni.
408 "Furnizori-facturi nesosite" = 401 "Furnizori" 142.800,00
15.11.N
3. Înregistrat facturarea la extern a mărfurilor livrate în condiţia DAT.
crt. valută (CHF) (4,15 lei/CHF)
1 Valoarea externă DAT 50.000,00 207.500,00
2 Asigurare (efectivă) 5.000,00 20.750,00
3 Transport extern (antecalculat) 7.000,00 29.050,00
4 Dobândă* 1.616,00 6.706,40
5 Valoarea internaţională a mărfurilor 36.384,00 150.993,60
*
d * 100 4 ,5 * 100
Dr    4,306220 % ≈ 4,31 %
d  100 4 ,5  100
50 . 000 * 4 , 31 * 9
Ds   1.616,25 CHF≈ 1.616,00 CHF;
100 * 12
4111 "Clienţi" = % 207.500,00
472 "Venituri înregistrate în avans" 6.706,40
15.11.N
4. Înregistrat desărcarea gestiunii cu valoarea mărfurilor livrate la extern.
607 "Cheltuieli privind mărfurile" = 371 "Mărfuri" 120.000,00
15.11.N
5. Înregistrarea decontului de asigurare 5.000,00 CHF*4,15 lei/CHF= 20.750,00 lei.
613 "Cheltuieli cu primele de asigurare" = 401 "Furnizori"/Soc. de asigurare 20.750,00
15.11.N
6. Acceptarea decontării creanţei prin intermediul unui efect de comerţ: 50.000,00 CHF*4,15 lei/CHF
= 207.500 lei.
413 "Efecte de primit de la clienţi" = 4111 "Clienţi" 207.500,00
20.11.N
7. Înregistrat plata facturii de asigurare pentru mărfurile livrate la extern în condiţia DAT:
- valoarea la curs primire factură: 5.000 CHF * 4,15 lei/CHF = 20.750,00 lei;
- valoarea la curs plată: 5.000 CHF * 4,14 lei/CHF = 20.700,00 lei;
401 "Furnizori"/Soc. de asigurare = % 20.750,00
5124 “Conturi la bănci în valută”/CHF 20.700,00
20.11.N
8. Înregistrat primirea facturii pentru transportul mărfii livrată la extern în condiţia DAT:
- val. la curs factur.: 6.800 CHF * 4,15 lei/CHF = 28.220,00 lei;
- val. la prim factur.: 6.800 CHF * 4,14 lei/CHF = 28.152,00 lei;
624 "Cheltuieli cu transportul de bunuri şi = % 28.220,00
personal"
401 "Furnizori"/Soc. de transport 28.152,00
20.11.N
9. Regularizarea conturilor de venituri cu diferenţa între cheltuielile de transport antecalculate
(7.000CHF) şi cele efective (6.800CHF) economii 200 CHF * 4,15 lei/CHF = 830,00 lei.
704 "Venituri din servicii prestate" = 707 "Venituri din vânzarea mărfurilor" 830,00
20.11.N
10. Primirea biletului la ordin de la clientul extern:
- val. efect la curs acceptare: 50.000 CHF * 4,15 lei/CHF = 207.500,00 lei;
- val. efect la curs primire: 50.000 CHF * 4,14 lei/CHF = 207.000,00 lei;
% = 413 "Efecte de primit de la clienţi" 207.500,00
5113 "Efecte de încasat" 207.000,00
6651 "Diferențe nefavorabile de curs 500,00
57
30.11.N
11. Plata contravalorii mărfurilor achiziţionate de la furnizorii interni.
401 "Furnizori" = 5121 "Conturi la bănci în lei" 142.800,00
30.11.N
12. Concomitent, se înregistrează exigibilitatea TVA aferentă facturii achitate, 22.800 lei.
4426 "TVA deductibilă" = 4428 "TVA neexigibilă" 22.800,00
30.11.N
13. Înregistrarea decontului de TVA (creanţa faţă de buget), 22.800 lei.
30.11.N
14. Înregistrat plata facturii pentru transportul mărfii livrată la extern în condiţia DAT:
- val. la curs plată: 6.800 CHF * 4,16 lei/CHF = 28.288,00 lei;
- val. la primire facturăare: 6.800 CHF * 4,14 lei/CHF = 28.152,00 lei;
% = 5124 “Conturi la bănci în valută”/CHF 28.288,00
401 "Furnizori"/Soc. de transport 28.152,00
30.11.N
15. Înregistrat diferenţa de curs valutar aferentă soldului existent în contul 5124 în CHF la sfârşitul lunii
noiembrie:
D 5124 “Conturi la bănci în valută”/CHF C
Sd 1.11 15.000,00
5.000,00 (7)
6.800,00 (14)
Rd 0,00 11.800,00 Rc
Tsd 15.000,00 11.800,00 Tsc
3.200,00 Sfd
Sd 1.11 61.500,00
20.700,00 (7)
28.288,00 (14)
Rd 48.988,00 Rc
Tsd 61.500,00 48.988,00 Tsc
12.512,00 Sfd
- Sf 5124 (CHF) la curs 30.11.N.: 3.200 CHF * 4,16 lei/CHF = 13.312,00 lei;
- Sold 5124 (lei) - debitor 12.512,00 lei;
5124 “Conturi la bănci în valută”/CHF = 7651 "Diferențe favorabile de curs 800,00
30.11.N
16. Înregistrarea diferenţei de curs valutar aferentă efectului comercial primit de la client:
- val. efect la curs 30.11.N.: 50.000 CHF * 4,16 lei/CHF = 208.000,00 lei;
- val. efect la curs primire: 50.000 CHF * 4,14 lei/CHF = 207.000,00 lei;
5113 "Efecte de încasat" = 7651 "Diferențe favorabile de curs 1.000,00
31.12.N
17. Înregistrat diferenţa de curs valutar aferentă soldului existent în contul 5124 în CHF la închiderea
exerciţiului:
- val. disponibil la curs 30.11.N.: 3.200 CHF * 4,16 lei/CHF = 13.312,00 lei;
- val. disponibil la curs 31.12.N: 3.200 CHF * 4,13 lei/CHF = 13.216,00 lei;
6651 "Diferențe nefavorabile de curs = 5124 “Conturi la bănci în valută”/CHF 96,00
31.12.N
18. Înregistrarea diferenţei de curs valutar aferentă efectului comercial primit de la client, la sfârşitul
anului:
Diferenţă de curs valutar nefavorabilă: 1.500,00 lei.
6651 "Diferențe nefavorabile de curs = 5113 "Efecte de încasat" 1.500,00
58
exprimate în valută
31.12.N
19. Constituirea veniturilor aferente exerciţiului “N” din dobânda facturată la extern:
- dobânda totală= 1.616,00 CHF;
Dobânda aferentă exerciţiului “N” =(1.616CHF/9
luni)*1,5luni=269,33≈ 269,00 CHF;
- Val. dobânzii la curs factur. = 269 CHF * 4,15 lei/CHF = 1.116,35 lei.
472 "Venituri înregistrate în avans" = 766 "Venituri din dobânzi" 1.116,35
31.1.N+1
20. Înregistrarea diferenţei de curs valutar aferentă efectului comercial primit de la client:
- val. efect la curs 31.01.N+1.: 50.000 CHF * 4,12 lei/CHF= 206.000,00 lei;
- val. efect la curs 31.12.N.: 50.000 CHF * 4,13 lei/CHF= 206.500,00 lei;
6651 "Diferențe nefavorabile de curs = 5113 "Efecte de încasat" 500,00
31.1.N+1
21. Înregistrat diferenţa de curs valutar aferentă soldului existent în contul 5124 în CHF la închiderea
lunii ianuarie:
- val. disponibil la curs 31.1.N+1.: 3.200 CHF * 4,12 lei/CHF = 13.184,00 lei;
- val. disponibil la curs 31.12.N.: 3.200 CHF * 4,13 lei/CHF = 13.216,00 lei;
6651 "Diferențe nefavorabile de curs = 5124 “Conturi la bănci în valută”/CHF 32,00
28/29.2.N+1
22. Înregistrarea diferenţei de curs valutar aferentă efectului comercial primit de la client, la sfârşitul
lunii februarie:
- val. efect la curs 31.01.N+1.: 50.000 CHF * 4,12 lei/CHF = 206.000,00 lei;
- val. efect la curs 28/29.2.N+1.: 50.000 CHF * 4,22 lei/CHF = 211.000,00 lei;
5113 "Efecte de încasat" = 7651 "Diferențe favorabile de curs valutar 5.000,00
în valută"
28/29.2.N+1
23. Înregistrat diferenţa de curs valutar aferentă soldului existent în contul 5124 în CHF la sfârşitul lunii
februarie:
- val. disponibil la curs 31.1.N+1.: 3.200 CHF * 4,12 lei/CHF = 13.184,00 lei;
- val. disponibil la curs 28/29.2.N+1.: 3.200 CHF * 4,22 lei/CHF = 13.504,00 lei;
5124 “Conturi la bănci în valută”/CHF = 7651 "Diferențe favorabile de curs valutar 320,00
în valută"
15.03.N+1
24. Depunerea efectului de comerţ spre scontare la bancă înainte de scadenţă cu patru luni:
- val. efect la curs 28/29.2.N+1.: 50.000 CHF * 4,22 lei/CHF = 211.000,00 lei;
- val. efect la curs depunere: 50.000 CHF * 4,25 lei/CHF = 212.500,00 lei;
5114 "Efecte remise spre scontare" = % 212.500,00
5113 "Efecte de încasat" 211.000,00
7651 "Diferențe favorabile de curs valutar 1.500,00
în valută"
15.03.N+1
25. Încasarea valorii nete a efectului comercial scadent cu reţinerea comisionului bancar şi a scontului:
- Val. efect la curs încasare: 50.000 CHF * 4,25 lei/CHF = 212.500,00 lei;
- comis. bancar: (50.000*0,5%) 250 CHF * 4,25 lei/CHF = 1.062,50 lei;
50 . 000 * 6 * 4
Scont:   1.000,00 CHF;
100 * 12
1.000 CHF * 4,25 lei/CHF = 4.250,00 lei;
Total reţineri: (250 + 1.000) =1.250 CHF * 4,25 lei/CHF = 5.312,50 lei;
Suma încasată în cont 48.750 CHF * 4,25 lei/CHF = 207.187,50 lei.
% = 5114 "Efecte remise spre scontare" 212.500,00
5124 “Conturi la bănci în valută”/CHF 207.187,50
asimilate”
667 "Cheltuieli privind sconturile 4.250,00
59
acordate"
15.03.N+1
26. Concomitent, valoarea biletului la ordin scontat se înregistrează în debitul contului special (în afara
bilanţului) 8037 “Efecte scontate neajunse la scadenţă”, 50.000 CHF * 4,25 lei/CHF = 212.500 lei.
8037 “Efecte scontate neajunse la 212.500,00
scadenţă”
Observaţie: La sfârşitul lunilor martie, aprilie, mai şi iunie se actualizează soldul contului de
disponibilităţi în valută, similar actualizărilor de la sfârşitul lunilor noiembrie, decembrie, ianuarie şi
februarie, în funcţie de evoluţia cursului de schimb valutar al CHF din ultima zi bancară a lunii
respective.
15.07.N+1
27. Constituirea veniturilor aferente exerciţiului “N+1” din dobânda facturată la extern:
- dobânda totală= 1.616,00 CHF;
- Dobânda aferentă exerciţiului “N” = (1.616 CHF/9 luni) *
1,5 luni = 269,33 ≈ 269,00 CHF;
- Diferenţă dobândă de înregistrat pentru exerciţiul curent 1.347,00 CHF;
- Val. dobânzii la curs factur. = 1.347 CHF * 4,15 lei/CHF = 5.590,05 lei.
15.07.N+1
28. Pe baza confirmării primită de la bancă a încasării contravalorii biletului la ordin scadent, valoarea
efectului scontat se înregistrează în creditul contului 8037 “Efecte scontate neajunse la scadenţă”,
50.000 CHF * 4,25 lei/CHF = 212.500 lei.
8037 “Efecte scontate neajunse la 212.500,00
scadenţă”

termen mediu şi lung
Exportul pe cont propriu pe credit comercial pe termen mediu şi lung “se practică, în
majoritatea cazurilor, pentru mărfuri complexe, cu valoare ridicată, decontabile într-o perioadă mai
mare de timp” [8, p. 126].
Termenul de încasare al mărfurilor exportate, stabilit prin contractul extern, este cuprins între
unu şi cinci ani, la exporturile pe credit pe termen mediu, şi de peste cinci ani la cele pe credit pe
termen lung. Dobânda percepută clientului extern se calculează după formula dobânzii compuse.
Pentru decontarea exportului pe credit comercial pe termen mediu şi lung se pot folosi toate
instrumentele şi modalităţile de plată, deşi mai utilizat este acreditivul documentar.
Exemplu:
Societatea de comerţ exterior “Moldova Import – Export” S.A. Iaşi, a cărei cifră de afaceri în
anul calendaristic precedent depăşeşte plafonul de 2.250.000 lei, exportă la 15 septembrie N o
instalaţie complexă pe credit comercial de 2 ani şi 3 luni în următoarele condiţii:
1) La 15.03.N. încasează de la clientul extern un avans de 30.000 dolari neo-zeelandezi (NZD),
reprezentând 10% din valoarea internaţională a mărfurilor. În aceeaşi zi societatea virează
contravaloarea în lei a avansului unităţii producătoare în sumă de 90.600 lei (din disponibilităţile
deţinute la bancă);
2) Pe 17.03.N se primeşte de la unitatea producătoare factura pentru valoarea avansului
acordat;
3) Pe 10.09.N unitatea producătoare facturează marfa către SCE la preţul de 740.000 lei, cu
TVA de 19 %. Valoarea avansului acordat este înscrisă în:
a) Factura de achiziţie a mărfurilor;
b) O factură separată (de anulare/ştornare a avansului);
4) La 14.09.N SCE contractează de la bancă un împrumut pe termen mediu în valoare de
790.000 lei (valoarea facturată de furnizor, mai puţin avansul acordat) şi achită factura unităţii
producătoare. Dobânda percepută de bancă este de 9% pe an. Dobânda bancară se capitalizează la
sfârşitul fiecărui an de creditare. Creditul bancar şi dobânda aferentă se rambursează băncii pe măsura
încasării ratelor de la clientul extern în două tranşe, în urma unor schimburi valutare cu un comision
bancar de 0,50%;
60
5) Pe 15.09.N facturează marfa clientului extern în condiţia de livrare DAP, pentru suma de
376.825 NZD, din care: asigurare 20.000 NZD, transport extern efectiv 30.000 NZD, iar procentul
dobânzii externe 6% pe an. Decontarea mărfurilor livrate pe credit comercial pe termen mediu se face
astfel:
- 10% din valoarea internaţională a mărfurilor ca avans (15.03.N);
- 68.000 NZD (reprezentând 8% din valoarea internaţională a mărfurilor, contravaloarea
asigurării şi transportului extern la livrare (15.09.N);
- diferenţa se încasează în două rate egale (la 15.03.N+2 şi 15.12.N+2), inclusiv dobânda
aferentă perioadei de creditare;
6) Din suma facturată la livrare clientul extern reţine cota de garanţie de 15.000 NZD (5% din
valoarea internaţională a mărfurilor), care se restituie integral, după expirarea perioadei de garanţie
(15.03.N+2);
7) La 15.09.N se înregistrează şi facturile societăţii de asigurare, respectiv a unităţii care
realizează transportul extern, plata realizându-se pe 20.09.N;
8) Pe 25.11.N în baza cererii de rambursare, se încasează de la bugetul statului TVA aferentă
mărfurilor aprovizionate de la intern şi livrate la extern pe credit comercial pe termen mediu;
9) Evoluţia cursului în lei al dolarului neo-zeelandez în perioada de derulare a contractului
extern este următoarea:
- 15.03.N. 3,02 lei/NZD;
- 15.09.N. 3,05 lei/NZD;
- 20.09.N. 3,04 lei/NZD;
- 31.12.N. 3,10 lei/NZD;
- 31.12.N+1. 3,20 lei/NZD;
- 15.03.N+2. 3,17 lei/NZD;
- 15.12.N+2. 3,33 lei/NZD;
- 31.12.N+2. 3,36 lei/NZD.
Se cere: Calculul şi înregistrarea cronologică a operaţiilor în condiţiile evidenţei

disponibilităţilor în valută la cursul zilei, utilizării metodei inventarului intermitent de evidenţă a
stocurilor, decontării la extern prin acreditiv documentar şi finanţării exportului prin credite bancare pe
termen lung.
REZOLVARE
15.03.N
1. Încasarea avansului de 10% din valoarea internaţională a mărfurilor de la clientul extern

30.000,00 NZD * 3,02 lei/NZD = 90.600,00 lei.
5124 “Conturi la bănci în valută”/NZD = 419 "Clienţi-creditori" 90.600,00
15.03.N
2. Acordarea contravalorii în lei a avansului încasat de la clientul extern unităţii producătoare
90.600,00 lei (din disponibilităţile deţinute la bancă).
4091 "Furnizori debitori pentru cumpărări de = 5121 "Conturi la bănci în lei" 90.600,00
bunuri de natura stocurilor"
17.03.N
3a. Primirea facturii de la beneficiarul avansului acordat de 90.600,00 lei (inclusiv TVA).
- Valoarea facturii 90.600,00 lei;
- Valoare facturata* 19 90 .600 * 19
TVA    14.465,55 lei;
100  19 119
- Avans net 76.134,45 lei.
% = 401 "Furnizori"/Unit. produc. 90.600,00
471 "Cheltuieli înregistrate în avans" 76.134,45
SAU
3b. % = 401 "Furnizori"/Unit. produc. 90.600,00
607 "Cheltuieli privind mărfurile" 76.134,45
31.03.N
4 Înregistrat decontul de TVA (creanţa faţă de buget).
61
Observație: Potrivit prevederilor din Omfp 1.802/2014, cu modificӑrile şi completӑrile ulterioare,
actualizarea elementelor exprimate în valutӑ (creanţe, datorii, disponibilitӑţi etc.) se realizeazӑ
lunar. Din raţiuni de simplificare şi evitare a repetӑrii operaţiilor, în exemplul luat în considerare,
actualizarea elementelor exprimate în valutӑ o realizӑm numai la închiderea exerciţiului.
10.09.N
5a. 1. Înregistrat recepţionarea mărfurilor facturate de furnizorul intern la valoarea totală din care este
dedusă valoarea avansului acordat.
10.09.N
2. Includerea valorii avansului net de în valoare de intrare a mărfurilor achiziţionate (pentru
varianta de înregistrare 3a).
607 "Cheltuieli privind mărfurile" = 471 "Cheltuieli înregistrate în avans" 76.134,45
10.09.N
5b. 1. Înregistrat recepţionarea mărfurilor facturate de furnizorul intern la costul total de 740.000 lei cu
TVA de 19 %.
10.09.N
2. Înregistrat diminuarea valorii facturii cu avansul acordat de 90.600 lei (inclusiv TVA) înainte de
începerea fabricaţiei produsului.
% = 401 "Furnizori"/Unit. produc. -90.600,00
471 "Cheltuieli înregistrate în avans"/607 -76.134,45
"Cheltuieli privind mărfurile"
4426 "TVA deductibilă" -14.465,55
10.09.N
6. Decontarea avansului acordat unităţii producătoare.
4091 "Furnizori debitori pentru cumpărări de = 401 "Furnizori"/Unit. produc. -90.600,00
bunuri de natura stocurilor"
SAU
401 "Furnizori"/Unit. produc. = 4091 "Furnizori debitori pentru 90.600,00
cumpărări de bunuri de natura
stocurilor"
14.09.N
7. Contractarea cu banca comercială a creditului necesar pentru plata unităţii producătoare:
- valoare facturată: 880.600,00 lei;
- avans acordat: 90.600,00 lei;
Diferenţă de achitat: 790.000,00 lei.
5121 "Conturi la bănci în lei" = 1621 "Credite bancare pe termen lung" 790.000,00
14.09.N
8. Achitarea furnizorului intern din creditul bancar primit.
401 "Furnizori"/Unit. Produc. = 5121 "Conturi la bănci în lei" 790.000,00
15.09.N
9. Înregistrat facturarea la extern a mărfurilor livrate în condiţia DAP pe credit comercial pe termen
mediu.
crt. valută (NZD) (3,05 lei/NZD)
1. Valoarea externă a mărfurilor 300.000,00 915.000,00
2. Transport extern efectiv 30.000,00 91.500,00
3. Asigurare externă 20.000,00 61.000,00
4. Valoarea externă DAP 350.000,00 1.067.500,00
5. Dobânda* 26.825,000 81.816,25
6. Valoarea DAP (inclusiv dobânda*) 376.825,00 1.149.316,25
*Dc=[Vcra(1+d)n]*(1+F*d) - Vcra
Vcra= Val. internaţ. a mărfurilor – Avans – Suma încasată la livrare din val. internaţ. a mărfurilor –
Cota de garanţie = 300.000 - 10% * 300.000 - 8% * 300.000 - 5% * 300.000 = 300.000-
(30.000+24.000+15.000) =3 00.000-69.000 = 231.000 NZD
Rata anuală (R.a.) de încasat =Vcra/2 = 231.000/2 = 115.500,00 NZD;
dobânda aferentă primei rate: D15.03.N+2 =
[115.500(1+0,06)1]*(1+ 6/12*0,06) – 115.500 = 10.602,90
NZD ≈ 10.603,00 NZD;
Suma de încasat la 15.03.N+2=R.a.+Dobânda= 126.103,00 NZD;
dobânda aferentă celei de-a doua rate: D15.12.N+2 =
62
[115.500(1+0,06)2]*(1+ 3/12*0,06)– 115.500 = 16.222,437
NZD ≈ 16.222,00 NZD;
Suma de încasat la 15.12.N+2=R.a.+Dobânda= 131.722,00 NZD;
Dobânda totală = D15.03.N+2+D15.12.N+2 = 26.825,00 NZD.
4111 "Clienţi" = % 1.149.316,25
472 "Venituri înregistrate în avans" 81.816,25
15.09.N
10. Decontarea cu clientul extern a avansului încasat de la acesta:
- val. avans la decont.: 30.000 NZD * 3,05 lei/NZD = 91.500,00 lei;
- val. avans la încasare: 30.000 NZD * 3,02 lei/NZD = 90.600,00 lei;
Dif. de curs nefav. 900,00 lei.
% = 4111 "Clienţi" 91.500,00
419 "Clienţi-creditori" 90.600,00
în valută"
15.09.N
11. Reţinerea cotei de garanţie de către clientul extern (5% din valoarea internaţ. a mărfurilor) 15.000
NZD * 3,05 lei/NZD = 45.750,00 lei.
2678 "Alte creanţe imobilizate"/Cota de = 4111 "Clienţi" 45.750,00
garanţie
15.09.N
12. Înregistrat încasările efectuate la livrarea mărfurilor:
- 8% din valoarea internaţională a mărfurilor: 18.000,00 NZD;
- contravaloare asigurare: 20.000,00 NZD;
- contravaloare transport: 30.000,00 NZD;
Total încasări în valută 68.000,00 NZD;
Val. încasărilor la curs zi: 68.000 NZD * 3,05 lei/NZD = 207.400,00 lei.
5124 “Conturi la bănci în valută”/NZD = 4111 "Clienţi" 207.400,00
15.09.N
13. Înregistrat factura unităţii de asigurare: 20.000 NZD * 3,05 lei/NZD = 61.000,00 lei.
613 "Cheltuieli cu primele de asigurare" = 401 "Furnizori"/ Societatea de 61.000,00
asigurare
15.09.N
14. Înregistrat factura unităţii de transport: 30.000 NZD * 3,05 lei/NZD = 91.500,00 lei.
624 "Cheltuieli cu transportul de bunuri şi = 401 "Furnizori"/ Societatea de transport 91.500,00
personal"
20.09.N
15. Înregistrat plata facturii pentru asigurarea mărfii livrată la extern:
- val. la curs plată: 20.000 NZD * 3,04 lei/NZD = 60.800,00 lei;
- val. la primire factură: 20.000 NZD * 3,05 lei/NZD = 61.000,00 lei;
401 "Furnizori"/ Societatea de asigurare = % 61.000,00
5124 “Conturi la bănci în valută”/NZD 60.800,00
20.09.N
16. Înregistrat plata facturii pentru transportul mărfii livrată la extern:
- val. la curs plată: 30.000 NZD * 3,04 lei/NZD = 91.200,00 lei;
- val. la primire factură: 30.000 NZD * 3,05 lei/NZD = 91.500,00 lei;
401 "Furnizori"/ Societatea de transport = % 91.500,00
30.09.N
(5) 140.600,00
(6) -14.465,55
Tsd 126.134,45
25.11.N
18. Înregistrat încasarea de la bugetul statului a TVA aferentă mărfurilor exportate.
63
D 4424 "TVA de recuperat" C
(4) 14.465,55
(17) 126.134,45
Tsd 140.600,00
5121 "Conturi la bănci în lei" = 4424 "TVA de recuperat" 140.600,00
31.12.N
19. Înregistrarea diferenţei de curs valutar aferentă creanţei externe neîncasate:
D 4111 "Clienţi"(NZD) C
Sid 0
(9) 376.825,00 30.000,00 (10)
15.000,00 (11)
68.000,00 (12)
Rd 376.825,00 113.000,00 Rc
Tsd 376.825,00 113.000,00 Tsc
263.825,00 Sfd
D 4111 "Clienţi"(lei) C
Sid 0
(10) 1.149.316,25 91.500,00 (11)
45.750,00 (12)
207.400,00 (13)
Rd 1.149.316,25 344.650,00 Rc
Tsd 1.149.316,25 344.650,00 Tsc
804.666,25 Sfd
- Sold ct. 4111 la curs închid.: 263.825 NZD * 3,10 lei/NZD = 817.857,50 lei;
- Sold ct. 4111 în lei 804.666,25 lei;
4111 "Clienţi" = 7651 "Diferențe favorabile de curs 13.191,25
31.12.N
20. Înregistrarea diferenţei de curs valutar aferentă cotei de garanţie reţinută de clientul extern:
- val. în lei la curs închid.:15.000 NZD * 3,10 lei/NZD = 46.500,00 lei;
- val. în lei la reţinere: 15.000 NZD * 3,05 lei/NZD = 45.750,00 lei;
2678 "Alte creanţe imobilizate"/Cota de = 7651 "Diferențe favorabile de curs 750,00
garanţie valutar legate de elementele monetare
31.12.N
21. Constituirea provizionului pentru cota de garanţie reţinută de clientul extern: 15.000 NZD * 3,10
lei/NZD = 46.500,00 lei.
6812 "Cheltuieli de exploatare privind = 1512 "Provizioane pentru garanţii 46.500,00
provizioanele" acordate clienţilor"
31.12.N
22. Înregistrat diferenţa de curs valutar aferentă soldului existent în contul 5124 în NZD la închiderea
exerciţiului:
D 5124 “Conturi la bănci în valută”/NZD C
Sid 0,00
(1) 30.000,00 20.000,00 (16)
(13) 68.000,00 30.000,00 (17)
Rd 98.000,00 50.000,00 Rc
Tsd 98.000,00 50.000,00 Tsc
48.000,00 Sfd
Sid 0,00
(1) 90.600,00 60.800,00 (16)
(13) 207.400,00 91.200,00 (17)
Rd 298.000,00 152.000,00 Rc
Tsd 298.000,00 152.000,00 Tsc
146.000,00 Sfd
- Sf 5124 la curs 31.12.N: 48.000 NZD * 3,10 lei/NZD = 148.800,00 lei;
- Sf 5124(lei) 146.000,00 lei;
5124 “Conturi la bănci în valută”/NZD = 7651 "Diferențe favorabile de curs 2.800,00
31.12.N
64
23. Înregistrat cheltuielile financiare aferente exerciţiului “N” privind dobânda datorată băncii pentru
finanţarea exportului:
[
Valoare credit * d * t 790 .000 * 9 * 3,5 luni

D   20.737,50 lei.
100 * T 100 * 12
666 "Cheltuieli privind dobânzile" = 1682 "Dobânzi aferente creditelor 20.737,50
bancare pe termen lung"
31.12.N
24. Constituirea veniturilor aferente exerciţiului “N” din dobânda facturată la extern:
- dobânda aferentă primei rate (pentru 18 luni) = 10.603,00 NZD;
- dobânda lunară: 10.603 NZD/18 luni = 589,0556 NZD;
Dobânda aferentă exerciţiului “N” pentru prima rată
=589,0556 * 3,5 luni = 2.061,6946 NZD≈ 2.062,00 NZD;
- dobânda aferentă ratei a doua (pentru 27 luni) = 16.222,00 NZD;
- dobânda lunară: 16,222 NZD/27 luni = 600,8148 NZD;
Dobânda aferentă exerciţiului “N” pentru cea de-a doua
rată =600,8147 * 3,5 luni = 2.102,85145 NZD≈ 2.103,00 NZD;
Dobânda totală pentru exerciţiul N 2.062 + 2.103 = 4.165,00 NZD;
Val. dobânzii la curs factur.=4.165 NZD * 3,05 lei/NZD = 12.703,25 lei.
Operaţiile economico- financiare din exerciţiul “N+1”

14.09.N+1
25. Înregistrat cheltuielile financiare (aferente perioadei din exerciţiul “N+1”corespunzătoare primului
an de creditare) privind dobânda datorată băncii pentru finanţarea exportului:
D  790.000 
Valoare credit * d * t *9*8,5luni
50.362,50 lei.
100* T 100*12
14.09.N+1
26. Înregistrat capitalizarea dobânzii datorate băncii pentru finanţarea exportului pe credit comercial
pe termen mediu, aferentă primului an de creditare:
- dobândă aferentă exerciţiului N: 20.737,50 lei;
- dobândă aferentă exerciţiului N+1: 50.362,50 lei;
Total dobândă de capitalizat 71.100,00 lei.
1682 "Dobânzi aferente creditelor bancare = 1621 "Credite bancare pe termen lung" 71.100,00
pe termen lung"
31.12.N+1
27. Înregistrarea diferenţelor de curs valutar aferente creanţei comerciale şi cotei de garanţie
neîncasate:
- val. creanţă la curs închidere: 263.825 NZD * 3,20 lei/NZD = 844.240,00 lei;
- val. creanţă la curs 31.12.N.: 263.825 NZD * 3,10 lei/NZD = 817.857,50 lei;
Difer. de curs valutar favorabilă 26.382,50 lei;
- val. cotă gar. la curs închid.: 15.000 NZD * 3,20 lei/NZD = 48.000,00 lei;
- val. cotă gar. la curs 31.12.N.: 15.000 NZD * 3,10 lei/NZD = 46.500,00 lei;
Difer. de curs valutar favorabilă 1.500,00 lei.
% = 7651 "Diferențe favorabile de curs 27.882,50
4111 "Clienţi" 26.382,50
2678 "Alte creanţe imobilizate"/Cota de 1.500,00
garanţie"
31.12.N+1
exerciţiului:
- Sf 5124 la curs închid.: 48.000 NZD * 3,20 lei/NZD = 153.600,00 lei;
- Sf 5124 la curs 31.12.N: 48.000 NZD * 3,10 lei/NZD = 148.800,00 lei;
31.12.N+1
29. Înregistrat cheltuielile financiare aferente exerciţiului “N+1” privind dobânda datorată băncii pentru
finanţarea exportului (inclusiv pentru dobânda capitalizată):
D  861.100 
Valoare credit * d * t *9*3,5luni 22.603,88 lei
100* T 100*12
65
31.12.N+1
Dobânda aferentă exerciţiului “N+1” pentru prima rată
=589,0556 * 12 luni = 7.068,6672 NZD ≈ 7.069,00 NZD;
Dobânda aferentă exerciţiului “N+1” pentru cea de-a doua
rată =600,8148 * 12 luni = 7.209,7776 NZD≈ 7.210,00 NZD;
Dobânda totală pentru exerciţiul N+1: 7.069+7.210 = 14.279,00 NZD;
Val. dob. la curs factur.=14.279 NZD * 3,05 lei/NZD = 43.550,95 lei.
Operaţiile economico - financiare din exerciţiul “N+2”

14.03.N+2
32. Înregistrat dobânda datorată băncii pentru finanţarea exportului pe credit comercial pe termen
mediu 16.145,63 lei.
D  Valoare
credit* d * t
100* T  861.100*9*2 , 5luni
100*12  16.145,63 lei
15.03.N+2
33. Încasarea ratei şi a dobânzii aferente perioadei de creditare:
- rata din credit = Vcra/2 = 231.000/2 = 115.500,00 NZD;
- dobânda aferentă primei rate= 10.603,00 NZD;
Suma încasată în valută= 126.103,00 NZD;
- val. încasări la curs zi: 126.103 NZD * 3,17 lei/NZD = 399.746,51 lei;
- val. încasări la curs 31.12.N+1:
126.103 NZD * 3,20 lei/NZD = 403.529,60 lei;
Diferenţă de curs valutar nefavorabilă 3.783,09 lei.
% = 4111 "Clienţi" 403.529,60
6651 "Diferențe nefavorabile de curs 3.783,09
15.03.N+2
34. Recuperarea de la clientul extern a cotei de garanţie, la expirarea perioadei de garanţie:
- val. cotǎ gar. la curs ȋncasare: 15.000 NZD*3,17 lei/NZD = 47.550,00 lei;
- val. cotă gar. la curs 31.12.N+1.:
15.000 NZD * 3,20 lei/NZD = 48.000,00 lei;
Diferenţă de curs valutar nefavorabilă 450,00 lei.
% = 2678 "Alte creanţe imobilizate"/Cota 48.000,00
de garanţie
15.03.N+2
35. Anularea provizionului pentru cota de garanţie restituită de clientul extern, la cursul constituirii:
15.000 NZD * 3,10 lei/NZD = 46.500,00 lei.
1512 "Provizioane pentru garanţii acordate = 7812 "Venituri din provizioane" 46.500,00
clienţilor"
15.03.N+2
36. Înregistrat suma virată în valută pentru efectuarea schimbului valutar. Suma datorată băncii
reprezentând rata creditului şi dobânda pentru finanţarea exportului pe credit comercial pe
termen mediu:
- rată credit = valoare credit/2 = 861.100/2 = 430.550,00 lei;
- dobânda aferentă perioadei de creditare (fără dobânda
capitalizată) = 22.603,88 + 16.145,63= 38.749,51 lei;
Suma totală datorată băncii = 469.299,51 lei;
Suma în valută necesară pentru a fi preschimbată în vederea
acoperirii datoriei (469.299,51 + 0,5% * 469.299,51) lei/3,17
lei/NZD = 148.784,2295 ≈ 148.800,00 NZD;
66
Contravaloarea în lei a valutei preschimbate 148.800 NZD *
3,17 lei/NZD = 471.696,00 lei.
581 "Viramente interne" = 5124 “Conturi la bănci în valută”/NZD 471.696,00
15.03.N+2
- comision bancar 0,5% * 471.696 lei 2.358,48 lei;
Suma încas. în lei (471.696,00 - 2.358,48) 469.337,52 lei.
asimilate”
15.03.N+2
38. Rambursarea către banca comercială a ratei din credit şi a dobânzii aferente perioadei de
creditare:
- rată credit = valoare credit/2 = 861.100/2 = 430.550,00 lei;
capitalizată) = 22.603,88 + 16.145,63 = 38.749,51 lei;
Suma totală achitată băncii = 469.299,51 lei.
% = 5121 "Conturi la bănci în lei" 469.299,51
1621 "Credite bancare pe termen lung" 430.550,00
1682 "Dobânzi aferente creditelor bancare 38.749,51
pe termen lung"
14.09.N+2
39. Înregistrat cheltuielile financiare (aferente perioadei din exerciţiul “N+2” corespunzătoare celui
de-al doilea an de creditare) privind dobânda datorată băncii pentru finanţarea exportului:
19.374,75 lei
D Valoarecredit * d * t
100 * T  430.550*9*6luni
100*12 
14.09.N+2
40. Înregistrat capitalizarea dobânzii datorate băncii pentru finanţarea exportului pe credit comercial 19.374,75
pe termen mediu, aferentă celui de-al doilea an de creditare.
1682 "Dobânzi aferente creditelor bancare = 1621 "Credite bancare pe termen
pe termen lung" lung"
14.12.N+2
41. Înregistrat cheltuielile financiare aferente exerciţiului “N+2” privind dobânda datorată băncii
pentru finanţarea exportului:
D Valoarecredit * d * t
100 * T  430.550*9*3luni
100*12  9.687,38 lei.

15.12.N+2
- dobânda deja înregistrată în exerciţiile N şi N+1:
2.062 NZD + 7.069 NZD = 9.131,00 NZD;
Dobânda aferentă exerciţiului “N+2” pentru prima rată
=14.230 - 12.254 = 1.472,00 NZD;
- dobânda deja înregistrată în exerciţiile N şi N+1:
2.103 NZD + 7.210 NZD = 9.313,00 NZD;
Dobânda aferentă exerciţiului “N+2” pentru cea de-a doua
rată = 16.222 - 9.313 = 6.909,00 NZD;
Dobânda totală pentru exerciţiul N+2: 1.472 + 6.909 = 8.381,00 NZD;
Val. dob. la curs factur.= 8.381 NZD * 3,05 lei/NZD = 25.562,05 lei.
15.12.N+2
43. Încasarea ratei şi a dobânzii aferente perioadei de creditare:
- rata din credit = Vcra/2 = 231.000/2 = 115.500,00 NZD;
- dobânda aferentă celei de-a doua rate = 16.222,00 NZD;
Suma încasată în valută = 131.722,00 NZD;
- val. încasări la curs zi: 131.722 NZD * 3,33 lei/NZD = 438.634,26 lei;
- val. încasări la curs 31.12.N+1:
131.722 NZD * 3,20 lei/NZD = 421.510,40 lei;
5124 “Conturi la bănci în valută”/NZD = % 438.634,26
67
4111 "Clienţi" 421.510,40
7651 "Diferențe favorabile de curs 17.123,86
15.12.N+2
44. Înregistrat suma virată în valută pentru efectuarea schimbului valutar. Suma datorată băncii
reprezentând rata creditului şi dobânda datorată băncii pentru finanţarea exportului pe credit
comercial pe termen mediu:
- valoare credit (inclusiv dobânda capitalizată) = 449.924,75 lei;
capitalizată) = 9.687,38 lei;
Suma totală datorată băncii= 459.612,13 lei;
Suma în valută necesară pentru a fi preschimbată în vederea
acoperirii datoriei (459.612,13 + 0,5% * (459.612,13) lei/3,33
lei/NZD = 138.711,7689 NZD ≈ 138.800,00 NZD;
Contravaloarea în lei a valutei preschimbate: 138.800 NZD
*3,21 lei/NZD= 462.204,00 lei.
581 "Viramente interne" = 5124 “Conturi la bănci în valută”/NZD 462.204,00
15.12.N+2
- comision bancar 0,5% * 462.204 lei= 2.311,02 lei;
Suma încas. în lei (462.204,00 - 2.311,02) = 459.892,98 lei.
asimilate”
15.12.N+2
46. Rambursarea către banca comercială a creditului şi dobânzii aferente perioadei de creditare:
- valoare credit (inclusiv dobânda capitalizată) = 449.924,75 lei;
capitalizată) 9.687,38 lei;
Suma totală achitată băncii= 459.612,13 lei.
% = 5121 "Conturi la bănci în lei" 459.612,13
1621 "Credite bancare pe termen lung" 449.924,75
1682 "Dobânzi aferente creditelor bancare 9.687,38
pe termen lung"
31.12.N+2
exerciţiului.
D 5124 “Conturi la bănci în valută”/NZD C
Sid 48.000,00
(33) 126.103,00 148.800,00 (36)
(34) 15.000,00 138.800,00 (44)
(43) 131.722,00
Rd 272.825,00 287.600,00 Rc
Tsd 320.825,00 287.600,00 Tsc
33.225,00 Sfd
Sid 153.600,00
(33) 399.746,51 471.696,00 (36)
(34) 47.550,00 462.204,00 (44)
(43) 438.634,26
Rd 885.930,77 933.900,00 Rc
Tsd 1.039.530,77 933.900,00 Tsc
105.630,77 Sfd
- Sf 5124 la curs 31.12.N+2: 33.225 NZD * 3,36 lei/NZD = 111.636,00 lei;
- Sf 5124 (lei) 105.630,77 lei;
68
Teme de verificare
TV 3.4. Contabilitatea exportului de mărfuri pe cont propriu pe credit comercial
1. Precizaţi în ce situaţie se practică exportul pe credit comercial.
Răspuns:
2. Precizaţi formulele de calcul ale dobânzii simple.

Răspuns:
3. Precizaţi când se folosesc conturile 419 “Clienţi-creditori” şi 409 “Furnizori-debitori”.

Răspuns:
3.5. Răspunsuri la temele de verificare
TV 3.1. Delimitări şi structuri privind exportul de mărfuri

1. Enumeraţi structurile exportului potrivit criteriului “modalităţile de decontare” cu clienţii
externi.
- export cu decontare prin acreditiv;
- export cu decontare prin incasso-documentar şi
- export cu decontare prin efecte de comerţ.
2. Precizaţi principalele criterii care vor genera o metodologie contabilă diferenţiată de
înregistrare a operaţiilor de export.
Termenul de decontare a exportului constituie cel de-al doilea criteriu (combinat cu modalitatea
de realizare), care va genera o metodologie contabilă diferenţiată de înregistrare a operaţiilor.
TV 3.2. Organizarea contabilităţii exportului de mărfuri pe cont propriu

1. Enumeraţi tipurile de contracte specifice exportului pe cont propriu.
-contracte ferme încheiate la intern cu unităţile producătoare;
-contracte ferme încheiate la extern cu beneficiarii mărfurilor exportate;
-contracte (interne/externe) încheiate cu societăţi specializate care asigură prestarea serviciilor
necesare derulării normale a exporturilor (transport pe parcurs intern şi/sau extern, prelucrare, sortare
şi ambalare, control al calităţii mărfurilor, asigurare etc.).
2. Precizaţi în ce constă rezoluţiunea unui contract comercial.
Rezoluţiunea contractului este acţiunea de desfacere retroactivă a unui contract ca urmare a
neîndeplinirii culpabile a obligaţiilor de către una din părţi, în timp ce cealaltă parte şi-a îndeplinit
integral obligaţiile asumate. Ca urmare, rezoluţiunea are efect retroactiv, prestaţiile efectuate de
partenerul corect restituindu-se.
3. Precizaţi în ce constă regimul vamal de export.
Regimul de export permite scoaterea mărfurilor româneşti în afara teritoriului vamal al
României. Regimul de export atrage aplicarea măsurilor de politică comercială, îndeplinirea
formalităţilor vamale prevăzute pentru exportul mărfurilor, precum şi, după caz, încasarea oricăror
drepturi legal datorate.
69
TV 3.3. Contabilitatea exportului de mărfuri pe cont propriu cu încasare la vedere
1. Precizaţi cum se decontează obligaţiile faţă de furnizorii de mărfuri.
Sumele datorate furnizorilor de mărfuri se achită în lei prin virament bancar, în termenul
normal de decontare, potrivit clauzelor din contractele încheiate. Aceste obligaţii pot fi decontate şi
prin efecte de comerţ (trată, bilet la ordin, cec) acceptate de furnizori, la care scadenţa de plată este mai
mare.
2. Precizaţi în ce situaţie apar diferenţe favorabile de curs valutar la decontarea creanţelor şi
datoriilor exprimate în valută.
Diferenţa de curs rezultată poate fi favorabilă (când cursul de schimb actual este mai mic decât
cel istoric, la obligaţii, respectiv mai mare la creanţe).
3. Precizaţi când se foloseşte contul 704 “Venituri din servicii prestate” şi care este funcţiunea
acestuia.
704 “Venituri din servicii prestate” asigură evidenţa veniturilor obţinute din facturarea la
extern a contravalorii transportului şi/sau asigurării, aferente mărfurilor exportate. Se creditează, pe
parcursul lunii, cu valoarea serviciilor de transport şi/sau asigurare, facturate clienţilor externi (4111)
sau pentru care urmează să se întocmească facturile (418) şi cu eventualele diferenţe constatate între
valoarea transportului şi/sau asigurării antecalculate, respectiv efective (707). Se debitează, pe
parcursul lunii, cu eventualele diferenţe constatate între valoarea transportului şi/sau asigurării
antecalculate, respectiv efective (707), iar la sfârşitul lunii, cu valoarea soldului creditor preluat în
contul de profit şi pierdere (121). Nu prezintă sold la sfârşitul lunii.
TV 3.4. Contabilitatea exportului de mărfuri pe cont propriu pe credit comercial

1. Precizaţi în ce situaţie se prectică exportul pe credit comercial.
Exportul de mărfuri pe credit comercial se practică atunci când partenerul extern nu dispune de
resurse financiare pentru a-şi achita obligaţiile faţă de furnizor, mai ales în cazul exporturilor de
volum, complexitate şi valori ridicate.
2. Precizaţi formulele de calcul ale dobânzii simple.
VE * d * t
Ds  ;
100 * T
100 * d
Dr  ;
100  d
VE (inclusiv dobânda ) * Dr * t
Ds  .
100 x T
3. Precizaţi când se folosesc conturile 419 “Clienţi-creditori” şi 409 “Furnizori-debitori”.
- 419 “Clienţi – creditori” este destinat evidenţei avansurilor încasate de la partenerii externi.
- 409 “Furnizori – debitori” evidenţiază avansurile acordate unităţilor producătoare pentru
începerea fabricaţiei produselor care fac obiectul exportului.
3.6. Teste grilă

1) Aplicând criteriul structurării după modalităţile de realizare a exportului identificăm următoarele
forme:
a) export pe cont propriu şi export în comision;
b) export cu decontare la vedere şi export cu decontare la termen;
c) export cu mărfuri generale şi export cu mărfuri complexe;
d) export cu mărfuri româneşti şi export cu mărfuri străine.
2) Exportul pe cont propriu constituie o formă:

a) a modalităţii directe de export;
b) a modalităţii indirecte de export;
c) în care societăţile de comerţ exterior cumpără mărfuri de la furnizorii interni pentru a le revinde
la extern în numele, pe contul şi pe riscul lor;
70
d) în care societăţile de comerţ exterior cumpără mărfuri de la furnizorii interni pentru a le revinde
la extern în numele lor, dar pe contul şi pe riscul producătorilor de bunuri;
e) în care rezultatele economico-financiare se reflectă în contabilitatea societăţilor de comerţ
exterior;
f) în care rezultatele economico-financiare se reflectă în contabilitatea societăţilor producătoare de
bunuri.
3) Exportul în comision constituie o formă:

a) a modalităţii directe de export;
b) a modalităţii indirecte de export;
c) în care societăţile de comerţ exterior cumpără mărfuri de la furnizorii interni pentru a le revinde
la extern în numele, pe contul şi pe riscul lor;
d) în care societăţile de comerţ exterior cumpără mărfuri de la furnizorii interni pentru a le revinde
la extern în numele lor, dar pe contul şi pe riscul producătorilor de bunuri;
e) în care rezultatele economico-financiare se reflectă în contabilitatea societăţilor de comerţ
exterior;
f) în care rezultatele economico-financiare se reflectă în contabilitatea societăţilor producătoare de
bunuri.
4) Diferenţele de curs valutar constatate la decontarea creanţelor şi datoriilor exprimate în valută pot
fi:
a) favorabile, atunci când, la datorii cursul de schimb actual este mai mare decât cel istoric;
b) favorabile, atunci când, la creanţe cursul de schimb actual este mai mic decât cel istoric;
c) nefavorabile, atunci când, la datorii cursul de schimb actual este mai mic decât cel istoric;
d) nefavorabile, atunci când, la creanţe cursul de schimb actual este mai mare decât cel istoric.
5) Deţinătorul de efecte de comerţ poate să le valorifice astfel:

a) sunt cedate înainte de scadenţă furnizorilor (dacă sunt acceptate) pentru stingerea propriilor
obligaţii (operaţie cunoscută sub numele de andosare);
b) sunt depuse la bancă înainte de scadenţă, încasându-se contravaloarea lor, mai puţin scontul
(dobânda aferentă perioadei rămase până la scadenţa efectului comercial) reţinut de bancă
(operaţie cunoscută sub denumirea de scontare);
c) sunt păstrate până la scadenţă şi se încasează suma de la debitor.
Total: 10 puncte (câte 2 puncte pentru fiecare răspuns).
3.7. Bibliografie
1. Georgescu, T., Caraiani, Gh., Tehnici de comerţ exterior, vol. I, Ed. Sylvi, Bucureşti, 1997
2. Negruţiu, M., Dumitrana, M., Bîrsan, L.L., Contabilitatea în comerţ şi turism (ediţie revăzută şi completată), Ed.
MAXIM, Bucureşti, 1998
3. Popa, I., coord. şi colectiv, Tranzacţii comerciale internaţionale, Ed. Economică, Bucureşti, 1997
4. Săndulescu, I., Reguli şi practici în comerţul internaţional, Ed. ALL BECK, Bucureşti, 1998
5. Sută, N., Miron, D., Sută-Selejan, S., Comerţ internaţional şi politici comerciale contemporane, Volumul I, Ed.
Eficient, Bucureşti, 2000
6. Toma, C., Contabilitatea exportului şi importului de mărfuri, Ed. TipoMoldova, Iaşi, 2013
7. Toma, C., Contabilitate financiarǎ, Ediția a II-a, revizuitǎ și adǎugitǎ, Ed. TipoMoldova, Iaşi, 2016
8. Vişan, D., Contabilitatea în comerţul exterior, Vol. 1, Ed. Economică, Bucureşti, 1995
9. Vişan, D., Noul sistem contabil al agenţilor economici din comerţul exterior, Ed. Economică, Bucureşti, 1994
71

Ceim 3

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Ceim 3

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

UNITATEA DE STUDIU 3.

CONTABILITATEA EXPORTULUI DE MĂRFURI

Obiectivele unităţii de studiu 3 37

Obiectivele unităţii de studiu 3

Timp de studiu: 4 ore

3.1. Delimitări şi structuri privind exportul de mărfuri

2. Precizaţi principalele criterii care vor genera o metodologie contabilă diferenţiată de

3.2.1. Bazele juridice ale exportului de mărfuri pe cont propriu

În domeniul exportului de mărfuri pe cont propriu, reglementarea juridică a operaţiilor

3.2.2. Organizarea financiar-contabilă a exportului pe cont propriu

2. Precizaţi în ce constă rezoluţiunea unui contract comercial.

3. Precizaţi în ce constă regimul vamal de export.

3.3. Contabilitatea exportului de mărfuri pe cont propriu cu încasare la vedere

Lucrarea nr.1 Contabilitatea exportului de mărfuri pe cont propriu cu încasare la vedere

1. Înregistrat cumpărarea mărfurilor de la furnizori interni 90.000 lei, cu TVA de 19%.

D 5124 “Conturi la bănci în valută”/lei C

D 5124 “Conturi la bănci în valută”/lei C

Exemplu [6, pp. 121-128]:

Se cere: Calculul şi înregistrarea cronologică a operaţiilor în condiţiile utilizării metodei

3.4.2. Contabilitatea exportului de mărfuri pe cont propriu pe credit comercial pe

Se cere: Calculul şi înregistrarea cronologică a operaţiilor în condiţiile evidenţei

1. Încasarea avansului de 10% din valoarea internaţională a mărfurilor de la clientul extern

Valoare credit * d * t 790 .000 * 9 * 3,5 luni

Operaţiile economico- financiare din exerciţiul “N+1”

Operaţiile economico - financiare din exerciţiul “N+2”

666 "Cheltuieli privind dobânzile" = 1682 "Dobânzi aferente creditelor 9.687,38

2. Precizaţi formulele de calcul ale dobânzii simple.

3. Precizaţi când se folosesc conturile 419 “Clienţi-creditori” şi 409 “Furnizori-debitori”.

3.5. Răspunsuri la temele de verificare

TV 3.1. Delimitări şi structuri privind exportul de mărfuri

TV 3.2. Organizarea contabilităţii exportului de mărfuri pe cont propriu

TV 3.4. Contabilitatea exportului de mărfuri pe cont propriu pe credit comercial

3.6. Teste grilă

2) Exportul pe cont propriu constituie o formă:

3) Exportul în comision constituie o formă:

5) Deţinătorul de efecte de comerţ poate să le valorifice astfel:

Total: 10 puncte (câte 2 puncte pentru fiecare răspuns).

You might also like