Qdoc - Tips Materie Bac Geografie

ŞCOA
OALANORMA
M ALĂ„
VASI
LELUPU”I
AŞI
EUROP
OPA–ROM
OMÂNI
NI
A–UNI
UNEAEUROP
OPEANĂ
NĂ
Pr
of.dr
.Ionel
-Dani
elRĂDUI
ANU
Prof. dr.
dr. Ionel-Daniel
Ionel-D aniel RĂDUIANU
1.SPAŢI
ULROM
OMÂNESCŞISPAŢI
ULEUROP
OPEAN
A. SP
SPA
AŢIUL EUROPEAN
EUROPEAN
Cât de mare este Europa? Europa este penultimul continent continent din
din punct de vedere
al suprafeţei (10,4 mi. !m , ceea ce reprezintă 7,05% din uscatul planetei) şi al treilea
"
din punct de vedere demograc (peste 700 mil loc, dar numai !",5% din populaţia
#lo$ului)
a &ntindere şi continuitate, Europa are aspectul unei prelungiri a 'siei (ind o
mare peninsulă a acesteia) *e aceea, se consideră frecvent că aceste două continente
(Europa şi 'sia) formează &n realitate o singură &ntindere, denumită Eurasia
+egăt
+egătur uraa foar
foarte
te strn
strnsă
să dint
dintrre Eu
Euro
ropa
pa şi 'sia
'sia este
este ilust
ilustrat
rată
ă de cont
contin
inui
uita
tate
tea
a
&ntinderii şi
ş i de apartenenţa &ntregului spaţiu la aceeaşi placă tectonică, denumită pa#a
Eurasiati#$
Limitee Europei-
 .- Oceanul Arctic/
 - Marea Mediterană şi Marea Neagră /
 1- Oceanul Atlantic/
 E- Munţii Ural şi şi fuviul Ural /
 2E- Munţii Caucaz şi Marea Caspică 
+imita dintre Europa şi 'sia este 3ată &n lungul Munţilor Ural, apoi &n continuare pe
uviul Ural, Marea Capic! şi Munţii Cauca" 
Pu%#tee e&treme-
 .- Capul Nord /
 - Capul Tainaron (Matapan) /
 1- Capul Roca/
 E- localitatea Voruta din dreptul 4unţilor ral
'naliznd #arta $"ic! a %uropei, o$servăm o serie de #ara#teristi#i 'i(i)ie, cum
ar -
ţăr!urile sunt "oarte sinuoase , determinnd cel mai mare raport dintre
perimetrul şi aria continentului (658 9m:mil 9m ")/
e3isten
e3istenţa
ţa unor
unor #ntinse peninsule !arginale (e3 (e3 Pen. &candinav!, Pen.
I'eric!, Pen. Italic!, Pen. (alcanic! etc)
etc) şi
şi insule e$terioare (e3
(e3 Marea
(ritanie ; cea mai mare din Europa, Ilanda ; cea mai mare insulă vulcanică
a lumii, Irlanda, Creta, &icilia, &ardinia, Corica etc)/
e3istenţa unor !ări interioare , cvasiizolate (Marea Nea)r!, Marea (altic! )/
organizarea naturală pe "%&ii latitudinale, paralele, de la  spre ., cu o a3ă
centrală formată din itemul alpino-carpatic şi 'a"inul Dun!rii
< linie imaginară trasată &ntre 4area =altică şi 4area .eagră &mparte Europa &n
două părţi- &n E, Europa #o%ti%e%ta$ şi &n vest, Europa pe%i%suar$ / această linie
este denumită, uneori, istmu po%to*)ati#
2
Prof. dr.
dr. Ionel-Daniel
+. SP
SPA
AŢIUL RO-NESC
RO-NESC
>omnia este un stat #e%tra*europea% de m!rime mi*locie ("6?6@! 9m", locul
ABB &n Europa, !:80 din &ntinderea Europei), aCat la distanţe relativ egale de nordul, vestul
şi estul continentului (circa "?00 9m) şi mai aproape de sudul acestuia (!050 9m de
4area 4editerană) Drin 4unţii arpaţi şi *unăre, ţara noastră este legată de Europa
entrală şi se poate aprecia că aparţine acesteia
Drivind arta Europei şi arta >omniei, o$servăm că acestea au &n comun cteva
componente
componente naturale principale-
principale- Carpaţii, Dun!rea, Marea Nea)r! şi C+mpia Panonic!
Faţă de istmul ponto2$altic, >omnia este situată spre vest
v est
>omnia poate  considerată astfel o ţară #arpati#$, da%u)ia%$ du%$rea%$/ ,
po%ti#$, pa%o%i#$ şi #e%tra*europea%$
aracterul #arpati# al spaţiului geograc este dat de ponderea reliefului carpatic
(0% din teritoriul ţării) şi situarea celei mai mari părţi din acest lanţ montan pe teritoriul
ţării noastre (55%)
aracterul du%$rea% da%u)ia%/ al >omniei constă &n faptul că  din lungimea
*unării face graniţa dintre >omnia şi alte state şi curge pe teritoriul >omniei pe o
lung
lungimimee de ./01 2m 3456 şi situarea aproape integrală ( 705) a teritoriului ţării &n
$azinul idrograc al *unării şi al zonei de vărsare ( Delta Dun!rii) pe teritoriul ţării
noastre
aracterul po%ti# al ţării noastre este dat de ieşirea la Marea Nea)r! +ungimea
litoralului romnesc este de "88 9m
aracterul pa%o%i# al >omniei este dat de desciderea reliefului şi a idrograei
spre mpia Danonică şi Europa entrală mpia de 1est reprezintă e3tremitatea estică
a mpiei Danonice
Danonice
Paraea de 4 0 at. N o situează &n plină zonă temperată Drincipala consecinţă a
acestei poziţii o reprezintă caracterul temperat al climei pe aproape &ntreaga &ntindere şi
aspectul continental al acesteia, cu ct ne situăm mai spre est
Centrul matematic al ţării
Centrul matematic ţării noastr
noastre
e este
este situat
situat &n apropi
apropiere
erea
a interse
intersecţi
cţiei
ei dintr
dintre
e
meridianul de " o%. E şi paralela de 42 at. N (la . de oraşul Făgăraş, Gud =raşov)
0 0
Pu%#tee e&treme ale >omniei sunt-

. ; #orodi8tea (Gud =otoşani)/
 ; 9imnicea (Gud Heleorman)/
E ; &ulina (Gud Hulcea)/
1 ; (e'a :ec;e (Gud Himiş)
aracteristica principală a poziţiei >omniei o reprezintă situarea acesteia &n plină
zonă temperată/ poziţia sa sud2estică &n Europa determină creşterea continentalismului
climatic
aracteristica principală de geograe umană a acestui spaţiu o reprezintă locuirea
sa de către o populaţie neolatină, care formează roma%itatea orie%ta$, cu trăsături
lingvistice distincte faţă de ţările vecine (o insulă de romanitate &ntr2o
&ntr2o mare slavă)
3
Prof. dr. Ionel-Daniel RĂDUIANU
Iara noastră este mem$ru .'H< din "008 şi mem$ru E din "007 're 8" de
Gudeţe şi o poziţie geopolitică şi strategică distinctă &n spaţiul european şi mondial
3e#i%i N-Ucraina, N%-Rep. Moldova, &%-Ucraina < M.Nea)r!, &-(ul)aria, &:-&er'ia
=i N:-Un)aria
2.ELEMENTEFI
ZICO-
GEOGRAFI
CEDEFINI
TORI
IALEEUROPEIŞIALE
ROMÂNIEI
".1. RELIE5UL A6OR 7 8REP8E 9I UNI8:ŢI OR5OS8RUC8URALE
a. EUROPA 7 8REP8E ;E RELIE5

rmărind arta Europei şi treptele de relief, se poate o$serva că acest continent se
caracterizează prin predominarea reliefului cu altitudini redue (cmpii, dealuri şi
podişuri Goase, ?8%, su$ 500 m altitudine)
Hreapta de peste 500 m este reprezentată prin munţi, la care se adaugă podişuri şi
dealuri &nalte (!%)
Europa este continentul cu cele mai mici altitudini medii (680 m) Atitudi%ea
ma&im$ este considerată, de o$icei, :f. Mont (lanc din Alpi (8?07 m) Bncluznd zona
aucazului la Europa (sau cel puţin la limita acesteia), cel mai &nalt vrf poate 
considerat, &nsă, V"' lrus (*'+,- !)  Atitudi%ea mi%im$ o reprezintă nivelul Mării
Caspice (.-/ !).
Europa este traversată, de la vest la est, de un lanţ montan ramicat, care
cuprinde Munţii Alpi, Carpaţi, Cauca" şi alte ramuri cunoscute prin altitudinea lor ( Munţii
Pirinei, Munţii Dinarici etc) Hreapta montană are o e3tensiune mare şi &n Deninsula
candinavă, ind mărginită de regiuni deluroase
). EUROPA 7 UNI8:ŢI OR5OS8RUC8URALE
u$stratul scoarţei terestre are o varietate mare de forme şi anumite caracteristici
calitative reunite &n marile u%it$inlandei, C+mpia Nord-%uropean! etc
 Europa #aedo%ia%$ >i er#i%i#$ ; formată din munţi şi podişuri
amplasate la marginea nucleului continental iniţial-
masi'e #aedo%ie%e ; se găsesc, &n special, partea de .21 a
continentului- Munţii &candinaviei, Munţii Penini, Munţii &coţiei, Munţii
?rampiani, Podi8ul Caimcei etc
masi'e er#i%i#e ; sunt răspndite din Deninsula B$erică şi sudul
>egatului nit pnă &n e3tremitatea estică a Europei şi au aspect de
4
podişuri sau munţi Goşi- Meeta paniol!, Maivul Central >rance",

Podi8ul Ardeni, Munţii P!durea Nea)r!, Maivul @ito Renan, Munţii
:o)i, Podi8ul (oemiei, Munţii Rodopi, Maivul Do'ro)ei de Nord,
Munţii Ural etc
 Europa api%$ re#e%t$/ 2 situată &n sud, rezultată &n urma coliziunii &ntre
fragmentele continentului nordic (+aurasia) şi a celui sudic (#ondJana)-
mu%<i- Cordiliera (etic!, Pirinei, Alpi, Apenini, Carpaţi, Dinarici, (alcani
3&tara Planina6, Pind, Cauca" etc
reiu%i depresio%are- C+mpia Padului, C+mpia Panonic!,
Depreiunea ranilvaniei etc
 Areaee #u ma%i=est$ri 'u#a%i#e re#e%te - Ilanda (vulcani- 0ela,
:atna Bö2ull), Peninula Italic! (vulcani- tna ; cel mai &nalt vulcan din
Europa, 66"6 m sau 6680 m/ Vezuviu), 1nsula 2tro!oli (Btalia) etc
#. RO-NIA 7 8REP8E ;E RELIE5

u$ aspectul treptelor maGore de relief, >omnia poate  caracterizată prin
proporţionalitatea celor trei trepte maGore
Donderea mai mare a dealurilor 8i a podi8urilor 356 sugerează că >omnia este o
ţară mai mult deluroasă dect montan! 3456 sau de c+mpie 3/56
Fiecare treaptă maGoră de relief are suprafeţe relativ mai &nalte, mai Goase şi arii
depresionare-
 u%<ii >i depresiu%ie i%tramo%ta%e "@/ cuprind-
o munţii Enalţi (peste !500 m) au o pondere de 8%/
o munţii mi*locii (!0002!500 m) şi munţii *o8i (su$ !000 m) ce ocupă
!7%/
o depreiunile intramontane mari ce reprezintă 7%
 ;eaurie, podi>urie >i depresiu%ie i%tradeuroase 4"/ cuprind-
o dealuri 8i podi8uri Enalte 3F56/
o dealuri 8i podi8uri *oae 356 /
o arii depreionare, dealuri 8i culoare En cadrul dealurilor 8i podi8urilor
356 
 Câmpiie B0/ cuprind-
o c+mpii Enalte (cmpii piemontane şi ta$ulare) ("6%)/
o c+mpii *oae (cmpii de su$sidenţă şi luncă, cmpii deltaice şi
maritime) (7%)
d. RO-NIA 7 UNI8:ŢI OR5OS8RUC8URALE
De ansam$lu, relieful ţării noastre este predominant api%. Knsă, e3istă anumite
porţiuni care au alte caracteristici, astfel-
 Dartea de .2E a >omniei (Podi>u odo'ei), are un su$strat asemănător
primului nucleu continental (Dlatforma Est2Europeană)/
 Câmpia Româ%$, este formată &n adncime din structuri foarte veci/
fundamentul acesteia constituie Platforma Moeic!/
5
 Podi>u ;o)roei este format din structuri veci, de vrste şi origini

diferite/ *o$rogea de .ord conservă structuri similare %uropei caledoniene
8i ;ercinice
".". 8IPURI ENE8ICE ;E RELIE5

A. EUROPA
Hipurile genetice maGore de relief sunt date de relieful morfostructurilor maGore-
 mpia Europei de Est, cea mai &ntinsă unitate de relief a Europei, aparţine
primuui %u#eu #o%ti%e%ta/
 sistemee mo%ta%e (caledoniene, ercinice şi alpine)/
 arii depresionare, su$ forma unor #âmpii de a#umuare e&terioar$ (Cuviale,
Cuvio2lacustre, Cuvio2glaciare) sau depresiu%i i%terioare/
 u%it$, pe su$straturi diferite ( Podi8ul Ardeni, Podi8ul (oemiei, Podi8ul
Podolic)
De aceste structuri acţionează agenţi şi procese determinnd un relief derivat cu mai
multe tipuri e%eti#e, cum ar -
 reie=u a#iar-
o de tip continental/ apare &n nordul continentului/
o de tip montan- alpin3 pirenean şi caucazian/
o forme de relief tipice- circuri glaciare, văi glaciare, custuri, praguri,
morene/
o apar la altitudini de peste !?00 m
 reie=u de a#umuare a#iar$ format &n urma retragerii calotei cuaternare-
C+mpia Nord-%uropean! (sau mpia #ermano2Dolonă), C+mpia >inlandei/
 reie=u itora cu fale"e, pla*e, cordoane de niip care &ncid limane şi
lagune *upă geneză sunt ţărmuri cu-
o Dorduri %uropa de Nord (e3- .orvegia)/
o riass Re)atul Unit, N-: >ranţei etc/
o #a%ae sau damati# vetul Croaţiei/
6
o dete :ol)a, Dun!rea etc

o estuare %l'a, amia etc
 reie=u #arsti#, foarte diversicat, cu peşteri, cei, deleuri, doline, avenuri,
format &n principal &n calcare ( Podi8ul Gart ; lovenia, Alpi, Carpaţi etc), gips
(craina), sare (>omnia)/
 reie=u stru#tura >i petroraD# -
o relie"ul vulcanic cuprinde platouri (Bslanda), vulcani activi 8i emiactivi
(Deninsula Btalică) şi un lanţ vulcanic neo)en (&n arpaţi, cel mai lung din
Europa)/
 reie=u piemo%ta%- piemonturile din nordul Pirineilor , cele din nordul Italiei (&n
regiunea Diemont) şi Piemontul ?etic
+. RO-NIA
Hipurile genetice de relief din ţara noastră cuprind o varietate de forme, grupate &n
"0 de categorii e disting următoarele tipuri-
 mu%<ii*)o# ; pe roci dure (şisturi cristaline, &ndeose$i)/ aceştia formează
cele mai veci, mai rigide şi mai comple3e sisteme montane- Carpaţii
Meridionali, Munţii Apueni, Munţii Rodnei /
 reie=u stru#tura ; pe i8 sau pe tructuri vulcano-edimentare /
 reie=u #utat ; &n &u'carpaţi, &n regiunile montane cu Ciş (e3 Carpaţii
Hrientali)/ u$carpaţii reprezintă, din acest punct de vedere, un tip de relief
original, foarte rar pe glo$/
 reie=u piemo%ta% ; Piemontul ?etic /
 podi>uri pe structuri monoclinalea sau uşor ondulate ; Podi8ul Do'ro)ei,
Podi8ul Moldovei/
 #âmpii ; de u'idenţ! (de co$orre), ta'ulare (orizontale) şi c+mpii
piemontane (&nalte)/
 reie= 'u#a%i# (lanţul <aş2#uti2Ii$leş2ălimani2#urgiu2Largita) care
aparţine celui mai lung lanţ vulcanic din Europa/
 reie=u a#iar ; &n Carpaţii Meridionali şi Munţii Rodnei /
 reie=u #arsti# ; &n Munţii Apueni, Munţii (anatului, Podi8ul Me;edinţi etc/
 podi> pe%epe%i(at ; Podi8ul Caimcei, dezvoltat pe roci foarte veci
(8ituri ver"i), asemănătoare sistemelor caledoniene
".B. UNI8:ŢI A6ORE ;E RELIE5

A. EUROPA
nităţile maGore ale reliefului Europei se diferenţiază după aspectul e3terior ;
altitudine, fragmentare, &nclinare, alcătuire petrogracă şi dimensiuni- suprafaţă şi
orientare
Kn cadrul Europei, pot  identicate următoarele unităţi maGore, grupate pe treptele
de relief şi su$stratul genetic al acestora astfel-
UNI8:ŢI ON8ANE, care cuprind-
7
1. U%it$<i api%e- Munţii Alpi, Apenini, Pirinei, Carpaţi, Cauca" , formate din lanţuri
montane individualizate şi masive, despărţite prin depresiuni intramontane şi
culoare
o UNŢII ALPI ; constituie cel mai important edi$ciu montan, format &n
timpul oro)ene"ei alpine, prin &ncreţire şi s2au format ca rezultat al &ntlnirii
plăcii eurasiatice cu cea africană
 reprezintă un lanţ montan lung de 4'-55 ! , format din culmi paralele
ce se desfăşoară &ncepnd de la litoralul M!rii Mediterane (&n vest, din
dreptul oraşului .isa : .ice) pnă &n (a"inul :ienei (&n est), su$ forma
unui arc avnd conve3itatea spre vest/
 se &mpart &n Alpii Hccidentali şi Alpii Hrientali/
 se caracterizează prin altitudini ridicate, cu vrfuri care depăşesc
,'555 ! ( Mont 6lanc 7 ,'/58 ! , 4onte >osa ; 868 m, 4atterorn
; 887? m)/
 sunt formaţi din roci dure (şisturi cristaline), calcare, dolomite etc/
 tipuri genetice de relief- relieful )laciar (cu circuri şi văi glaciare, iar pe
vrfuri se mai păstrează );eţari ; er de a#e din 4ont =lanc,
Aets# din Mungfrau 2 cel mai &ntins geţar al Europei), relieful cartic
(pe calcarele şi dolomitele din partea de est), relieful uvial (lunci,
terase, văi şa)/
 pasuri- &implon, &t. ?ot;ard, (ernina , etc
o UNŢII CARPAŢI ; situaţi la est de 4unţii 'lpi şi au un traeu inuo/
 se &ntind de la (a"inul :ienei pnă la :alea imo2ului, pe o lungime de
.// 2m/
 sunt mai fra)mentaţi dect 'lpii şi aproape un sfert din suprafaţa
acestora este reprezentată de depreiuni 8i culoare de vale /
 reprezintă o treaptă intermediară &ntre 'lpi şi =alcani, avnd vrfuri ce
depăşesc, rar, "500 m, altitudinea lor ma3imă ind de -'+** ! &n
v%r"ul 9erlac:ova , din Munţii atra vf. Moldoveanu J .1 m, vf.
Ne)oiu J .11 m din Munţii >!)!ra8 etc./
 se &mpart &n trei sectoare- Carpaţii de Nord-:et , Carpaţii de Mi*loc şi
Carpaţii &ud-%tici (pe teritoriul >omniei şi, foarte puţin, al er$iei)/
 sunt alcătuiţi din roci critaline, edimentare şi vulcanice/
 tipuri genetice de relief- relieful )laciar (4unţii Hatra, arpaţii
4eridionali, 4unţii >odnei etc), relieful vulcanic (<aş2ălimani2
Largita), munţii-'loc (pe rocile dure din arpaţii 4eridionali, 4unţii
>odnei şi 4unţii 'puseni), relieful cartic (&n 4unţii 'puseni, 4unţii
=anatului etc)/
 pasuri- Drislop, Hurnu >oşu, +ainici, *u9la etc
o UNŢII PIRINEI ; situaţi &n Peninula I'eric!, la graniţa dintre pania şi

Franţa/
 se găsesc &ntre ?olful (icaKa şi Marea Mediteran! /
 au o lungime de 1/ 2m/
 sunt alcătuiţi din 8ituri critaline, i8 /
8
 altitudinea ma3imă- ;',5, ! &n :f. Pico dLAneto din 4asivul 4aladeta/

 tipuri genetice de relief- relieful )laciar cu circuri şi creste glaciare
(geţari de tip pirinean fără văi glaciare), relieful tructural, relief
uvial etc
 foarte masivi/ relief foarte a$rupt, cu văi adnci şi creste greu
accesi$ile/
o UNŢII APENINI ; situaţi &n Peninula Italic!, pe direcţie .2, prelungindu2
se peste strmtoarea 4essina şi &n nordul Bnsulei icilia/
 au o lungime de peste .// 2m/
 sunt alcătuiţi din roci calcaroae, critaline şi ar)iloae/
 altitudinea ma3imă- -'<4, ! &n vf. ?ran &ao dLItalia/
 sunt fra)mentaţi şi includ vulcani activi (Etna) şi emiactivi (1ezuviu),
lacuri vulcanice şi sunt afectaţi de cutremure /
 tipuri genetice de relief- relieful vulcanic (conuri, cratere), relieful
tructural, relieful cartic etc
 &n nord sunt prezente alunec!rile de teren , iar &n sud apar veranţi
pr!p!tio8i, de$leuri şi culoare
o UNŢII CAUCA ; situaţi &ntre Marea Nea)r! şi Marea Capic!/
 se găsesc &ntre Europa şi 'sia/
 s2au format &n timpul oro)ene"ei alpine şi se caracterizează printr2o
tectonic! activ!/
 au altitudinea !a$i!ă din uropa - *'+,- ! &n :f. %l'ru/
 se &mpart &n- Cauca"ul Mare şi Cauca"ul Mic/
 sunt alcătuiţi din )ranite (roci vulcanice), calcare şi con)lomerate/
 tipuri genetice de relief - relieful )laciar (circuri şi văi glaciare), relieful
tructural, relieful cartic etc/
 pasuri- Paul Crucii ("6?0 m) ; pas la mare &nălţime
". nităţi de munţi (şi podişuri mai &nalte), dezvoltaţi pe structuri #aedo%ie%e ('lpii
candinaviei) şi er#i%i#e (4asivul >enan, 4unţii udeţi, 4unţii ral etc)-
o ALPII SCAN;INA3IEI sau 4unţii candinaviei ; situaţi &n Peninula
&candinav!/
 constituie un lanţ montan caledonic şi au fost afectaţi de mişcările de
ridicare din timpul orogenezei alpine/
 au altitudini mi*locii , ce trec de "000 m ("870 m &n 1f #aldopiggen)/
 tipuri genetice de relief- relieful )laciar (circuri şi văi glaciare), relieful
tructural etc
 se remarcă ţărmurile cu =orduri şi platourile #nalte3 modelate intens
de geţarii cuaternari/
 UNŢII URAL ; situaţi &n estul Europei/
 formează o mare parte din limita naturală dintre Europa şi 'sia/
 au o lungime de pete ./// 2m, orientaţi .2/
 s2au format &n oro)ene"a ;ercinic! /
 altitudinea ma3imă- 4'/<, ! &n vf. Narodnaia/
9
 &n . se &ntlnesc );eţari de circ, iar &n  se distinge o fra)mentare

puternic!/
 puternic erodaţi, cu aspect de dealuri/
 sunt $ogaţi &n reure minerale - minereuri de er, neferoase, căr$uni
etc
UNI8:ŢI ;E PO;I9URI
! De stru#turi 'e#i- Podi8ul Doneţ2, Podi8ul Central Ru, Podi8ul Caimcei/
" De stru#turi er#i%i#e - Podi8ul (oemiei, Maivul Do'ro)ei de Nord /
6 De stru#turi mai %oi- Piemontul 3Podi8ul6 ?etic 
UNI8:ŢI ;E C-PIE
! Câmpii Fu'io*a#iare- C+mpia Nord-%uropean!/
o C-PIA NOR;*EUROPEAN: (sau N4DB' #E>4'.<2D<+<.O)-
 reprezintă un sector al unei vaste arii de u'idenţ! 3co'or+re6 , ce
se continuă su$ apele 4ării .ordului şi ale 4ării =altice/
 este intens modelată de geţarii cuaternari, cu numeroase morene /
 este o cmpie lar) v!lurit!, acoperită cu loe &n cea mai mare
parte/
 este fra)mentat! de numeroase ruri care se varsă &n 4area
.ordului prin etuare, &n timp ce la vărsarea &n 4area =altică
formează la)une
" Câmpii Fu'io*a#ustre - C+mpia Rom+n!, C+mpia Panonic! şi C+mpia Padului/
acestea s2au format prin umplerea succesivă a unor $azine maritime,
semi&ncise (=azinul Danonic) sau cu o anumită descidere (&n locul mpiei
>omne şi al mpiei Dadului)/
o C-PIA PANONIC: ; situată &n Europa entrală/
 prezintă un fundament faliat şi căzut &n trepte/
 este dominată de maive critaline şi munţi inulari/
 altitudinile sunt cuprinse, &n general, &ntre !00 m şi 600 m
o C-PIA PA;ULUI ; situată pe teritoriul Btaliei/
 este un vec;i )olf al M!rii Adriatice , colmatat cu sedimente cărate
de rurile din 'lpi/
 &n general, are altitudini mai mici de // m, doar la contactul cu
munţii &nălţimile ind mai mari/
 prezintă un litoral dominat de la)une 3:eneia6 şi de Delta Padului
6 Câmpii pe stru#tur$ de podi> - C+mpia %uropei de %t, C+mpia >inlandei/
acestea nu sunt propriu2zis cmpii, ci adevărate podişuri, pe structuri foarte
veci/
o C-PIA EUROPEI ;E ES8 ; situată &n estul Europei/
 are o suprafaţă de  milioane 2m , cea mai mare din Europa/

 ocupă aproape &ntreaga Gumătate estică a continentului european/

 apare ca o aociere de c+mpii *oae, colinare 8i podi8uri vec;i , de
&nălţimi reduse (Dodişul 1olgăi)/
 fundamentul face parte din primu %u#eu #o%ti%e%ta /
10
 a fost modelată de calota )laciar! cuaternară/

 o caracteristică a acestei cmpii este dispunerea generală .2 a
principalelor sisteme Cuviale- Deciora, 1olga etc
8 Câmpii Fu'io*itorae- C+mpia M!rii Ne)re, C+mpia Precapic! 3C+mpia M!rii
Capice6/ provin din alternanţa acumulării Cuviale continentale şi su$merse şi
din evoluţia liniei ţărmului
+. RO-NIA
nităţile maGore de relief ale >omniei se pot grupa &n trei trepte-
• U%it$i podi>uri- u$carpaţii, Dodişul 4oldovei, Dodişul
4eedinţi, Diemontul #etic, *ealurile de 1est şi Dodişul *o$rogei/
• U%it$omnă, *elta *unării şi cmpia
lagunară >azim2inoie
;i'i(iu%i ae u%it$<ior maGore de reie=
1. CARPAŢII
a. Carpa<ii Orie%tai
 arpaţii 4aramureşului şi =ucovinei (sau #rupa .ordică)/
 arpaţii 4oldo2Hransilvani (sau #rupa entrală)/
 arpaţii ur$urii (sau #rupa udică)
$ Carpa<ii eridio%ai-
 #rupa =ucegi/
 #rupa Făgăraş/
 #rupa Darng/
 #rupa >etezat2#odeanu
c Carpa<ii O##ide%tai-
 4unţii =anatului/
 4unţii 'puseni
". ;EPRESIUNEA COLINAR: A 8RANSIL3ANIEI -
a Dodişul omeşan/
$ mpia Hransilvaniei/
c Dodişul Hrnavelor-
 Dodişul Lrti$aciului/
 Dodişul ecaşelor
d u$carpaţii Hransilvaniei/
e *epresiunea Făgăraşului/
f *epresiunea i$iului/
g uloarul 'l$a Bulia2Hurda etc
B. SU+CARPAŢII-
a u$carpaţii 4oldovei/
$ u$carpaţii ur$urii/
c u$carpaţii #etici
4. PO;I9UL OL;O3EI-
11
a Dodişul ucevei/
$ mpia 4oldovei (sau mpia MiGiei)/
c Dodişul =rladului
. PO;I9UL ;O+ROEI-
a 4asivul *o$rogei de .ord/
$ Dodişul asimcei (sau Dodişul *o$rogei entrale)/
c Dodişul *o$rogei de ud
2. PIEON8UL E8IC (sau D<*BP+ #EHB)-
a Diemontul (sau Dlatforma) ndeşti/
$ #ruiurile 'rgeşului (sau Dlatforma 'rgeşului)/
c Diemontul (Dlatforma) otmeana/
d Diemontul (Dlatforma) <lteţului/
e Diemontul (Dlatforma) Miului/
f Diemontul (Dlatforma) treaiei
H. ;EALURILE ;E 3ES8-
a *ealurile ilvaniei/
$ *ealurile +ipovei/
c *ealurile =uziaşului etc
@. C-PIA ;E 3ES8 -
a mpii Goase (sau de su$sidenţă : co$orre)-
 mpia omeşului/
 mpia rişurilor/
 mpia Himişului etc
$ mpii orizontale (sau ta$ulare)-
 mpia arei/
 mpia 'radului/
 mpia Mim$oliei etc
c mpii &nalte (piemontane)-
 mpia +ugoGului/
 mpia 1ingăi/
 mpia =rzavei etc
. C-PIA RO-N:-
a mpia <lteniei (sau ectorul vestic al mpiei >omne)-
 mpia >omanaţilor/
 mpia =ăileştilor/
 mpia =laniţei
$ ectorul central al mpiei >omne/
 mpia Diteştilor/
 mpia 1lăsiei/
 mpia Hrgoviştei etc
c ectorul estic al mpiei >omne-
 mpia =ărăganului/
 mpia iretului Bnferior etc
10. PO;IJUL EKE;INI
11. ;EL8A ;UN:RII
12
".4. CLIA 7 5AC8ORII ENE8ICI, ELEEN8ELE CLIA8ICE 9I REIONAREA

CLIA8IC:
A. EUROPA 7 5AC8ORII ENE8ICI

Drincipalii factori care determină caracteristicile climei Europei sunt-
 radia<ia soar$ , care determină caracterul temperat al climei/ valoarea
radiaţiei solare glo$ale scade de la sud (!602!80 9cal:cm ":an) spre nord (?02
!00 9cal : cm" : an)/
 po(i<ia eoraD#$ &n emisfera nordică &ntre 65 şi ?" lat . (insula reta
0 0
&n , insulele Franz Mosef &n nord)/ această aşezare geogracă imprimă climei
un caracter temperat, doar &n partea nordică se &ntlneşte o climă rece/
 Cure%tu Ata%ti#uui de Nord (sau urentul #olfului), care &ncălzeşte
clima vestului Europei/
 aspe#tu >i atitudi%ea reie=uui (prin prezenţa lanţului alpino2carpatic şi
prin zonalitatea verticală ; eta*are climatic!)/ dispunerea de2a lungul
paralelelor a unor lanţuri muntoase (Dirinei, 'lpi, arpaţi) &ngreunează
avansarea aerului rece polar spre sud şi a celui tropical spre nord/
 e3istenţa unei mase #o%ti%e%tae de &ntindere mai mare &n est, care
determină continentalimul temperaturii şi precipitaţiilor/
 #ir#ua<ia e%era$ a aeruui / predomină circulaţia vetic! care determină
moderarea temperaturii aerului şi cantităţi mari de precipitaţii &n vestul
continentului, care scad treptat spre partea centrală şi estică
 #e%trii )ari#i pri%#ipai -
o a%ti#i#o%i (centre de presiune ma3imă)- anticiclonul A"orelor,
anticiclonul et-european (sau central2asiatic), anticiclonul candinav
etc
o #i#o%i (centre de presiune minimă)- ciclonul ilande", ciclonii
mediteraneeni, ciclonul ara', ciclonul i'erian etc
 =a#torii a%tropi#i- activităţile industriale, miGloacele de transport etc/
contri$uie la modicarea elementelor meteorologice, la modicarea
directă:indirectă a compoziţiei aerului
+. ELEEN8ELE CLIEI
4' Regi!ul ter!ic
Europa se desfăşoară pe circa 8 0 latitudine, cu diferenţe de temperatură de la . la

a. 8emperatura medie a%ua$-
 1*1@ C &n sudul continentului- udul Peninulei I'erice, *um!tatea udic! a
0
Italiei, *um!tatea udic! a ?reciei, Malta etc

 10*1 C- Peninula Crimeea, udul, ud-vetul 8i ud-etul Rom+niei,
0
Peninula (alcanic!, %uropa Central!, >ranţa, Peninula I'eric! (Gumătatea

nordică) etc
13
 *100C nordul M!rii Capice, nordul M!rii Ne)re, Rom+nia, Ucraina, C+mpia
Nord-%uropean!, Ar;ipela)ul (ritanic, udul Peninulei &candinave etc
 0* C centrul C+mpiei %t-%uropene, >inlanda, partea central! a Peninulei
0
&candinave, Ilanda etc

 * 7 0 C- nordul Ruiei, Peninula Gola, etremitatea nordic! a &candinaviei/
0
 * C- etremitatea nord-etic! a %uropei

0
). 8emperatura medie a u%ii ia%uarie scade pe direcţia 12.E, de la valori de

peste 100C &n sudul continentului (reta, =aleare, icilia, 1 Deninsulei B$erice),
pnă la 7 "00C &n insulele Franz Mosef din <ceanul 'rctic
#. 8emperatura medie a u%ii iuie scade treptat de la sud spre nord, de la
"0C &n sudul continentului (Deninsula B$erică, #recia) la su) 10C &n nordul
continentului (Deninsula candinavă, Bslanda, Deninsula Qola, nordul >usiei etc
-' Regi!ul precipitaţiilor at!os"erice
+a nivelul Europei predomină valorile medii cuprinse &ntre 00 >i 1.000 mmMa% 
antităţi de precipitaţii &ntre B00 >i 00 mmMa% cad &n nordul Deninsulei
candinavice, la nord de 4area aspică şi de 4area .eagră
Drecipitaţii cuprinse &ntre 1000 >i 1."00 mmMa% cad pe versanţii cu e3punere spre
<ceanul 'tlantic şi 4area 'driatică şi pe cele mai &nalte culmi ale munţilor
;' Regi!ul eolian
Kntre 80 şi 00 latitudine, predomină v+nturile de vet 

Criv!ţul ete un vnt de est şi .2E, un vnt rece iarna şi cald şi uscat &n timpul
verii
Autrul este un vnt uscat, ce suCă mai ales vara, ce $ate dinspre sudul Europei
(ora este un vnt rece şi $ate spre 4area 'driatică
Mitralul este un vnt rece şi suCă dinspre 4asivul entral Francez spre 4area
4editerană, provocnd ciar furtuni pe mare
>oe;nul este un vnt cald şi uscat şi $ate &n 'lpii Elveţiei, arpaţi, 1alea >inului
etc
(ri"ele marine pătrund &n interiorul uscatului pe distanţe de ma3im 60280 9m
(ri"ele montane specice zonelor montane
C. RO-NIA 7 5AC8ORII ENE8ICI
V>1 21NT>A ?9O9RA@1A ROMN11B
;. ELEEN8ELE CLIEI
V>1 21NT>A ?9O9RA@1A ROMN11B 
E. REIONAREA CLIA8IC:
EUROPA
14
Kn Europa pot  identicate mai multe tipuri de cli!ă, cum ar -

!) Cimatu meditera%ea% su)tropi#a/ -
 răspndire- %uropa &udic!, &n Gurul 4ării 4editerane/
 este generat de apropierea de 4area 4editerană şi de $arierele montane
nordice cu orientare generală vest2est care &mpiedică inCuenţele oceanice
din vest şi cele continentale dinspre est/
 cu veri calde şi secetoase şi ierni $lnde şi ploioase/
 caracterizat prin-
 temperaturi medii anuale &ntre 14 7 1@ C/
0 0
 precipitaţii medii anuale de 200*00 mm /

 număr mai mare de "ile Enorite dect &n restul continentului/
 $at Mitralul pe valea >onului, (ora &n *almaţia, &irocco &n sudul
paniei, Btaliei şi iciliei ($ate vara dinspre nordul 'fricii, vnt er$inte)/
") Cimatu temperat*o#ea%i#-
 răspndire- ţ!rmul vetic al %uropei , &ntre 80 şi 70 lat ., din Dortugalia
0 0
pnă &n .orvegia/

 nuanţările climatice sunt generate de prezenţa Curentului ?olfului şi de
desfăşurarea lanţurilor montane (temperaturile scad de la sud la nord)/
 cu veri răcoroase şi ierni $lnde (amplitudinea termică anuală este
redusă)/
 temperaturi medii anuale &ntre @ C şi 12 C/
0 0
 precipitaţiile medii anuale variază &ntre 1.000 şi ".000 mm şi ciar

peste "000 mm local/ &n regiunile montane cu e3punere spre masele
de aer oceanice pot aGunge la 6000 mm:an (versanţii vestici ai 4
Dirinei)/ ninsorile sunt rare/
 domină 'â%turie de 'est , umede/
6) Cimatu temperat*#o%ti%e%ta est*europea%/-
 răspndire- &ntre 80 şi 0 lat ., &n interiorul continentului/
0 0
 cu amplitudini termice mari, datorate depărtării de <ceanul 'tlantic şi

4area 4editerană, amplei dezvoltări a masei continentale etc/
 cu veri foarte calde şi ierni geroase (continentalism climatic)/
 temperaturi medii ale iernii &ntre 0  &n sud şi 2!5  &n nord/
0 0
temperaturi medii ale verii &ntre "!02""0 &n sud şi !02!?0 &n nord/
 precipitaţii reduse, care scad de la vest la est ( @00 mmMa% &n vest ;
00 mmMa% &n est)/
 scade inCuenţa maselor de aer vestice, predominnd 'â%turie de est
(datorită amplei dezvoltări a maselor continentale)/
8) Cimatu de tra%(i<ie (al Europei entrale)-
 răspndire- din estul Franţei şi pnă &n >omnia/
 &i sunt specice slă$irea treptată a circulaţiei maselor vestice şi &m$inarea
cu mase de aer polar, mase de aer tropical/
5) Cimatu su)poar-
15
răspndire- nordul Ilandei, &candinaviei, Ruiei/

 cu veri scurte şi ierni lungi (circa @ luni, cu zile scurte şi nopţi lungi)/
 temperaturi medii anuale &ntre 0 C şi 7 4 C/
0 0
 precipitaţii reduse, circa "00 mmMa% /

 $at 'â%turie de %ord , reci, uscate/
) Cimatu masi'eor mo%ta%e-
 răspndire- 'lpi, Dirinei, aucaz, 'lpii candinaviei, arpaţi/
 apare etaGarea climatică/
 precipitaţiile cresc, &n general, cu altitudinea/
 temperaturile scad cu altitudinea
".. KI;RORA5IA EUROPEI 7 ASPEC8E ENERALE

a. APELE CUR:8OARE
 reţea idrogracă $ogată, neuniform repartizată/
 alimentare din precipitaţii (pluvială), ape su$terane, geţari (glaciară), topirea
zăpezilor (nivală)/
 caracter e3oreic şi endoreic (pentru apele care se varsă &n 4area aspică)/
 repartiţia, dimensiunile şi regimul idrologic sunt inCuenţate de relief şi climă
(regimul idrologic : regimul de scurgere R variaţiile de de$it:nivel ale apelor rului &n
cursul unui an)/
Pri%#ipaee Fu'ii ae Europei -
 1<+#' ; cel mai lun) uviu al %uropei (656! 9m) şi cu cel mai mare 'a"in
;idro)ra$c al %uropei (!,6 mil 9m")/
o izvorăşte din Podi8ul :aldai şi se varsă &n Marea Capic!/
o la vărsare formează cea mai mare deltă a Europei (*elta 1olgăi)
 *.O>E' ; al doilea Cuviu ca lungime ("?0 9m), de$it şi $azin idrograc/
o izvorăşte din M-ţii P!durea Nea)r! (#ermania) şi se varsă printr2o deltă &n
Marea Nea)r!/
o cursul *unării se &mparte &n trei sectoare- curul uperior (sectorul alpin)
cu o lungime de !00 9m, &ntre izvoare şi =ratislava, aici primind aCuenţi
dinspre 42ţii 'lpi (e3 Bnnul ; cel mai important)/ curul mi*lociu (sectorul
panonic) cu o lungime de 7"5 9m, &ntre =ratislava şi =aziaş, aici *unărea
colectnd cei mai importanţi aCuenţi ai săi (*rava, ava, 4orava, Hisa)/
curul inferior (sectorul pontic) cu o lungime de !075 9m &ntre =aziaş şi
vărsare, cu patru su$sectoare (cursul romnesc)/
o stră$ate !0 state şi 8 capitale (1iena, =ratislava, =udapesta şi =elgrad)/
o canale- Dun!re-Main-Rin (realizează legătura dintre 4area .eagră şi
4area .ordului, &ntre porturile onstanţa şi >otterdam)/ Dun!re J Marea
Nea)r! (scurtează distanţa Cuvială)/
o porturi- Re)en'ur), :iena, (el)rad, Dro'eta-urnu &everin, Rue, (r!ila ,
?alaţi, ulcea, &ulina etc
 >'+ ; este al treilea Cuviu ca lungime al Europei ("8"? 9m)/
16
o izvorăşte din M-ţii Ural şi se varsă &n Marea Capic!/

o se aCă la limita dintre Europa şi 'sia
 .BD> ; izvorăşte din Podi8ul Ruiei Centrale şi se varsă &n Marea Nea)r!/
o Hraversează capitala crainei (Qiev)
 'lte ruri şi Cuvii europene-
o *<., DEB<>', .BH>, >LB., E+=', 1BH+' (trece prin 1arşovia),
+<'>' : +E, ><. (trece prin +Son), *1B.' *E .<>*, *1B.' *E 1EH,
E=>, HEM<:H'M< (trece prin +isa$ona), *E><:*<><, <*>':<*E>,
E.' (trece prin Daris), H'4B' (trece prin +ondra), D'*, HB=> (trece
prin >oma) etc
*upă regimul idrologic se deose$esc ruri cu regi! co!ple$ şi ruri cu regi!
si!plu (re)im comple R &n cursul anului prezintă mai multe creşteri de de$ite şi
scăderi/ specic pentru Cuviile lungi, cu de$ite $ogate, care stră$at unităţi de relief
diferite sau diferite tipuri de climă/ re)im implu R o singură creştere de de$it şi o
singură scădere &n cursul unui an)
>uri cu regim de scurgere comple3- R;inul, Ronul, Dun!rea
>uri cu regim de scurgere simplu-
 tipul %ordi#- pentru Cuviile care se varsă &n Hceanul Arctic / scurgerea este mai
redusă iarna cnd se produce &ngeţul, dar &n general au de$ite $ogate pe tot
parcursul anului- DEB<>', *1B.' *E .<>*, .E1'/
 tipul 'esti# M ata%ti# - pentru Cuviile care se varsă &n Hceanul Atlantic / regim
realtiv uniform, cu scurgere $ogată tot timpul anului, ma3ima iarna- E.',
+<'>' : +E, H'4B', 4EE/
 tipul esti#- pentru Cuviile care se varsă &n Marea Capic!/ cu de$ite oscilante,
foarte mici vara (datorită climatului continental e3cesiv) şi iarna datorită
&ngeţului persistent, mai $ogate primăvara- 1<+#', *<., .BD>/
 tipul #e%tra- pentru Cuviile care se varsă &n Marea (altic! sau Marea Nea)r!/
cu de$ite mari primăvara, cnd topirea zăpezilor coincide cu ploile de
primăvară- 1BH+', E+=', <*>':<*E>/
 tipul sudi# M meditera%ea% - pentru Cuviile care se varsă &n 4area 4editerană/
cuprinde ruri scurte, cu de$ite mari iarna şi primăvara şi foarte scăzute vara,
cnd pot să sece- HB=>, E=>, 4'>BI':'AB<, D'*, ><.
Fluviile se varsă prin-
 delte- Dun!rea, :ol)a, Padul, :itula, Ronul, R;inul/
 estuare- amia, &ena, %l'a/
 limane şi lagune (&n .1 4ării .egre)- Nitrul
Pri%#ipaee Fu'ii pe )a(i%e maritime

+a(i%u maritim M o#ea%u Pri%#ipaee Fu'ii
#oe#tor
4'>E' ='+HBO 1istula, <dra:<der
4'>E' .<>*+B El$a, >in, Hamisa, 4euse, Tesser
4'>E' 4N.EBB ena
17
<E'.+ 'H+'.HB +oara:+oire, #aronne, *uero:*ouro, HeGo:HaGo,

annon (Brlanda), #uadalUuivir
4'>E' 4E*BHE>'.O E$ru, >on, Hi$ru, Dad, 4ariţa:'3ios
(=ulgaria:#recia)
4'>E' .E'#>O *unărea, .istru, =ugul de ud, .ipru, *on (4
'zov)
4'>E' 'DBO 1olga, ral
). LACURILE
 numeroase şi repartizate neuniform/ cele mai numeroase &n Finlanda, numită şi Iara
celor o mie de lacuri (maGoritatea glaciare)/
 diferite ca geneză (originea cuvetei lacustre)/
Drincipalele categorii de lacuri sunt-
4) Dacuri naturale-
 a#uri a#iare
o formate &n regiunile acoperite de calota cuaternară- O. Oado)a, O. Hne)a
(am$ele sunt &n >usia şi sunt cele mai &ntinse din Europa), O. Ma"uriene
(Dolonia), O. :anern, O. :attern, O. Malaren (toate &n uedia), O. &aimaa
(Finlanda)/
o formate &n regiunile muntoase cu glaciaţiune alpină- O. ?eneva  Oeman,
O. 9ric; (toate &n Elveţia), O. (oden  Contanţa (la graniţa dintre
#ermania, Elveţia şi 'ustria), O. ?arda, O. Como (cel mai adnc lac
european, 8!0 m), O. Ma))iore (toate trei &n 'lpii Btalieni), O. (ucura, O.
9!noa)a, O. (+lea, O. ?+lcecu, O. Oala, O. (u;!iecu (>omnia) etc/
 a#uri de )araG %atura O. Ro8u (>omnia)/
 te#to%i#e Marea Capic! (lac relict, un rest din 4area armatică/ lacul cu cea
mai mare suprafaţă R 67!000 9m", cu nivelul apei su$ cel al <ceanului
Dlanetar, la 2"? m), O. (alaton (ngaria), O. H;rid, O. Prepa (am$ele &n
4acedonia, la graniţa cu 'l$ania)/
 'u#a%i#e &n 4asivul entral Francez ( O. Nemi), &n 4asivul Pistos >enan, &n
arpaţii >omneşti (O. &f. Ana), &n Deninsula Btalică ( O. Al'ano, O. (olena), &n
Bslanda etc
 #arsti#e &n 4unţii 'lpi, 4unţii *inarici, arpaţii <ccidentali/
 au%e >i ima%e &n .1 4ării .egre (limanele Nitrului, a8aul, ec;ir);iol,
Man)alia, Compleul la)unar Ra"im-&inoie ), la 4area .ordului, 4area =altică
(laguna :itula), sudul Franţei/
-) Dacuri antropiceE
 idroe%ereti#e de )araG artiD#ia/ ; pe maGoritatea Cuviilor importante- O.
Porţile de >ier , Htrovul Mare (pe *unăre), O. RE'in2, O. :ol)o)rad, O. &amara (pe
1olga), Qimlean2 (pe *on) etc
). KEŢARI 9I +ANCKI:
18
 sunt prezente mai ales &n regiunile situate &n partea de nord a continentului, &n
<ceanul 'rctic şi insulele acestuia/
 geţari continentali (de calotă)- &n Ilanda, I-le &val'ard, I-le Novaia 9emlea, >ran"
Boef, Ban MaKen/
 geţari montani- &n Alpi, Pirinei, Alpii &candinaviei, M-ţii Cauca", M-ţii Ural/
 g:eţarul Aletsc:, aCat &n 'lpii Elveţiei este cel mai mare geţar de vale de pe
continent/
 $anciza este frecventă &n mările <ceanului 'rctic, &ndeose$i &n Marea Al'!
".2. N3ELI9UL +IOPE;OEORA5IC AL EUROPEI

 zonele $iopedogeograce se succed de la 1 spre .E, su$ forma unor fşii
latitudinale paralele/
 vegetaţiei &i sunt asociate animale caracteristice şi un &nveliş de soluri specic,
formnd &mpreună suportul )iopedoeoraD# al mediului natural/
o%ee )iopedo#imati#e
Hipul de Vona
climă $iogeo21egetaţi Fauna olurile +ocalizare <$servaţii
gracă a
mu8c;i, renul, insulele
lic;eni, vulpea arctice, . o regiune
metea- polar!, candinavi rece şi
c!n pitic, lemin)ul, oluri ei şi umedă cu
Dolar şi 8u%dra alcia iar &n ne)re de mpiei vegetaţie
su$pola pitic!, mediul tundr! Est2 sărăcăcio
r vegetaţi acvatic Europene, asă
e foca, &ntre apul
ier$oasă mora .ord şi 42
adaptată ţii ral,
la frig Bslanda
Hempe2 P$duri molid, elanul, . Europei, cea mai
rat e de $rad, lupul, podool din mare
oceanic #o%i=er pin, zadă ermelina, uri candinavi unitate
şi e : larice rsul, (podzoluri a pnă &n forestieră
contine taia/ vulpea ) 4unţii ral din
n2tal roşie tur'!rii Europa/
rece
Hempe2 fşie spre
rat P$duri conifere specii podool continuă e3tremita
oceanic e de şi foioase caracteristi uri &ntre 50 şi tea estică
0
şi ameste ce cam'iol 550 lat . se reduc

contine # uri &n
n2tal suprafaţă
fag, Gderul, desfăşurar vegetaţia
Hempe2 steGar, cer$ul, e ma3imă naturală a
19
rat P$duri tei, căprioara, ar)iluvio &n vestul şi fost

oceanic de frasin, mistreţul, -luri centrul &nlocuită
=oioase ulm, pisica cam'iol Europei de culturi
arţar, săl$atică, uri agricole
carpen ciocănitoar
ea
vegetaţi
e specică &n
ier$oasă mpia apare ca
3erolă Europei de o fşie
şi plcuri Est, &ngustă
de rozătoare, molioluri mpia &ntre
Si'ost pădure lupul, (cernozio2 >omnă, stepă şi
epa cu steGar, vulpea, muri, Dodişul pădurile
tei, mistreţul soluri 4oldovei, de
frasin, $ălane) Dodişul foioase, &n
arţar, *o$rogei zonele cu
carpen, umiditate
Hemper ar$uşti mai
at (porum2 ridicată
contine $ar
n2tal măceş)
specică datorită
rozătoare- Europei de solurilor
ier$uri pop+nd!ul, Est- &n . fertile,
mărunte 8oarecele molioluri 4ării .egre vegetaţia
3erole, de tep!, (cernozio2 şi al 4 naturală a
Stepa gramine ;+rcio)ul, muri, aspice/ şi fost
e- colilia, iepurele soluri pe suprafe2 &nlocuită
p!iu8ul, etc $ălane) ţe reduse de culturi
ne)ar!/ păsări- &n mpia agricole
pelinul pot+rnic;e >omnă, (cereale,
a, dropia, Deninsula plante
prepeliţa B$erică tenice)
Hemper 3eeta< Pamoolu
at ie plante ri zona 4ării
contine &eromo rare antilopa &oluri aspice
n2tal r*=$ de 3erole ai)a 'rune 8i
e3cesiv semide* cenu8ii J
>erturi 'rune 3de
emide8er
t6
tuşuri
cu
ar$uşti- şacalul,
maUuis, $roasca
garriga ţestoasă,
20
(sudul scorpionul,
Franţei), magotul &n terra litoralul spaţiu
frigana #i$raltar (o roa, 4ării puternic
4editer o%a (#recia), specie de oluri 4editerane modicat
a2nean medite steGar maimuţă), maronii, (peninsulel antropic
ra* verde, vipera cu oluri e din sudul
%ea%$ steGar de corn, ro8cate Europei)
plută, muConul
laur,
măslini,
citrice,
palmier
pitic,
mirt,
smocin
1egetaţi
e capra 'lpi, prezintă
o%a etaGată, neagră, podool Dirinei, etaGarea
4ontan mo%ta cu ursul $run, uri aucaz, pe
%$ aspecte marmota (podzoluri arpaţi, verticală
mu%<ii alpine la alpină ) =alcani a climei,
%a<i/ cele mai vegetaţiei
mari şi solurilor
altitudini
".H. RESURSELE NA8URALE

1. Resursee mediuui eoraD# resursee de supra=a<$/
a resursele de sol - solurile fertile reprezintă ":6 din suprafaţa Europei şi sunt
situate &n zonele de cmpie/
$ pă&unile naturale- &n zonele montane din Deninsula candinavia,
'ripelagul =ritanic/
c pădurile- ocupă !:6 din suprafaţa Europei/ mai e3tinse &n Europa .ordică
(unde se &ntinde taigaua), zona montană alpină şi masivele ercinice/
d resursele de apă - au o distri$uţie neuniformă, dar cu potenţial ridicat/ cele
mai mari rezerve de apă sunt &n nordul >usiei, candinavia/ amenaGările
idroenergetice şi pentru amelioraţii caracterizează principalele ruri
europene (1olga, *unăre, *on, >in)/
e resursele piscicole- sunt larg e3ploatate &n statele situate spre <ceanul
'tlantic (Bslanda, .orvegia, Brlanda)/ acestea caracterizează şi anumite mări
interioare, Cuvii şi lacuri
". Resursee s#oar<ei terestre resursee de su)so/
a. Resursee de #$r)u%i
C$r)u%i superiori * uilă rezervele s2au diminuat sensi$il/
e3ploatări e3istă &n $azinele- Doneţ2 3Don'a6, &ile"ia, Ru;r,
ale, (a"inul Petro8ani etc/
21
C$r)u%i i%=eriori 7 lignit, căr$une $run- (a"inul Motru-Rovinari

(>omnia), (a"inul Peciora (>usia)/
$ Resursee de petro - se remarcă trei areale 2 Marea Nordului, "ona :ol)a-
Ural, C+mpia Precapic!/ la acestea se adaugă- mpia >omnă, 4area
.eagră etc/
c Resursee de a(e %aturae >usia, 4area .ordului (<landa, >egatul nit
şi .orvegia), *epresiunea olinară a Hransilvaniei/
d i%ereurie de Der ; sunt e3ploatate &n cantităţi mai reduse- Ucraina
(Qrivoi2>og, Qurs9), Ruia (4unţii ral), &uedia (#alivare), etc/
e i%ereuri %e=eroase-
+au&ita- Ruia, Un)aria, >ranţa (+es =au3, de unde se trage şi
numele minereului), Rom+nia (4unţii Dădurea raiului), etc
Auru, ari%tu, mi%ereuri #ompe&e etc
f $#$mi%tee de potasiu >i su= ; sunt semnicative la nivel mondial
(Btalia, pania, Dolonia)/
g $#$mi%te de sare- >omnia, 'ustria, Dolonia, #ermania, pania etc
 Ro#ie de #o%stru#<ie-
armur$ Btalia, #recia, >omnia
ra%it- >omnia, 4unţii 'lpi, etc
i I('oare mi%erae #ar)oa(oase - 4unţii arpaţi, 4unţii 'lpi, etc
3.ELEMENTEDEGEOGRAFI
EUMANĂALEEUROPEIŞIALEROMÂNI
EI
CARAC8ERIS8ICI ENERALE
:%9I PA?.  DIN MANUAOUO D% OA %DIURA SCHRINT
B.1. KAR8A POLI8IC: A EUROPEI
Karta poiti#$ a Europei prezintă toate unităţile teritorial2politice (state şi
teritorii dependente) indiferent de poziţia geogracă, mărimea teritorială şi demogracă,
regim politic
 &n prezent, Europa are 42 de state / dintre acestea, două se aCă situate att &n
Europa, ct şi &n 'sia J Ruia (Federaţia >usă) şi urcia/
 e3istă state de dimensiuni mici ( Andorra, &an Marino, :atican, Malta, Monaco,
Ouem'ur) şi Oiec;tentein), dar care sunt considerate entităţi teritoriale care au
caracteristici statale/
 Repulica 2an Marino are cea mai vece organizare statală de tip repu$lican (din
sec al ABBB2lea), cu mult &naintea Btaliei sau a altor state/
 are un caracter itoric , &nregistrnd modicări su$stanţiale &n timp, mai ales &n sec
AA, &n perioada !@?@2!@@6-
o desinţarea > şi apariţia a !5 state independente succesoare, dintre care
7 &n Europa (>ederaţia Ru!Ruia, Ucraina, (elaru, Repu'lica Moldova,
%tonia, Oetonia, Oituania)/ la acestea se adaugă 6 state caucaziene ('rmenia,
#eorgia şi 'zer$aidGan) şi 5 state central2asiatice/
22
o dezmem$rarea Bugoslaviei şi apariţia celor 5, respectiv  (&n "00) state

succesoare (lovenia, roaţia, =osnia şi Lerţegovina, 4acedonia, er$ia,
4untenegru)/
o divizarea eoslovaciei, pe cale paşnică, &n !@@6- eia şi lovacia/
o unicarea #ermaniei (unirea >F #ermania cu >* #ermană), &n !@@0/
 &n prezent, pe arta politică a Europei e3istă şi 2 teritorii depe%de%te-
o >eroe, aripelag din <c 'tlantic ; dependent de *anemarca/
o Man, insulă din 4area Brlandei ; dependent de >egatul nit/
o Normande, insule din 4area 4necii ; dependent de >egatul nit/
o &val'ard, insule din <c 'rctic ; dependent de .orvegia/
o ?i'raltar , stncă din sudul Den B$erice ; dependent de >egatul nit/
o Ban MaKen, insulă din <c 'rctic ; dependent de .orvegia/
 anumite ţări europene au, &n prezent, teritorii e$traeuropene care sunt
dependente de acestea, cum este cazul >ranţei, Hlandei, Re)atului Unit, Danemarcei/
 &n ultimii ani se o$servă o anumită tendinţă de a include printre ţările europene şi
ţările din zona Caucazului ( A"er'aid*an, ?eor)ia, Armenia)/
 Cipru, care este un stat asiatic ca poziţie, poate  considerat un stat european
($azat pe relaţiile cu #recia şi apartenenţa la niunea Europeană)/
 după supra=a<$, >ederaţia Ru! are cea mai mare &ntindere (peste 8 mil 9m ",
partea europeană), iar :atican are cea cea mai mică &ntindere (0,88 9m")/
 după m$rimea demoraD#$ (nr de locuitori), Federaţia >usă are cea mai mare
populaţie (peste !08 mil loc ; partea europeană), iar 1atican are cea mai mică
populaţie (circa !000 loc)/
 ca formă de stat, cele mai multe ţări europene sunt repu)i#i, avnd ca şef de stat
un preşedinte, dar e3istă şi 10 mo%arii , avnd ca şef de stat e un rege (=elgia,
*anemarca, .orvegia, <landa, pania, uedia şi >egatul nit), e un prinţ (4onaco,
+iectenstein) ori un duce (+u3em$urg)/
 &n Europa se găseşte statul cu cea mai ridicat! valoare a denit!ţii populaţiei de pe
#lo$- Monaco (peste !000 loc:9m")/
Româ%ia 7 stat a Europei
 teritoriul ţării noastre a aGuns &n forma actuală după anumite evoluţii/ graniţele
actuale au fost 3ate după al *oilea >ăz$oi 4ondial/
 >omnia are ca nucleu iniţial de formare a statului modern regiunea istorico2
geogracă numită u%te%ia/
 este locuită de o populaţie care formează ro!anitatea orientală /
 prin situarea sa &ntr2un spaţiu care reprezintă (prin arpaţi şi *unăre) o prelungire a
Europei entrale, >omnia poate  considerată un stat central.european /
 &n prezent, >omnia este organizată &n  de *udeţe şi municipiul (ucure8ti (cu rang
de Gudeţ)/
 ca formă de stat, Rom+nia ete o repu'lic!, avnd ca şef de stat un preşedinte/
 este un stat de !ări!e !iFlocie , att ca suprafaţă ("6?6@! 9m", locul ABB &n
Europa), ct şi ca număr de locuitori ("!,7 mil loc, locul BA &n Europa)/
 face parte din NA8O &ncepnd cu anul "008, iar din "007 face parte şi din U.E
23
Prof. dr.
dr. Ionel-Daniel
B.".
B.". POPU
POPULA
LAIA
IA JI CA
CARA
RAC8
C8ER
ERIS
IS8I
8ICI
CILE
LE EI E
EO;
O;E
EO
ORA
RA5I
5ICE
CE
EUROPA
a. E'ouQia
E'ouQia %umer
%umeri#$i#$ a popuaQiei
popuaQiei
2 pnă
pnă &n a doua
doua Gumăt
Gumătat ate
e a sec
sec al A1
A1BB
BBB2
B2le
leaa s2a &nregi
&nregist strat
rat o creWt
creWter
eree nu
nume
merirică
că a
populaXiei &ntr2un ritm lent datorită factorilor sociali, istorici, economici (epidemii,
răz$oaie, lipsa de rană datorită recoltelor scăzute etc)/
2 &nce
&ncep
pnd
nd cu a doua
doua Gumă
Gumăta
tate
te a seco
secolu
lulu
luii al A1
A1BB
BBB2
B2le
lea
a s2a
s2a &nr
&nregis
egistr
trat
at o creW
creWte
terre
puternică a populaXiei ( eplo"ie demo)ra$c! ) declanWată de revoluXia industrială
din 'nglia, #ermania, FranXa, Yările de Mos, de progresele din domeniul medical, de
creWterea nivelului de trai/
2 după
după !@50 ritmul
ritmul de creWt
creWtere
ere al popula
populaXie
Xieii este redus,
redus, apropi
apropiind
indu2se
u2se de valoar
valoarea
ea
"ero &n ultimii ani/
2 &n prezent,
prezent, popula
populaXia
Xia Europei
Europei este
este apro3i
apro3imată
mată la 700 milioan
milioanee locuitori
locuitori// &n statist
statistici
ici
popu
popula
laXi
Xia
a Eu
Euro
rope
peii este
este de H"2 miioa%e o#uitori (prin includerea
miioa%e o#uitori includerea populaXiei
populaXiei
FederaXiei >use,
>use, dar fără populaXia părXii europene a Hurciei)/
). i#area
i#area %atur
%atura$
a$ a popuaQiei
popuaQiei
2 Europa se confruntă cu o situaXie demogracă deose$ită (Zdramatism
demoraD#), ), deoa
deoarrece
ece du
după
pă anul
anul "0
"00000 s2au
s2au &nr
&nregis
egistr
trat
at valo
valori
ri redus
eduse e ale
ale
natalităXii, valori moderate ale mortalităXii- natalitatea G 44.4-H3 !ortalitatea
G 44HI
2 )ia%Qu %atura (sporul natural) este, &n general, negativ &n Xările %uropei de %t,
%urope
%uropeii Centra
Centralele, apropiat de zero &n %uro %uropa et / val
pa de :et valori
ori pozi
pozittive
ive se
&nregistrează doar &n unele Xări precum Ilanda, Al'ania, Andorra, Oiec;tentein/
2 ca tip
tip dem
demog ogra
rac
c,, Europ
Europa
a se &nca
&ncadr
drea
ează
ză &n tipu demoraD# moder%, cu decit
natural de populaXie/
#. o)iitatea
o)iitatea teritoria$
teritoria$ a popua<i
popua<ieiei
2 depl
deplas
asăr
ărilile
e tempo
temporar
rare
e sau deni
deniti
tive
ve au la $ază
$ază cauz
cauze
e de ordin
ordin econom
economicic (după
(după
!@?@2!@@0 s2a produs un Cu3 puternic din fostele ţări comuniste spre ţările Europei
<ccidentale), educaţional, sanitar etc/
2 pe ansam$l
ansam$lu, u, sporul
sporul migrat
migratori
oriu
u este predom
predominan
inantt negativ,
negativ, cu e3cep
e3cepţia
ţia unor
unor state
ca Re)atul Unit, ?ermania, >ranţa, &uedia etc/
24
Prof. dr.
dr. Ionel-Daniel
2 prin
princi
cipa
pale
lele
le ţări
ţări emiţ
emiţăt
ătoa
oarre de emigr
emigran
anţi
ţi sunt
sunt cele
cele fote comunite/ principalele
ţări receptoare de imigranţi sunt, mai ales, >ranţa, ?ermania, Re)atul Unit, &pania,
Italia, ?recia, (el)ia, Hlanda etc
d. RepartiQia
RepartiQia eoraD#$
eoraD#$ i de%sitatea
de%sitatea popuaQiei
popuaQiei
2 repar
eparttiXia
iXia popu
popullaXi
aXiei este
este neun
neuniifor
formă,
mă, ind inC nCue
uenX
nXat
ată
ă de fac factori
toriii natu
natura
rali
li,,
tenologici, economici, demograci, sociali/
2 densit
densitate
atea a medi
mediee a popula
populaXie
Xieii Eur
Europe
opeii este
este de 2 o#.M!m " (locul " după 'sia)/
2 #ee mai ridi#ate 'aori se &nregistrează &n-
o stat
statel
ele
e mici
mici-- Monaco (peste !000 loc:9m ", locul B pe glo$), Vatican3
Malta (peste !000 loc:9m")/
o statele $ine populate din Europa entrală Wi de 1est- peste 600 loc:9m " &n
Oland
Olanda a Wi 6elgia/ &ntre "00 Wi 600 loc:9m "- Regatul Unit Wi 9er!ania/
&ntre !00 Wi "00 loc:9m"- Italia, Italia, Ouem'ur
Ouem'ur),), %lveia,
%lveia, Ce;ia,
Ce;ia, Danemarca,
Danemarca,
Al'ania etc/
2 cele
cele mai redu
reduse
se val
valor
ori,
i, su$
su$ 50
50 loc
loc:
:9m
9m", se &nregistrează &n >usia (? loc:9m "), Xările
scandinave, Xările $altice, Bslanda (6 loc:9m ", cea mai scăzută valoare)
e. Stru#t
Stru#turi
uri demor
demoraD#
aD#ee
2 structura pe grupe de vrstă indică, pentru Europa, areale cu populaXie relativ
Em'!t
Em'!tr+n it! Wi areale cu populaXie proporXional mai tnără/ pe ansam$lu &nsă,
r+nit!
contin
continent
entulul europe
european
an se caract
caracteri
erizeaz
zeazăă printr
printr2o
2o pondere mare a populaiei En
v+rt! de pete F/ de ani/
2 structura pro"esională J ocupaKională este diferită-
o &n Europa entrală Wi de 1est
1est predomină populaXia din do!eniul serviciilor /
o &n Europa de Est, inclusiv fostele Xări comuniste aCate &n tranziXie, cele trei
domenii ; agricultură, industrie, servicii ; au proporKii apropiate #ntre ele/
2 structura con"esională ; predomină
structura con"esională predomină creWtini
creWtinismul,
smul, principale
principalele
le culte practicate
practicate
ind catolicimul, ortodoimul (predominant &n Europa de Est Wi de 2E, inclusiv
>omnia), protetantimul Wa
RO-NIA
2 de2a lungul secolului
secolului al AA2
AA2lea,
lea, populaXia
populaXia >omniei
>omniei s2a du$lat numeric/
numeric/
2 popu
popula
laXi
Xia
a actu
actual
ală
ă a >om
>omnnie
ieii este
este de
de "1,H miioa%e o#uitori (la recensămntul
din "00"), mai mică cu !,8 milioane dect &n anul !@?@, cnd a avut valoarea
ma3imă de , milioane locuitori /
2 cauzel
cauzelee diminu
diminuări
ăriii numeric
numericee a populaX
populaXiei
iei &n ulti
ultimul
mul dece
deceniu
niu sunt
sunt--
o scăderea accentuată a sporului natural (care a avut valori negative)/
o $ilanX
$ilanXul
ul migrat
migratori
oriu
u negati
negativv (numărul
(numărul persoan
persoanelo
elorr care
care pleacă
pleacă din Xară
Xară &l
depăWeWte pe cel al celor ce intră &n Xară)/
2 'aorie sporuui %atura sunt repartizate diferenXiat pe teritoriul Xării-
o cele mai mici valori (care aGung la 2  2?[) se &nregistrează &n sudul Wi sud2
vestul Xării/
o cele mai mari valori (!2"[) se &nregistrează &n partea de .2E Wi . a Xării/
25
Prof. dr.
dr. Ionel-Daniel
2 de%sitatea popuaQiei arată o repartiXie inegală a acesteia pe teritoriul >omniei,

cu valori ridicate &n Gurul oraWelor foarte mari (peste !000 loc:9m ")/
o denitatea medie a populaiei este de circa 1 o#.M!m "/
o cele mai mari valori (peste !00 loc:9m") se &nregistrează &n partea centrală a
mpiei >omne, DodiWul ucevei, uloarul iretului, mpia de 1est, valea
4ureWului miGlociu/
o cele mai mici valori se &nregistrează &n munXi Wi *elta *unării- &n munXi "5250
loc:9m" Wi ciar su$ "5 loc:9m " &n munXii &nalXi iar &n *elta *unării su$ "5
loc:9m"/
o pe cea mai mare parte a teritoriului Xării noastre densitatea variază &ntre 50 ;
!00 loc:9m"/
o la nivel de GudeXe cele mai mari densităXi sunt &n Pra;ova, Ia=i Wi ?alai, iar
cele mai mici &n ulcea, Cara=-&everin Wi #ar);ita/
2 stru#t
stru#tura
ura popua
popuaQie
Qieii pe %aQio%
%aQio%ai t$Qii indi
ait$Q indiccă o pred
predom
omiinar
nare a celei
elei de
naXionalitate ro!%nă (aproape @0%), urmată de cea !ag:iară (,%, formată din
unguri Wi secui, maGoritari &n GudeXele Largita Wi ovasna) Wi alte grupuri naXionale
sau etnice (rromi ; ",5%, )ermani ; saWi Wi Wva$i, turci =i t!tari ; &n *o$rogea, ru=i
lipoveni, ucraineni etc)/
2 stru
stru#t
#tur
uraa #o%=e
#o%=esio
sio%a
%a$$ ; maGo
maGori
rittatea
atea popu
popullaXie
aXieii este
este de reli
eligie
gie ortodo$ă
(?,?%), la care se adaugă alte culte- romano-catolici (8 (8,7%), reformai,
penticotali, 'apti=ti etc/
2 &n prezent popuaQia ur)a%$ a depăWit  din populaXia Xării/
2 asemăn
mănăto
ător altor state
ate eur
europene, >omni nia se aCă aCă &n fa"a
fa"a $nal
$nal!! a tran"
tran"i
iie
ieii
demo)ra$ce/
2 pent
pentru
ru Xara noast
noastră,
ră, cea mai numer
numeroa oasă
să generaX
generaXie ie este
este cea
cea născ
născut
ută
ă &n perioa
perioada
da
!@72!@
!@ 72!@?/
?/ #o%ti%e%tu
#o%ti%e%tu (Rnumărul de persoane născute &n acelaWi an) anului
12H a avut peste 0,5 milioane persoane (550000 persoane)/ numeric este cel
mai mare contin)ent din itoria Rom+niei 
B.B. SIS8EUL ;E
;E ORAJE AL EUROPEI
2 Europa est
este pri
printre cel
cele mai
mai ur'ani"ate continente (77% ur$an), &n doar cteva
state populaXia ind &ncă uWor preponderent rural! ('l$ania, =osnia2LerXegovina,
>ep 4oldova, Dortugalia etc)/
2 prim
primel
ele
e oraWe
oraWe au
au apăr
apărut
ut acu
acumm circ
circa
a 8 mile
mileni
niii (Cnoo, B reta)/
2 mult
mult tim
timpp oraWel
oraWele
e europ
europenene
e au fost
fost cele
cele mai
mai mari
mari din
din lume
lume ( Roma, &n 'nticitate,
'nticitate,
Contantinopol, &n Evul 4ediu, Oondra, &n epoca modernă)/
2 e identică-
o e%eraQia oraeor a%ti#e -
 oraLele greceLti - Atena, Corint, Marilia,
Marilia, omi, #itria etc/
omi, Callati, #itria
 oraLele ro!ane - Roma, Oondra  Oondinium, Pari  Outetia, :iena,
GVln etc
o e%eraQia oraeor medie'ae -
 oraLel
oraLelee :ansea tice (ora
:anseatice (oraWe
We2p
2por
ortu
turi
ri la 4ar
4area .or
.ordu
dulu
lui,
i, un
unit
ite
e &n
asociaXia Z+iga Lanseatică)- Anver, (ru))e, #am'ur),
#am'ur), (remen/
26
 oraLele din azinul !editeraneanE (i"antium  Contantinopol,

?enova, :eneia
 alte oraLe i!portanteE Giev, Mocova, Cracovia, Pra)a, Milano,
Madrid, (udapeta, (ucure=ti etc
o oraee di% epo#a moder%$ -
 la apariXia Wi dezvoltarea lor a stat revoluXia industrială Wi dezvoltarea comerXului-
Manc;eter, Oiverpool, Hdea, &an2t Peter'ur), %en, Rotterdam, Re=ia,
#unedoara etc/
o oraee di% epo#a #o%tempora%$ -
 după al *oilea >ăz$oi 4ondial numărul oraWelor creWte puternic, mai ales &n Xările
comuniste (e3plozie ur$ană)- NoWa #uta (Dolonia), :ictoria (>omnia), Dunau*vXro
(ngaria), etc/
2 <raWele pot avea mai multe =u%#Qii e#o%omi#e-
o "uncKia co!ercială ; a stat la $aza dezvoltării unor oraWe- ?enova, :eneia,
Oeip"i), Anver, OKon, Cracovia etc/
o "uncKia industrială ; foarte e3tinsă Wi foarte importantă pentru multe
oraWe- Manc;eter, (irmin);am, %en, GatoWice, Done2, orino etc/
o "uncKia culturală ; prezentă &n toate oraWele mari- :iena, Pari, Roma,
>lorena, &an2t Peter'ur), dar evidenXiată &n cazul unor oraWe mici
(&al"'ur), Canne, &an Remo, etc)/
o "uncKia universitară ; prezentă &n toate oraWele mari, dar Wi &n oraWe cu
veci tradiXii universitare- Cam'rid)e, Hford, #eidel'er) /
o "uncKia ad!inistrativă Li politică ; este caracteristică tuturor capitalelor,
precum Wi unor oraWe cu semnicaXie regională/
o "uncKia =nanciară ; mai importantă la nivel glo$al &n cazul oraWelor Oondra,
Pari, 9ric;, >ran2furt /
o "uncKia portuară ; cu tradiXie pentru unele oraWe- #am'ur), Rotterdam,
Oiverpool, ?dan2, Contana, etc
o "uncKia de servicii ; specică oraWelor staXiuni $alneoclimaterice ( :ic;K,
GarlovK :arK, (!ile #erculane)/ turistice (C;amoni, Inn'ruc2, &inaia,
Predeal, NiaNice), oraWe noduri de căi de comunicaXie ( &ulina, >!urei etc),
etc/
2 Drincipalele aomeraQii ur)a%e europene sunt- Moscova (!",! mil loc,
principala entitate ur$ană europeană), aris (!!,6 mil loc), Rin.Ru:r (!!,6 mil
loc), Oondra, Itan'ul, Randtad-#olland, &an2t Peter'ur), Madrid, (arcelona,
Milano, (erlin, Atena /
2 maGoritatea oraWelor mari pot  denite prin cel puXin trei forme teritoriale de $ază-
ora=ul propriu-"i, ora=ul =i localit!ile ur'ane atelit, a)lomeraia 3au conur'aia6
ur'an!/ E3- oraWul Daris are "," mil loc, cu zona administrativă &nconGurătoare
aproape 8 mil loc, iar aglomeraXia ur$ană aGunge la !!,6 mil loc/
2 teritorial, se identică cel puXin trei grupări cu specic de meaopois-
o !egalopolisul englez Middland (peste 66 mil loc) din partea central2
nordică a 'ngliei, care include oraWele Oondra, (irmin);am, Manc;eter,
Oiverpool etc/
27
o !egalopolisul ger!an Rin.Ru:r (peste "5 mil loc) din vestul #ermaniei,
cu oraWele &tutt)art, >ran2furt 3am Main6, GVln, %en, Dui'ur), Dortmund ,
etc/
o !egalopolisul olandez Randstad.0olland (peste !0 mil loc), din
Gumătatea vestică a <landei, cu oraWele Amterdam, #a)a, Rotterdam, etc/
2 &n >omnia, oraWul 6ucureLti poate  considerat centru ur'an mare la nivel
european, cu anumite caracteristici de metropolă regională pentru această parte a
Europei/
2 &n cadrul >omniei e3istă cteva oraWe care au un rol proeminent prin inCuenXa
asupra teritoriului &nconGurător- imi=oara, Clu*-Napoca, Ia=i, Craiova, Contana,
(ra=ov, ?alai, (ac!u, Ploie=ti, Hradea /
2 &n ultimii ani se o$servă o scădere demogracă &n cele mai multe oraWe ale Xării
B.4. ANALIA EORA5IC: A UNOR ORA9E

LON;RA
2 este capitala Re)atului Unit , ind situată &n partea de 2E a 'ngliei, &n
C+mpia(a"inul Oondrei, pe Cuviul Ta!isa, la 0 9m de gura de vărsare a acestuia
&n 4area .ordului/
2 nucleul oraşului are origini &n 'nticitate ( Oondinium), dar cunoaşte o dezvoltare
deose$ită cnd a devenit capitală şi port al celei mai mari puteri maritime a lumii/
2 H,4 miioa%e o#uitori (4area +ondră) : , milioane a)lomeraţia ur'an! /
2 &ntre !?002!@50 a fost cel mai mare oraş de pe glo$/
2 &n prezent, se distinge ca un centru $nanciar-'ancar ($ursa de valori, al treilea pol
al pieţei nanciare mondiale după .eJ \or9 şi Ho9So), economic şi politic de primă
mărime &n cadrul reţelei ur$ane mondiale/
2 mare centru industrial- indutria de avioane, automo'ile, nave maritime, aparate
de preci"ie, electronic!, electrote;nic!, petroc;imie, tetil! etc/
2 mare nod de comunicaţii ("! de aeroporturi, aeroportul 0eat:ro cu cel mai mare
trac din Europa/ !etroul londonez, cel mai veci (!?6) şi cel mai lung metrou
(80@ 9m) din lume/ urotunelul )/
2 important centru cultural2artistic, universitar şi turistic ( RoKal &ocietK , Covent
?arden ; unul dintre cele trei mari teatre de operă din lume , (riti; Mueum,
urnul Oondrei, (i) (en, oWer (rid)e, Parlamentul, palatul (uc2in);am, catedrala
etminter, catedrala &aint Paul etc)
PARIS
2 capitala >ranţei şi a regiunii Ile de >rance/
2 oraş situat &n nordul ţării, &n C+mpia(a"inul Pariului, pe Cuviul 2ena/
2 aşezare antică, fondată de tri$ul celtic al parisilor (Outetia)/
2 nucleul istoric al oraşului este Yle de la CitZ/
2 11,B miioa%e o#uitori (aglomeraţia ur$ană)/
2 unul din marile centre economice şi $nanciar-'ancare ale lumii/
28
2 concentrează 50% din activitatea comercială şi nanciară şi "5% din activitatea

industrială a Franţei/
2 regiune industrial2ur$ană- indutria de automo'ile (>enault, itro]n, Deugeot),
avioane, petroc;imic!, electronic!, de parfumuri, cometice etc/
2 cel mai important nod de comunicaţii al Franţei- de aici pornesc !! magistrale
feroviare (unele deservite de trenuri de mare viteză ; H#1/ este legat de +ondra
prin Eurotunel) şi "5 magistrale rutiere, la care se adaugă transporturile aeriene
(aeroportul C;arle de ?aulle), transporturile Cuviale/ metrou (din !@00)/
2 important centru cultural şi turistic mondial- Univeritatea &or'ona (sec ABBB),
Mu"eul Ouvru, Mu"eul HraK, urnul %i[el, Arcul de riumf, Catedrala N\tre-Dame,
Catedrala &acrZ Coeur, Domul Invali"ilor (care adăposteşte sarcofagul lui
.apoleon), Palatul :eraille, locuri de divertisment (%uro DineK , +a 1illette),
Centrul Cultural Pompidou etc/
2 cuprinde zone culturale (Cartierul Oatin, Montparnae), zone nanciar2
administrative (Oa DZfene, C;amp %lKZe, OLHpZra), zone rezidenţiale lu3oase şi
zone industriale lngă ena şi la periferii/
2 forma oraşului arată dezvoltarea radiar-concentric! , pornind din zona centrală/
OSCO3A
2 capitala >ederaţiei Rue/
2 oraş situat &n centrul părţii europene a >usiei, &n C+mpia %uropei de %t , pe r%ul
Moscova/
2 aşezare feudală, fondată &n sec al ABB2lea/
2 1",1 miioa%e o#uitori (aglomeraţia ur$ană) ; cel mai mare ora8 al %uropei /
2 &ntre !7!" şi !@"" locul de capitală a >usiei i2a fost luat de an9t Deters$urg :
+eningrad (&n perioada comunistă)/ &ntre !@"" şi !@@! este capitala niunii
ovietice/
2 unul din marile centre economice ale lumii (peste !500 de &ntreprinderi
industriale)- automo$ile, produse electronice, cauciuc sintetic, maşini2unelte,
aparate de z$or, ceasuri, mase plastice, medicamente, te3tile, tricotaGe, produse
alimentare şa/
2 unul din marile noduri de comunicaţie ale lumii (!! magistrale feroviare/ aici
&ncepe cea mai lungă magistrală feroviară din lume ;  rani'erianul  ; &ntre
4oscova şi 1ladivosto9/ !6 magistrale rutiere/ 8 aeroporturi (Peremetievo), 6
porturi Cuviale care asigură legătura cu 4area .eagră, 4area 'zov, 4area aspică,
4area =altică, 4area 'l$ă/ metroul cel mai monumental 8i cu cel mai mare tra$c
de c!l!tori din lume ; peste 6 mil de călători anual)/
2 important centru cultural2artistic şi turistic- eatrul (al8oi, ?aleriile retia2ov,
mu"eul-panoram! (orodino, (i'lioteca Ru! de &tat, Univeritatea Oomonoov,
compleul Gremlin, (ierica :aile (la*enEi, Mu"eul Pu82in, Arcul de riumf, urnul
de televi"iune de la Htan2ino 31 m6 etc
3IENA
29
2 capitala Autriei/
2 oraş situat &n .2E 'ustriei, de o parte şi de alta a unării , &n apropierea 4asivului
P!durea :iene"!/
2 aşezare antică, fondată de celţi/ :indo'ona (&n timpul Bmperiului >oman)/
2 a fost capitală a Bmperiului La$s$urgic/
2 1,2 miioa%e de o#uitori M ",1 mi. o#. aglomeraţia ur$ană/
2 cel mai important centru industrial al 'ustriei (circa !:6 din producţia industrială a
ţării)- indutria de ma8ini 8i utila*e, intrumente mu"icale, ec;ipamente
electrote;nice, confecţii, Enc!lţ!minte, alimentar! /
2 centru nanciar regional/
2 important centru de cultură şi &nvăţămnt, centru turistic- Palatul &c;Vn'runn,
Parlamentul, Palatul Oiec;tentein, Hpera, Anam'lul ar;itectonic al Naţiunilor
Unite, urnul de televi"iune 3// m6, cae memoriale 3&c;u'ert, Mo"art, &trau
8.a.6, parcuri 3Prater, Donaupar26, (i'lioteca Naţional! şa
ROA
2 capitala Italiei şi a regiunii +atium/
2 oraş situat &n partea peninsulară, la "? 9m de ţărmul 4ării 'driatice, pe cele şapte
coline vulcanice (<raşul de pe Papte oline), pe rul Tiru/
2 a8e"are antic! (a fost fondată &n anul 756 &Lr de către legendarii >omulus şi
>emus), capitală a Bmperiului >oman (etatea Eternă) ; cea mai importantă
metropolă a 'nticităţii/
2 ", miioa%e de o#uitori : 1 mil. loc., cu aria metropolitan!/
2 morfostructura ur$ană este preponderent polinuclear!, &ntruct numeroase puncte
istorice sunt centre de convergenţă a străzilor/
2 centru internaţional $ancar, comercial şi de transport (nod feroviar, rutier şi aerian
; aeroportul Oeonardo da :inci)/
2 important centru industrial (ind depăşită de 4ilano şi Horino)- indutria tetil!,
metalur)ic!, poli)ra$c!, cinemato)ra$e, alimentar! /
2 unul din marile centre cultural2artistice, ştiinţice, universitare ( Da 2apienza, ce
mai mare universitate europeană şi una dintre cele mai veci din lume), turistice
ale lumii (oraşul cu cele mai numeroase monumente istorice şi de artă din lume ;
Coloeum, Columna lui raian, arcurile de triumf, 'a"ilici, f+nt+ni arte"iene J
>ontana di revi, catacom'ele, numeroae tatui, poduri, o'elicuri etc.)/
2 pe una din cele şapte coline se aCă tatul :atican, sediul Dapalităţii şi al unor mari
valori aritecturale şi artistice ( Catedrala &f. Petru, Mu"eele :aticanului , inclusiv
Capela &itin!)/
2 sediul F'<
NotăE Caracteri"area )eo)ra$c! a ora8elor din Rom+nia e )!e8te En inte"a
S?eo)ra$a Rom+nieiT 8i En manualul Corint la pa). .
30
B.. AC8I3I8:ŢILE ECONOICE 7 CARAC8ERIS8ICI ENERALE

EUROPA
2 Europa reprezintă re)iunea de ori)ine 8i de"voltare a economiei moderne (tradiţii
!anu"acturiere &n anumite regiuni şi oraşe- Amterdam, Anver, (ru)e, OKon,
Pra)a, Milano etc)/
2 &n secolul al A1BBB2lea are loc ?revoluţia industrială, cu origini &n 'nglia entrală,
care s2a e3tins &n toată Europa, &n mai puţin de Gumătate de secol/
2 sunt prezente toate activităţile economice/
2 structura economică pe cele trei sectoare principale indică predominarea erviciilor
(7%), urmate de indutrie ("?%) şi a)ricultur! (5%)/
2 pe ansam$lu, Europa dispune de materii prime variate, dar cu rezerve insuciente
pentru necesarul economiei, fapt pentru care multe state importă masiv din
e3teriorul continentului/
2 industria europeană a cunoscut &n cursul unui deceniu (!@@52"005) o cre8tere
)lo'al! de cca 1 (cu o medie anuală de 628%), dar cu diferenţe mari pe ţări (de
la ţări care au &nregistrat creşteri de "0%, la ţări care au staţionat sau ciar au
scăzut)/
2 agricultura s2a remarcat printr2un proce de concentrare (su$ forma unor ferme cu
suprafeţe crescnde), prin inteni$carea eploat!rii fondului funciar, peciali"area
producţiei şi inte)rarea a)roindutrial!/
2 &n prezent e3istă mai multe concentrări industriale- Ural , Moscova &i
#!preFuri!ile, &an2t Peter'ur), onass, Giev, (ra8ov-Ploie8ti-(ucure8ti,
2ilezia, Rin.Ru:r , #am'ur), aris, Anglia Centrală, An)lia de &ud, Torino.
Milano, ?Kor-(udapeta, Rotterda!.Anvers, OKon, (arcelona, Marilia,
(ordeau, Min2, Hviedo-(il'ao etc
2 Europa este &n prezent o mare concentrare $nanciar-'ancar!, de tranporturi şi
telecomunicaţii şi principala regiune turistică a lu!ii 
RO-NIA
2 se caracterizează prin diferenţe sensi$ile faţă de situaţia medie a Europei/
2 e3istă o serie de elemente comune, cum ar - utilizarea timpurie şi e3tensivă a
uilei pentru siderurgie, dezvoltarea e3ploatării petrolului şi a petrocimiei şi
varietatea ramurilor industriale/
2 diferenţierile se referă la-
o structura internă a economiei- cele trei sectoare, primar, secundar şi terţiar
au ponderi apropiate &n realizarea D.=/
o dezvoltarea diriGistă, centralizată, &n a doua Gumătate a secolului al AA2lea/
o repartizarea teritorială relativ ecili$rată a industriei şi un nivel ridicat al
producţiei industriale &n deceniile 72? ale secolului al AA2lea/
31
2 prin trecerea la economia de piaţă au avut loc transformări semnicative, dintre

care cea mai importantă o reprezintă restructurarea semnicativă a ramurilor
industriale şi a repartiţiei teritoriale/
2 după o anumită perioadă de scădere a producţiei industriale glo$ale, &n ultimii ani
se constată o creştere asemănătoare celei europene
B.2. ANALIA UNOR RAURI IN;US8RIALE

A. IN;US8RIA ENERIEI ELEC8RICE
EUROPA
Produ#<ia de e%erie ee#tri#$
 &n prezent, Europa produce circa 1MB din energia electrică de pe glo$/
 principalele ţări europene producătoare de energie electrică sunt- Ruia,
?ermania, >ranţa, Re)atul Unit, Italia, &pania, Ucraina, &uedia, Polonia, Norve)ia
etc/
 producţia de energie electrică se realizează &n termocentrale, idrocentrale,
centrale nuclearo2electrice (atomocentrale) şi alte tipuri de centrale (eoliene,
mareemotrice, geotermice, solare şa)/
 atomocentralele au o pondere ridicată &n următoarele state- @ranţa (cea mai mare
producătoare de energie nuclearo2electrică din Europa, a doua &n lume ; după
'/ !?% din producţia mondială), (el)ia, Re)atul Unit, Oituania, Ruia, Ucraina
şi &uedia/
 termocentralele au o pondere mare &n- Polonia, Ce;ia, Rom+nia (0% din totalul
energiei electrice)/
o termocentralele funcţionează pe $aza com'uti'ililor foili (păcură, gaz
metan, căr$une)/
o cele mai multe termocentrale sunt amplasate &n $azinele car$onifere
('a"inul Mocovei, Ru;rului, &ile"iei &uperioare, Motru-Rovinari etc)/
o &n ţările dependente de importuri (Franţa, Btalia etc) acestea sunt amplasate
&n zonele portuare/
 idrocentralele sunt $ine reprezentate &n- Norve)ia, Autria, %lveţia şi &uedia/
o idrocentrale mai mari sunt situate pe 1olga, *unăre, .ipru şi *on/
 energia geotermală este valoricată &n- 1slanda (!0% din producţia de energie
electrică), Italia, Rom+nia (&ntr2o mică măsură)/
RO-NIA
 &n perioada deceniilor 2? ale secolului al AA2lea, s2a pus un accent deose$it pe
construirea unor termocentrale 'a"ate pe utili"area )a"ului metan , iar &n deceniile
@2!0, pe termocentrale, care utili"ea"! li)nitul şi a &nceput producţia de
atomoener)ie/
32
 &n prezent, producţia de energie electrică are o valoare relativ constantă,

acoperind apro3imativ @:!0 din necesarul actual intern/
 termocentralele au cea mai mare pondere &n o$ţinerea energiei electrice (0%),
urmate de ;idrocentrale (60%) şi ener)ie nuclear! (@%)/
 termocentrale importante din >omnia- urceni, Rovinari 3Ro)o*elu6, Mintia-Deva,
I8alniţa-Craiova, (ucure8ti, (or"e8ti, (ra"i, Oudu8-Iernut, Paro8eni, C;i8cani-(r!ila
etc/
 idrocentrale importante sunt pe Dun!re (Dorţile de Fier B, cu "050 4T şi Dorţile
de Fier BB), Ootru (+otru2iunget), Ar)e8 (1idraru), (itriţa (teGaru), &ome8, Hlt,
&e'e8 etc/
 cea mai mare parte a producţiei de energie electrică este destinată
conumatorilor economici (apro3imativ 5%, din care '+>< latina utilizează 7%
din producţia de energie electrică internă), urmată de utilizarea energiei electrice
&n )opod!riile populaţiei (!5%)/ o parte semnicativă se utilizează &n conumul
intern al centralelor electrice (!"%) şi o parte la eport (?%)/
 &n perspectivă, producţia de energie electrică are &n vedere m!rirea capacit!ţii de
producţie a centralei atomoelectrice de la Cernavod! (recent a fost dat &n folosinţă
şi al doilea reactor nuclear) şi diminuarea ponderii )a"ului metan /
+. IN;US8RIA SI;ERURIC: E8ALURIA 5EROAS:/
aterii prime
2 minereurile de $er (care au peste "% conţinut de er), c!r'unii coci$ca'ili
(pentru o$ţinerea cocsului necesar reducerii metalelor)/
2 cele mai importante resurse de minereu de er sunt localizate &n- Ruia (la Purs.
6elgorod se aCă cel mai mare "!c!m+nt din lume), >ranţa, Re)atul Unit,
?ermania, &uedia/
2 zăcămintele din >omnia sunt reduse şi au un conţinut mic de metal/
2 se mai folosesc şi &nno$ilatori (pentru o$ţinerea de oţeluri aliate) adică minereuri
feroase au3iliare- man)an (cu rezerve &n craina la .i9opol), nic;el (&n 4unţii ral,
Deninsula Qola), crom 3 ' l$ania şi #recia), vanadium 8i titan (4unţii ral)/ &n
>omnia e3istă mangan şi crom/
Preu#rarea materiior prime
2 centre siderurgice localizate &n marile $azine car$onifere- Doneţ2 &n *on$ass/
Dui'ur), Dortmund &n >ur, &ile"ia, ]or2;ire, Ural/
2 centre siderurgice amplasate &n porturi (din cauza importului de materii prime)-
aranto-Italia, %uropoort-Hlanda, ?alaţi-Rom+nia, Dun2erûe->ranţa, Gin)ton-
Re)atul Unit etc/
2 centre siderurgice amplasate &n apropierea idrocentralelor, furnizoare de energie
electrică ieftină (oţelării electrice)- 9aporo*ie J pe Nipru etc/
2 centre siderurgice amplasate &n apropierea minereurilor de er sărace, transportul
făcndu2se pe $andă rulantă- #unedoara, Re8iţa etc
Produsee sideruri#e font!, oţeluri, produe laminate (ţevi, srmă, er2$eton,
tu$uri, ta$lă etc)/
33
Produ#<ia sideruri#$ a scăzut după !@@0 datorită introducerii materialelor

alternative (mase plastice, răşini sintetice), reducerii masei unor utilaGe şi
ecipamente, scăderii cererii &n domeniul construcţiilor/ este concentrată &n .21
Europei şi &n *on$ass, unde se impun #ermania, Franţa, craina şi 'nglia (>egatul
nit)
B.H. SIS8EE ;E 8RANSPOR8
EUROPA
a. 8ra%sporturie =ero'iare
 &şi au originea &n Europa, la &nceputul sec al ABA2lea (prima cale ferată a fost
construită &n 'nglia, &n !?"5)/
 &n prezent, Europa dispune de cea mai den! reţea de c!i ferate şi cea mai
electri$cat!- densitatea reţelei feroviare variază &ntre ?,5 şi !5 9m:!00 9m " &n Europa
entrală şi de 1est (mai redusă &n ţările nordice şi $alcanice)/
 reţeaua feroviară este electri$cat! En procent de 15 (nu au căi ferate electricate
#recia, 'l$ania şi >epu$lica 4oldova)/
 din punct de vedere al ecartamentului maGoritatea ţărilor au căi ferate cu ecartament
normal (!865 mm)/ statele e32sovietice au ecartament mare (!5"8 mm), iar pania
ecartament foarte mare (!7 mm)/ ecartamentul &ngust este specic zonelor
montane/
 noduri feroviare comple3e- Mocova, Pari, (erlin, :iena, Milano, (ucure8ti etc/
 se dezvoltă o nouă generaţie de transporturi feroviare, prin e3tinderea miGloacelor de
transport tip 83, provenite din Franţa, spre sudul şi estul Europei, urmnd a depăşi,
pe unele sectoare, 600 9m: (Daris2tras$ourg)
). 8ra%sporturie rutiere
34
 acest sistem deţine primul loc la transportul de persoane şi la volumul de produse

transportate/
 sistemul de autostrăzi este mai dezvoltat &n %uropa de :et şi &n curs de amenaGare
&n Europa entrală şi Estică/
 căile rutiere sunt completate de tuneluri (cele mai numeroase &n 4unţii 'lpi, &ntre
Elveţia şi Btalia, &ntre Btalia şi Franţa), terminale (*over), poduri (Oresund , cel mai
lun) pod din lume, &ntre *anemarca şi uedia ; aproape ? 9m), linii ferrK-car (4area
.ordului, 4area =altică, 4area 'driatică)/
 parcul de autoveicule este ridicat (#ermania, loc ! &n Europa)/
#. 8ra%sporturie maritime
 datează din 'nticitate ( Marea Mediteran!), evolund şi spre <ceanul 'tlantic/
 cunosc o dezvoltare importantă &n ultima perioadă prin transportul unor materii
prime necesare economiilor europene/
 vizează &n principal Marea Mediteran!, Hceanul Atlantic, Marea (altic!, Marea
Nordului, Marea Nea)r!/
 cele mai importante Cote maritime au- 9recia (locul ! pe glo$), Norve)ia (locul 6
pe glo$), ?ermania (locul ), Ruia, Malta, >ranţa, Italia, Hlanda şa/
 principalele porturi europene sunt- Rotterda! (locul " &n lume, după ingapore),
Anver, Oondra, (remen, #am'ur), Marilia, ?enova, Pireu, Contanţa, Hdea şa
d. 8ra%sporturie Fu'iae
 cele mai importante artere idrograce naviga$ile sunt Rinul (locul ! la trac),
Dun!rea, :ol)a, &ena, amia, %l'a, :itula, Meue, Nitru, Nipru, Don şa/
 principalele porturi Cuviale-
o pe >in- uisurg (loc !), (ael, Rotterdam/
o pe *unăre- :iena, (ratilava, (udapeta, (el)rad, ?alaţi/
 importante reţele naviga$ile au- >ranţa, Hlanda, ?ermania, Re)atul Unit, Polonia,
Ruia
e. 8ra%sporturie aerie%e
 Europa se aCă pe locul II (după 'merica de .ord) la numărul de pasageri
transportaţi şi la tracul de mărfuri/
 cele mai mari aeroporturi sunt- 0eat:ro (+ondra), >ran2furt am Main
(#ermania), C;arle de ?aulle (Daris), Oeonardo da :inci (>oma), @eremetievo
(4oscova)/
 cele mai numeroase aeroporturi sunt &n Mocova, Oondra, Pari
=. 8ra%sporturie spe#iae
35
 reprezentate de-
o conductele de petrol 8i )a"e naturale care traversează Rusia (cea mai lungă
reţea de conducte) şi (elaru spre Polonia, ?ermania, Ce;ia, &lovacia,
Un)aria, Rom+nia etc/
o liniile de Enalt! teniune /
o telecomunicaţiile (telefonie 3ă şi mo$ilă, Bnternet, fa3 etc)
NO8:- ranporturile din Rom+nia le poţi tudia din inte"a S?eo)ra$a Rom+nieiT 8i En
manualul Corint la pa). 4
B.@. E;IUL NCON6UR:8OR 9I PEISA6E EORA5ICE

2 mediile specice Europei nu prezintă o dispunere &n fşii latitudinale datorită
prezenţei urentului ald al 'tlanticului de .ord/
2 se disting mediile zonale temperate şi de tundră, mediile azonale umanizate şi de
litoral/
2 din punct de vedere al peisaGelor geograce, &n cadrul mediului zonal temperat se
diferenţiază local:regional peisaGe care &n funcţie de intensitatea intervenţiei
antropice se pot clasica &n peisaGe naturale, antropi"ate şi antropice
8ipuri de medii eoraD#e (vezi g " pag 5! &n manualul orint)
 ediu de tu%dr$
2 corespunde unei fşii &nguste din %ordu Europei (Ilanda, nordul Peninulei
&candinave, Peninula Gola, nordul C+mpiei %t-%uropene)/
2 datorită condiţiilor climatice nefavora$ile intervenţia antropică este redusă,
prezentnd o antropizare de tip punctiform, predominnd caracteristicile naturale
ale mediului/
2 densitatea populaţiei este foarte redusă, su$ " loc:9m " &n +aponia şi de circa 6
loc:9m" &n Bslanda/
36
2 din punct de vedere economic, predomină activităţile legate de pescuit, creşterea

animalelor, e3ploatarea minereurilor feroase/ &n ultimii ani s2a dezvoltat industria
produselor de softJare, serviciile nanciare/
 ediu =orestier re#e temperat*re#e/
2 corespunde pădurilor de conifere/
2 sla$ populat şi antropizat, datorită condiţiilor climatice specice, solurilor cu
fertilitate redusă/
2 activităţile economice sunt legate de e3ploatarea lemnului, a resurselor
idroenergetice, a unor resurse minerale/
 ediu o#ea%i# temperat*o#ea%i#/
2 corespunde pădurilor de foioase din vestul şi centrul Europei/
2 mediu intens populat, puternic inCuenţat antropic (mediile naturale se menţin &n
zonele montane &nalte)/
2 prin defrişări masive s2au e3tins terenurile ara$ile, peisaGele agricole lund locul
peisaGelor forestiere/
2 se identică-
o peisaGe de tip ope%*Ded ; peisaGe de cmpuri cultivate descise, foarte
e3tinse &n regiunile Goase din #ermania, *anemarca, <landa/
o peisaGe de tip )o#ae ; peisaGe de cmpuri cultivate &ncise, su$ formă de
parcele $ine delimitate/ sunt specice &n .1 paniei, >egatul nit, sudul
Franţei/
2 ca urmare a defrişărilor masive s2a dezvoltat stepa secundară, s2a produs erodarea
şi degradarea solurilor (afectate de ravene, torenţi), degradarea terenurilor
(afectate de torenţialitate, alunecări de teren &n regiunile deluroase)/
2 activităţile industriale au generat apariţia unor peisaGe specice- peisaGee
reiu%ior i%dustriae/
2 dezvoltarea aşezărilor ur$ane, formarea marilor aglomeraţii ur$ane au generat
dezvoltarea peisaGeor ur)a%e/
2 modicarea ţărmurilor a generat apariţia unui peisaG a%tropi(at (<landa)/
 ediu #o%ti%e%ta temperat*#o%ti%e%ta/
2 corespunde Europei Estice şi se caracterizează prin vegetaţie de stepă, soluri
foarte fertile/
2 revoluţia industrială şi e3plozia demogracă au determinat transformarea mediului
de stepă &ntr2un mediu antropizat, cu cmpuri cu monoculturi, $azate pe irigaţii/ s2
au dezvoltat astfel peisaGe agricole cerealiere sau legumicole/
2 prin utilizarea intensivă a terenurilor s2a produs accelerarea proceselor de
degradare a terenurilor datorită spul$erării solului, a proceselor de sărăturare şi a
celor de poluare a solului şi a apei freatice datorită &ngrăşămintelor cimice/
2 dezvoltarea aşezărilor umane şi a activităţilor industriale au determinat apariţia
peisaGelor ur$ane şi rurale specice/
 ediu arid >i semiarid
37
2 corespunde nordului 4ării aspice/

2 sla$ populat datorită condiţiilor climatice nefavora$ile/
 ediu meditera%ea%
2 caracteristic Europei udice/
2 datorită condiţiilor climatice favora$ile, a vecinătăţii mării, este o regiune
suprapopulată, ur$anizată, cu o puternică dezvoltare a industriei şi mai ales a
activităţilor turistice/
2 este un mediu puternic antropizat, ce cuprinde peisaGe ur$ane specice (staţiuni
turistice şi $alneomaritime), peisaGe litorale puternic modicate/
 ediu mo%ta%
2 mediu azonal/
2 caracterizează zonele montane &nalte (la peste !000 m)/
2 etaGarea $iopedoclimatică a determinat şi o etaGare a peisaGelor- păduri de foioase,
păduri de conifere, paGişti alpine, geţari (la peste 6000 m)/
2 intervenţia antropică este mai redusă, ind mai pregnantă doar &n spaţiile
depresionare şi &n lungul văilor/
2 activităţile economice se $azează pe e3ploatarea lemnului, a resurselor de su$sol,
a resurselor idroenergetice, a potenţialului turistic
PeisaGee eoraD#e
 Europa ata%ti#$ (sau faţada atlantică a Europei)
2 cu elemenete de omogenitate introduse de condiţiile $ioclimatice (datorat
curentului 'tlanticului de .ord), contactul ocean2continent şi amplitudinea
mareelor/
2 elementele de diferenţiere sunt date de forma ţărmurilor (cu orduri &n candinavia
şi insulele $ritanice), ţărmuri relativ Goase &n zonele de cmpie (cu faleze &nalte &n
multe locuri) şi ţărm cu riass &n Deninsula B$erică/
 Europa Goas$
2 cuprinde peisaGee de #âmpie de la 'tlantic pnă la 4area .eagră şi candinavia,

cu un aspect specic &n cazul cmpiei Cuvio2glaciare din nordul Europei/
 Europa #e%tra$ %at$
2 cuprinde sistemee mo%ta%e #e%trae ( Alpi, Pirinei, Carpaţi) şi reiu%ie

er#i%i#e, cu o evidentă etaGare verticală a elementelor de mediu şi a peisaGelor/
 Europa meditera%ea%$
38
2 are multiple diferenţieri regionale şi locale (meseta spaniolă ind aridă, iar
ţărmurile peninsulelor sudice cu elemente de umiditate)/
 Europa #o%ti%e%ta$
2 relieful este relativ neted, &n care zonalitatea latitudinală are o succesiune paralelă
mai accentuată (de la peisaGul arid din regiunile caspice, la peisaGul de stepă, cel al
pădurilor de amestec, pnă la peisaGul pădurilor de conifere)/
 PeisaGe a%tropi#e
2 azonale, foarte diferenţiate- peia*e turitice, ur'ane 8i culturale, peia*e

indutriale, peia*e portuar-ur'ane etc
Not$ ipurile de medii 8i peia*e din Rom+nia le )!e8ti En manualul Corint la pa).
1/
B.. REIUNI EORA5ICE N EUROPA 9I N RO-NIA 7 vezi &n
manualul orint la pag 5"^
B.10. CARPAŢII 7 S8U;IU ;E CA AL UNEI REIUNI EORA5ICE
7 vezi &n manual la pag 5^
B.11. Ţ:RILE 3ECINE RO-NIEI
RU6D1CA MODOVA
A>e(area-
2 la est şi nord2est de >omnia, ind cel mai mic vecin al său (ca suprafaţă şi
populaţie)/
Reie=u-
2 dealuri Goase şi cmpie, dezvoltate pe un fundament precam$rian/
2 unităţi de relief- Platoul Moldovei (&n .), Podi8ul Do'ro)ei Centrale, Podi8ul
Nitrului (&n E2.E), C+mpia Moldovei de &ud, C+mpia Nitrului /
2 altitudinea ma3imă- ;eau +$$%e>ti (8"@ m), din Dodişul 4oldovei entrale/
Cima
2 temperat-continental!, cu precipitaţii reduse de 8502550 mm:an/
Apee
2 ruri şi Cuvii- Nitru, Dun!rea (pe o lungime de circa 500 m), Prut (formează &n
totalitate graniţa dintre >omnia şi >epu$lica 4oldova), R!ut /
2 lacuri de acumulare- &t+nca-Cote8ti (pe Drut), Du'!ari (pe .istru)/
3eeta<ia
2 tep! 8i ilvotep! &n / p!duri de foioae &n centru şi ./
Sourie
2 cerno"iomuri, foarte fertile/
Popua<ia
2 ,3,+ !il' loc/
39
2 densitatea populaţiei- / loc.2m (depăşind media Europei)/

2 populaţia ur$ană- F5/
2 sporul natural este negativ (2![) care, alături de mişcarea migratorie, a contri$uit
la reducerea numărului de locuitori/
2 structura populaţiei pe naţionalităţi- moldoveni (5%), ucraineni (!8%), ru8i (!6%)
şi alte minorităţi ( )!)!u"i ; turci creştini, 'ul)ari, evrei)/
2 religii- ortodoim (@?%)/
Ora>ee
2 C:i&inău (capitala, 0000 loc), irapol, (!lţi, i);ina, R+'niţa, Ca;ul, &oroca,
Hr;ei, Un);eni, şa
E#o%omia
2 caracter a)rar , ind puternic marcată de modelul sovietic/
2 agricultura ; viţ! de vie, pomi fructiferi, cereale, plante te;nice (Coarea2soarelui,
tutun)/
2 resursele naturale- roci de contrucţie, c!r'uni inferiori /
2 industria ; sla$ dezvoltată/ ramurile mai importante sunt indutria alimentar!
(vinuri, conserve de fructe şi legume) , tetil!, contructoare de ma8ini/
2 transporturile- legăturile dintre >omnia şi >epu$lica 4oldova se realizează prin
punctele de frontieră- Un);eni şi ?alaţi ; feroviare, Al'iţa ; rutier/ la işinău
e3istă aeroport/ pe Cuviul .istru se practică transporturile Cuviale/
2 turismul- ora8ul C;i8in!u (monumente şi $iserici), M!n!tirea C!priana, Hr;ei
(omple3ul istoric <reiul 1eci), Cetatea &oroca, M!n!tirea &a;arna şa
Pro)eme eopoiti#e pri%#ipae
2 &şi au originea &n-
o rezolvarea statutului regiunii situate la est de .istru (Hransnistria)/
o dependenţa energetică a ţării de Federaţia >usă/
o poziţia pe care o are ca teritoriu situat &ntre >omnia şi craina
UCRA1NA
A>e(area
2 &n %uropa de %t , &n nordul şi estul >omniei/
2 are ieşire la 4area .eagră şi 4area 'zov/
2 al doilea stat european ca suprafaţă (după >usia)/
Reie=u
2 variat, dar predomină podişurile şi cmpiile/
2 podişurile sunt dezvoltate pe un fundament precam$rian/
2 este organizat pe trei trepte maGore-
o &n sud2vest- Carpaţii (Carpa<ii P$duro>i ; alt ma3- .// m &n vf. #ov+rla)/
o &n centru- Podi8ul Podolic/
o &n est şi sud- regiuni de c&mpie (C+mpia Niprului şi C+mpia M!rii Ne)re)/
2 alte unităţi de relief- Munţii Crimeii, Colinele Doneţului /
Cima
2 temperat-continental!, cu contraste &ntre nord şi sud/ &n Deninsula rimeea cu
nuanţe u'tropicale/
40
Apee
2 Nipru (rul naţional), Nitru, (u)ul de &ud, Doneţ (est) şi Dun!rea prin $raţul
ilia/
2 Kn arpaţi &şi au izvoarele ia, Prutul şi &iretul/
3eeta<ia
2 p!duri de ametec (foioase şi conifere) &n nord, p!duri de foioae (steGar şi fag) &n
centru şi vest), ilvotep! 8i tep! &nlocuite de terenuri agricole &n sud/
Popua<ia
2 peste ,+ !il' loc/
2 densitatea populaţiei- 4/ loc.2m
2 este formată din- ucraineni (7?%), ru8i (!7%), t!tari, rom+ni, evrei şa/
2 sporul natural este ne)ativ (2[)/
2 populaţia ur$ană este de ?%/
2 religii- ortodoim (%), )reco-catolicim (!@%), protetantim, iudaim etc/
Ora>ee
2 IE3 (capitala, ", mil loc), #ar2ov, Hdea, Ovov, Doneţ2, Dnipropetrov2,
9aporo*ie, Mariupol, Cern!uţi, Gerci, &evatopol, Grivoi-Ro), &imferopol etc
E#o%omia
2 structura economică predominantă este dată de agricultura e3tensivă şi de
industria $azată pe utilizarea resurselor proprii/
2 resursele su$solice-
o căruni superiori &n Don'a (loc BBB &n Europa)/
o !inereuri de =er (loc BB la producţie)- Grivoi-Ro)/
o !inereuri de !angan (Ni2opol, cele mai mari din lume)/
o uraniu, ulf, )ra$t etc/
2 industria- concentrată &n $azinul car$onifer *on$ass şi &n Qiev/ dezvoltate sunt
indutria etractiv!, a ener)iei electrice (mai ales nucleară), iderur)ic!,
contructoare de ma8ini, c;imic!, petroc;imic! şa/
2 agricultura- cereale, carto$, fecl! de "a;!r, oarea oarelui şi cre8terea
animalelor ($ovine şi porcine)/
2 transporturile- rutiere (cu cea mai mare reţea de autostrăzi dintre ţările est2
europene, !?00 9m), Cuviale (pe .ipru), feroviare (aproape Gumătate electricate),
maritime (Hdea ; port la 4area .eagră)/
2 turismul- litoralul ucrainean al M!rii Ne)re (mai ales rimeea- Ialta), oraşele Giev,
Ovov, Hdea şa/
% Europa
2 este cunoscută prin produsele agroalimentare, producţia de uilă ( Doneţ2 a rămas
principalul $azin european), rolul acesteia la 4area .eagră (prin portul Hdea şi
Peninula Crimeea)/
2 rezultă din-
opoziţionarea acesteia &ntre aspiraţiile actuale predominant europene şi
apropierea de Federaţia >usă/
osituaţii nerezolvate total &n perioadele anterioare
41
UN9AR1A
A>e(area
2 situată &n Europa entrală, &n partea de .21 a ţării noastre, ocupnd o parte
importantă a cmpiei Danonice şi reprezintă teritoriul de legătură directă, prin căile
de comunicaţie, a teritoriului ţării noastre cu Europa entrală şi E/
2 nu are ieşire la mare/
Reie=u
2 predomină regiunile Goase, de cmpie (":6), care formează partea centrală a
*epresiunii şi a mpiei Danonice/
2 principalele unităţi de relief- C%!pia anonică (care are două diviziuni mari-
AlfVld şi Gi AlfVld), Munţii Matra (cei mai &nalţi, !0!5 m), Munţii (a2onK, Munţii
(22 , etc/
Cima
2 temperat-continental! de tran"iţie , &ntre clima oceanocă şi continentală/
2 temperatura medie anuală este de !00/
Apee
2 ruri şi Cuvii- unărea (trece prin =udapesta), Ra'a, ia (cu omeş, riş, 4ureş),
Drava/
2 lacuri- 6alaton (4area ngariei ; cel mai mare lac din Europa entrală)/
3eeta<ia
2 tep! (pusta ungară), cu ier$uri mărunte, 3erole şi silvostepă/ se adaugă p!duri
de foioae (steGar şi fag) &n zona montană/
Sourie
2 foarte fertile, favoriznd dezvoltarea unei agriculturi intensive/
Popua<ia
2 circa 45 !il' loc /
2 &n scădere datorită sporului natural negativ/
2 formată din ma);iari (?8%), rromi (5,6%, cea mai mare pondere din Europa),
)ermani, rom+ni, lovaci şa/
2 populaţia ur$ană- 5%/
2 religii- catolicis! (7%), protetantim, ortodoim şa/
Ora>ee
2 6UA2TA (capitala, !,7 mil loc), De'recen, Mi2olc, &"e)ed, PZc, ?KVr /
E#o%omia
2 sectorul serviciilor este componenta de $ază la realizarea DB=2ului/
2 resurse naturale- )a"e naturale, 'auit!, minereuri neferoae/
2 industria- contructoare de ma8ini, u8oar!, alimentar!/
2 agricultura- cereale, plante te;nice, viţ! de vie, pomicultura/
2 transporturile- reţeaua de căi de comunicaţie este mai densă &n nord/ rutiere,
feroviare, uviale (pe lacul =alaton, *unăre)/
2 turismul- ora8ul (udapeta, O. (alaton, re)iunea Munţilor Matra, (u22 şa
% Europa
2 se distinge prin poziţia favora$ilă şi prin anumite produse ($au3ită, aluminiu)/
2 sunt legate de-
42
o prezenţa unor minorităţi magiare semnicative &n ţările &nconGurătoare

(reprezentnd &mpreună apro3imativ !:6 din populaţia actuală a ngariei), ca
rezultat al evoluţiei istorice a acestui spaţiu
2R61A
A>e(area
2 este situată &n Deninsula =alcanică, &n sud2vestul >omniei şi reprezintă nucleul &n
Gurul căruia s2a format şi a e3istat Bugoslavia/ din acesta s2au desprins, &n !@@0,
statele componente/
Reie=u
2 urcă &n trepte de la . la /
2 principalele unităţi de relief-
o C+mpia Panonic! ; &n nord, numită şi C+mpia Dun!riiC+mpia :oivodinei/
o C+mpia Moravei ; &n centru/
o Munţii &er'iei ; cu De$leul Dun!rii şi platoul Miro_ &n est, la graniţa cu
>omnia şi =ulgaria/
o Alpii inarici ; &n sud şi 21, sectorul cu cele mai mari altitudini ("5 m &n
v+rful Daravica)/
Cima
2 temperat-continental!/ cantitatea de precipitaţii scade de la vest la est datorită
$araGului orograc al 4unţilor *inarici care &mpiedică pătrunderea maselor de aer
maritim dinspre 4area 'driatică spre *epresiunea Danonică din est/
Apee
2 sunt colectate de unăre- ia, Drava, Morava, imi8, imo2 /
2 la Porţile de >ier , pe *unăre, este lacul de acumulare construit &mpreună cu
>omnia/
3eeta<ia
2 păduri de foioase/
Popua<ia
2 circa 45 !il' loc /
2 densitatea-  loc.2m (peste media Europei)/
2 spor natural negativ/
2 alcătuită din +r'i ("%), al'ane"i (!7%, &n Qosovo), rom+ni şi ma);iari (&n
1oivodina)/
2 populaţia ur$ană- 5"%/
2 religii- ortodoim (5%), ilamim, catolicim şa
Ora>ee
2 6D9RA (capitala/ !," mil loc/ port pe *unăre), Novi &ad, Ni`, Pri`tina,
&u'otica, Pan_evo etc/
E#o%omia
2 a &nregistrat o puternică recesiune după !@@0 şi mari pierderi datorită
$om$ardamentelor .'H< din !@@@/
2 structura economică este dată de un anumit ecili$ru &ntre producţia industrială şi
producţia agricolă/
2 resursele naturale- c!r'uni inferiori, cupru, crom, ma)ne"iu /
43
2 industria- siderurgică, metalurgia neferoasă, constructoare de maşini, cimică,

petrocimică, energie electrică (Dorţile de Fier B şi BB)/
2 agricultura- pomicultura (B loc &n Europa şi al BB2lea pe glo$ la prune/ mere),
cereale (porum$), plante te;nice, cre8terea porcinelor /
2 transporturile- reţea feroviară şi rutieră diversicată/ după desprinderea de
4untenegru a pierdut ieşirea la 4area 'driatică/ căi Cuviale (pe *unăre, Hisa şi
canale)/ legăturile dintre >omnia şi er$ia se realizează prin punctele de frontieră
tamora24oraviţa şi Mim$olia ; rutiere şi feroviare/
2 turismul- ora8ul (el)rad (<raşul 'l$, nume dat de slavi datorită zidurilor al$e ale
cetăţii antice), De$leul Dun!rii, ora8ul Ni`, Alpii Dinarici şa/
% Europa
2 este percepută ca un stat care, pe lngă o anumită izolare geogracă (accentuată
prin independenţa >epu$licii 4untenegru), are şi o aparentă poziţie singulară &ntre
ţările din Deninsula =alcanică/
2 derivă din consecinţele dezmem$rării fostei Bugoslavii, &n urma căreia pe teritoriul
er$iei e3istă alte minorităţi naţionale, iar &n regiunile &nconGurătoare (&ndeose$i &n
=osnia şi Lerţegovina) e3istă o importantă minoritate sr$ă, reprezentnd !:6 din
populaţia acestei ţări/
2 cea mai importantă pro$lemă pentru acest stat o constituie, &nsă, intenţia
populaţiei al$aneze, maGoritară &n partea sudică ( Goovo), de a se organiza &ntr2un
stat independent (s2au proclamat deGa stat independent, dar nu este recunoscut de
către toate statele lumii/ >omnia nu recunoaşte acest stat)
6UD9AR1A
A>e(area
2 &n Deninsula =alcanică, la sud de >omnia/
2 are ieşire la 4area .eagră/
Reie=u
2 variat, dar predominant &nalt/
2 principalele unităţi de relief-
o Munţii (alcani  &tara Planina ; se desfăşoară &n continuarea 4unţilor arpaţi,
dincolo de valea Himo9ului, &n partea centrală a ţării, pnă la 4area .eagră/
o Munţii Rila (cu altitudinea ma3imă a =ulgariei- :f. Muala, .71 m)/
o Munţii Rodopi/
o Munţii Pirin ("@!5 m)/
o Munţii &redna ?ora
o Podi8ul Pre'alcanic ; &n partea central2nordică/
o C+mpia Ynalt! a Dun!rii/
o C+mpia raciei &uperioare  C+mpia Mariţei/
o Depreiunea Ga"anl+2 şa
Cima
2 temperat-continental! la nord de 4unţii =alcani şi mediteranean! &n sud/ &n est
e3istă inuenţe pontice, datorită prezenţei 4ării .egre/
Apee
44
2 Dun!rea, Mariţa, &truma/

3eeta<ia
2 p!duri de foioae 8i conifere şi elemente mediteraneene &n sud (migdali, ciparoşi,
castani)/
Popua<ia
2 peste 83* !il' loc/
2 &n scădere &n ultimele decenii, datorită sporului natural negativ şi sporului
migratoriu negativ/
2 densitatea populaţiei- 7 loc:9m "/
2 populaţia ur$ană- 70%/
2 formată din 'ul)ari (?0%), turci (@%), rromi (5%), macedoneni, rom+ni, arom+ni
şa/
2 religii- ortodoim (?6%), ilamim (!6%), catolicim şa
Ora>ee
2 2O@1A (capitala, !,! mil loc), Plovdiv, :arna, (ur)a, Rue, PlevnaPleven, &tara
9a)ora şa/
E#o%omia
2 &n tranziţie spre economia de piaţă/
2 resursele naturale- li)nit, minereuri neferoae, petrol, )a"e naturale /
2 industria- tetil!, alimentar!, ener)etic! (energia nucleară ; Qozlodui), iderur)ic!,
contructoare de ma8ini, c;imic!
2 agricultura- culturi de tutun (locul BB pe #lo$), tranda=ri (6:8 din producţia
mondială de ulei de trandari, &n *epr Qazanl9), viticultura, cereale, plante
te;nice/
2 transporturile- feroviare (":6 electricate), rutiere, uviale (porturi ; Rue),
maritime (porturi ; (ur)a, :arna)/ legăturile dintre >omnia şi =ulgaria se
realizează prin punctele de frontieră :ama :ec;e ; rutier, Ne)ru :od! ; feroviar,
?iur)iu-Rue ; rutier şi feroviar/
2 serviciile- au principala contri$uţie la crearea DB=2ului/
2 turismul- litoralul $ulgăresc al 4ării .egre, cu staţiuni $alneomaritime- (alci2
(castelul reginei 4aria a >omniei) , :arna (Derla 4ării .egre, cu termele romane
din sec BB), Nee'!r (cu Hemplul lui 'pollo) , (ur)a, Al'ena, Niipurile de Aur,
capitala, ora8ul Plovdiv, Plevna, :idin, :alea randa$rilor, Munţii Pirin etc
% Europa
2 este percepută ca un partener ieşit de su$ inCuenţa spaţiului e32sovietic, după
primirea acestei ţări &n .'H< ("008) şi &n E ("007)/
2 &n raporturile cu Hurcia e3istă anumite aspecte legate de prezenţa unei minorit!ţi
turce importante &n =ulgaria (apro3imativ @% din populaţia totală)
45
UNIUNEA EUROPEAN:
1. 5ORAREA UNIUNII EUROPENE JI E3OLUIA IN8ER:RII
EUROPENE
onstrucXia europeană a cunoscut, pnă &n prezent, trei etape importante-
ri!a etapăE
 la @ mai !@50 ministrul francez al 'facerilor E3terne, >o$ert cuman, propunea
crearea unei omunităXi Europene a ăr$unelui Wi <Xelului (E<), ca organism
supranaXional de coordonare a industriei căr$unelui Wi oXelului/ &n prezent,această
dată este considerată de către statele mem$re 9iua %uropei/
 &n !@50 s2a &ninXat E<, ce a reunit Wase Xări- (el)ia, >rana, ?ermania, Italia,
Ouem'ur), Hlanda/
A doua etapăE
 la "5 martie !@57, la >oma, se semnează Hratatul de instituire a omunităXii
Economice Europene (EE)/ o$iectivele acestui organism au vizat crearea unei pieXe
comune Wi dezvoltarea economică a EE prin armonizarea politicilor economice ale
statelor mem$re/
 &n !@76, &n EE, intră trei noi state- Danemarca, Irlanda Wi Re)atul Unit /
 &n !@?! devine stat mem$ru Wi ?recia /
 &n !@? intră Portu)alia Wi &pania, astfel &nct niunea Europeană număra !" state/
A treia etapăE
 &n anul !@@0, niunea Europeană se măreWte &n urma procesului de reunicare a
#ermaniei/
 &n fe$ruarie !@@", se semnează ratatul de la Maatric;t (<landa), intrat &n vigoare
&n !@@6, prin care Comunitatea %conomic! %uropean! se transformă &n Uniunea
uropeană/
 &n !@@5 devin mem$re ale E Wi Autria, >inlanda, &uedia, aGungndu2se la !5 Xări
mem$re E/
 &n !@@? s2a creat "ona %uro, la care au aderat imediat (!@@@) !! state/
 &n "008 s2a &nregistrat cel mai mare val de aderare : de e3tindere, cnd intră !0
state- Ce;ia, &lovacia, Cipru, Malta, Oetonia, %tonia, Oituania, &lovenia, Polonia,
Un)aria/
 din anul "007 devin mem$re ale E Rom+nia Wi (ul)aria, aGungndu2se la 0 tate
mem're, iar lovenia aderă la Vona Euro/
 &n proces de aderare sunt urcia Wi Croaia/
 E ocupă o suprafaXă de peste , mil. 2m Wi numără peste 7/ mil. locuitori /

 sediul E este la 6ru$elles, iar sediul Darlamentului European este la

2trasourg/
 &n prezent, &n acest organism sunt folosite  de lim'i o$ciale /
46
 e3istă &n Europa două state dezvoltate care sunt &n afara E, acestea sunt
Norve)ia (cu e3ploatări petrolifere, un nivel de trai foarte ridicat Wi cea mai mare
cantitate de energie electrică pe cap de locuitor) Wi %lveia (un important centru
$ancar mondial)/
2i!oluri ale U''E
 ;rapeu UE (adoptat la !0 octom$rie !@55) cuprinde !" stele aurii (sim$ol al
perfecXiunii Wi plenitudinii), pe fond al$astru/
 Im%u (adoptat la !? ianuarie !@7")- <da $ucuriei, prima parte a imfoniei a BA2a a
lui =eetoven/
 o%eda Euro, introdusă &n circulaXie la ! ianuarie "00" (o e3cepXie o reprezintă
>egatul nit, unde moneda de circulaXie a rămas lira sterlină)/
 6ea% o%%et a fost primul preWedinte al E<
". CARAC8ERIS8ICI EORA5ICE, POLI8ICE JI ECONOICE

AC8UALE ALE UNIUNII EUROPENE
CARAC8ERIS8ICI EORA5ICE
 E ocupă 4 din suprafaXa Europei (8,8" mil 9m") Wi 2 din populaXia
Europei (8@" mil loc)/
 E se e3tinde ca un $loc continuu &n vestul Wi centrul Europei (e3ceptnd
ElveXia), &n nord (e3ceptnd .orvegia), &n E pnă &n #recia/
 statul cu cea mai mare suprafaXă este @ranKa (587000 9m")/ cele mai
e3tinse Xări sunt >rana, &pania, &uedia, ?ermania, >inlanda/ statul cu cea
mai mică suprafaXă este Malta/ cele mai mici state mem$re sunt Malta,
Ouem'ur), Cipru/
 statul cu cea mai numeroasă populaXie este 9er!ania (peste ?" mil loc)/
statele cu cea mai numeroasă populaXie sunt ?ermania, >rana, Re)atul
Unit, Italia/ statul cu cea mai redusă populaXie este Malta (circa 800000
loc)/ statele cu cea mai mică populaXie sunt statele mici (liliputane)- Malta,
Ouem'ur), Cipru/
 cuprinde "H de state (vezi *< !, pag @)/
 spaXiul părXii de .1 a Deninsulei =alcanice (roaXia, er$ia, =osnia Wi
LerXegovina, 4acedonia, 4untenegru Wi 'l$ania) reprezintă cea mai
importantă &ntindere interioară a Europei care nu face parte din E/
 partea de est a continentului (FederaXia >usă, =elarus, craina Wi 4oldova)
este situată &n afara E, ciar dacă anumite Xări &Wi dezvoltă aspiraXii &n acest
sens (4oldova)/
CARAC8ERIS8ICI POLI8ICE
 include state cu forme de guvernămnt diferite- sunt "0 de repu$lici
prezidenXiale sau parlamentare Wi 7 monarii constituXionale (=elgia,
*anemarca, +u3em$urg, <landa, >egatul nit, pania Wi uedia)/
47
 prin amplasarea principalelor sedii de coordonare a E la 6ru$elles3 acesta

poate  considerat o adevărată capitală a acesteia/
CARAC8ERIS8ICI ECONOICE
 &n prezent, E este principala putere economic! mondial!, contri$uind cu !:6
la DB=2ul mondial/ Xările cu cel mai mare DB= sunt- #ermania, >egatul nit,
FranXa, Btalia Wi pania/
 &n ultimii ani, creWterea economică medie a fost apro3imativ 6%/
 forXa de muncă (""5 mil persoane) are o ocupare &n care predomină
erviciile (7%), urmate de indutrie ("?%) Wi a)ricultur! (5%)/
 E este principalul producător de automo'ile ("7% din total), de avioane
civile , Wi este cea mai mare producătoare de ener)ie atomic! /
 reprezintă principala putere comercial! mondial!, cu 80% din scim$urile
internaXionale/
 este prima detinaie turitic! mondial!, cu Gumătate din numărul total de
turiWti/
 un element negativ &l constituie &nsă porul natural foarte redu al populaXiei,
compensat &nsă de un por mi)ratoriu po"itiv 
B.S8A8ELE UNIUNII EUROPENE

B.1. PRI3IRE ENERAL: SIN8E8IC: (vezi pag 7027! din
manualul orint)
B.". S8U;II ;E CA
5RANA
 este cel !ai #ntins stat al U , are forma de e3agon, despre care geograi
francezi spun că reprezintă la o scară mai mică, &ntreaga Europă/
Ae(area
 &n %uropa de :et , cu o largă ieWire la <ceanul 'tlantic, 4area 4editerană Wi 4area
4necii/
 de FranXa aparXine Wi Inula Corica/
Reie=u
 variat, dar predominant cu altitudini reduse, su$ 500 m/
 relief de cmpie &n ., .1 Wi 1 Wi cuprinde- =azinul Pariului, (a"inul Acvitaniei,
Culoarul R;onului, C+mpia Alaciei (&n .E) Wi cmpii litorale/
 podiWurile includ- Podi=ul Ardeni (.E), Maivul Central >rance" (partea central2
sudică), Podi=ul Oorenei (.E)/ aceste unităXi sunt dezvoltate pe structuri ercinice/
48
 treapta montană, dezvoltată pe structuri alpine, include- MunKii Alpi (E, vf. Mont
(lanc .4/0 m, cea mai mare altitudine din E), Munii Pirinei (1, peste 6000 m)
Wi Munii :o)i, Munii Bura , mai scunzi, mai veci (E)/
Cima
 temperat-oceanic! &n 1/ mediteranean! &n  Wi B2la orsica/ alpin! &n E/ &n  $at
vnturi locale reci (mitralul Wi tramontanul)/
Apee
 prezintă o reXea idrogracă densă, legată printr2un mare sistem de canale
naviga$ile, cele mai mari Cuvii ind Ooara  Ooire (cel mai lung), &ena Wi R;onul/
 Cuviile sunt orientate spre- <ceanul 'tlantic ; Ooara, ?aronne/ 4area 4editerană ;
R;on/ 4area 4necii ; &ena
 are Wi numeroase lacuri- D' De!an J 9eneva la graniXa cu ElveXia (lac glaciar)/
3eetaQia
 p!duri de foioae Wi de conifere/ &n sud Wi &n B2la orsica ve)etaie mediteranean!
de tip maûi/
PopuaQia
 peste 20 mi. o# Wi are o densitate apropiată de media E (!!" loc:9m ")/
 prezintă un )rad ridicat de ur'ani"are (peste 75%)/
 sporul natural Wi migratoriu sunt pozitive/
 este formată din france"i (peste @6%), portu);e"i, al)erieni, marocani, italieni,
panioli, turci, tuniieni/
 religii- catolicis! (peste ?"%), ilamim (7%), protetantim, ortodoim etc
Oraee
 aris (!!,6 mil loc, aglomeraXia ur$ană/ traversată de ena) 3 Marilia  Mareille
(cel mai mare port la 4area 4editerană), ouloue, Nia  Nice, Nante, &tra'our),
OKon, Oille, (ordeau /
E#o%omia
 una din marile puteri economice mondiale/ cel mai dezvoltat este sectorul
serviciilor, urmat de industrie Wi agricultură/
 resursele de su$sol- variate, dar &n cantităXi mici ( minereuri de $er, c!r'une,
'auit!)/ sare, săruri potasice (&n cantităXi mai mari)/
 industria- automo$ile, aeronautică, aerospaXială, electronică, energetică, te3tilă,
siderurgică, alimentară (unt, $rnzeturi, vin) etc/ un element distinctiv &l
reprezintă ponderea importantă a energiei nucleare (?5%) &n producXia de energie
electrică, ponderea importantă a resurselor regenera$ile (!8%)/
 agricultura- foarte performantă, ind una din marile Xări e3portatoare de produse
agricole/ ocupă locul B pe #lo$ la vinuri, locul BB pe #lo$ la producXia de struguri
(după Btalia), B loc &n Europa la producXia de carne/
 transporturile- reXea foarte dezvoltată, polarizată de capitală/ feroviare (Gumătate
electricată, cu cea mai dezvoltată reXea de H#1 de pe #lo$), rutiere (locul BBB la
autostrăzi), aeriene (aeroporturi- Daris ; arles de #aulle ind cel mai mare),
Cuviale, maritime (porturi- Marilia, Oe #avre, Dun2erûe, Calai )/
 turismul- foarte dezvoltat/ ocupă locul B pe #lo$ după numărul de turiWti/ o$iective
turistice- Pari =i Empre*urimile (1ersailles, 4uzeul +uvru, Hurnul Ei_el Wa), valea
49
Ooirei (cu vestitele castele), litoralul Hceanului Atlantic, litoralul mediteranean (cu
oasta de 'zur), taiunile montane =i de porturi de iarn! (amoni3) etc/
% Europa i UE
 are o poziXie importantă, Gusticată de realizările Wi de iniXiativele care au dus la
dezvoltarea construcXiei europene/
 derivă din prezenXa mondială a FranXei, rolul european Wi dimensiunile puterii
militare/
FranXa a avut o inCuenXă semnicativă &n istorie asupra Xării noastre (*< !, pag
76)
ERANIA
 este cel mai populat tat al U.%. şi are cea mai mare pondere economic! &n cadrul
acesteia/
A>e(area
 &n .21 Europei entrale, cu ieşire &n nord la 4area .ordului şi 4area =altică/
Reie=u
 dispus &n trei trepte de la . la /
 &n .- C+mpia ?ermaniei, sector al mpiei .ord2Europene, cu altitudini su$ "00 m/
 &n centru- masive ercinice erodate pnă la aspect de podiş- Maivul #ar", Maivul
@ito Renan, Munţii P!durea urin)iei, Munţii Bura &ua'!, Munţii P!durea Nea)r!/
 &n - Munţii Alpii (avariei 3.7F m, vf. 9u)6 , iar la $aza lor o regiune piemontană,
Podi8ul (avariei/
Cima
 temperat! de tran"iţie &ntre oceanică şi continentală, iar &n zona montană un
climat montan şi alpin/
Apee
 ruri şi Cuvii- Rin 3 cu Main6, Dun!re, %l'a, eer, %m, Hder  Hdra legate prin
canale (e3 analul *unăre24ain2>in)/
 lacuri- (oden  Contanţa (glaciar)/
3eeta<ia-
 p!duri de conifere (mai ales pin) şi p!duri de foioae (mai ales fag) asociate cu
p!8uni/
Popua<ia
 locul BB &n Europa (după >usia) şi locul B &n E ca număr de locuitori ( @",B mi.
o#)/
 densitate mare a populaţiei ("6! loc:9m ")/
 cea mai mare concentrare a populaţiei este &n aglomeraţiile ur$ane din lungul
>inului (e3 >in2>ur)/
 populaţie ur$ană- @0%/
 este formată din- )ermani (@!%), turci (cca " milioane), italieni, +r'i, )reci,
polone"i, croaţi etc
 culte- protetantim (luterani), catolicim, ilamim şa
50
Ora>ee
 6RD1N (capitala, 6,6 mil loc), #am'ur), Mnc;en, GVln, >ran2furt am Main,
%en, Dortmund, &tutt)art, #anovra 3#annover6, Nrn'er), Oeip"i), Dreda
3Dreden6, Aac;en, (onn, Deldorf etc/
 gruparea ur$ană Rin-Ru;r depăşeşte !" mil loc/
E#o%omia
 cea mai mare putere economică a Europei şi a BBB2a pe #lo$ (după ' şi
Maponia)/
 resursele- c!r'uni ($azinele >ur, aar), are, $er, aur, ar)int, )a"e naturale 8i
petrol &n 4area .ordului, reure foretiere, reure ;idroener)etice etc/
 industria- contructoare de ma8ini (autoturisme ; locul ! &n Europa, nave
maritime), ener)ie electric! , c;imic!, petroc;imic!, iderur)ic!, metalur)ia
neferoa!, indutria u8oar! 8i alimentar! ($ere ; loc ! &n Europa)
 agricultura- randament foarte mare deşi concentrează mai puţin de 6% din
populaţia activă/ principalul sector este "oote;nia (porcine ; locul ! &n Europa,
$ovine)/ se adaugă culturi de cereale, carto$, fecl! de "a;!r, plante fura*ere/
 transporturile- cea mai mare reţea feroviar! din U.%. cea mai lun)! reţea de
autotr!"i tranporturi maritime (porturi- #am'ur), (remen), uviale dezvoltate
(uisurg ; cel mai mare port Cuvial de pe #lo$), a II-a reţea aerian! din Europa,
după >egatul nit (aeroporturi- >ran2furt am Main ; cel mai mare, Mnc;en,
Deldorf )/
 turismul- foarte dezvoltat/ potenţial turistic ridicat- (erlin (cu numeroase
monumente istorice şi de artă- Doarta =randen$urg, 4uzeul Dergamon), :alea
Rinului, Alpii (avariei, Domul din GVln, ora8ele-mu"eu (=remen, *resda, +`$ec9)
etc
% Europa
 alături de Franţa, sunt considerate principalele iniţiatoare ale contrucţiei U.%./
 rezultă din evoluţia istorică a acestui stat care, &n urma modicărilor graniţei după
cel de2al *oilea >ăz$oi 4ondial, au generat o situaţie nouă, cu ţări &nvecinate/
 anumite aspiraţii geopolitice pe care le2a avut #ermania &n prima parte a secolului
al AA2lea nu se regăsesc &n politica actuală pe care o promovează/
 &n prezent, reprezintă un factor de cre8tere a economiei U.%. şi Goacă un rol
important &n proceul de )lo'ali"are
REA8UL UNI8
 este cel mai mare tat inular al %uropei , &nglo$nd cca "000 de insule/ se
desparte de continent prin 4area 4necii, respectiv tr *over (Das de alais)/
 este alcătuită din An)lia, &coţia, Qara ?alilor şi Irlanda de Nord/
A>e(area
 &n .21 Europei, ocupnd Ar;ipela)ul (ritanic şi nordul Inulei Irlanda/
51
Reie=u
 predominant montan dar cu altitudini Goase, munţii ind puternic erodaţi/ dezvoltat
pe un su$strat caledonian &n . şi ercinic &n /
 &n coţia- lanţuri montane caledoniene, puternic fragmentate- Munţii 9ra!pian
(:f. (en Nevi, . m , ce mai mare altitudine din >egatul nit), Munţii C;eviot,
Munţii Penini, Munţii &coţiei de Nord /
 &n Iara #alilor- Munţii Cam'rieni/
 &n sudul şi estul 'ngliei- C+mpia (a"inul Oondrei (cmpie sedimentară)/
 &n Brlanda de .ord- masive Goase alcătuite din roci dure (granit)/
Cima
 temperat-oceanic!, mai $lndă, cu ploi, ceţuri frecvente iarna, datorită inCuenţei
urentului 'tlanticului de .ord/
Apee
 reţea $ogată, ruri scurte legate prin canale- Ta!isa, &evern, rent /
 lacurile- Ooc; Ne ; cel mai faimos, Ooc; Oomond, O. Nea);
3eeta<ia
 lande &n regiunile litorale/ pă&uni  p!duri de foioae/
Popua<ia
 peste 20 mi. o# /
 densitate ridicată a populaţiei (peste "00 loc:9m ")/
 populaţie ur$ană- @0%/
 este formată din- en)le"i (?0%), coţieni (!0%), irlande"i (8%), indieni şa/
 culte- protetantim, catolicim, ilamim, ;induim şa/
Ora>ee
 DONRA (capitala, !!," mil loc ; aglomeraţia ur$ană, traversată de Hamisa),
(irmin);am, Oeed, Oiverpool, Manc;eter, ?la)oW, &;eeld, %din'ur);, (elfat,
Cardi[ etc/
 aglomeraţia ur$ană de tip megalopolis Middland, situată &n partea central2sudică a
'ngliei, depăşeşte 66 mil loc/
E#o%omia
 reprezintă una din marile puteri ale lumii/ principalul sector economic &l reprezintă
erviciile (nanciare, $ancare, $ursiere, asigurările)/
 resursele- c!r'uni, petrol 8i )a"e naturale (&n 4area .ordului), are etc/
 industria- iderur)ia ; prima industrie dezvoltată, metalur)ia neferoa!, indutria
l+nii 8i 'um'acului, contructoare de ma8ini (nave, avioane, autoturisme),
indutria c;imic! 8i petroc;imic! /
 agricultura- intensivă, puternic mecanizată, de mare randament/ predomină
producţia animalieră (ovine ; locul ! &n Europa, $ovine)/ culturi de gru, orz, sfeclă
de zaăr, rapiţă, in şa/
 transporturile- reţea feroviar! (!:6 electricată) , rutier!, maritim!, uvial!, aerian!
(+ondra ; "! de aeroporturi, 0eat:ro ; cel mai mare din Europa)/
 turismul- foarte dezvoltat, principalul pol de atracţie turistică este Dondra (cu
Palatul (uc2in);am, Catedrala etminter, oWer (rid)e, (riti; Mueum, urnul
Oondrei etc)/ alte o$iective turistice- Hford, Cam'rid)e, &tone;en)e, Drumul
?i)anţilor (&n Brlanda de .), Oiverpool etc/
52
% Europa
 păstrează anumite caracteristici care provin din relativa izolare geogracă faţă
de continent- o anumită poziţie particulară &n cadrul E (printr2o integrare care
păstrează unele nuanţări, păstrarea lirei ca monedă, &n loc de euro) şi legăturile
foarte strnse cu '/
 rezultă din trecerea >egatului nit din poziţia de centru de coordonare al unei părţi
importante a lumii contemporane, la cea de parte a Europei
I8ALIA
A>e(area
 &n sudul Europei (Europa 4editeraneană), ocupnd Deninsula Btalică, la care se
adaugă partea continentală din nord şi partea insulară (icilia, ardinia şa)/
Reie=u
 predominant muntos-
o Munţii Apenini ; formează structura principală a părţii peninsulare şi ating
"@!8 m &n 1f #ran asso/
o Munţii Alpi (8?07 m &n 1f 4ont =lanc, aCat la graniţa cu Franţa) ; &n ., cu
formă cur$ată/
o C+mpia Padului ; stră$ătută de rul Dad (D)/
o vulcani- :e"uviu (lngă .apoli), tna (6680 m ; cel mai &nalt vulcan activ
din Europa, &n icilia), &trom'oli (&n Bnsula trom$oli)/
Cima
 temperat-continental! &n ., mediteranean! &n partea peninsulară şi insulară,
climat alpin &n zona montană &naltă/
Apee
 rurile- ad şi Adi)e care se varsă printr2o deltă comună &n 4area 'driatică/ Tiru
(trece prin >oma), Arno (traversează Florenţa)/
 lacuri- glaciare (Como, ?arda, Ma))iore, Ou)ano), vulcanice ((olena,
raimeno, Al'ano)/ lagune (Oa)una :eneţiei)/
3eeta<ia
 predominant mediteranean!/ &n zonele montane p!duri de foioae 8i conifere/
Popua<ia
 peste  mi. o#/
 creşterea populaţiei este asigurată de sporul migratoriu pozitiv (număr mare de
imigranţi), sporul natural ind redus/
 densitatea populaţiei este ridicată- !@6 loc:9m"/
 populaţia ur$ană- 7%/
 este formată din italieni (@8%), marocani, al'ane"i şa/
 religii- catolicis! (@5%), protetantim, ortodoim şa/
Ora>ee
 ROMA (capitala, ",5 mil loc), Milano, Napoli, orino, Palermo (icilia), ?enova,
(olo)na, >lorenţa etc
E#o%omia
53
 pe ansam$lul Btaliei, partea de nord este industrializată, partea de sud

(4ezzogiorno) este agrară/
 resursele naturale- minereuri de $er, minereuri neferoae, c!r'uni, )a"e naturale,
marmur!, ulf /
 industria- tetil! (lnă, $um$ac, mătase), confecţii, alimentar!, automo'ile
(Horino), nave (#enova, Dalermo), c;imic!, petroc;imic!, iderur)ic! etc/
 agricultura- tru)uri 8i m!line ; locul ! pe #lo$/ fructe (mere, pere) ; locul ! &n
Europa/ ore" (orezării &n mpia Dadului) ; locul ! &n Europa/
 transporturile- reţea dezvoltată, diversicată, modernă/ reţeaua feroviară este
electricată &n proporţie de ":6 din total/ aeroporturi- >oma (Fiumicino, +eonardo
da 1inci), 4ilano/ porturi ; #enova/
 turismul- una din ţările cu cel mai mare potenţial turistic/ principalele o$iective
turistice- ora8ul Roma (oraşul cu cele mai multe monumente istorice şi de artă de
pe #lo$, remarcndu2se- olosseum2ul, olumna lui Hraian, fntni arteziene,
arcuri de triumf etc), :eneţia (cu $azilica an 4arco, Dalatul *ogilor, sticla de
4urano), >lorenţa (cu #aleriile bzi), Pia (cu turnul &nclinat), (olo)na (cu cea mai
vece universitate din Europa), :e"uviu, Alpii, %tna etc
% Europa
 rolul Btaliei este su$liniat de caracterul pe care &l are aceasta, de mem$ru fondator
al E şi de importanţa sa &n cadrul economiei europene/
 sunt legate de inCuenţa economică a Btaliei &n Europa şi &n $azinul 4ării
4editerane/
 pentru ţara noastră, Btalia reprezintă o ţară de reper prin lim$ă, cultură şi istorie
SPANIA
A>e(area
 &n Deninsula B$erică, cu o largă ieşire la Marea Mediteran! şi la Hceanul Atlantic/
 &i aparţin şi cteva aripelaguri- Canare (<ceanul 'tlantic), (aleare (4area
4editerană)/
Reie=u
 altitudinea medie foarte ridicată- 220 m ; locul BB &n Europa (după Elveţia)/
 este dezvoltat pe două structuri geologice-
o alpine (care formează maGoritatea regiunilor montane)- 4unţii Dirinei şi
ordiliera =etică/
o ;ercinice (se regăsesc su$ forma unor resturi din vecile masive ercinice
&nglo$ate &n orogenza alpină)/
 are aspect general de podi8 Enalt (4eseta) &nconGurat de lanţuri muntoase/
 &n . şi .2E- Munţii Pirinei (alt ma3 6808 m, cu un relief foarte a$ruot, cu văi
adnci, creste ascuţite, relief glaciar), Munţii Canta'rici (peste "500 m, se termină
&n vest relativ $rusc, formnd un ţărm cu riass)/
 &n - Cordiliera 6etică (cu Munţii &ierra Nevada, B.4H@ m, cea mai mare
altitudine din pania), Cordiliera Catalon!/
 &n partea centrală un &ntins podiş ; Meeta, rest al structurilor ercinice incluse &n
orogeneza alpină/ este traversat de la est la vest de mai multe culmi muntoase
54
veci- Munţii I'erici, Munţii Catiliei, Munţii &ierra Morena care separă podişuri
veci ; Podi8ul Catiliei (astilia .ouă şi astilia 1ece)/
 relieful de cmpie- C+mpia Andalu"iei (cea mai e3tinsă cmpie, situată &n lungul
rului #uadalUuivir) şi C+mpia Ara)onului (pe rul E$ro)/
Cima
 temperat2oceanică &n .21/ mediteraneană &n E şi / temperat2continentală &n
interior/
Apee
 principalele ruri- a*oe*o, %'ru%'ro, Duero, ?uadalûivir, ?uadiana/
3eeta<ia
 &n 4eseta- stepa, cea mai e3tinsă formaţiune vegetală, cu specii adaptate la
secetă/
 &n zona mediteraneană- asociaţii de )arri)a şi maûi/
 &n zonele montane- p!duri de te*ar 8i fa)/
Popua<ia
 peste 4B mi. o#, cu o densitate relativ redusă (?7 loc:9m")/
 &n prezent, cu spor natural şi migratoriu pozitiv (număr mare de imigranţi)/
 cele mai mari concentrări de populaţie sunt &n zonele mediteraneene- atalonia (cu
=arcelona), 1alencia, 'ndaluzia/ astilia .ouă/
 este formată din spanioli (75%), catalani, galicieni, $asci, ecuadorieni, romni etc/
 ulte- catolicism (@%), islamism şa/
Ora>ee
 MAR1 (capitala, 5 mil loc), (arcelona, :alencia, &evilla, 9ara)o"a, Mala)a, Oa
Palma, Murcia, Palma de Mallorca, (il'ao, :alladolid, Alicante, :i)o, Hviedo,
?ranada etc/
E#o%omia
 printre primele 5 ţări din Europa/ principalul sector economic este cel al serviciilor/
 resursele- minereuri de $er, minereuri neferoae, mercur, titan etc/
 industria- alimentar! (ulei de măsline, vin), tetil!, iderur)ia, contrucţii de ma8ini
(autoturisme, nave maritime) etc/
 agricultura- dezvoltată/ se cultivă m!line, citrice, viţ!-de-vie, curmale / se cresc
porcine, ovine/
 transporturile- reţea dezvoltată, diversicată/ rutiere (la autostrăzi locul BB &n
Europa), aeriene (4adrid), maritime ('lgeciras, cel mai mare port)/
 turismul- una din marile puteri alături de Franţa şi Btalia/ principala zonă turistică o
reprezintă riviera spaniolă- Cota del &ol, Cota (lanca, Cota (rava, Cota
Dorada etc/ alte o$iective turistice- Andalu"ia, Madrid, %corial, oledo, &e)ovia
(cu apeductul roman, funcţional şi astăzi), palatul maur Al;am'ra din ?ranada,
&evilla (catedrala cu sarcofagul lui ristofor olum$), Pe8tera Altamira (cu picturi
rupestre), (arcelona (cu agrada Familia) şa/
Rou Spa%iei % Europa -
 a fost deose$it de activ ca spaţiu al Bmperiului >oman, apoi al Evului 4ediu şi ca
principal factor maritim &n descoperirile geograce (prin ristofor olum$ şi
4agellan)/
55
 deşi distanţa faţă de ţara noastră este mare, e3istă anumite elemente comune
(vezi *< !, pag 77)/
 rezultă din legăturile prefernţiale pe care le are cu ţ!ri ;ipanice mari din 'merica
+atină (4e3ic, 1enezuela, Deru, olum$ia, 'rgentina) şi din poziţia geogracă
(atlantică şi mediteraneană)
POR8UALIA
A>e(area
 ocupă partea de 21 a Peninulei I'erice , cu largă descidere la Hceanul Atlantic/
 &n componenţa sa intră şi Ar;ipela)ul A"ore şi Madeira din <ceanul 'tlantic/
Reie=u
 corespunde părţii vestice a 4esetei B$erice/
 este mai &nalt şi fragmentat &n . şi cu aspect de platouri Goase &n /
 principalele unităţi de relief-
o Munţii 2erra da strella (!@@! m, alt ma3)/
o Podi8ul Portu)aliei şi Podi8ul %tremadura/
o C+mpia Portu)aliei, &n lungul litoralului/
Cima
 temperat-oceanic!/ precipitaţiile scad de la vest la est, dar şi de la . la /
Apee
 ruri- Douro, e*o, ?uadiana/
3eeta<ia
 p!duri de te*ar (steGarul de plută) şi p!8uni &n zonele mai &nalte/
 tuşuri de maûi şi )arri)a/
Popua<ia
 peste 10 mi. o#/
 pondere mare a populaţiei rurale/
 densităţi mai ridicate ale populaţiei se &nregistrează &n Gurul oraşelor +isa$ona şi
Dorto, pe valea Cuviului HeGo, &n unele sectoare litorale/
 este formată din portugezi (@!%), metişi, $razilieni şa
Ora>ee
 D12A6ONA (capitala), Porto, Amadora, (ra)a, Coim'ra, &etu'al etc
E#o%omia
 &n plină dezvoltare ca urmare a integrării &n E/
 principalul sector de activitate &l reprezintă erviciile /
 industria- tetil!, alimentar!, electrote;nic!, petroc;imic!, contructoare de
ma8ini/
 agricultura- viţ!-de-vie, m!lini, porum' plantaţii de te*ar (cel mai mare
producător mondial de plută) cre8terea ovinelor, pecuit /
 transporturile- dezvoltate, mai ales maritime (Cotă comercială dotată)/
 turismul- oferă facilităţi turistice moderne/ o$iective- capitala, SRiviera
Portu);e"!T, Porto, Madeira /
Rou % Europa
56
 este su$liniat de dimensiunile inCuenţei mondiale pe care a avut2o Dortugalia la un

moment dat/
 derivă din legăturile privilegiate pe care le are această ţară cu =razilia, &n conte3tul
&n care cel mai important stat de lim$ă portugeză din lume (=razilia) se aCă &ntr2
un proces de dezvoltare şi de creştere a importanţei sale la nivel regional şi
mondial/ un element semnicativ &l reprezintă relaţiile de cooperare dintre =razilia
şi Dortugalia, inclusiv su$ raportul păstrării unităţii lingvistice/
 ca stat implicat &n construcţia europeană, Dortugalia realizează o legătură
semnicativă a acesteia cu teritoriile e3traeuropene de lim$ă portugeză
RECIA
 a aderat la E &n !@?!/
A>e(area
 &n partea sudică a Deninsulei =alcanice, avnd o largă descidere la 4area
4editerană (4area Bonică, 4area Egee) &nglo$nd şi circa "000 de insule din
4area 4editerană (cele mai mari ind Creta, %u'eea, R;odo, Ciclade etc)/
Reie=u
 predominant muntos (8:5)/
 principalele unităţi de relief-
o Munţii indului ; traversează partea centrală a #reciei, inclusiv Deninsula
Deloponez pnă la apul 4atapan (Hainaron)/ cu un relief carstic pe calcare,
cu depresiuni şi văi dezvoltate pe Ciş/ cea mai mare altitudine se
&nregistrează &n asi'u Oimp ".1H m/, dezvoltat pe cristalin/
o Munţii Rodopi ; &n ., care se prelungesc pnă la Muntele At;o &n Deninsula
alcidică/
o odi&ul Arcadiei ; &n centrul Deninsulei Deloponez/
o cmpii litorale, mai e3tinse &n .- C%!pia T:esaliei3 C%!pia Macedoniei
(2alonicului)/
 relieful insulelor este predominant muntos/
Cima
 mediteranean!, cu veri toride, ierni $lnde şi precipitaţii reduse (e3clusiv iarna)/
Apee
 se varsă &n 4area Egee- Alia2mon (cel mai lung), :ardar : Aio, &truma&trKmon,
%vro etc/
3eeta<ia
 mediteraneană- tu$8uri de maûi 8i )arri)a alc!tuite din m!lin, leandru,
c;iparo, te*ar verde/
Popua<ia
 peste 11 mi. o#/
 densitatea populaţiei este redusă (?8 loc:9m "), su$ media E/
 sporul natural este &n Gur de zero/
 populaţia ur$ană- cca !%/
 cele mai populate zone sunt 'tica cu aglomeraţia ur$ană Atena-Pireu (o treime din
populaţia ţării), C+mpia Macedoniei, Inulele Ionice /
57
 este formată din )reci (peste @0%), macedoneni, al'ane"i, turci, arom+ni, ţi)ani,
'ul)ari şa/
 culte- ortodoim (@8%), ilamim, catolicim şa/
Ora>ee
 ATNA (capitala, 6 mil loc), &alonic, Pireu, Patra, Ira2lion (reta), Cnoo
(reta), Oaria, :olo etc/
E#o%omia
 sectorul terţiar (serviciile) contri$uie cu peste 70%/
 resursele naturale- 'auit!, ma)ne"iu, aur, nic;el, $er, marmur!, li)nit /
 industria- contrucţii navale, prelucr!toare, etractiv!, ener)ia electric!/
 agricultura- viţ!-de-vie, m!lini (locul BBB), citrice, ovine, 'ovine /
 transporturile- maritime (cea mai mare Cotă comercială din Europa/ porturi- Pireu,
Patra, &alonic)/ rutiere aeriene feroviare / Canalul Corint este naviga$il/
 turismul- o$iective turistice- veti)iile antice ( Atena3 Cnossos3 OlQ!pia3 el= ),
inulele R;odo, Creta, Corfu etc, Meteora, Muntele At;o, Muntele Hlimp şa/
% Europa
 a avut o inCuenţă deose$ită prin multiple realizări şi iniţiative/ se consideră că
modelul #reciei antice stă la $aza culturii şi civilizaţiei europene, prin dezvoltarea
ştiinţelor, a losoei, artei, mitologiei şi democraţiei/
 Muntele At;o (organizat ca o regiune autonomă &n cadrul #reciei), reprezintă
principalul centru ecumenic al ortodo3iei sud2estului european/
Pro)emee eopoiti#e pri%#ipae
 rezultă &ndeose$i din istoria acestei părţi a Europei/ #recia are anumite pro$leme
negocia$ile cu urcia, dar şi cu late ţări din apropiere (4acedonia şi 'l$ania)/
 prezenţa mondială a #reciei este armată prin prezenţa mondială a Cotei proprii
sau su$ pavilionul ţării
AUS8RIA
A>e(area
 &n Europa entrală, fără ieşire la mare/
 ţară alpină şi dunăreană/
Reie=u
 este predominant muntos (6:8)/
 unităţi de relief-
o Munţii Alpi ; ce cuprind mai multe culmi montane masive, cu altitudini de
peste 6000 m, cu e3tins relief glaciar, dar şi cu relief carstic pe calcare/
altitudinea ma3imă- .070 m &n vf. ?ro)loc2ner /
o odi&ul Austriei 
o Colinele 2tQriei 
o C%!pia J 6azinul Vienei ; stră$ătută de *unăre/
Cima
 temperat-continental! cu nuanţe &n funcţie de altitudine şi orientarea reliefului/
precipitaţiile scad de la 1 la E/
Apee
 reţea idrogracă $ogată- unărea cu aCuenţii săi ; Inn, %nn/
58
 lacuri glaciare- (oden  Contanţa, Neuiedler /

3eeta<ia
 predomină pădurile, mai ales de conifere (una din cele mai &mpădurite ţări
europene)/
 paGişti alpine &n zona montană &naltă/
Popua<ia
 peste @,1 mi. o#/
 sporul natural apropiat de zero/
 principalele concentrări umane- (a"inul :ienei, :alea Dun!rii/
 este formată din- autrieci (@!%), turci, +r'i şa/
 culte- catolicim (peste 76%), protetantim, ilamim şa/
Ora>ee
 V1NA (capitala, ",! mil loc aglomeraţia ur$ană), ?ra", Oin", &al"'ur), Inn'ruc2,
Gla)enfurt etc/
E#o%omia
 resursele naturale- minereuri de $er, petrol, lemn, c!r'uni, cupru, )ra$t /
 industria- dezvoltată, diversicată, de mare randament- iderur)ic!, metalur)ia
neferoa!, contructoare de ma8ini, c;imic!, intrumente mu"icale, electronic!
 agricultura- mecanizată, de mare randament, specializată &n cre&terea
ani!alelor ('ovine, porcine)/
 transporturile- reţea dezvoltată, diversicată- rutieră, feroviară, Cuvială pe *unăre,
aeriene (aeroportul 1iena)/
 turismul- deţine cel mai important rol &n economia 'ustria alături de activităţile
nanciar2$ancare/ principalele atracţii turistice sunt- :iena (cu alatul
2c:nrunn, muzee, case memoriale- cu$ert, 4ozart, trauss şa, parcurile
Drater şi *onaupar9), staţiunile montane şi de sporturi de iarnă (Inn'ruc2 ),
oraşele culturale (&al"'ur), Oin" etc), :alea Dun!rii
% Europa
 se distinge ca stat descendent din Bmperiul La$s$urgic/ este considerată o ţară cu
o importantă tradiţie muzicală şi culturală/
Pro)emee eopoiti#e-
 sunt inCuenţate de poziţia sa de ţară neutră (nu este mem$ră .'H<)/ neutralitatea
nu este att de tranşantă ca &n cazul Elveţiei, din cauza apartenenţei la E/
 &n prezent, Goacă un rol activ, prin e3pansiunea economică şi nanciară, &ndeose$i
spre est (e3 <41 ; Detrom, => ; Erste =an9 &n >omnia)/
 populaţia 'ustriei, deşi este de origine germană (vor$ind lim$a germană), se
consideră diferită de cea a #ermaniei/ legăturile 'ustriei spre Europa 4editerană
sunt aparent dicile, din cauza reliefului accidentat, dar sunt compensate printr2un
sistem modern de autostrăzi şi căi ferate
B.B. CELELAL8E Ţ:RI ALE UNIUNII EUROPENE

+ELIA
A>e(area &n Europa 1estică cu ieşire la 4area .ordului/
59
Reie=u
 odi&ul Ardeni ; &n partea centrală şi de sud, munţi veci, puternic erodaţi,
dezvoltaţi pe structură ercinică şi cu aspect de platou/
 C%!pia @landrei ; &n .1, cmpie Goasă, formată din acumulări de origine glaciară/
 o prelungire a Masivului Renan ; &n est, la graniţa cu #ermania/ cele mai mari
altitudini din =elgia (@@ m)/
Cima temperat-oceanic! &n cmpie şi de tran"iţie spre continentală &n podiş/
Apee Meue şi %caut , legate printr2un sistem de canale/
3eeta<ia p!duri de foioae şi lande (vegetaţie specică dunelor de nisip din
zona temperată) spre 4area .ordului/
Popua<ia denitate foarte ridicat! a populaţiei (peste 600 loc:9m"), printre cele
mai mari la nivel mondial/ stat federal, &n care trăiesc două comunităţi principale-
fa!anzii şi valonii alături de care apar şi italieni, france"i, marocani, )ermani,
olande"i şa/
Ora>ee 6RUSDD2 (capitala, sediul principal al E, al .'H<, E>'H<4),
Anver, Oie)e, (ru)e, ?and, C;arleroi, Namur etc
E#o%omia foarte dezvoltată, modernă, competitivă/
 resursele naturale- reduse, mai importanţi ind c!r'unii uperiori/
 industria- iderur)ic!, contrucţiile de ma8ini, indutria ener)iei electrice (din care
peste 5% energie nucleară), de ra$nare a petrolului importat, c;imic!,
alimentar!/
 agricultura- cu randament foarte ridicat/ cultura cerealelor 8i a plantelor te;nice,
cre8terea animalelor /
 transporturile- reţea rutieră şi feroviară modernă, transporturi Cuviale, maritime
( Anvers ; al doilea port al Europei, după >otterdam), speciale prin conducte/
 turismul- foarte dezvoltat/ zone turistice importante- (ruelle, (ru)e, Anver,
Oie)e, ?and/
OLAN;A
A>e(area
 &n vestul Europei, pe cursul inferior al >inului, cu largă ieşire la 4area .ordului/
 peste 50% din suprafaţa <landei a fost do$ndită de su$ apele 4ării .ordului, prin
construirea unor suprafeţe &ndiguite numite poldere (Iara polderelor)/
Reie=u
 predominant de c+mpie, cu altitudini reduse/
 &n . se &ntlneşte un relief de coline Goase formate din morene/
 &n  o prelungire a platoului Ardeni din =elgia/
Cima
 temperat-oceanic!/ $at v+nturile de :et (au făcut posi$ile renumitele mori de
vnt)/
Apee
60
 Rin, Maa, &c;elde (legate printr2un sistem de canale/ cu de$ite $ogate/ se varsă

prin estuare)/
3eeta<ia
 Kn . tur'!rii şi lande/ &n 2E plcuri reduse de p!duri de foioae/ &n general,
vegetaţia naturală a fost &nlocuită de culturi agricole/
Popua<ia
 peste 12 mi. o#/
 denitate foarte ridicat! a populaţiei (peste 800 loc:9m")/
 por natural po"itiv
 cele mai mari densităţi se &nregistrează &n aglomeraţia ur$ană Randstad 0olland
; peste !000 loc:9m"/
 peste @0% populaţie ur$ană/
Ora>ee
 AM2TRAM (capitala constituţională), 0A9A (capitala efectivă ; reşedinţa
regală şi a administraţiei de stat), Rotterdam, Utrec;t, %ind;oven, ?ronin)en,
il'ur), (reda, #aarlem, Ni*me)en, Arn;em etc/
 a)lomeraţia ur'an! de tip me)alopoli Randstad 0olland (peste !0 mil loc)/
E#o%omia
 resursele naturale- foarte reduse, mai importante ind gazele naturale
(#roningen şi 4area .ordului)/
 industria- nave maritime, 8lefuirea diamantelor, tetil!, alimentar!, avioane,
electronic! 8i electrote;nic!, petroc;imia/
 agricultura- cea mai performantă din lume, specializată &n cre8terea animalelor
(porcine, $ovine)/ cultura plantelor este reprezentată de carto$, fecl! de "a;!r,
plante fura*ere, fori (cel mai mare e3portator mondial de Cori ; Iara lalelelor)/
 transporturile- sunt $ine reprezentate toate categoriile/ se detaşează transporturile
uviale şi mai a les !ariti!e (dispune de o importantă Cotă comercială/
Rotterdam ; cel mai mare port al Europei, al doilea din lume, după ingapore/
Amterdam ; al doilea port al <landei)/
 turismul- foarte dezvoltat/ se impun Tora>ee*mu(eu- Amterdam, Rotterdam,
#a)a, Maatric;t etc
LUVE+UR
A>e(area- &n vestul Europei, fără ieşire la mare/ ţară cu o suprafaţă redusă (su$
"00 9m")/
Reie=u- &n . o prelungire a Podi8ului Ardeni, &n  o cmpie deluroasă/
Cima temperat-oceanic!, cu nuanţe de tranziţie spre continentală/
Apee- Moelle, aCuent al >inului/
3eeta<ia- p!duri de foioae (fag şi steGar)/
Popua<ia- număr redus de locuitori (peste 850000 loc), dar o densitate ridicată
(peste !75 loc:9m")/ se vor$esc 6 lim$i- luem'ur);e"a ; un dialect german, lim$a
ocială a ţării, )ermana şi france"a/ circa @0% populaţie ur$ană/
Ora>ee DUSM6OUR9.V1DD (capitala)/
E#o%omia- deşi săracă &n resurse de su$sol, are o economie foarte dezvoltată,
$azată preponderent pe ervicii ; nanţe, $ănci (peste "00), turism/
61
 industria- iderur)ic! (locul B pe #lo$ la fontă şi oţel pe cap de locuitor)/

 agricultura- de mare randament, a3ată pe cre8terea animalelor ($ovine,
porcine)/ se cultivă cereale şi carto$/
 transporturile- reţea dezvoltate, moderne/
 turismul- foarte dezvolat/ oraşul Du$e!urg cu Palatul Ducal, forti$caţiile
medievale etc
=elgia, <landa şi +u3em$urg formează o uniune economică, fondată &n !@87,
numită +ENELUV
'ici &şi au sediile importante instituţii europene (legate de Gustiţie şi activităţile
nanciare)
IRLAN;A WIRE, % ira%de($/

A>e(area &n Inula Irlanda, scăldată de apele <ceanului 'tlantic/ partea de nord a
insulei intră &n componenţa >egatului nit (lster sau Brlanda de .ord)/ cel mai vestic
stat al E/
Reie=u- de depresiune cu aspect de cmpie Goasă, dezvoltată pe structuri
caledoniene şi ercinice, modelată de eroziunea glaciară ( C+mpia Irlandei), &nconGurată
de coline şi munţi Goşi/
Cima- temperat-oceanic!, inCuenţată de urentul 'tlanticului de .ord/
Apee- ruri scurte (&;annon), multe lacuri glaciare/
3eeta<ia- pă&uni &i "%neţe (":6, cea mai ridicată pondere din Europa)/
Ora>ee DU(OIN (capitala), Cor2, Oimeric2, Gin)toWn /
Popua<ia- spor natural ridicat/ peste B, mi. o#/
E#o%omia dezvoltată, concentrată foarte mult &n zona capitalei (*u$lin), cu !:6
din producţia economică/
Kn populaţia actuală a ', cel mai numeros grup naţional &l constituie
descendenţii irlandezilor
;ANEARCA
A>e(area cea mai mare parte a teritoriului este aşezată &n Peninula Iutlanda,
cuprinznd şi o serie de insule din Gur ( I. &eeland, I. >Kn etc)/ are largă ieşire la 4area
.ordului şi la 4area =altică/ *anemarcei &i aparţin, ca teritorii dependente, cea mai mare
insulă a planetei, 9roenlanda şi 1.le @ero/
Reie=u cmpie Goasă, de acumulare glaciară/
Cima temperat-oceanic!, inCuenţată de urentul 'tlanticului de .ord/
Popua<ia densitate ridicată/ pondere ridicată a populaţiei ur$ane/ danezii
reprezintă o populaţie predominant de origine scandinavă/
Ora>ee CHP%N#A?A (capitala, aCată pe B eeland), Aar;u, Hdene etc/
E#o%omia foarte dezvoltată
're o poziţie importantă &n tranzitul dinspre candinavia spre Europa entrală şi
dinspre 4area .ordului spre 4area =altică
SUE;IA
62
A>e(area ocupă Gumătatea estică a Peninulei &candinave, avnd ieşire, &n

principal, la 4area =altică/
Reie=u dezvoltat pe structuri precam$riene (&n est) şi caledoniene (&n 1)/ format
din Munţii &candinaviei (peste "000 m), Podi8ul &uediei şa/
Cima u'polar! &n . (+aponia), cu ierni lungi şi geroase, temperat! &n rest/
Apee r&uri scurte/ numeroase lacuri glaciare- :bnern, :bttern, Mblaren/
3eeta<ia p!duri de conifere/
Popua<ia densitate redusă (su$ "0 loc:9m ")/
Ora>ee &HCG#HOM (capitala), ?Vte'or), MalmV, Uppala/
E#o%omia dezvoltată, cu o structură comple3ă, $azată pe industrie, comerţ,
servicii/
 reure foretiere ; cel mai mare fond forestier din Europa, după >usia/ reure
;idroener)etice minereuri de $er (&n +aponia)
.ivelul de trai al suedezilor este foarte ridicat
5INLAN;A (<4B &n nlandeză)

A>e(area- &n estul Peninulei &candinave, cu o largă ieşire la Marea (altic!/
Reie=u- cu aspect de podi8 *o, vălurit, dezvoltat pe structurile dure
precam$riene, modelat de glaciaţiunea cuaternară (&ntre morene e3istă numeroase
lacuri)/ C+mpia Oacutr! >inlande"!/
Cima- rece, inCuenţată de vecinătatea cu 4area =altică şi de vnturile de vest/
Apee- numeroase lacuri )laciare (Iara celor o mie de lacuri), legate printr2o
reţea densă de ruri scurte/
3eeta<ia- p!duri de conifere (cea mai &mpădurită ţară europeană, 75%)/ tundr!
&n +aponia (cu muşci, liceni, ar$uşti)/
Popua<ia- 1, mil. loc. densitate medie foarte redusă (! loc:9m ")/ populaţia
este localizată mai ales &n sud, &n capitală şi &mpreGurimile acesteia/ nlandezii, &mpreună
cu ungurii şi estonienii, fac parte din grupul de populaţii no2ugrice, originare din 'sia
entrală/
Ora>ee- #%O&INGI (capitala), %poo, ampere, ur2u şa/
E#o%omia- dezvoltată-
• resursele naturale- lemnul, minereuri neferoae (cupru, aur, zinc şa)/
• industria- eploatarea lemnului, indutria de telefonie mo'il! (.o9ia),
contrucţii de nave, metalur)ia neferoa! , ener)ie electric! şa/
• agricultura- cre8terea renilor (+aponia), 'ovine, porcine/ se cultivă or", ov!",
carto$, fecl! de "a;!r /
• transporturile- dezvoltate/
• turismul- dezvoltat
Ţ:RILE +AL8ICE ES8ONIA, LE8ONIA, LI8UANIA

A>e(area- &n %uropa Nordic!, cu largă ieşire la Marea (altic!/ sunt foste state
apartenente la >, care şi2au o$ţinut independenţa &n !@@!/
Reie=u- predominant de c+mpie ; C%!pia 6altică, parte din mpia Est2
Europeană, modelată de calota glaciară/
63
Cima- temperat!/
Apee- reţea densă, cu ruri scurte şi numeroase lacuri glaciare/
3eeta<ia- p!duri de conifere şi tur'!rii/
Popua<ia- toate cele trei state au &nregistrat o scădere a numărului de locuitori,
datorită sporului natural negativ/
Ora>ee-
2 &n Estonia- AOOIN,artu
2 &n +etonia- RI?A, Dau)avpil/
2 &n +ituania- :IONIU&, Gauna/
E#o%omia după !@@! statele $altice au parcurs o perioadă de tranziţie spre
economia de piaţă/
2 dintre ţările $altice, Estonia prezintă cea mai funcţională economie, şi cel mai
ridicat nivel de trai/
2 resursele naturale- tur'!, p!duri, p!8uni/
2 industria- ener)iei electrice (termoenergie &n Estonia, idroenergie &n +etonia şi
atomoenergie &n +ituania), alimentar!, u8oar!, contrucţii de ma8ini/
2 agricultura- porcine, 'ovine, cereale (orz, ovăz, secară), carto$, fecl! de "a;!r /
2 transporturile- dezvoltate/
2 turismul- principalele centre turistice sunt ora8ele-capital!
'u intrat toate trei &n E &n anul "008
POLONIA
A>e(area- &n partea centrală a Europei, cu ieşire la Marea (altic!/
Reie=u- predominant de c+mpie/ unităţi de relief- C+mpia ?ermano-Polon!,
Podi8ul Poloniei Mici, Podi8ul Ou'lin, Munţii &udeţi, Munţii (e2i"i, Colinele Ma"uriei şa
Cima- temperat! de tran"iţie, cu nuanţe oceanice/
Apee- reţea densă (mai importante ind Hdra şi :itula) şi numeroase lacuri
(+acurile 4azuriei)/
3eeta<ia- p!duri de foioae/
Popua<ia- 4,1 mil. loc / concentrări ridicate ale populaţiei se &nregistrează &n
Gurul oraşelor mari şi &n sud/ se remarcă aglomerarea ur$ană GatoWice (peste 6,6 mil
loc)/
Ora>ee- :AR@H:IA, Cracovia, roclaW, Po"nan, ?dan2 etc
E#o%omia-
• resursele naturale- c!r'uni (ilezia), ulf, are, ar)int /
• industria- iderur)ia (QatoJice), nave maritime , ener)ie electric! , şa/
• agricultura- cereale (secară, orz), carto$, fecl! de "a;!r 'ovine /
• transporturile- diversicate/ porturi- ?dan2, ?dKnia/
• turismul- Munţii atra ; staţiunea Va9opane/ Munţii &udeţi, taţiunile litorale
(opot) şa
CEKIA
A>e(area- &n %uropa Central!, fără ieşire la mare/ >epu$lica eă s2a proclamat
stat independent &n !@@6, cnd eoslovacia s2a separat &n eia şi lovacia/
64
Reie=u- predominant de podi8, odi&ul 6oe!iei , dezvoltat pe structură

ercinică şi &nconGurate de masive montane Goase- Munţii Metaliferi, Munţii &udeţi, Munţii
(e2i"i, Munţii &umava, Munţii P!durea (oemiei
Cima- temperat-continental!/
Apee- %l'a, Morava, HdraHder /
3eeta<ia- p!duri de foioae şi p!8uni/
Popua<ia- /, mil. loc. / densitate ridicată (!60 loc:9m ")/
Ora>ee- PRA?A (capitala), (rno, Htrava, Pl"en, Oi'erec şa/
E#o%omia- modernă, cu o pondere maGoritară a serviciilor/
• resursele naturale- c!r'uni, are/
• industria- oţel, automo'ile, contrucţii de ma8ini, c;imic!, critaluri 8i
porţelanuri de (oemia/
• agricultura- 'ovine, porcine carto$, fecl! de "a;!r, or", ;amei/
• transporturile- reţea dezvoltată şi diversicată/
• turismul- capitala (<raşul de aur), staţiunile $alneoclimaterice ( GarlovK
:arK ) şa
SLO3ACIA
A>e(area- &n %uropa Central!, fără ieşire la mare/
Reie=u- Munţii Carpaţi ating aici cea mai mare altitudine din &ntreg lanţul- "55
m &n 1f #erlacov9a din 4unţii Hatra/ C+mpia Dun!rii/ relief carstic pe calcarele din est
(cu cea mai mare stalagmită de pe #lo$ &n peştera Qrasnoors9a ; 6" m)/
Cima- temperat-continental!/
Apee- Dun!rea cu aCuenţii ei ( Nitra, #ron şa)/
3eeta<ia- p!duri de conifere, p!8uni/
Popua<ia- 1, mil. loc/ este alcătuită din lovaci, ma);iari (!0%) şa/
Ora>ee- (RAI&OA:A (capitala), Goìce, Preòv, Nitra /
E#o%omia- modernă, cu o pondere maGoritară a serviciilor/
• resursele naturale- minereuri de $er, minereuri neferoae (cupru, zinc)/
• industria- iderur)ie, indutria c;imic!, automo'ile, alimentar!/
• agricultura- cereale, fecl! de "a;!r, carto$/
• transporturile- diversicate (inclusiv uviale pe *unăre)/
• turismul- capitala, taţiunile montane 8i de porturi de iarn!/
SLO3ENIA
A>e(area- &n N-: Peninulei (alcanice, avnd ieşire la Marea Adriatic!/ şi2a
proclamat independenţa &n anul !@@!, odată cu destrămarea >F Bugoslavia/
Reie=u- Alpii, Alpii Dinarici, Podi8ul Gart (cu relief carstic/ aici se aCă vestita
peşteră Poto*na)/
Cima- temperat-continental! (predominant), cu inCuenţe oceanice/
mediteranean! (&n )/
Apee- Drava, &ava/
3eeta<ia- p!duri de foioae/
Popua<ia- ,/ mil. loc.
Ora>ee- OBU(OBANA (capitala), Mari'or şa/
65

Qdoc - Tips Materie Bac Geografie

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Qdoc - Tips Materie Bac Geografie

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

ŞCOA

Pu%#tee e&treme ale >omniei sunt-

a. EUROPA 7 8REP8E ;E RELIE5

podişuri sau munţi Goşi- Meeta paniol!, Maivul Central >rance",

#. RO-NIA 7 8REP8E ;E RELIE5

 Podi>u ;o)roei este format din structuri veci, de vrste şi origini

".". 8IPURI ENE8ICE ;E RELIE5

o dete :ol)a, Dun!rea etc

".B. UNI8:ŢI A6ORE ;E RELIE5

o UNŢII PIRINEI ; situaţi &n Peninula I'eric!, la graniţa dintre pania şi

 altitudinea ma3imă- ;',5, ! &n :f. Pico dLAneto din 4asivul 4aladeta/

 &n . se &ntlnesc );eţari de circ, iar &n  se distinge o fra)mentare

 ocupă aproape &ntreaga Gumătate estică a continentului european/

 a fost modelată de calota )laciar! cuaternară/

".4. CLIA 7 5AC8ORII ENE8ICI, ELEEN8ELE CLIA8ICE 9I REIONAREA

A. EUROPA 7 5AC8ORII ENE8ICI

Italiei, *um!tatea udic! a ?reciei, Malta etc

Peninula (alcanic!, %uropa Central!, >ranţa, Peninula I'eric! (Gumătatea

&candinave, Ilanda etc

 * C- etremitatea nord-etic! a %uropei

). 8emperatura medie a u%ii ia%uarie scade pe direcţia 12.E, de la valori de

Kntre 80 şi 00 latitudine, predomină v+nturile de vet 

Kn Europa pot  identicate mai multe tipuri de cli!ă, cum ar -

 precipitaţii medii anuale de 200*00 mm /

pnă &n .orvegia/

 precipitaţiile medii anuale variază &ntre 1.000 şi ".000 mm şi ciar

 cu amplitudini termice mari, datorate depărtării de <ceanul 'tlantic şi

răspndire- nordul Ilandei, &candinaviei, Ruiei/

 precipitaţii reduse, circa "00 mmMa% /

".. KI;RORA5IA EUROPEI 7 ASPEC8E ENERALE

o izvorăşte din M-ţii Ural şi se varsă &n Marea Capic!/

Pri%#ipaee Fu'ii pe )a(i%e maritime

<E'.+ 'H+'.HB +oara:+oire, #aronne, *uero:*ouro, HeGo:HaGo,

".2. N3ELI9UL +IOPE;OEORA5IC AL EUROPEI

şi ameste ce cam'iol 550 lat . se reduc

rat P$duri tei, căprioara, ar)iluvio &n vestul şi fost

".H. RESURSELE NA8URALE

C$r)u%i i%=eriori 7 lignit, căr$une $run- (a"inul Motru-Rovinari

o dezmem$rarea Bugoslaviei şi apariţia celor 5, respectiv  (&n "00) state

2 de%sitatea popuaQiei arată o repartiXie inegală a acesteia pe teritoriul >omniei,

 oraLele din azinul !editeraneanE (i"antium  Contantinopol,

B.4. ANALIA EORA5IC: A UNOR ORA9E

2 concentrează 50% din activitatea comercială şi nanciară şi "5% din activitatea

B.. AC8I3I8:ŢILE ECONOICE 7 CARAC8ERIS8ICI ENERALE

2 prin trecerea la economia de piaţă au avut loc transformări semnicative, dintre

B.2. ANALIA UNOR RAURI IN;US8RIALE

 &n prezent, producţia de energie electrică are o valoare relativ constantă,

Produ#<ia sideruri#$ a scăzut după !@@0 datorită introducerii materialelor

B.H. SIS8EE ;E 8RANSPOR8

 acest sistem deţine primul loc la transportul de persoane şi la volumul de produse

B.@. E;IUL NCON6UR:8OR 9I PEISA6E EORA5ICE

2 din punct de vedere economic, predomină activităţile legate de pescuit, creşterea

2 corespunde nordului 4ării aspice/

2 cuprinde peisaGee de #âmpie de la 'tlantic pnă la 4area .eagră şi candinavia,

2 cuprinde sistemee mo%ta%e #e%trae ( Alpi, Pirinei, Carpaţi) şi reiu%ie

2 azonale, foarte diferenţiate- peia*e turitice, ur'ane 8i culturale, peia*e

2 densitatea populaţiei- / loc.2m (depăşind media Europei)/

o prezenţa unor minorităţi magiare semnicative &n ţările &nconGurătoare

2 industria- siderurgică, metalurgia neferoasă, constructoare de maşini, cimică,

2 Dun!rea, Mariţa, &truma/

 sediul E este la 6ru$elles, iar sediul Darlamentului European este la

". CARAC8ERIS8ICI EORA5ICE, POLI8ICE JI ECONOICE

 prin amplasarea principalelor sedii de coordonare a E la 6ru$elles3 acesta

<E'.+ 'H+'.HB +oara:+oire, #aronne, uero:ouro, HeGo:HaGo,

2 azonale, foarte diferenţiate- peiae turitice, ur'ane 8i culturale, peiae