1 1.2 21 2.2 41 42 43 44 45 3a 5.2 5.24 5.2.2 CUPRINS Introducere .... Analiza desenului de executie al piesei si verificarea tehnologicitatii acesteia, Consideratii generale. Analiza desenului de executic. Alegerea semifabricatului. Generalitati, tipuri de semifabricate, Alegerea semifabricatului, clase, tipuri si dimensiuni standardizate... Stabilirea succesiunii operatiilor gi a procedeclor de prelucrare. ...... Determinarea regimului de aschiere pentru diferite procedee de prelucrare. ... Determinarea regimului de aschiere la strunjire. Determinarea regimului de aschiere la rabotare. Determinarea regimului de aschiere la giurire, Hirgire, adancire. .... Determinarea regimului de agchiere la frezare. ... Determinarea regimului de agchiere la rectificare. .. Aplicatie informatic’ privind managementul resursclor tehnologice, pentru alegerea asistatd a parametrilor si condifilor de prelucrare. Obiectivele urmarite. .... Structura gi definirea modelului de optimizare, .. Modulul de clasificare a materialclor. .. Ansamblul modulelor de lucru - structura sistemului, 36 37 51 59 67 8129 3, STABILIREA SUCCESIUNI OPERATIILOR SI A PROCEDEELOR DE PRELUCRARE A SUPRAFETELOR Orice suprafata a piesei, care necesiti prelucrarea mecanica, se realizeazi prin indepartarea de pe semifabricat a adaosului de prelucrare, sub forma de aschii, in una sau mai multe etape tehnologice sau de prelucrare (operatii, faze si treceri). Numirul etapelor depinde de natura condifiilor tehnice (dimensionale sau geometrice) impuse suprafetelor si pot fi de degrosare, de semifinisare, de finisare sau de superfinisare, care au ca scop aducerea formei si dimensiunilor semifabricatului cat mai apropiate de cele ale piesei finite si respectiv atingerea parametrilor de prelucrare impusi acesteia. ‘Avand in vedere cd exist mai multe modalititi de generare (procedee de prelucrare) a diferitelor suprafete elementare este necesar sa se stabileasca varianta cea mai bund de prelucrare. Desi, o etapa oarecare de prelucrare poate fi realizati prin diferite procedee de prelucrare, echivalente din punct de vedere tehnic dar nu si economic, etapele gi procedeele de prelucrare se prescriu in functie de o serie de factori si anume: - precizia dimensionali, de forma geometric, de calitatea suprafefelor si de Pozitia reciproca a acestora; - forma constructiva si dimensiunile suprafetelor respectiv piesei; - forma, dimensiunile si precizia de executie a semifabricatului; - proprietitile de prelucrabilitate ale materialului; - utilajul tehnologic disponibil; - programul de fabricatie; - productivitatea si costul de fabricatic. Pentru stabilirea corect& a procedeclor tehnologice de prelucrare si implicit a Adaosurilor de prelucrare totale si intermediare, precum si pentru determinarea dimensiunilor intermediare de executie ale semifabricatelor, un rol deosebit il are36 SRMINAREA REGIMULUI DE ASCHER, E ERITE PROCEDEE DE PRELUCRARE TRU DIF ice de prelucrare mecanica prin aschie in elaborarea procesclor tehnologice de prelucrare m Prin aschiere , A stabilirea corecté a valorilor Parametrile, importantd deosebité 0 reprezin : i aa regimurilor de aschiere (adancimea de aschiere, viteza de a si vite . aychiere), pentru fiecare operatie. La stabilirea regimului de asehiere trebuie 4 ia in considerare, in primul rand, realizarea preciziei macro si microgeometrice impuse piesci prelucrate, dar si obtinerea unor indicatori de productivitate si prey de cost cat mai favorabili. Factorii care determina stabilirea conditiilor de lucru sunt: forma si dimensiunile piesei finite; mirimea adaosurilor de prelucrare; ~ precizia si rugozitatea suprafetelor piesei; - proprietitile tehnologice ale materialului; - conditiile restrictive ce impun optiunea pentru aschierea cu productivitate maxima sau cu pref de cost minim, in cazul produotiei de serie si de mast. in functie de conditiile de Iucru pentru care se Proiecteaza procesul tehnologic, regimurile de aschiere pot fi stabilite cu mai mare sau mai micd exactitate, Astfel regimurile de aschiere pot fi determinate prin: calcul analitic, alegerea din tabele normative si model matematic. in toate cazurile parametti determinati trebuie sa fie corelati cu posibilitatile masinilor-unelte . in cadrul acestui capitol, avand in vedere conditiile de lucra — producti individuala si de serie mica — stabilirea Tegimurilor de aschiere se va realiza, in Principal, prin alegerea din tabele normative, Observatie: Ordinea de stabilire a Parametrilor regimului de agchiere est: hiere t, numérul de trec turatia n si viteza de avans y,, adancimea de ase . a © asc en i, avansul s, viteza de aschiere37 4.1, DETERMINAREA REGIMULUI DE ASCHIERE LA STRUNJIRE 1, Alegerea sculei aschietoare, se face functie de urmatorii factori: forma si tipul suprafeteiprelucrate; dimensiunile si tipul Masinilor-unelte disponibile: pul s t dimensiunile si tipul pieselor prelucrate si ale sectiunii aschiei; tipul si caracteristicile materialului prelucrat, Tinand seama de forma si natura suprafetei prelucrate (exterioari. sau interioara), de tipul prelucrarii (degrosare sau finisare ), din tabelul 4.1. se alege tipul cutitului. in tabelul 4.2. sunt Prezentate dimensiunile nominale pentru “cline cozilor cutitelor de strung si rabotezd, fiind indicate si valorile Gimensiunilor acestora in functie de sectiunea aschici, In functie de natura si de Proprietitile fizico-mecanice ale materialului semifabricatului se alege materialul Parti active a cutitului, pentru realizarea unei Prelucrari in condifii date. Materialele Parti active pot fi: ofel carbon de scule, ofel aliat pentru scule, ofe] rapid, carbu ri metalice si mineralo-ceramice, diamante industriale etc, Placutele din carburi metalice Se utilizeaza la confectionarea a numeroase Scule aschietoare: Cutite de strung, burghie, adancitoare, freze etc. Aceste materiale 1Si pierd Caracteristicile mecanice necesare aschierii metalclor la 1000°C ...1100°C, timp ce otcturile Tapide ‘si pierd accleasi caracteristici_mecanice la 550°C...600°C, iar Ofelul carbon de scule la 250°C. In tabetul 43. se prezint& utilizarea placuelor din carburi metalice in functi de materialul de Prelucrat, de procedeul de prelucrare si de felul prelucririi. 2 Stabitirea urabilitéfii sculei aschietoare, Durabilitatea sculei aschictoare Podte fi determinate Brin calcul sau aleas® din tele normative in funete de Sectiunea Corpului sculei, calitatea materialului de prelucrat si a sculei asehietoare Pentry Cresterea operativitaii, valorile durabilitijilor economice se aleg 5 oe ria ¢ prelucrat. direct din tabelut 4.4., in functie de materialul cufitului si materialul de prelucra38 de aschiere si @ numédrului de treceri 3. Stabilirea adéncimit Adancimea de aschiere t se stabileste in functie de adaosul de Prelucrare determinat pentru operafia data. Miarimea ei trebuie astfel stabilit incat s% g» i-unelte, tinzdndu-se pe oj asigure folosirea rafionala a sculei, a puterii masini je treceri la minimum. posibil la reducerea numérului d And rigiditatea sistemului tehnologic 5 La prelucrarile de degrosare, atunci ¢ puterea masinii-unclte permit, marimea adancimii de aschiere se stabileste in asa fel incat intregul adaos de prelucrare s& fie indepartat intr-o singurd trecere. Uzual adancimea de aschiere pentru strunjirea de degrogare se va alege in 5 piesei si de puterea instalata a domeniul 1,5...5 mm, in funetic de dimensiunile masinii-unelte, act adaosul de prelucrare este prea mare fafa de puterea de aschiere admisi, mai ales atunci cand trecerile de la o treaptd la alta in cazul prelueri arhorilor au diferenje mari, atunci adaosul de prelucrare va fi divizat in mai multe treceri i i=—* (41) jn care: Ac este adaosul de prelucrare calculat pe o parte ; iar i este numirul de treceri. La prelucrarile de semifinisare si finisare, la stabilirea adancimii de aschie™ trebuie s8 se aiba in vedere asigurarea conditiilor de precizie si rugozitate jimpuse: De aveea, adaosul de prelucrare pe diametru pentra strunjirea de finisare, 4°? strunjirea de degrosare, trebuie s& fie de 1..2 mm, in fanctie de diametrul lungimea suprafefei prelucrate. Rezultd cd adancimea de aschiere la finisare S° “ alege in domeniul 0,5... mm. 4. Stabilirea avansului de aschiere A . me Avanaul de apchieres se stabilete in fete de natura pretvtil # a adincimea de aychiere sablith anterior. 439 La prelucririle de degrosare se folosesc avansuri mai mari in detrimentul . . wl yitezei de aschiere, pentru a se obfine productivitafi ridicate. Dar valorile avansurilor sunt limitate ins’ de rezistenta sculei aschietoare, rezistenta mecanismului de avans al masinii-unelte, rigiditatea semifabricatului etc. in general, avansurile pentru strunjirea de degrosare se aleg din tabelele 45.4.7. tindnd seama de adéncimea de aschiere stabiliti anterior, iar pe baza acestora se aleg avansurile din gama de avansuri a masinii-unelte, tabelul 4.11. Marimea avansului se poate calcula si cu relatii empirice in functie de tipul prelucrarii (degrosare sau finisare) si forma sectiunii cutitului. Verificarea avansului in functie de modul de prindere a Observati semifabricatului de sectiunea si lungimea in consola a cutitului, se poate face folosind tabele, dupa ce in prealabil a fost stabilita valoarea reali a fortei de aschiere. La prelucrarile de finisare se folosesc avansuri relativ mici, reclamate de necesitatea realizirii parametrilor de precizie si calitate impusi. Avansurile pentru strunjirea de finisare se aleg din tabelul 4.8., in functie de calitatea suprafetei prelucrate si de raza la varf a cufitelor. 5. Stabilirea vitezei de aschiere Viteza de aschiere se stabileste in functie de: materialul semifabricatului, materialul pirtii active a sculei, adancimea gi avansul de aschiere stabilite anterior, tile masinii-unelte ete. durabilitatea sculei aschietoare, posibili alitic pentru fiecare procedeu Valoarea vitezei de aschiere se poate calcula an: de prelucrare, utilizind relatiile prezentate in cadrul capitolului 5. Pentru cresterea operativitatii vitezele de aschiere se aleg din tabelele 4.9. si 4.10, in functie de materialul de prelucrat, materialul plr(ii active a cuyitlul 8 tipul prelucrarii,40 6. Stabilirea turafiei semifabricatului Dupa stabilirea vitezei de aschiere se calculeaza turatia semifabricatuly, ou 1000-v n=——_ a-D in care D este diametrul semifabricatului, in mm. relatia: [rot/min] 7 (42) Valoarea obtinuta se pune de acord cu turatiile maginii-unelte, tabelul 4.11, Pe care se face prelucrarea, alegandu-se turatia imediat inferioara sau superioari daci Av < 5 %. Dupa determinarea turafiei reale se calculeaz& viteza reala de aschiere cu relatia: a-D-n, y * = T9997 Eevmin) (4.3) Variafia vitezei se calculeaza cu rela Av 1w0%<5% (44) v Observaie: Pentru cresterea operativitatii, turatiile se pot alege si direct din nomograme, in funcfie de viteza de aschiere stabilité anterior si de diametrul de prelucrat. 7. Stabilirea vitezei de avans Viteza de avans la strunjire se poate calcula analitic astfel: =s-n (mnv/min] : (45) incare: n este turatia semifabricatului, in rot/min; iar s este avansul sculei, in mm/rot. Observatie: 1. in mod normal pentru fiecare procedeu de prelucrare, in caztl proiectirii riguroase a conditiilor de lucru, dupa stabiliret parametrilor de aschiere se determina puterea de agchiere reald, care se compara cu puterea nominalé a motorului electric actioneazi masina unealta. Pentru scopurile Iucrdrii de cas’ determinarea si compararea puterii nu se mai efectueazd.a 2, In cadrul capitolului 5 determinarea conditiilor de lucru se realizeaz tinand seama de puterea instalat a masinii-unelte. Sintetizind cele prezentate , metodologia de determinare a regimului de aschiere la strunjire este dati in schema din fig. 4.1. 1. Alegerea sculei aschietoare Tabelele 4. y 2. Stabilirea durabilit&tii sculei aschietoare Tabelul 4.4. y 3, Stabilirea adancimiide aschiere si a numarului de treceri v 4, Stabilirea avansului de aschiere Tabelcte 45-48. 5. Stabilirea vitezei de aschiere Tabelul 4. vy 6. Stabilirea turafiei semifabricatului Tabelul 4.11. ¥v 7. Stabilirea vitezei de avans Relatia 4.5 Fig. 4.142 Tipuri de cutite de strung standardizate Tabelul 4, Strunjire interioara Ns Denumirea cutitului Biateialil taisului ; - crt, Otel rapid Carburi metalice “| Cutit drept pentru degrosat Cutit incovoiat pentru degrosat STAS 6377 - 89 STAS 6376 - 89 Cutit drept pentru finisat STAS 6378 - 80 Cutit lat STAS 6380 — 89 Cuyit pentru filetat exterior STAS 6312 — 80 STAS 12735 — 89 Cutit pentru colt STAS 6313 — 67 STAS 6379 - 89 Cutit pentru canelat STAS 361-80 | STAS 6383 — 80 [ Cutit lateral = STAS 359 - 67 STAS 6381 - 89 Cutit pentru retezat STAS 353 - 86 - Cuyit lama pentru retezat STAS 354 - 67 - | 10 | Cutit frontal STAS 358 — 90 STAS 6382 — 39. 11 | Cufit pentru interior - STAS 6384 — 89 12_| Cufit pentru colf interior STAS 6385 — 89 3_| Cutit pentru degajat interior _ STAS 6311-80 Cuyit pentru filetat interior STAS 12736 — 8943 Tabelul 4.2, Sectiunea cozilor la cutitele de strung si de rabotezi (STAS 6310 — 74) «7 4 | 1. Dimensiuni nominale [mm] | _Sectiune rotunda ___Sectiune patrata d ixl 6 6x6 8 8x8 10 10x 10 12 12x12 16 16 x 16 20 20 x 20 25 7 25 x 25 | 32 32 x 32 40 40 x 40 50 50x50 63 | 63 x 63 2. Sectiunea cufitelor de strung, in functie de secfiunea aschiilor | =eee . : Forma ii Sectiunea aschiei [mm"] sectiunii $ 9 a T eT cufitului Ls 2,5 4 | [_s n Sectiunea cufitului |Dreptune [ghiularg | 4x6 | 16x10 | 20x12 | 25x16 | 32x20 | 40x25 | 50x32) 40x32 Pe ‘atrata Ix? | 12x12] 16x16 | 20x20 | 25x25 | 32x32 _| 40x40] 63 x63 d 16 20 25 32 40 50 | 63bh Tabely it ie de material, 1: lice in functie de m Utilizarea plicujelor din carburi met fell prelueririi esi de procedeul de prelucrare $ epee | - -_ Bronz yy Fonta cu Font a HB > 200 metale HB < 20 neferoase | Degrosare P40, PSO K40, M40 K20, M15 K10, Kis intermitent’ o | Kio,MIS | Kio Degrosare cu sarcins | pao, M15. | K40, M4 Z pa , (Fossa —] jvariabil __} —_—_-_+ 43 Felul pretucrarii | Ofel carbon Ojel aliat prelucrare Deurosare a sare’ | P30,M20, | 39,40 | K10,M15 Kio Strate | constant pio | 5 ~ | P25,P20, | x29, M15 | KOS, M10 Kio | Semifinisare PIs, MIS , { Finisare Pio, Mid| K20,Mio_|_K05,Mi0 [KOs | ff POI, PO2 K20__| KO1, M10 Kol] P40, P50__| K30,M40_| K15, K20 P25,M15,P20 | _K10,Mi5_| K10, M15 P25, MIS K10 K05, M15 P40, P50__| K30,M40 | K15,M20 P25,P40 | K20,M1S | K10,M40 Rabotare Finisare Giurire P40.P50_|_K30, K40 Kio ‘Adincite [ist | P2s, P40 K20 Kos Kos | Alezare 25,3040 | _K20 Kos Ko | 7 Tabelul 44 Valorile durabilitaqii economice pentru cutite de strung si raboteze Sectiunea cufitului M r faterialul de prelucrat Rotunda | Patra | Deprun Orel si Font - acenusie | Dimensiunt Jimi} Mateabila Materataraisn ee OF] Carb pga Mu lui } |_rapid_| metalice Of Carburi metalice qd | Ix] hxb Tapid wabilatea tte aig ————— ——<—$< _———— 45 60 a 60 90 | P| 90 120 }———__| —| 105 10 |Avansuri pentru strunjirea exterioara de degre 45 Tabelul 4.5 armate cu plicufe din ener eee me din ofel rapid sau Cufite armate cu placuje din |. | Diametrul carburi metalice Cutite din ofel rapid Cee piesei Adincimea de aschiere / [mm] | prelucrat ae | <3 [| 3.5 [S08] <3 13.3] 58 Avansul s [min/rot] - | 20 | (0.3.04 - 103.04] - z Oteluri 40 | 0,4..0,5 | 0,3..0,4 - 0,4..0,6 - - carbon $i 60 0,5..0,9 | 0,4..0,8 | 0,3..0,7 | 0,6..0,8 | 0,5..0,8 | 0,4..0,6 ofeluri 100 0,6..1,2 0,5..1,1 0,5..0,9 | 0,7..1,1 | 0,6..1,0 | 0,6..0,9 aliate 400 0,8..1,2 0,7..1,0 0,6..0,8 | 0,7..1,1 | 0,6..1,0 | 0,6..0,9 600 | 1,2..1,4 | 1,0.1,2. | 0,8..1,0 | 1,214 | 11.14 | 1,0..1,2 40 T 0,4..0,5 E - 0,4..0,5 - - Font si 60 | 0,6..0,9 | 0,5..0,8 | 0,4..0,7 | 0,6..0,9 | 0,5..0,8 | 0,4..0,7 aliaje de 100 0,8..1,4 | 0,7..1,2 | 0,6..1,0 | 0,8..1,4 | 0,7..1,2 | 0,6..1,0 cupru 400 | 1,0.1,4 | 1,0.1,2 | 0,8..1,0 | 1,0..1,4 | 1,0..1,2 | 0,8..1,0 600 | 12.18 | 12.16 | 10.13 | 12.18 | 12.16 | 14 Coeficienti de corectie ai avansului functie de rezistenta la rupere a materialului de prelucrat Re [N/mm] pentru <500 | 500....700 | 700....900 | 900...1100 materialul de prelucrat Coeficientul de corectie Lemus coreete | 0,7 0,75 Lt Observatii: 1. Valorile mai mari ale avansurilor se vor lua p' pentru prelucrarea materialelor cu rezisten{a mai mici se vor lua pentru adaneimi mari si pentru cu rezisten{a mai mare. | er 2. La prelucrarea suprafefelor intrerupte valorile avansurilor din tabel se micsoreaz prin inmulfirea cu coe 1,0 1,25 enitru adancimi mici si mica, iar valorile mai prelucrarea materialelor ficientul K=0,75...0,85.'§8°0"''S2'0 =X Immojoys0° no vos}ynutuy UUd YzearoSo1Ul 9s JOqeI LHP LO[LINSUBAL a[LOTEA aydnuDsIU JO[Pteyesdns vosesONI wY "Z, ouvun piuoystzas no sojayeLoveus varezonjaid ruyuad 1 LEUT TwHHOUYPE TU}UAd BN] JOA dS YOU TEU O[LOTEA Je) ‘pos rou pluays}zo4 no JOja;eLNOWWUI RaseION pad NuyUEd 1S yor HULOUYPe TuTUAd BN] JOA as JO[LANSUAR de LeU TeU a[LOTeA “| : HiDALasqC) Stl OL OOTT'*"006 = Lo arfoazoo ap jmusioy205) 00s > TVLo ‘a1vza}01 1S olvjouwd Hayued LNSUBAY yeronjaid ap nyerayeur nguad [wun] “y 06°0°090 | OT 060 x £160 \ s 11080 e1"0L'o = o0€ come eo LO 7160 a 080" 050 oreo : o0€ 09 x09 oueursyd TVs SOU fs o108'0 71060 ee ost injnuino eauntfoag LOv'O \ 60090 | : OF a o0¢ OP x or eK) TVOL‘0 : oL‘o"0s‘0 | _09‘0"0r'o : ost 09'0°0E0 08°0"09°0 : or'o"st'o | 090"sz‘0 a 00 or gy | svovszo 09°0"'ov‘o o8‘o"os‘o O¢'o"z1'0 | os‘o"oz"o 0L‘0"or'o Ost og seo"svo os'o"0¢'o 09'0"0¥'0 oz'o"z1'o ov'o"st'o os‘o"'sz‘o sz st inqmtino e apumor stovzro | se‘o"sz'o ov'ovoe'o | zi‘ovor'o | sz‘ovst‘o 001 02 | nunitoos prnourescy sVoror'o stvovsv‘o 00070 oro sto 08 oI = 7 svovzr'o TozO - 80°0 09 a = : oN0"Z1'0 = : os or hoaunu] 5 WSuEAY aaa € I z Ts € z (usu) wivouaju eourfunns nyuad Tey Bud Tui] 7 Susiyabe op wamIsuEpY 2oreiina myryzodns nes myrysino Tudnd Sp stele 1S BuO | [___ Samy unplo F aeurue, EMaTO ee wungjoas opumisuouigy Cc yeronjoud ap [Hyena i Bounsuny aoyeyous Lingsed usp ajnoyjd no ayewae nes pides fo}o utp ayi}n9 no aausoasap ap YavoLta}U! eaatfunays nayuad LinsuEAW 9p NPIL47 Avansuri pentru canelare si retezare Tabelul 4.7 | Lungimea : Materialul de prelucrat Ofeluri carbon ide | taigului Font, aligje ec {in safle Eo] re Ofeluri turnate dec 70-30 0,08-0,12 0,06-0,10 0,11-0,16 es 0,12-0,18 | 0,10-0,16 | 0,16-0,24 60-100 0,18-0,25 | 0,160.23 | 0,24-0,32 100-150 0,20-030 | 0,18-0,26 | 0,30-0,40 150-200 030-040 | 0,28-0,36 | 0,40-0,55 Tabelul 4.8 Avansul s maxim admis de rugozitatea suprafefei Rugozitatea Raza la vant r [mm] ae ee os | 10 | 15s | 20 | 25 | 30 16 DoT | OAT | O14 | 0,16 | 018 | 0,20 32 0,11 | 0,16 | 0,19 | 0,23 | 0,25 | 0,28 | Orel 63 015 | 0,22 | 027 | 032 | 036 | 0,39 125 021 | 031 | 038 | 0,44 | 0,50} 0,55 25 030 | 043 | 053 | 0,62 | 0,70 | 0,77 16 Ts POAT | O13 | 015 | 017 | O18 32 ot | 0,16 | 019 | 0,22 | 0,24 | 0,27 Fonta 63 0,16 | 0,22 | 027 | 031 | 035 | 0,38 125 0.23 | 0,32 | 039 | 0,44 | 0,49 | 0,54 2s 033 | 0,46 | 0,55 | 0,63 | 0,70 | 0,76 Aliaje ale 32 0,14 | 0,17 | 0,20 | 021 | 0,23 } 0,24 cuprutui 63 0.21 | 026 | 0,30 | 032 | 035 | 0,37 12,5 032 | 0,40 | 043 | 0,49 | 0,52 | 0,55 LL 25 0,49 | 0,61 | 0,68 | 0,74 | 0,80 | 0,8448 aseoot [_Ost-0s (| _—~OSL-OSE o0s-00e | 0s¥-00e | ost-08 = SET LO Osi-sp S9O-ST OSt-081 OSE-07I 002-08 OzI-SE \ wueyy [ _ sose Sb-07 00€-071 002-06 OzI-0s S8-Sz zuog | OS-ST O€-O1 SL-Sb S9-SE 04-07 orst 007-081 “qH no Ss-0z Sest 001-09 06-ss 08-S¢ 0s-0z 081-01 ae $9-Sz Ob-07 StI-sL SII-OL S6-0r $9-S7 OPI-0Z1 0s-O1 Sz-01 Seles Sr-oe S9-SZ Of-ST 027-007 ae 09-02 O€-S1 osi-so | oose SL-0E Ob-07 007-091 arsnue9 oL-0€ se-07 681-08 si-sb 06-0F os-sz ooorn OE Or-sT stot | deI-sp 0s-sz 09-07 O€-01 0011-006 -{,uwyy] Ss-07 OE-sT osi-s9 s9-se OL-S7 Or-st 006-002 try no 09-Sz oF-02 08i-se $6-s9 S8-se Ssr4 ooz-oog PIO S9-0z sr-ol 091-04 08-Sp Oll-se Or-ST 006-002 :f muy] 08-S¢ 0s-S1 002-08 sel-s9 SEL-0S 59-Sz 002-005 try no O0I-Sb 09-02 0SZ-001 O9I-sg 091-09 os-se 00s-00r aaa fay | PMeRIO | TRY | prdea aig “ingiey | PI 1210 | sexonjaud ap meso O1BZOJOI - OIBJOURD, resi] = ae ONISCT or npeqey [uur] aarfun. YS B] D19IYISE ap 19z9}1A Le BAEUAIAIO LIOTLA49 TT sé a 8h gs | 8L | 06 0L-09 = €H 0G ‘ ce Ost-S€l = 4H ert) sor | or | & | 8 zeus 1210 [way] 0001 = "4 sol} €l st | oz | 6% | SE oe [wun] ‘ i ‘et | gt | | ae Se ae 058-002 =“¥ 70 1910 [wy] sp | LL so | 8 g | sor | rit} er | 9t gi | zz | 8c | €e was 004-009 = “ym 910 uy sb LI $9 8 | sol | ser | st | dt 0c & Lz | Sse | Ov Law} | 009-005 =“¥ N9 1510. cy | sc | us | 8 | ser} ut | sist] wz | se | sz | ce | pr | os {ann 7 Q0s-00h = "4 79 910 so | sc | ues | 8 | ot | ze | ve | oc | te | se | wr f ss | so fawn) — 00b-00¢ =" 79 1210. sy L SL g | cu | ot st | 9 | SLI 61 tz O9I-ObI = GH BOL a A a} Pe | 0 or 8 9 v € z Win [uuu] exaryose op ninrisag | asad jnpousreyy prdea jalo wip aytina najuad upwyus] yoryose eounsjoas ap ayouny uy 7a a4o1yase ap ao1W0UODa azaHIA OV WEAeLa 50 ons. (S's)sL € ~ TA) es mymojou warayng ‘00's ‘oos‘p +000 ‘oss‘e ‘oss ‘o08‘z ‘o0s‘z ‘Ove'Z ‘000°C ‘00st ‘osz‘t ‘ozI‘t £000°I ‘006°0 ‘008°0 ‘0120 ‘o¢9'0 *095°0 ‘00S"0 ‘os‘0 ‘oor'o ‘sse'o ‘S1£°0 £08Z'0 ‘0Sz‘0 “pzz'0 ‘000 £081°0 “0910 ‘Opl'0 ‘szt‘0 ‘ZI 10 :001°0 £060°0 ‘080°0 ‘120‘0 ‘¢90'0 *950°0 ‘0S0'0 ‘sr0'o ‘ov0'0 ‘8z0'0 5088°% ‘OCLC “OFC “PCOS “09LT {79° ‘009° ‘obp'T ‘09€'T ‘08z‘T ‘00ZT ‘OZI‘T ‘Z10"I £096'0 ‘t06‘0 ‘o8s‘o ‘z18'0 £0080 ‘9£2'0 ‘ozz'0 089°0 ‘or9'0 ‘0090 £095°0 ‘90S'0 ‘o8h‘0 ‘zs¥‘0 ‘ob‘0 ‘90b'0 ‘006'0 ‘89¢'0 ‘09¢'0 ‘ove‘0 ‘0z¢'0 ‘00E'0 082'0 “€S7‘0 ‘ovz'0 ‘972'0 ‘0zz‘0 ‘¢0z'0 002‘0 ‘¥81‘0 ‘0810 ‘oz 1'0 ‘091‘0 ‘ost‘0 ‘OP1'0 ‘971°0 ‘0zI‘0 ‘e11'0 ‘L010 ‘0010 £760°0 ‘080° ‘$£0°0 ‘090'0 ‘zs0‘0 ‘9r0'0 cor‘ *90°0 ‘s0'0 *v0"0 ‘e0'0 Ses'€ '98°Z ‘¥7'T SOL‘ S09'L Sp L ‘87°T SZUT ‘or‘o ‘9¢'0 ‘Z€'0 $870 ‘pt‘0 '2Z'0 £07'0 ‘81'0 10 “pT ‘210 ‘110 £60°0 ‘80°0 ‘400 pospuw]oyeupny:duoy ayuamsueay 0091 ‘OSZI ‘0001 ‘008 ‘0¢9 ‘oos Ov ‘SIE ‘0Sz ‘oz ‘oot ‘SzI ‘ooL £08 ‘€9 ‘0S ‘ob ‘s‘Le Sz ‘07 ‘91 0051 ‘o0zI ‘ss6 *$9L ‘009 ‘o8b ‘OBE ‘sos ‘o€z ‘S81 ‘Ost ‘OZI ‘96 ‘9L “85 “Bb ‘RE ‘OE “hz SST “ZI 0091 *00ZI ‘0001 ‘008 ‘oso OS ‘OOP ‘ste Sosz ‘007 ‘091 ‘sz1 ‘oor [unupoujortemmy op apadary £08°€9 ‘os‘op ‘s‘Ie zs sb ve [wufereq wip manpenoyeur \_ Tw uaxer nou] Twuy see 9% se o1z oor orues vudnseap azesonjard | 9p WHxeU jrnowiC, 0002 ‘00st ‘ooor 0002 ‘00ST ‘0001 ‘ose Ose uno] ungaea a anur purxeur Bluyisiq, 9s oos oor oze ~~ Tuna] iaingeq exdnseap duvronjaud op jnyoweiq 095 0s TT’ miaarr Q[BULAOU JOPLANSUNAYS ae ajedioutd 9] USHA IED yeuuou mjnBunys apronsuayoere>31 42, DETERMINAREA REGIMULUI DE ASCHIERE-LA RABOTARE 1, Alegerea sculei aschietoare se realizeazs in functie de tipul suprafetei pelucrate, de natura si proprietitile fizico-mecanice ale materialului semifabricatului, In general la rabotare se utilizeaza accleasitipuri de cutite ca gi la strunjire, tabelele 1.1...1.3, dar trebuie alese mai robuste pentru a rezista socurilor repetate la intrarea in material. 2, Stabilirea durabilititii sculei aschietoare Durabilitatea T a cufitelor de rabotat variazd in limite suficient de largi in funefie de: natura materialului de prelucrat, dimensiunile si materialul sculei, tipul mabotirii (de trecere sau de patrundere), intensitatea regimului de aschiere si conditiile de prelucrare. Valorile durabilititii cutitelor in cazul rabotirii se aleg din tabelul 4.4., in functie de materialul de prelucrat si materialul sculei. 3. Stabilirea adancimii de aschiere si a numdrului de treceri Adancimea de aschiere t se determina in functie de: proprietatile fizico- mMecanice ale materialului de prelucrat, volumul de material ce trebuie detasat, dimensiunile si forma geometricd ale piesei respectiv configuratia si rigiditatea lest, rigiditatea dispozitivului de fixare a piesei gi puterea disponibil’ a masinii- Unelte, Observatie: Valoarea adancimii de aschiere la rabotare nu trebuie s& fie mai MS de 0,2..0,4mm, deoarece la aschii mai pufin adinci nu se asiguri 0 Patrundere Suficienté a cutitului in material si, ca urmare, aschierea propriu-zisd leat Substituita printr-o tasare a materialului, cea ce implica deteriorarea Sup, afete| Prelucrate, sciderea durabilititii sculei si aparitia vibratiilor la agchiere.52 in principiu, 1a rabotarea de degrosare, adncimea de aschiere se alege, 5 cat posibil, egald cu adaosul de prelucrare sau, in orice caz, in asa fel incat adaogy de prelucrare s& fie indepartat intr-un numar minim de treceri. Laual, la rabotarea de degrosare se recomanda valori ale adancimii g aschiere t = 2,5, i = 1.2 5,0 mm, iar pentru rabotarea de finisare t = 1...2,2 mm. 4. Stabilirea avansului de aschiere Marimea avansului s la rabotare se abileste in functie de aceleasi elemente ca si adancimea de aschiere, cu influentele respective similare. In plus, avansul mai depinde si de adancimea de aschiere adoptati si de calitatea suprafetei si precizia dimensional impusa. Valorile avansului la rabotarea de degrosare sunt date in tabelele 4.12...4.15., in functie de: adancimea de aschiere t, stabilita anterior, materialul de prelucrat si cel al sculei, rigiditatea sistemului tehnologic masina-unealti- dispozitiv-piesa-scula. Observatie: in anumite conditii, valoarea nominal a avansului la degrosare trebuie verificata din punct de vedere al rezistenjei corpului sculei gi al plicutei din carburi metalice, respectiv al forfei maxime de tractiune dezvoltaté in lantul cinematic de aschiere al masinii-unelte. La finisare, avansul se alege din punct de vedere al calititii impuse suprafefei prelucrate din tabelul 4.16., in cazul prelucrarii pe masini de raboti! transversal, in functie de materialul de prelucrat si de geometria parti active 4 cufitului. 5. Stabilirea vitezei de aschiere Viteza de aschiere la rabotare depinde, in principal, de compozitia chim structura, duritatea si prelucrabilitatea materialului de prelucrat si de valoril determinate in prealabil ale adancimii de aschiere si avansului,53 Se recomand alegerea vitezei de aschiere v din tabelul 4.17,, in functie de materialul de prelucrat si de tipul prelucraii, 6. Determinarea numarului de curse duble pe minut Odat& determinata viteza de aschiere v, se Poate calcula numarul de curse duble pe minut n.g, in migcarea de aschiere, conform telatiei: 1000-v-k Neg = TA) [cd/min] (4.6) unde (4.7) in care V, este viteza in cursa pasiva, iar V, este viteza in cursa activa. Lungimea L a cursei de lucru este dati de relatia (fig. 4.2.): L=l+ht+h [mm] > (4.8) ‘ncare: 1 este Jungimea suprafetei de prelucrat, in mm; |, - lungimea cursei de intrare a cutitului, in mm; iar 1g - lungimea cursei de depasire a cufitului, in mm, fn tabelul 4.18, sunt date, orientativ, valorile sumei lungimii curselor (+1) in cazul masinilor de rabotat transversal. Pe baza valorii calculate neg prin relatia (4.6) se adopt, din tabelul 4.19., numarul de curse duble in miscarea de agchiere. Dupa adoptarea parametrului nea,54 care se face la valoarea cea mai apropiata, de regula inferioara celej calculate, calculeaza viteza real& de aschiere V,, cu relatia: Sintetizdnd cele Prezentate , metodologia de determinare a regimului de aschiere la rabotare este data in schema din fig. 4.3,55 Tabelul 4,12 Ava nsuri pentru rabotarea de degrosare a Suprafefelor plane la masini de rabotat transversal _———] Duritatea_] Rezistenjade | Adancimnea de ascii — Material! | materialului Tupere a ae a de HB 3 materialului Rm |__2,5 3,15 4 5 pelucrat | [daN/mm?] | _[N/mm*} ‘Avansul s [mm/ed Rabotarea cu cutite din ofel rapid -—7_<170 - 2,25 | 215 | 204] 1,90 Fonta 171..200 . 2,08 1,96 | 1,85 | 1,72 > 200 : 180 | 1,70 | 160 | 1,48 - <500 | 1,68 | 1,60 | 1,50 | 1,43 510.600 152 | 147 | 138 | 1,25 Otel : 610.700 140 | 134 | 125 | 115 - 710..800 118 | 112 | 105 | 0,98 : > 800 1,05 | 1,00 | 0,94 | 0,86 —— Rabotarea cu cufite din carburi metalice Ld S170 5 245.) 2,36 | 225] 215 Fonta 171.200 : 224 | 215 | 204 | 1,95 > 200 és 195 | 184 | 172 | 165 - y <500 1,27 1,25 | 1,22 | 1,18 . | 510..600 1,16 114 | 111 | 1,08 Otel - 610..700 is a le : : 710..800 0.90 | 0,88 | 0,86 | 0,83 : > 800 oso | 0.78 | 0,76 | 0,73 Coeficienti de corectie ai avansului T.In funcfie de starea suprafefei de prelucrat | Starea suprafetei Cu crusta Fara crusta, Cu inteerypert Coeficientul 1,00 115 * 2 Jn funcfie de unghiul de atac principal . — 9 u v 90 Unghiul de atac principal | 20° | 30° | 45 or 2 cao | Coeficientul 134 | 1,09 |_1,00_| 04 : , 3.in functie de lungimea in consold a cufitulut Lungimea in consola /, in funetie de inaljimea h a 2h 2,5h -Sorpului cufitului _ Coefi —— DU56 Tabelul 4 3 si transversal a canalelor pentru Diese vansuri , ngitudinala ; Avansuri pentru rabotarea long rote! rapid ofel cu scule mm 20 Lungimea Lungimea taigului principal by [mm] in consola -——> A 4 5 $ havent Seojiunea catitului bx A, [mm x mm) 7 elm] oeio [axa | 16xi0 | 20x12 [ 25x16 32x20 Lz “Avansul s, mm/eursi dubli - 2h 1016-032 7 0,14-0.24 | 0,18-0,26 | 0,20-0.30 | — 0,22-0327 2.5h | 011-0.16 | 0.10-0,15 | 0,12-0,18 | 0,14-0,20 0.15-0.22 3h 0,08-0,12 | 0,07-0,11 | 0,09-0,13 | 0,10-0,15 0,11-0,16 3,5h 0,06-0.09 | 0,07-0,10 | 0,08-0,12 0,09-0,12 Ah 0.04-0.06 0.05-0,08 0.06-0.08 | 0,06-0,10 0,07-0,11 Coeficienji de corectie ai avansului 1. In functie de rezistenta materialului 2.infunctie de unghiul dedegajare_ | 2 Ry <800 [Nimm'] [Ry < 800[Nimm"] | Ry, [Nimm?] |_ Re < ygrade 610-700 | 710-800 [>800] [12-15 | 20 [25 [12-15] 20 [25 cient de corectie Coeficient de corectie Tie tos | 100 | 08d] 0st a3 Ti0 | 106 | 0 [ito aie Tabelul 4.14 Avansuri pentru rabotarea transversal a canalelor pentru piese din fonti cu scule din ofel rapid [ ‘Adancimea maxima a canalului [mm] imea i S18 12 [30 25 Lungimen in — Ta mea iu piineipal by ~ 7 [mm] cutitului /, Secjiunea cut 3 s_ [mm] itului b x A, [mm x mm] 10x10] 12x12 [ 16x10 | 20x12 25x16 | 32x20 x wae Avansul s [mm/cursi dubia . 2 .40-0,5 .42-0,52 a 25h 027-034 | 0.28-035 pees 3h 0,20-0,25 | 0,21-0.26 2508 35 | 0,15-019 | 016-020 026-03 4h 1 0.13-0.16 | 0113-0.17 0,20-0,24 Coelicienti de core : a ‘tie ai avansului 1. In functie de duritatea materialului de i ut sleaomig 2 In functie de unghiul de degajare HB [daNimm’] aa) [200 0 10 _ 20 Coeficient de corectie | Coeficient de corectie 1,05, 1.00 10.90 0.30, 10. 115 Tabelul 4.16 Avansuri pentru rabotarea de finisare a suprafetelor plane pe masini de rabotat transversal Rugozitatea Unghiul de Raza la varfr. [mm] Suprafetei_ | Materialul de atac 1 2 3 relucrat pe fe prelucrat on Avansul s [mmv/ed] 125 Otel 4...6 0,80...0,90 1,05...1,35 "| Fonta 5...10 0,70...0,80 1,00...1,20 63 | Otel 3...4 0,20...0,35 0,40...0,60 ...0,80 }—_” Font 33 0,30... 0,50...0,70 ...0,90 Ojel 2...3 0,12 0,25... = Fonta 3 0,15 030. Observatie: 1 Valorile avansului date in tabel corespund prelucrarii cu cutite normale din ofel rapid sau carburi metalice. Daca se utilizeaza cutite late pentru finisare, avansul se alege la 0,60 .. . 0,75 din lugimea taisului sculei. 2. La rabotarea materialelor greu aschiabile (ofeluri reffactare si rezistente la coroziune, ofeluri calite, fonte dure, etc.) avansul se micsoreaza, valorile din tabel corectindu-se cu coeficentul 0,7 ... 0,858 Tabet Viteza de aschiere la rabotarea transversala ul 4. 4 Viteza de agchiere v [m/min Materialul de prelucrat Degrosare Finisare Aluminiu Alama gi bronz Font& cenusie Otel carbon gi slab aliat Ofel inalt alia, ofel rapid Aligje termorezistente Observatie: Valorile mari ale vitezei sunt utiizate pentru cufite cu varf ascutit iar Valorie mig pentru cutite cu tais lat pentru finisare. Tabelul 4.1g Lungimea cursei suplimentare (intrare si iesire) a sculei la rabotare —— i Tangimea suprafejel rabotate/ | Lungimea de intrare gi iegre ipul masinii - unelte {mm + 1) {mm < 100 20...35 Masini de rabotat transversal 100...200 40...55 (sepinguri) 201....300 50...65 >300 70....80, Tabelul 4.19 Caracteristici principale ale unor masini de rabotat transversal Caracteristica S 425 B $700 Cangimea maxima de rabotat [mm] | 225 700 Dimensiunile mesei masinii-unelte es 425 x 310 400 x 700 Cursa_maximi vertical a sane portcutit {mm} i 170 Unghiul de rotire al saniei porteutit To Locasul cutitului (mm x mm] 35x25 — nea de curse duble pe minut 14; 29; 38 73.2; 26,5, 42,5: min _ 53; 75; 108 60; 85: 1185 Avansrle oizonile ale mes 02-0406 03; 0,65 0.9 1 a og 15182128 vansurile automate verticale ale 0.25; 0,80 0,25; 05) saniei porteufit [mm/cd] 0.75, 100 0.75; 1,00 Puterea motorului electric asincron trifazic [kW] 22 4059 43. DETERMINAREA REGIMULUI DE ASCHIERE LA GAURIRE, LARGIRE $1 ADANCIRE 1. Alegerea sculei aschietoare La prelucrarea alezajelor, functie de forma si destinatia lor, se folosesc urmitoarele tipuri de scule aschietoare: burghie elicoidale utilizate la gdurirea in material plin sau la largirea giurilor, largitoare si adancitoare pentru largirea gaurilor date anterior sau a gaurilor din piese tumate sau forjate, tegitoare gi scule de lamat utilizate pentru prelucrarea parti superioare a gaurilor. Pentru gauri care urmeazi a fi filetate cu filet metric, in tabelul 4.20., sunt prezentate diametrele burghielor pentru prelucrarea inainte de filetare. 2. Stabilirea durabiliti¢ii sculei aschietoare Durabilitatea T pentru diferite tipuri de scule la prelucrarea alezajelor este dati in tabelul 4.21., functie de diametrul sculei, materialul sculei si materialul piesei de prelucrat. 3. Stabilirea adancimii de aschiere Pentru gaurire in material plin, addncimea de aschiere este: t=D/2 [mm] : (4.10) incare D este diametrul gaurii. Pentru largirea gaurilor din piese turnate, forjate sau adancirea unor gauri (4.11) existente: t= Dep [mm] , incare, D;este diametrul final, in mm; iar Di - diametrul inifial, in mm. 4. Stabilirea avansului de aschiere ire sunt recomandate in tabelele 4.22.04.24, Avansuri wurire gi largi ile pentru gat $ n de acord cu Pentru diferite conditii de lucru. Aceste valori alese se pu Posibilitaqile maginii-unelte, tabelul 4.26.60 5.Stabilirea vitezei de aschiere Pentru cresterea operativitatii, valorile vitezei de aschiere la SAurire sj Uigire pentru diferite conditii de lucru se aleg din tabelele 4.24. si 4.25, 6. Stabilirea turatiei sculei Pe baza viteza de aschiere, se calculeazi turatia sculei cu relatia: GOR [rot/min] in care D este diametrul sculei aschietoare, in mm. n > (4.12) Valoarea objinuti se pune de acord cu turatia masinii-unelte, tabelul 426, alegandu-se turatia cea mai apropiati imediat inferioard, sau turatia imedit Superioari daci A, < 5%. Dupi determinarea turatiei reale se calculeazd vitess reali cu relatia: v= SOG [m/min] (4.13) Sintetizind cele prezentate, metodologia de determinare a regimului de aschiere la gaurire, largire si adancire este data in schema din figura 4.4, 1. Alegerea sculei agchietoare Tabelul 4.20, 2, Stabilirea durabilitaqii sculei aschietoare [Tabelut 4.1, eee a 3. Stabilirea adancimilde aschiere Relaie 3.10 s°G7 es Se i i Tabelel 4, Stabilirea avansului de aschiere ae i i | Tabeleicg > 5, Stabilirea vitezei de aschiere ‘abelele ee * Tabelul i ul 6. Stabilirea turatiei sculei ae Fig. 4.4 ee ee iin61 Tabelul 4.20 Diametrele burghielor pentru gauri care trebuie filetate, STAS 584/1-69 | PDiamettul | pasul | Diametrul [______Diametral sculei [mm] | nominal al normal | sculei Pasul fin [mm] va [mm] [mm] | 0,2 | 0,25] 0,35] 0,5 0,75] 1 | 1,25] 1,5 1 0,25 0.75 | 08 ee 11 0,25 0,85 | 0,9 1,2. 0,25 0,95 1 14 0,3 11 12 {1.6 0,35 125 [14 125 1,8 0,35 1,45 1,6 1,45 2 0,4 1,6 1,75 22 0,45 1,75 1,95 = | 25 0,45 2,05 2,15 | 3 0.5 2,5 2,65 35 06 | 29 3,15 ‘| 4 07 | 33 45 0,75 37 5 0,8 42 5,5 - | - 6 1 5 i 1 | 6 | 8 1,25 68 9 1,25 78 10 1,5 8,5 WL 1,5 9,5 12 1,75 10,2 | 14 2 12 15 f : | _16 2 14 VW : :Diametrul 62 Tabelul 4.20 (continuay Diametrul sculei{mm] | e) nominal al | _Pasul ian Pasul fin [mm] julie | BOFmal sculei Putte | fmm] mm] | 05 }075) 1} 145] 2 13] 4 iis 191185 |, 18 : 19.5 | 215 | 21.2] 21 | 2051 20 24 3 21 23,2 | 23 | 225] 29 25 | mM ims Fa 26 - [ 24,5 fl 7 3 24 26,2 | 26 | 95.5} 95 * : : 27_|[ 265 | 96 30 35 26,5 29,2 | 3963 Tabelul 4.21 rabilitatea economica pentru burghie elicoidale din ofel rapid si adancitoare Du Materialul de prelucrat metral 7 ee Pree Fi ra [om] Otel | Fong [Aliaje de aluminia ure Durabilitatea 7 [min <5 | 7 15 12 | 22 15 30 4 |_2 2 —— 25... 29 ae 36 [30.34 | 42 735... 39 a ae = 55 40... 44 80 [40.44 | 5.50 | 80 2 95 Materialul | Materialul de }—35 Deaesr adncitorul fom] adincitorului | prelucrat _0_| _50 ey Durabilitatea 7 [min Orlrapid | Ofel 18 24 55 70 Tio |Rp4 [Fonta 35 48 130_| 170 | 200 Aliaj dur | Ojel nealiat 45 70 90 10 | _135 TIS K6 (P 20) [Otel calit 30 60 - 5 Al 7 TER (K20) | Feats 60 90 120 155 180 ‘| Tabelul 4.22 Avansuri mecanice pentru gaurirea pe masini de gaurit Diametrul [Otel carbon si ofel aliat R,, [Nim] | _Fontd si materiale neferoase burghiului <900 900 - 1100 HB<170__| HB>170 P [mm] Avansul s_[mmn/rot] 2 0,025-0,05 | 0,02-0,04 | 0,05-0,10 | 0,03~0,06 4 0,050-0,09 | 0,04-0,07 } 0,10-0,25 | 0,06-0,12 6 0,080-0,16 | 0,055-0,11 | 0,15-0,30 | 0,10-020 8 0,10-0,20 | 0,07-0,14 | 020-040 | 012-024 10 0,12 -0,25 0,10-0,19 | 0,26-0,52 | 0,15-031 QR 014-028 | 011-0,21 | 029-058 | 0,17-035 I6 017-034 | 0,13-0,25 | 0,34,-0,68 | 0,20-041 oe 0,20-039 | 0,15-0,29 | 039-078 | 0,24-048 m4 022-043 | 0,16-032 | 043-087 | 0,26-0,52 % 024-047 | 017-034 | 0,47-0,96 | 0,27-0,54 3 025-050 | 018-036 | 050-10 | 030-0,60 my 027-0.54 | 020-040 | 0,55-1,10 | 0,33-0,66 029-058 | 022-043 | 059-118 | 035-0,71N Tabetut 4 64 Avansuri mecanice pentru largirea cu burghie Ofel, cu Ry, [N/mm] Fonta cenusie exp Diametrul | Diametrul final initial <600 | 600 - 900 > 900 <170 21 D{mm] | d{mm] ‘Avansuri s{mm/rot] 0,50 — 0,90 po 25 10-15 | 0,35-0,80 0,25 - 0,70 30 | 10-20 | 0,40-0,80 | 0,30-0,80 | 0,25 0,70 | 0,60 - 1,20] 040-054 40 | 15—30 | 0,45—1,00 | 0,35 -0,90 | 0,30-0,80 | 0,70- 1,40 | 0,501, 50 | 20-40 | 0,50-1,10 | 0,40- 1,00 | 0,30-0,90 | 0,75 1,50 050-10 Observatie: La prelucrarea metalelor neferoase moi, se iau valorile din coloan | 6 (< 170) majorate cu 20 ... 30% Tabelul 4.24 Avansuri si viteze de aschiere pentru lirgirea cu adancitoare Materialul de prelucrat Ofel cu Ry = 300 - 500 [N/mm?} Viteza de aschiert vyfm/min} Avans s{mm/rot] 0,20 - 0,70 12-15 0,20 - 0,70 0,20-0,70 12-15 Ofel cu Rp = 500 - 600 [N/mm] Ofel cu Ry = 600 - 800 [N/imm?] Ofel cu Ry = 800 - 1000 [N/mm?] 0,20 - 0,70 6-10 Font cu HB = 200 0,20 0,70 8-10 Fonta cu HB = 300 .., 400 0,20 - 0,70 0,20 - 0,70 0,20 - 0,70 0,50 - 2,00 Bronz Alama Aliaje de aluminiu65 = = = S S . . > = a : Ott | tour erorusmye ss a 4 4 : . . = op aferry sto | oro | ze | ozo | v0 | soo | - 5 a doe | O0S | O01 | O00 | oosz | O0E9 | O9T | Ose | OOS | O0OT | OSzT | OSE |u| OL wy oro | oso | zo | vio | oto | ro’ | ozo | aro | 910 | 110 | 80 | €00 | §| ost ste | 00s | oor | o00z | o0sz | 00E9 | szI | Ooc | OOF | 008 | OOO | OOSe |} u} oL = ovo | oso | sco | 910 | zt‘o | vo | zo | ozo | gio | cio | 60.0 | eo | s| sc—st ost | ste | oso | oszi | o0oz | ooor | 08 | scr | osz | oos | 008 | 0091 | u| se-oz = oso | sro | sco | szo | oto | 90'0 | seo | oso | seo | sro | sto | zo | | v8 = Tt way) £9 stl | 00z | 00s | oso | oszt | - - - - - =) | 2) thes | oor o06 to | gio | rI'0 | 800 | v0.0 | 10.0 | - 5 z - : me) S| 2 =" WEP] ool 0 1€ or | 0 - - : - j > [fal oc—ar | eel ) oot | sig | 008 | door | o00z 006" 000 =" sco | zo | s1'0| o10 | 900 | zoo | - E - - - si} #| = ‘aeHfe UN}aIO ooz | ste | oc9 | oszr | oooz | ooor | os | set | osz | oos | os | oost | “| ze-sz & nl oro | o€0 | zo} p10 | oo | ¢0 | 0z0 | 810 | 910 | O10 | 800 | 0.0 | S| TI-6 | —#y mop T2u/nJoos 08sz} oor} 008] 0091} 002] ooor} ool) o91| site| 0€9| 001] o00z| ¥| Ov-sz | >*ywHEOW oro] oso] 90] 910] I1'0} 00] Iz] ozo} si‘o| z1'0} 600} ¢o0| 5) gr—or | ‘Honnsuoo ap woques jai Tura] ; d Or St oI 8 s : z i or St OL a s c orattose yeronyal pides jolo wip niysing [NOS Op UOqued [>}o UIP NIqINg ap =p - = 7 SET Ta — Tyeuayepy mnued [uu] mugging [sjouTeL _| aun sty MpeqeL {ururpog]u erfemy 18 [jorjutur]s jnsueay: jung op rurseur ad aazangs e] asaryase ap 9793141 DSI0W WED) Ss v z 1 _ S190 S20] St “90'L ‘S20 ov'o ‘sz’ ‘es'0 ‘Te'0 “uz'0] ‘es‘0 ‘ze‘0 Lz'0 es jenueyy, enue, royal] pmsueay ce eee cee ne ‘910 ‘010 ‘oo ‘er'0‘or'0} ‘or'o‘ero‘oro| aioe O08 FOSTE a sooct‘oRT oosr‘oste} 00001 ‘o0e9 an cee O9EZ‘00LT‘O8II 5 ‘ 006 ‘069 ‘osp| ‘006 ‘0E9 ‘ost . < oes [uuino4] a kere ‘ene Sos ‘009 ‘szp| ‘ovzz‘oo91 ‘oztI ‘oor ‘000r| — yecrourid injnxe exteany Slew] ‘ste tpzztot | arin ee Screen | onneene 0 ‘IZ ‘ost ] ‘008 ‘09s ‘oor 00€Z!0091 ZU :08 ‘95 ‘or | ‘ZI ‘08 ‘09 ‘es - Ta aa ; ; : Taal aTeuoiToe 5p € st 80 90 uu}99]9 IN[NIOJOUW BaLdINg — [uu] armed vee | 001 08 ap BulIxeU eaUoURpy - 7 ~ Tenun] myniysing | fe | eens ce ost ort rosin eau wz Ol . Tua oats | op wixeur ngaurerg oro sto 919 01D 99 ayjeun tuiseu 912 ronsuasee> Many ap uusew aye ajedouud jonsiayoeaey 9p mpqeL67 4.4. DETERMINAREA REGIMULUI DE ASCHIERE LA FREZARE 1, Alegerea sculei aschietoare La alegerea frezelor se tine seama de tipul suprafetei prelucrate, de natura $i proprietatile fizico-mecanice ale materialului de prelucrat, de felul prelucrarii (degrosare sau finisare), de schema de aschiere utilizat& si de conditiile de aschiere. in figura 4.5. sunt prezentate principalele scheme de aschiere la frezare iar in tabelul 4.27, sunt date elementele constructive ale frezelor. 2. Stabilirea durabilitatii sculei aschietoare Durabilitatea sculei aschietoare se alege din tabelul 4.28. functie de tipul, diametrul frezei si materialul de prelucrat. 3. Stabilirea adancimii de aschiere La frezare se urmireste ca intregul adaos de prelucrare s& fie inlaturat intr-o singura trecere. in cazul unor adaosuri de prelucrare mari, cand puterea masinii- unelte este insuficienta sau sistemul tehnologic are o rigiditate scézuta se pot face mai multe treceri de degrosare. Dac& conditiile de precizie si calitatea suprafetei sunt ridicate, adaosul de prelucrare se va indeparta in treceri de degrosare si finisare. Observatie: Alegerea parametrilor, adncimea de aschiere t (in cazul frezirilor frontale si combinate) si lungimea de contact t (in cazul frezarilor Petiferice si combinate) este limitat din rafiuni de geometria frezei (diametrul exterior, lungimea, latimea si diametrul alezajului). 4. Stabilirea avansului de agchiere La frezarea de degrosare se alege avansul pe dinte sy (mm/dinte), deoarece ®cest avans caracterizeazi marimea sarcinii pe un dinte al frezei, Avansurile pe inte pentru frezarea de degrosare se aleg din tabelele 4.29...4,35,68 es la frezarea de degrosate se poate verifica jn fang Observatie: Avansul al . de avans al masinii de frezat, rigiditates dora, de: rezistenfa mecanismului portfrezit sau a sculei $i schema de prelucrare. La frezarea de finisare se alege avansul pe rotatie s, [mm/rot], Aeoares calitatea suprafetei frezate (inaltimea microneregularitatilor) este influentats wai intens de avansul pe rotafie. ‘Avansul pe rotatie se calculeaza cu relafia: =Sa°Z {mm/rot] , (419 fn care, z este numarul de dinfi ai frezei. ‘Avansurile pentru frezarea de finisare se aleg din tabelele 4.36. si 4,37, necesari sculei, pentru realizarea vitezei de aschiere. 5. Stabilirea vitezei de aschiere Pentru cresterea operativitatii si in cazul frezirii valorile vitezei de aschier se aleg din tabelul 4.38., in functie de materialul de prelucrat si materialul piesei 6. Stabilirea turatiei sculei Avand viteza de aschiere se poate calcula turatia sculei agchietoare: mone) i as] = {rot/min] in care: Deste diametrul frezei, in mm, iar v - viteza de aschiere aleasa in m/min. “Se alege din gama de turatii ale masinii-unelte (tabelul 4.39) tus® "| imediat inferioara sau Superioara daca Av < 5%, In continuare se recalculeaza viteza reala de aschiere: yl qe y,=22 2% m/min] 100069 7, Stabilirea vitecei de avans Avansul pe minut sau viteza de avans se calculeaza cu relatia: Sm=Sr° = sy+z n {mm/min}. (4.17) Se alege din gama de avansuri ale masini. -unelte (tabelul 4.39,), avansul imediat inferior sau superior dac& diferenta este sensibil de mica, Sintetizand cele prezentate, metodologia de determinare a regimului_ de aschiere Ja frezare este data in schema din figura 4.6, 1. Alegerea sculci aschietoare Fig. 4.5. Tabelul 4.27. | 2. Stabilirea durabilitatii sculei aschietoare Tabelul 4.28. ] v [3. Stabilirea adancimilde aschiere Functie, de geometnia y [4. Stabilirea avansului de aschiere Tabelele 4.29...4.37, v [= Stabilirea vitezei de agchiere Tabelul 4.38. 6. Stabili 7 7 Tabelul 4.39. | 6. Stabilirea turatiei sculei | lesan * Tabelul 4.39. | 6. Stabilirea vitezei de avans Fig. 4.610 a) » os Fig4.5. Scheme de aschiere la frezarea suprafetelor plane sia canalelor de pana: a) cu freza cilindrica ; b) — cu freza frontald cu alezaj ; c) — eu frez cilindro-frontala cu coada ; €) si f) ~ cu freze dise pentru canale 1 — miscarea de agchiere de rotate a frezei ; Ml ~ migcarea de avans longitudinal a piesei ; {II ~ migearea de avans transversal a piesei sau sculets TV ~ miscarea de avans vertical a piesei;n Principalele elemente Constructive ale frezelor Teetala27 1. Freze cilindrice tip N, D, siM, STAS 578-76 Diametrul | | ‘Lungimea Diametrul Numarul de dinjiz exterior al frezei L [mm] alezajului d | tin Tb : frezi Dy [mm] [mm] ip Tip M 50 | eee [2s a 68 50; 70 1 8 14 6 80 63; 100 32 10 16 a e100 70; 125 40 10 8 ; Cf | Observatie: Frezele cilindrice se executd in mod curent de tip N, cu sensul de aschiere pe dreapta si elicea pe stanga. 2. Freze cilindro-frontale tip N, D, si M, STAS 579-76 ,| Diametrul ) Numarul de dinti z Lungimea | Diametrul exterior al : mee | freai D frezeiL | alezajului TipN Tip D TipM [mm] [mm] {mm] ee 40 32 50 36 ‘tie: Frezele ci se executd in mod curent de tip N, cu sensul ° : indro-frontale u de aschiere pe dreapta12 Tabelul 4.27 (Contin 8 3. Freze cilindro-frontale cu coda conicd , STAS 1683-80 Pearl Con |—Numirul de di z aot con - Nupieul de dag) mm]. | Morse | TipN | Tip D | TipM mmp_| Morse | TPN | TipD | Tipyy 6:7 fl | 4 | 28 3 3 [3 8:9:10:11 | 5 | 32:36 | 3:4 10 [12:14 40 6 |4 3 | 6 [45:50] 455 | | | | “56 5] 2 ; 63 4, Freze disc pentru canale de pana, tip N, STAS 580-88 Diametrul | Lajimea | Diametl] 457574 | Diametrul | Lajimea Diametrul |, — fiezi Dy | frezei b | alezajului | aia frezi Dy | frezeib | alezajului ral ml | fmm) | ad fmm] | SE? | ty mm)_| d{mmy_ | “din ] ] 8; 10; . | 12; 14; 50 | SE | a6 | 12s | reas: | 32 | 4 7 20; 22; 25 7 7 10; 12; 4; 5; 6; 14; 16; 63 8; 10; 22 16 160 | 18:20; | 40 28 12; 14 22: 25, 7 28; 32 | 12; 14; Ge is 3 12, 20; 22; 80 | atte, | 27 1B] 200 | oso | 40 | 18 32; 36; 40 — 6; 8; 10; 14; 16; | 12; 14; 18; 20; | 100 | 16;18; | 32 20 22; 25; 30 20; 22; el 28:32: | *° 25 36; 40; L/L