Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • 2

    Uploaded by

    Andrei
    7 views13 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    7 views13 pages

    2

    Uploaded by

    Andrei

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 13
    Rugiciuni liturgice jcjunea nue numa rugiiciune de cerere, ci este sry, TA pea a fui Dumnezeu, Tugiciune de ry tg | r OT Ap oi, mai departe cerem da la Dumnezeu: cle gide greselile noastre”’, nise di, indey dep Di, Doamne”, adica s& ne dea Dumn » Mila si iertare i ; eu e noi oot ate si de greselile ‘noastre, Cerem mai departe t te fe pez» Cele bune side folos sufletelor noastre si pace lumii, ela Domnul sa ren » $101 Zicem: ,, Da Doamne”, adick da poamne si aver cele bune $i de folos Sufletelor noastre, si avem ce, 8 traim in pace unii cu altii, s4 fie pace in lume. Mi-aduc aninte, cand eram eu copil, Dumnezeu S-o odihneasca pe mama amei mele, pe buna mea, zicea cand se aseza in Pat: ,,Doamne, une pace in lume, Doamne, multumescu-Tide hodina, Doamne, multumescu-Tica suntemn la casele noastre”. Ganditi-va ce riue si tescoata cineva din rosturile tale, sa te duci in alta parte, ori, cu qqutorul lui Dumnezeu poti si ramii unde te-a asezat Dumnezeu si sifie bine. Asta o cerem noi de la Dumnezeu! Mai departe, cerem ca ,, cealaltd vreme a viefii noastre in pace si intru pocdin{a sa o petrecem’”’, deci viata noastra si fie cu pace sicupocainta. Sine mairugim apoica sa ajungem—ce frumos! -la ,sfargit crestinesc vietii noastre”, si sfarsitul si ne fie — fiti atenti! - ,, fara durere, neinfruntat, in pace”, si apoi si avem »taspuns bun la infricosctoarea judecata a lui Hristos”. Noi ttecem pe ling’ ele, de multe ori mergem la bisericd, zicem ce zicem, "merge mintea in alta parte, nu st mintea in bisericd, se duce eoace-incolo; de fapt, nu c& nu sti in biserica, cinu constientizim tulc& suntem in bisericai, cai suntem in cerul cel de pe pamant. De fo, mintea nu-i acolo unde te gandesti tu; de exemplu eu de atl mm 8indesc la ministirea de la Sambiita. Mintea tot aici e, ca PeRhile ice stiu eu despre ministirea de la Sambita le port in *-Adic&, mintea nu pleaca din trup, mintea rimane at ae Y sige tminte ceea ce am biigat in minte. Poate stifica in Fibsalle ny “uvantul c& mintea omului este cao moar’ purureain Ee tag Ut Moara acing ce bagi pe moar, tot asa mintea ae a Uiteg "Ss Side noi atdimna ce anume purtam jamin’, a oe att, ce géndim... Sitrebuie sine facemranduia 83 utin ne gandim noi sicei care Asociatie Pentru Isihasm, preg = em rugiciunea: ,,Doamne, tie e dca prea p tiu, cre ais ideo aici si care suntem chema’ . i in Zi andim, prea putin rugacrne’ ) ne, i came Fi il Ini Dumnezet, miluieste- a pe ie Péicitosyy TISt , n i e lan i Anduiala te, ca SA scoal minte ! casane facem randuialé in min a eelobune eid, cele rele, casa pastram in minte gan' 7 Cum iti este sufletul asa iti este si rugaciuneg i sfarsit, la slujbele dumnezeiesti avem posibilitatea s& invatim si . sine rugim deodata. invatam si, in acelasi timp, ne rugim, Ne rugim si invatim. Ne rugim invaténd si invatéim rugéndu-ne, Sfintele slujbe sun in asa fel alcatuite, rugiciunile liturgice sunt inasg felalcdtuite incdt si ne ducd in fata lui Dumnezeu, in fata Méntuitoruhy, sine ducd in fata Maicii Domnului. De exemply, la sfintele slujbe se spun niste lucruri foarte importante si niste lucruri care ne tin in fata lui Dumnezeu siaducem lui Dumnezeu marire. De pilda, la ceeace numim noi ecfonise - acele ziceri de la sfintele slujbe care afirma anumite lucruri la care noi raspundem cA aga este, rspundem cu: ,, Amin”. De pilda: ,,Ca Tie se cuvine toata marirea, cinstea $i inchindiciunea Tatilui si Fiului si Sfintului Duh, acum gi pururea stin vecii vecilor”, simtim c stm in fata lui Dumnezeu, cd vorbim cu El, $i zicem: ,, Tie Ti se cuvine”. Ce Ti se cuvine? ,, Toatd a cinstea $i inchindtciumea!”. Cat fi dam noi lui Dumnezet a labia Cat putem noi, pentru c& toate ale ommulut ininvatatrle Patinflor dahowie oe eee. Ses SP y ‘ovnicesti, in Pateric, in Scara Sfantulul ruca le-a acumulat, s-a uitat la lucruri necuviine: Pas apoi in minte. Daca a auzit expresii murdare, cand se Toaga lui nme isi aduce aminte de expresii murdare. Dupi aceea, e une PE care o face omul fara sa fie atent la ce Spune, se itoseste ciunea CUIINA, neare valoare, nicinu stie omul ce zice cucuvantul, icy jntr-0 rugiciune liturgica, se spune ca de multe ori spunand acu m-am aflat a implini pacatul pentru ca cu gura griiesc cele aa cuvin sicu mintea ma gandesc la altceva decat la cuvintele pe care le spun. pent dase si aceleg Cerul cel de pe pimant fintele slujbe ale Bisericii noastre au darul acesta de ane pune in minte niste lucruri pe care nu le auzim in alta parte decat in biserica si care e bine sa le purtam in minte. La Sfintele Pasti sunt Ziceri care ne atrag atentia asupra unor lucrurideosebite. De exemplu: ,Ziua Envierii, popoare sd ne lumindm! Pastile Domnutui, Pastile, ca din moarte la viata si de pe pamdnt la cer, Hristos Dumnezeu ne-a trecut pe noi, cei ce-i cantdm cantare de biruinta””. Eo informatie in aceste cuvinte, sianume, aflamca Domnul Hristos ne-a trecut pe noi din moarte la viata si de pe pamént la cer, csuntem cumva nu numai pe pamént, ci suntem si in cer, pentru ca. cerul si pamantul s-au unit prin intruparea Fiului lui Dumnezeu; la Cticiun se spune: ,, Cerul si pdméntul s-au unit astézi, Dumnezeu Pe pamant S-a ‘pogorat $i omul la cer s-a suit ” Eun transfer, nu ‘poate si nu filin cer atunci cand estin legaturdicu Mantuitorul, cand Mantuitorul S-a asezat in sufletul tau! Nu se poate si mai fiipe pamnt! Esti Pe pamént, pentru ca Asta-i locul nostru in care ne-a asezat mnezeu, dar esti, in acelasi timp, si-n cer, pentru ca ceru-1 acolo 'nde-i Dunmezeu. Sffintul loan Gur deAur spunea: ,.Noi stim caeste *2 dar nu stim ce este”. Mai departe zice: , Ceru-i acolo unde imnezeu”. Daca Dummezeu e pretutindeni siceru-i pretutindert mill Dacia sufletul nostru este locas al lui Dumnezeu si sulle Amant *ostru este cer, cer de pe pamnt, in afar’ de cerul cel de pe p 85 “a -cerica—ca locas deinchinare. Daca Vte8 cine : care este biser¢ ys de lume trebuie neaparat s& ajynos, My esi d ‘ in cerul cel mat i. piserica lui Dumnezeu, in care~ am hea «nin % celde pe paman rn ast ise pare cAstimincer. peti, 4 re din Postul Pastilor—™ pee Cet: nag a tale stand, in cer ni se pare ca Stam, Nésego, Yt rannezet ceca ce esti usa cereasca, deschide MOU Usp k Oe Tats o alcatuire liturgica din ~ invaitim CX big cerulceldepe pamént. Dar $i sufletul omul ui poate si fi cen pe pamant. Poeta Zorica Latcu intr-0 poezie intitulata: , Cy. identi ci 5 Noy chiar asta vrea si scoata in evidenta ca sufletul omului poate fem ,, Grait-am, ieri, prin lacrimi cu Domnul $i I-am spy, Denoicum nu Ti-e sila, preascumpul meu lists? Cum nu-Ti intorci Tu fata, cu sild, de la noi Si cum mai pofi sa suferi faptura de noroi? Cum poala preacuratd, Stdpdne, n-o feresti In tina omeneasca sé nu Ti-o murdaresti? Cum vrei sé calce-n lume piciorul Tau curat, Cel care peste aripi de ingeri a cdlcat? Cum pofi sa suferi, Doamne, miros de putregai, Cand ai témdia dulce a crinilor din Rai? Tt % care stai in cerul cu mari lumindtori canna mea me eae sai te cobori? ore lesi de a mine, Dos eam agent Dar n-ai pl p Renae! cd pdicditos sunt eu: ‘ Plecat. Ba inca cu pasul Tau curat, Ai coborat tot cone Pi Tul, in iadul meu spurcat. Cu pasul Tétu pe mi ' DUT Cu raza Ta tot chi ine de tot m-ai curdifit, Cu focul Taupe ire Tu mi |-ai stralucit. Si peste Saraciq me al me maa eprins Un colt at hainej pit goala, ai intins ‘ale $i m-ai facut bogat, fai de Aaime “a! dat ine], i : ©roand, porfird de-mparat: Mai ines, Sisy etul meu, iatd, Tu cer nou I-ai facut. jn sufletul meu, astazi, Tu Insuti locuiesti, Cu Maica Preacurata, cu cetele ceresti. Si pentru toate-acestea, lisuse preaiubit, in cerul nou din suflet sé fii in veci slavit.” Jat’ o alc&tuire care pune in evidenta niste lucruri care se antampl, de fapt, intr-o viata curata, in viata omului care se roaga, care se foloseste de darurile Bisericii, se foloseste de Sfintele Taine gle Bisericiinoastre. Sfintele Taine sunt cuprinse in randuieli de slujba jacare, de asemenea, jnvatam. De pilda, cand ne impartasim cu sfintele Taine, in rugaciunile de multumire dupa ce ne-am impartasit cuTrupul si Angele Domnului nostru Jisus Hristos, spunem ce anume dorim si se intample pentru noi prin primirea dumnezeiestilor, sfintelor, preacuratelor, nemuritoarelor, cerestilor, de viata ficitoarelor, infricosatoarelor luiHristos Taine. Vrem ca si fie acestea si pentru noi ,,spre taméiduirea sufletului si a trupului, spre alungarea a tot ‘potrivnicului, spre impdcarea sufletestilor mele puteri, spre credinta neinfruntata, spre dragoste nefafarnica, spre plinirea intelepciunii, spre paza poruncilor Tale, spre adéugirea harului Tau celui dumnezeiesc gi spre plinirea impdrdtiei Tale”. De fapt, pe scurt, Sfintele Taine le primim pentru iertarea pacatelor si pentru viata de veci, Si in aceasta se cuprinde, iat, si ceea ce se spune de citre preot la Sfanta Liturghie, dupa sfintirea cinstitelor daruri care se prefac in Trupul si Sangele Mantuitorului nostru isus Hristos (in vreme ce credinciosii canta: »Pe tine Te laudam, pe Tine bine Te cuvantiim, Tie iti mulfumim, Doamne, si ne rugam Tie, Dumnezeului nostru ”), si anume, Preotul spune de ce anume cere ca sd se prefacd painea si vinul in Trupal si Sangele Méntuitorului: ,,Ca sai fie celor ce se vor ee spre trezirea sufletului, spre iertarea pacatelor, spre 7 Martine cu Sfantul Duh, spre plinirea Imparapiet Cerurilor ‘pre indrazneala cea catre Tine, iar nu spre. ,judecata sau spre sand”. 87 gnvatatura Bisericit e cuprinss in slujbele Bisericii, yuietul Duhului” Toata care sunt 5 ile acestea le invajam din rugaciunile liturgice, din Te aarti cei duhovnicesti, ei, care au fost lumi ce au lasat sci lucruri de felul acesta. Toate acesteg a tru noi; stim ce avem de facut, stim de ce tebe sa se realizeze lucrurile acestea. Si aga intram intr-o atmosfers de and care, dupa aceea, alunga gandurile cele ele si care ny S potrivesc cuo viati sfaintd, cu o viata curata, Ne rugim Maicii Domnului, spunandv-i: » Preasfingj Stdpdna mea, de Dumnezeu Nascatoare, care esti luning intunecatului meu suflet (nu-i asa c4-i frumos? - lumina intunecatuly meu suflet), nadejdea, scdiparea, acoperaimantul, mangdiereasi bucuria mea. Multumescu-ti cd m-ai invrednicit a fi partas Preacuratului Trup si Sange al Fiului Tau. Tu, care ai nascut lumina cea adevératd, lumineazd-mi ochii cei intelegatori ai inimii mele. Ceea ce ai ndscut izvorul nemuririi, inviazd-mape mine cel omordt de pacate, Maica Dumnezeului Celui milostiv. Dé-mi smerenie in ganduri $i ridicare din robia cugetelor’. Sunt niste lucruri pe care numai in Bisericd le poti auzi si numai in cite de slujba le giisesti, in cartile de rugaciuni, Trebuie si ne facem rem” Pentru podoabe de gand felul acesta, | - cin cS nea e cuprins in stujbele peal nostru Tisus Hristo i nt vtowat piserica ra ne i, dacd uidrese rant 8 sarbatoarea Nasterii Mantuitomt ful, a -ar timis pe Fj a lc slujba, textele de slujba, afli ca Deeon aan ul Sdu fn lume, c& Fiul lui Dumnezeu S-2 facut C4 S-a niscut din Prea Sfints a ane nul Lisvs Htistos este Dumnez, dnta Fecioara Maria, ca Dom net adevarat nascut din Sis si Om adevarat, a iso in Preasfanta Fecioara re Dumnezeu, din Tatil, $1 ca fe ‘aria. Unirea intre cele doua™ tn dumneze; Zeiasca gj ‘ 88 Sifirea omeneascx - in Persoana Mantuitorul au putut sa intui jndrumatoare pent ristos, Care este si Dumnezeu, sia fost Dumnezey inainte de js0s te Dumnezeu in vesnicie, S-a unit cy omul Siadevenit ceea ce veoh a“ Ceea ce n-a fost a luat, Om facéndu-se bentru iubireg a oi siceea ce a fost arémas, Dumnezey find ade al ile acestea se afirma si noi trebuie Sa le Urmarim, s& ni Je peop sisiine gandim la ele. Sin felul aces , : ta scpaim de erezie. peexemplu, daca stim ca cele doug firi: firea dumnezeiascy Si firea omeneascd s-au unit in pantecele Prea Sfintei Fecioare Maria, pentru noiare mare insemnatate, are mare valoare Prea Sfanta Fecioara Maria. Asa c pentru noi Maica Domnuluiare un loc de cinste, un loc defrunte in constiinta Bisericii, in Constiinta noastra Personali, Dar lucrurile acestea nu se potrealiza de la si shyjesc lui Dumnezeu si cinstesc pe Maica Domnului, dar tot din puterea lui Dumnezeu, tot din puterea Maicii Dommului. La Sfantul Maslu, de pilda, este o alcatuire de Tugaciune i Maica Domnului si ne faca locas prea infrumusetat al dumnezeiestii Treimi, sizicem: ,, Pe tine, prea curatul palatal impératului ceresc, cea ce esti mult Idudaté, te "08, curdjeste mintea mea cea intinaté cu tot felul de pacate gio fa locas infrumusetat al dumnezeiestii Treimi, ca sé laud $i sa mdresc puterea ta simila a.ceq nemdsuratd, fiind mantuit eu, netrebnicul robul tau”. let o alcatuire de Tugaciune care, dac’-i intr-adevar rugaciune, atunci ne conduce la Maica Domnului, care a fost si este locas al "a Sfintej Treimi, pentru c& ingerul bine vestitor, cand a intrebat Pie Stiinta Fecioara Maria cum va putea sa fie mami nestiind de w emerBtoare matemitati, atunciingerul i-a spus: , Duhul oA bacon eo Peste tine si puterea Celui Preainalt fe va umbri, om oe si Sfantul care se va naste din tine, Fiul lui ceaneze atas ore (Luca 1, 35). Prin aceasta ingerul pineves oe A bag a Prea Sfintei Fecioare Maria ciea a be =e fiemig nt Treimi, Siin clipa in care ea a zis: ,, até jroaba Dom ae Nid 24 Cuvantul tay” (Luca 1, 38), S-a salasluit in a ee ein *eu, Duhul Sfant S-a pogorat peste ea si puterea Celu AUMbrit-0, deci a devenit locas al Prea Sfintei Treimi sia varat’, 89 Ss . rea Sfintei Treimi. Chiar daos amas in vest Sfinta Fecioar’ Maria si ty Hristos aon finta Fecioar’ Maria asa cum se separ yy. te ae realitate a ramas impreuna cu aor Domnui, DP Pe a ae nuL-aavut pe Domnul ee unalinpiniea a avut si in inima ¢i asa a one’ — ae ee “Opies inpantece si-are iin ini $1 din inima e1n ge ae Ticiodg copii sicopilul se stie cupnns ed Onl ri departat niciodata, nu s-a separat TUCiodaty, ‘i de inima mameinu s-@ ! . . atunci inseamné ca Dubul fant si Dumnezeu Tatl sunt impreung gy Domnul Hristos si Maica Domnuluieste locas alPrea Sfintei Trein Numai ci sinoiputem sa fim locasuri ale Prea Sfintei Tye; jnsd cu ajutorul Maicii Domnului, Ca numai daci stim, daci sunien locasuri ale Prea Sfintei Treimi, numai daci suntem méntuiti, nung daca nu mai stapaneste pacatul in noi, numai atunci putem intelegem mila si puterea cea nemasurata a Maicii Domnului, into alta alcatuire tot dinte rugaciunile liturgice, vorbind cu Maica Domnului, zicem: ,, Spdimantatu-s-au toate de dumnezeiasci marirea ta, ca tu, Fecioara neispitita de nunta, ai avut in pantece pe Dumnezeu Cel peste toate, si ai ndscut Fiu pe Cel fara de ani, Cel ce daruieste pace tuturor celor ce te laudéi pe tine”. Sunt asa de multe lucrurile care ni se spun la sfintele sluje, pe care le putem invata de la sfintele slujbe si nu le invatam dinalté parte! Putemsé citim carti de studii teolo gice, dar ceea ce invatim Liturphis a a i gindim la al doilea antifon din cuprinsul S : ce esti fra de mnoarte, oe Fiule * Cavantul oy aa a Te intrupa din S, fink, 7 ai primit pentru méantuirea we a Fecioara Maria a scétoare de Dumnezeu sl aa Te, Hristoase D ne neschimbat Te-ai intrupat si rastign’ ul find din SfintaTreimes roared pe moarte ai cleat se ‘ime, fy ean wf ch yuh? Sint, méntuieste- Impreund marit cu Tatal si eH Dy e plina de Continut, ac chu , dic’ partea de rugiciune e numai atdt: » Ne pe noi”. i rl pe noi”. E 0 rugaciune, dat € 0 US Se A _.. mantuieste-ne pe noi”. Ori, noi ae Unulnascut Fiu al tui Dumnezea, pers” ca Fiul hii i umnezeus toti credinciosii cei buni sunt fii ai lui es nt si alti fii ai a nth x1 umnezeu, ca nu sunt de o fring cu Tatal, ci sunt oameni pe care Tata! Y esc li cuprinde in Sine, li face partasi la ceea ce este Elsid a oul Dumnezeu. Stiti ca in Sfanta Evanghelie de la Toan ia : ca prin Domnul nostru lisus Hristos, prin Cuvantul lui Dt mnezeh celor care au-crezut lis-a dat putere si devini fii ai lui Dumnezeu, care MU din pofta trupeasca, nici din pofta barbateasca s-a nascut, ide la Dumnezeu. E vorba de o nastere din nou, o nastere din Botez. $i lucrurile acestea le exprima in sfintele slujbe, sa se inteleaga

    You might also like