MARTIRIUL SFINTELOR PERPETUA . $I FELICITAS (@ 7 martie 203) Daca vechile pilde de credin{a, care marturisesc harul lui Dumnezeu si lucreaza la zidirea sufleteascd a omului!, au fost pastrate in scris, iar prin citirea lor, ca printr-o reprezentare a faptelor, si Dumnezeu sa fie cinstit si omul sa fie intarit, de ce sa nu fie istorisite si noile mar- turli, care servesc deopotriva acestui indoit scop ? C&ci si aceste marturii vor ajunge cindva vechi si folositoare ur- masilor, chiar daca in timpul de fafa, din pricina marii cinstiri a trecu- tului sint socotite de mai putind insemnatate. Ar putea s& vada, insd, cei ce judecé puterea Unuia Duhului Sfint ‘dupa vechimea timpului cd m&rturiile cele de pe urma trebuie soco- tite chiar mai de pret, ca unele ce sint cele mai noi, dupa bogafia re- varsaérii harului, fag&aduit in vremile cele mai de pe urma ale lumii: «Cdci in zilele cele mai de pe urmd, zice Domnul, voi vdrsa din Du- hul Meu peste tot trupul si fiii si fiicele oamenilor vor prooroci ; $i voi vdrsa din Duhu! Meu peste robii si roabele Mele si tinerii vor avea vedenii $i bdtrinii vor visa visuri» 2, De aceea $i noi, care recunoastem si cinstim profetiile si vedeniile cele noi, deopotrivd fagdduite, si le socotim, ca si pe celelalte, lucrdri ale Duhului Sfint, alaturi de Scriptura Bisericii, cdreia i s-a trimis ace- lasi Duh, spre a imparti tuturor toate darurile, dupa cum a dat Domnul fiecdruia 3, trebuie s& le Scriem si sd le raspindim, citindu-le, spre slava lui Dumnezeu, pentru ca s& nu se creadi cumva, fie din cauza sldabi- ciunii, fie pentru credinfa lipsita de nadejde, c& harul lui Dumnezeu s-a daruit numai celor din vechime, fie prin vrednicia martirilor, fie prin a 1. I Cor. 14, 3; II Cor. 12, 19. 2. Fapte 2, 17—18; Ioil 3, 1—2, 3. Rom. 12,3; I Cor. 7, 17.MARTIRIUL SFINTELOR PERPETUA SI FELICITAS 113 descoperirilor, fiindca Dumnezeu implineste totdeauna ceea ce a faga- duit, spre a fi marturie necredinciosilor si spre folos credinciosilor. De aceea si noi, fratilor si fiilor, va facem cunoscut ceea ce am au- zit, am vazut si am pipdit4, pentru ca si voi care afi fost de faté sé va aduceti aminte de slava Domnului, iar cei ce cunoasteti acum din auzite s avefi partasie cu sfintii mucenici si prin ei cu Domnul nostru Iisus Hristos, Céruia se cuvine marirea si cinstea in vecii vecilor. Amin. I. : Au fost prinsi tinerii catehumeni Revocatus si Felicitas, tovaradsa lui de sclavie, Saturninus si Secundulus. intre acestia (se afla) $i Vibia Per- petua, de familie nobilé, cu educatie aleasd, caisdtorité ca o matroana, avind tata si mam, si doi frati, unul de asemenea catehumen, si un copil mic la sin; iar ea avea aproape doudzeci si doi de ani. Ea dns&si, Per- petua, a istorisit de aici inainte toaté desfasurarea martiriului ei, asa cum a ldsat-o scrisé de mina si de simtirea ei. IIL. Pe cind eram inca, spune ea, cu prigonitorii nostri, iar tatal, din, marea lui iubire, dorea prin cuvinte s{ ma intoarcd de la credint&, i-am zis : — «Tata, vezi, de pildd, vasul acela care se aflé acolo, un urcior sau altceva ?». Si ela zis : — «ll vad». Jar eu i-am zis lui: — «Poate el oare fi numit cu alt nume, decit ceea ce este 2?» Si el a raéspuns : — «Nu». — «Tot aga si eu nu pot sé ma numesc altfel, decit ceea ce sint, crestind». Atunci, tatal, tulburat de acest cuvint, s-a repezit la mine ca sd-mi scoata ochii, dar m-a raénit numai, apoi, fiind invins, a plecat cu dovezile lui dracesti. Atunci, in putinele zile in care a lipsit tataél, am adus mulfumire Domnului, si, in lipsa lui, m-am refacut ; chiar in rastimpul acestor citeva zile, am fost botezati. lar Duhul Sfint mi-a insuflat c4 nu trebuie s4 cer altceva de la apa (Botezului), decit paétimirea trupului. Peste citeva zile, am fost dusi la inchisoare ; iar eu m-am infricosat, fiindca niciodata n-am vazut un astfel de intuneric. O, ce zi ingrozitoare! Era o c&lduré inabusitoare din cauza mul- timii (celor inchisi) si a brutalitatii soldatilor. Cel mai mult eram chi- nuita acolo de grija copilului. A Le.1,2;TIn1,1513. 8 — Actele martirice114 ACTELE MARTIRICE Atunci, binecuvintatii diaconi, Tertius si Pomponius, care ne slu- jeau, au obfinut prin daruri ca pentru citeva ore s& fim scosi intr-un loc mai bun al inchisorii, ca s{ ne racorim. Iesind atunci tofi din inchisoare, se ocupa fiecare de ale sale. Eu fmi alaptam copilul, aproape mort de foame. Ingrijoraté pentru el, vorbeam cu mama, imi tncurajam fratele, le incredintam copilul. Ma sfirseam de durere, pentru cé-i vedeam pe ei istovindu-se din pricina mea. Am suferit asemenea griji multe zile; $i am reusit, ca copilul s& ra- mina cu mine in inchisoare. E] s-a facut bine indata, iar eu am fost ugu- rata de chinul si de grija copilului. Si s-a schimbat deodata pentru mine inchisoarea, ca intr-un palat, incit preferam sa fiu aci decit altundeva. Iv. Atunci, mi-a zis fratele meu: — «Doamna sora, iata esti in mare cinste, incit poti cere o vedenie si ti se va araéta daca o s& patimim sau vom fi liberati!» Iar eu, care stiam c& vorbesc cu Domnul, ale Carui bine- faceri atit de mari le cunoscusem, i-am faigéduit lui cu incredere, spunind : . — «fi voi vesti miine». Si am cerut si mi s-a aratat aceasta : Vad o scaré® de bronz de o marime uimitoare, care se ridica piné la cer, dar ingusté, pe care nu se putea urca decit unul cite unul; iar pe laturile scérii, erau infipte tot felul de instrumente de fier. Erau acolo. sabii, lanci, cdngi, cufite, incit, dacd s-ar fi urcat cineva, fara bagare de seam, si fara s& priveasca in sus, ar fi fost sfisiat, si bucdti de carne din trupul lui ar fi atirnat de fiare. Sub aceast& scara sta culcat un ba~ laur ® de o marime uimitoare, care intindea curse celor ce urcau si-i infricosa ca sa nu se urce. Saturus, insd, s-a urcat ce] dintii, fiind cel ce s-a predat de bund voie, in urma, din cauza noastra, pentru c& el insusi ne instruise (in credinf&), iar atunci cind am fost arestati, el nu fusese de fata. Ajungind in capul scarii, s-a intors spre mine si mi-a zis: — «Perpetua, te sustin ! Dar vezi si nu te muste balaurul acela», Si eu ivam raspuns : — «fn numele Ini lisus Hristos, nu ma va va- tdma», Iar balaurul de sub scara, ca si cum s-ar fi temut de mine, si-a ridicat incet capul si eu am calcat pe capul lui ca si cum as fi calcat pe prima treapta. lar eu m-am urcat si am vazut o graédinaé de o intindere foarte mare si in mijlocul ei sedea un barbat inalt cu parul alb, in haina& de pastor, 5, Fac, 28, 12. 6. Fac. 3, 18-15,MARTIRIUL SFINTELOR PERPETUA SI FELICITAS 15 care mulgea oile ; in jurul lui stéteau multe mii de oameni in alb, iar el a ridicat capul, m~a privit $i mi-a zis: «Bine ai venit, copila !» M-a che- mat apoi $i mi-a dat din.brinza facuté din laptele muls ca o inghititura ; Si eu am primit-o cu miinile impreunate si am mincat-o ; iar toti cei ce stdéteau in jur au zis: «Amin» !7 Si la auzul acestui cuvint, m-am destep- tat, mestecind nu stiu ce, ceva dulce. Indata am istorisit aceasta fratelui meu si noi am infeles cé vom palimi; si am inceput s4 nu mai avem nici o speran{a in lumea aceasta. Vv. Peste putine zile, s-a raspindit zvonul cé vom fi judecati. A venit, ins, din cetate, pe neasteptate si tatal meu, nimicit de durere, si se urca la mine ca sé ma intoarca (de Ja credin{a), zicind : — «Fie-ti mila, fiica, de perii mei albi! Indur&-te de tata] tau, daca mai sint vrednic sa-mi zici taté ; dac&é te-am adus cu aceste miini pina la aceasté floare a virstei; dacé te-am prefuit mai mult decit pe toti fratii tai, s nu ma dai spre rusinea oamenilor! Priveste la frafii tai! Gindeste-te la mama si la bunica ta! Priveste la copilul tau, care nu va mai putea trai, fara tine! Leapada-ti mindria, ca si nu ne nimicesti pe toti; c&ci nimeni dintre noi nu va mai vorbi in voie, daca tu ai sd su- feri ceva», Acestea le spunea din iubirea sa, ca tata, sdrutindu-mi miinile si aruncindu-se la picioarele mele. Si.cu lacrimi, mé numea nu numai fiicd, ci doamna. Iar eu sufeream din pricina tataélui meu, fiindca el singur, din tot neamul meu, n-avea sé se bucure de patimirea mea! Si l-am mingjiat, spunindu-i: «Se va intimpla la scaunul acela de judecataé ce va vrea Dumnezeu ! Caci sa stii cé noi nu sintem in puterea noastra, ci in a lui Dumnezeu», Si el a plecat de la mine intristat. VI. A doua zi, pe cind prinzeam, am fost ridicati pe neasteptate, ca sa fim judecafi si am ajuns in piaja publica, Indata s-a raspindit zvonul in im- prejurimile forului si s-a adunat mulfime imensa de popor. Ne-am urcat pe estrada. Ceilalti, fiind intrebati (de sint crestini), au madrturisit (ca sint), A venit si rindul meu, si deodaté a venit tata cu copilul meu si m-a tras de pe treapta, rugindu-se : — «Fie-fi mild de copil». 7. (Perpetua a fost influentati de ideile sectei tertulianistilor din Africa, care adop- faserd rigorismul montanistilor din provincia Frigia, din Asia Mica. Tertulian si secta encratitilor {a celor ce se infrineaz4), practicau cuminecarea cu lapte si brinza, in loc de vin si piine. E aproape sigur ca unii crestini din Cartagina impartaseau ideile Jui Tertulian.116 ACTELE MARTIRICE Jar procuratorul Hilarianus, care primise atunci dreptul sabiei (dreptul de viata si de moarte),-in locul réposatului (proconsul) Minu- cius Timinianus, imi zise : — «Crufa parul alb al tatalui tau! Fie-}i mila de copilas! Jertfeste pentru sdnatatea imparatilor !» lar eu i-am raspuns : — «Nu fac aceasta». Hilarianus intreba : — «Esti crestina ?» Si eu am raspuns : — «Sint crestind». Jar in timp ce tatal staruia de mine sé ma lepad (de credim{&), Hila- rianus a poruncit s& fie pus la paémint si sa fie lovit cu nuiaua. Si m-a durut suferinta tatdlui meu, ca si cum eu ag fi fost lovité. Astfel am su- ferit pentru nefericita lui batrinete. Apoi ni se pronunta sentinta si ne condamna pe tofi la fiarele sal- batice, lar noi am icoborit veseli la inchisoare, Atunci, fiindca copilul se obisnuise si suga la sinul meu si sé ramina cu mine in inchisoare, trimit indata la tata pe diaconul Pomponius, ca sA ceara copilul. Dar tatal n-a voit s&-] dea. lar Dumnezeu a voit in asa fel ca nici e] sé nu mai doreasca sinul si nici eu sd nu mai simt aprinderea pieptului, ca sé nu mai fiu chinuita din grija copilului si de durerea sinilor. Vil. Dupa pufine zile, pe cind ne rugam cu tofii, mi-a scdpat pe neastep- tate, in mijlocul rug&ciunii un cuvint si am numit pe Dinocrate, $i m-am mirat, fiindcé niciodaté nu-mi venise in minte, decit atunci,. incit m-am intristat, amintindu-mi de suferinta lui. Am inteles indataé ca sint vred- nica (sd ma rog) si ca trebuie sd ma rog si pentru el, si am inceput si ma rog indelungat pentru el si s& pling c&tre Domnul. Indat&, chiar in noaptea aceea, mi s-a araétat aceasta: Vad pe Dinocrate, iesind dintr-un Joc intunecos, unde erau multi, foarte aprins de caldura $i insetat, cu faja murdara si palid la culoare, purtind pe fafa rama pe care 0 avea cind a murit. Acest Dinocrate era fratele meu dupa trup, de sapte ani, sia murit de o boala care-i cancerase rau fata, astfel incit moartea lui a fost ceva ingrozitor pentru tofi oamenii. Pentru el, deci, m-am rugat. Si intre el si mine era o mare departare *, incit nu puteam s& ne apro- piem unul de altul, nici eu, nici el. Era, apoi, in locul acela, unde se afla Dinocrate o fintina pliné cu apa, avind marginea mai inalta decit sta- tura copilului. Si se intindea Dinocrate ca si cum ar fi vrut sa bea. Eu 8. Le. 17, 26,MARTIRIUL SFINTELOR PERPETUA SI FELICITAS 117 sufeream, fiindc& fintina aceea avea apa si totusi, din cauza inalfimii marginii, el nu putea sA bea, M-am desteptat si am infeles ca fratele meu se chinuieste. Dar aveam credinfa c& voi fi de folos la chinul lui. Si m-am rugat pentru el in toate zilele, pind cfnd am treout in inchisoa- rea din tabara (militara) ; cdci noi aveam s& luptam la sarbatorile mili- tare, date atunci in cinstea zilei de r istere a impdratului Geta. Si m-am rugat pentru el ziua $i noaptea, gem{.:d si lacrimind,.ca s& mi se tmpli- neasca rugéciunea. Vil. In ziua in care am rémas in butuci, mi s-a ardtat aceasta : Vad locul pe care-] vazusem mai tnainte si pe Dinocrate cu trupul curat, bine tm- brécat si racorit; iar unde era rana, véd doar un semn. Si fintina pe care 0 vézusem mai tnainte avea acum marginea micsorata pina la mij- locul copilului. Curgea fara Incetare apd din ea si pe marginea ei se afla un vas plin cu apa. Dinocrate s-a apropiat si a inceput s4 bea din el, iar apa din vas nu se tmputina. Si, saturtndu-se, s-a departat de apé ca s& se joace, bucurindu-se, tn felul copiilor. $i m-am desteptat. Am t- teles atunci ca el a scdpat de pedeapsa. IX. Apoi, dupa citeva zile, soldatnl Pudens, mai marele inchisorii, fiind loctiitorul sutasului, a tnceput s& ne pretuiascd, infelegind ca se afld o mare putere in noi; el a permis multora dintre crestini si rude sA viné la noi, ca $i noi si ei sd ne intaérim sufleteste unii pe altii. lar cind s-a apropiat ziua muceniciei, a intrat la mine tata] meu, zdrobit de durere, si a inceput sd-si smulgd barba, sé se arunce la pa- mint, sA se trinteascé cu fata in jos, s&-si blesteme anii sai si sé spunad cuvinte atit de mari, incit ar fi migoat orice fiinté. Eu sufeream pentru nefericita lui batrinete. x. , In ajunul zilei cind aveam sa-luptim, vad in viziune aceasta: dia- conul Pomponius venise la usa inchisorii si batea cu putere. Eu am iesit si iam deschis, Era imbracat intr-o haina alba descinsa, cu incaltaminte felurit colorata. Si mi-a zis: — «Perpetua, te asteptéam., Vino !» Si ma tinea de mina si am inceput s4 mergem prin locuri stincoase si intortocheate. In sfirsit, am ajuns cu greutate, gifiind, in amfiteatru gi m-a dus in mijlocul arenei, $i mi-~a zis:118 ACTELE MARTIRICE — «Nu te teme! Sint ou tine aici si sufar impreuna cu tine», Si a plecat. lar eu vad o multime mare de popor, fncremenita de ui- mire. Si fiindc& stiam ca am fost condamnata la fiare, mi miram c& nu se di drumul] fiarelor impotriva mea. A iesit contra mea un egiptean, urit la infafisare, cu slujitorii sdi, ca sé lupte cu mine. Lingd mine, au venit niste tineri frumosi, ca ajutatori si sprijinitori ai mei. Am fost dez- bracata si m& schimbasem in b&arbat. Si au inceput sprijinitorii mei sa ma ungaé cu untdelemn, cum se obisnuieste la lupta (in jocurile publice). In fata mea, vad pe egiptean ca se tavaleste in nisip. Sia aparut apoi un barbat oarecare de o marime uimitoare, care in- trecea chiar inalfimea amfiteatrului, imbraécat intr-o hainé de purpura prinsa cu doua agrafe pe mijlocul pieptului, neincins, avind incaltiminte felurit colorata din aur si argint. El purta in mina o nuia, ca mai marele gladiatorilor si o ramura verde pe care erau niste mere de aur. Si cerind liniste, a zis: — «Daca acest egiptean o va invinge pe aceasta (pe Perpetua), el © va ucide cu sabia; dar, daca ea fl va birui, va primi aceasté ramura». Si s-a retras, Jar noi, Perpetua si egipteanul, ne-am apropiat unul de altul si am inceput lupta cu pumnii. E] voia sd-mi prinda picioarele, iar eu i] loveam in fafa ou calciiele. $i m-am ridicat in aer si am inceput sd-] lovesc astfel, ca si cum nu ag fi céloat pamintul. Dar, cind am vazut cé lupta va dura, mi-am impreunat miinile, mi-am pus degetele unele intr-altele, i-am apucat capul si el a cézut cu fafa la paémint, iar eu i-am calcat capul, Si poporul a inceput s& strige (de bucurie) si sprijinitorii mei s& cinte. Si m-am apropiat de arbitru si am primit ramura. El m-a sérutat si mi-a zis: — «Fiico, pace fie». Si am inceput sA merg biruitoare spre poarta Sanavivaria, Eu m-am desteptat si am inteles cA nu voi avea de luptat cu fiarele, ci contra dia- volului. Stiam ins& ca voi fi biruitoare. Am scris acestea pind 1n ajunul muceniciei. Ce se va petrece, insd, in timpul muceniciei, de va vrea cineva, s-o scrie. Xi. Dar si binecuvintatul Saturus a istorisit aceasté vedenie a sa, pe care a scris-o e] insusi. ° Patimiserém, spune el, si iesiserdam din trup si am inceput sé fim dusi de patru ingeri spre rasdrit, ale céror mfini nu ne atingeau. Mer- geam ins& nu culcati, cu fata in sus, ci ca si cum urcam o colina usoara,MARTIRIUL SFINTELOR PERPETUA §I FELICITAS : 119 Si trecind prima lume, am vazut o lumina foarte mare. $i i-am zis Per- petuei, caci ea era alaturi de mine: — «Aceasta este ceea ce ne fagéduia Domnul. Acum ni se impli- neste fagdduinta». Si pe cind eram purtati de cei patru ingeri, ne-a apaérut o mare in- tindere, care era ca un fel de graédina (paradisul), avind arbori de tran- dafiri si tot felul de flori, Indlfimea arborilor era ca a chiparosilor, iar frunzele lor cédeau fara incetare. Acolo, in gradina, insa, erau alti patru ingeri, mai stralucitori ca ceilalfi. Acestia, cind ne-au vazut, ne-au dat multa cinstire si au zis celorlalti ingeri cu admiratie: — «lata, ei sint, iata, ei sint !» Si ingerii care ne purtau, infricosindu-se, ne-au lasat jos. Am straba- tut cu picioarele noastre o arena pe un drum larg, si am gdsit acolo pe Jocundus, Saturninus si Artaxius, care au pierit arsi de vii in aceeasi prigoana precum si pe Quintus, care murise si el ca martir in inchisoare. Si-i intrebam pe ei, unde sint ceilalti. Ingerii ne-au spus : — «Veniti, mai intii Mlduntru, mergefi si va inchinaji Domnului». XI. Si am ajuns aproape de un locas ai carui pereti erau facufi parca din lumina. lar inaintea portii acelui locas stéteau patru ingeri, care imbracau pe cei ce intrau in vesminte albe. Si am intrat si-am auzit un glas armonios, fara incetare : — «Sfint, Sfint, Sfint !»% Si am vazut in acel loc sezind un barbat batrin cu perii capului ca z&pada 1°, dar cu o fafé de tindr; picioarele lui nu Je-am vazut. lar la dreapta si Ja stinga lui, stéteau patru b&trini “, $i in urma acestora sta- teau in picioare mai mulfi alfi batrini. Si intrind, ne-am oprit uimiti in faja tronului. Cei patru ingeri ne-au ridicat in sus si noi l-am sdrutat (pe b&trin), iar el ne-a mingiiat cu mina lui pe fafa. Si ceilalfi batrini ne-au zis: — «$a ne ridicdm in picioare». Si noi ne-am ridicat si ne-am dat sérutul pdcii. Si ne-au zis batrinii : — «Mergeti, si va bucurati». Jar eu i-am spus Perpetuei : 9. Is. 6,3; Apoc. 4, 8. 10. Dan. Apoc. 1, 14. . 75,6120 : ACTELE MARTIRICE — «Ai ceea ce voiesti». Si ea mi-a raspuns: — «Multumesc Jui Dumnezeu ca, precum am fost voioasa in trup, acum sint aici si mai voioasd». XUIL Apoi am iesit si fnaintea portilor am vazut pe episcopul Optatus la dreapta $i pe invdfatul preot Aspasius la stinga, despartiti si tristi. Ei s-au aruncat la picioarele noastre si au zis : — «lmpicafti-ne intre noi, fiindcd voi afi iesit din lume si ne-afi 1a- sat pe noi asa» (neimpacati). lar noi le-am zis : — «Nu esti tu episcopul nostru, iar tu preotul nostru? Cum de va aruncati voi la picioarele noastre ?», Am fost misoafi de aceasta $i i-am imbrafisat. lar Perpetua a inceput s& vorbeascd greceste cu ei. Si noi i-am dus de-o parte in graédina, sub un arbore de trandafir. Si pe cind vorbeam cu ei, ingerii le-au zis : — «Lasati-i pe acestia si se refacd. Iar daca intre voi aveti neinte- legeri, iertati-va unii pe altii» & Si ei s-au tulburat. Au zis (ingerii) lui Optatus : — «indreapta-ti poporul, fiindc& oamenii se adund la tine ca si cum s-ar intoarce de la circ, certindu-se intre ei ca intre partide». Si ni s-a p&rut ca ei ar vrea sé inchida portile (paradisului). Iar noi am inceput sé.cunoastem acolo mulfi frafi, chiar si martiri. Tofi ne hra- neam cu un miros de nedescris, care ne sdtura. Atunci, bucurindu-ma, m-am desteptat. XIV. Acestea sint vedeniile mai insemnate ale acestor preafericifi mar- tiri, Saturus si Perpetua, pe care le-au scris ei ingsisi. lar pe Secundulus, Dumnezeu l-a chemat din lume printr-o moarte mai timpurie, in inchi- soare, dar nu fara har, ca sa scape de fiarele sadlbatice. Daca, totusi, n-a cunoscut sabia, in viata 1%, trupul lui a cunoscut-o, desigur, (dupaé moarte). XV. Cit despre Felicitas, s-a bucurat si ea de harul Domnului. Fiindc& se afla in luna a opta de sarcina (cdci fusese arestatd insdrcinata), iar ziua spectacnlului se apropia, ea era in mare framintare, ca nu cumva, 12, Mt, 6, M—15 ; 18, 21—22 $i 35; Mc. 11, 25; Ef. 4, 32; Col. 3, 13. 13. Comp. Le. 2, 35.MARTIRIUL SFINTELOR PERPETUA $I FELICITAS 121 din cauza sarcinii, si fie amimata (de la patimire), Caci nu se ingdduia (dupa legile romane) ca femeile insarcinate sa fie condamnate la moarte. Apoi, (se temea) sé nu-si verse singele ei sfint si nevinovat printre alti nelegiuiti (mai in urmé). Dar si insotitorii ei de mucenicie erau adinc tntristati de a lisa o asa de buna tovarasa si insofitoare singuré pe calea aceleiasi sperante. De aceea, cu trei zile inaintea muceniciei, unifi cu tofi in aceeasi intris- tare, au facut rugiciune catre Domnul. Indat&, dupa rug&ciune, au cu- prins-o durerile (nasterii). Si pe cind suferea, plingindu-se de greutatea fireasc& a unei nasteri in luna a opta, unul dintre paznicii celor inchisi i-a zis : — «Dac4 acum tu suferi atit de mult, ce vei face atunci ctnd vei fi aruncat& fiarelor, pe care le-ai dispretuit, fiindcd n-ai voit s& jertfesti zeilor ?» Si ea a réspuns : — «Acum eu sufadr ceea ce sufar. Acolo, tnsd, un altul (Hristos) va fi in mine, care va patimi pentru mine, fiindca si eu voi padtimi pen- tru El». Astfel, a ndscut o fetifi pe care a crescut-o o sora (crestina) ca pe 0 fiicd a ei. XVI. Asadar, fiindcé Duhul Sfint a ingaduit, si, ingaduind, a voit sa fie scrisd desfasurarea acestei mucenicii, desi sintem nevrednici sé descriem continuarea unei glorii atit de mari, indeplinim totusi aceasta ca pe o insarcinare a prea sfintei Perpetua, ba chiar ca pe un testament al ei, adaugind inc& o marturie despre statornicia si marefia sufletului ei. Astfel, cind ei erau trata{i mai aspru de tribunul (inchisorii), fiindca dupa instiinfaérile unor oameni de nimic, e] se temea sa nu fim rapiti din inchisoare prin niscaiva farmece vrajitoresti, Perpetua i-a zis in fata: : — «De ce, deci, nu ne ingddui noua, prea alesilor osindifi ai Ceza- tului, s4 ne refacem, noi care vom avea sé luptam de ziua nasterii lui? Nu este oare spre cinstea ta, daca o sa fim prezentafi mai aratosi?» Tribunul s-a infricosat $i s-a rusinat, si de aceea a poruncit sd fim tratati mai omeneste, (ingdduind) ca fratele ei si ceilalti sA aiba liber- tatea de a intra $i s4 ne intdrim sufleteste impreuna. Chiar si mai marele fnchisorii a devenit credincios.122 ACTELE MARTIRICE XVIL Tar in ajunul (patimirii), pe cind Juau ultima cina, pe care o numesc masa libera, ei {au facut din masa libera, pe cit le-a fost cu putinfa o -agapé (0 masa a dragostei). Cu aceeasi statornicie in credinfa, ei au adresat multimii cuvinte, amenintind (pe cei de fafa) cu judecata lui Dumnezeu, marturisind fericirea pentru patimirea lor si Iuind in ris cu- tiozitatea celor ce alergau (sa priveasca). Saturus le-a zis: — «Nu va este de ajuns ziua de miine ca sa privifi in voie ceea ce urifi astazi ? Azi prieteni, miine dusmani. [ntipariti-va bine in minte, ins, fetele noastre, ca si ne recunoasteti in ziua aceea !» (ziua judecatii). Astfel, toti au plecat de acolo inspaimintati, Mulfi dintre ei au cre- zut (in Hristos). XVII. A sosit si ziua stralucitaé a biruinfei lor si ei au pomit de la inchi- ‘sOare spre amfiteatru ca spre cer, veseli si frumosi la infafigare ; daca poate péreau infiorafi, aceasta era de bucurie, nu de team. In urma lor mergea Perpetua, cu pas linistit, ca o mireasa a lui lisus Hristos, ca aleasa‘lui Dumnezeu, iar prin stralucirea ochilor ei, a facut sd se plece privirea tuturor. Felicitas, de asemenea, mergea bucuroasa ca a nascut séndtoasa, ca 84 lupte cu fiarele, trecind de la singe spre singe, de la moasa Ja gla- diator, ca s& se curefe dupa nastere printr-un al doilea botez (botezul singelui). Tar cind au fost dusi la poarta si siliti sé se imbrace, barbatii in ves- mintele preofilor lui Saturn, iar femeile in cele ale preoteselor zeitei Ce- Tes, curajoasa Perpetua s-a impotrivit cu hotarire pind la sfirsit. Caci zicea ea: — «Am venit de buna voia noastra pina aici ca s& nu ni se restringa libertatea, De aceea ne-am dat viafa noastra ca sd nu facem aga ceva. Asa ne-am inteles cu voi asupra acestui lucru». Nedreptatea a recunoscut dreptatea, iar tribunul a ingdduit sé ne introduca asa cum eram, imbracafi simplu. Perpetua cinta psalmi, cdlcind de mult capul egipteanului. Revocatus, Saturninus si Saturus amenintau multimea care privea (la ei). Apoi, cind au ajuns in fata lui Hilarianus, au inceput s4-i spuna prin gesturi si semne din cap:MARTIRIUL SFINTELOR PERPETUA $I FELICITAS 123 — «Tu ne pedepsesti, ziceau ei, pe noi, iar Dumnezeu te va pedepsi pe tine», Infuriat’ de aceasta, multimea a cerut s& fie batuji pe rind cu bice de citre gladiatori. lar ei s-au bucurat, desigur, fiindcd au indurat ceva si din patimile Domnului. XIX. Dar cel care a zis: «Cereti si veti primi» 4 a dat celor ce au cerut moartea pe care si-o dorise fiecare. Astfel, cind discutau intre ei despre patimirea pe care si-ar dori-o, Saturninus marturisea intr-adevdr cd ar voi s& fie aruncat la toate fiiarele, ca sa poarte adica o coroana mai glo- rioasd. Asadar, la inceputu] spectacolului, pe cind el si Revocatus se luptau cu un leopard, au fost atacafi pe scena si de un urs. Saturus insa de nimic nu se temea maj mult ca de urs. Presimtea insa ca va fi ucis de © muscaturaé de leopard. Asadar, cind a fost aruncat in fafa unui porc mistret, vin&toru] care-] legase de acest mistret a fost sfisiat mai de- graba de aceasta fiara, iar a doua zi dupa spectacol, acesta muri, Saturus a fost doar trintit la pamint. lar cind a fost dus pe estrada, spre a fi dat ursului, ursul n-a voit s@ iasd din cusca. Si astfel, pentru a doua oara Saturus este adus inapoi nevatamat. XX. Pentru tinerele femei, ins&, diavolul pregatise o vacé foarte fur:oasa, dresat4 anume mai mult ca de obicei pentru acest scop, spre a lupta in batjocura chiar cu o fiaré de sexul lor. Ele au fost aduse in arena, dez- bracate si imbracate cu niste refele subtiri. Si s-a infiorat mulfimea va- zind pe una o copila gingasa, iar pe cealalté cu sinii picurind (de lapte) dupa nasterea pe care a avut-o de curind. De aceea ele au fost aduse inapoi si imbracate in haine lungi. A fost aruncata mai intii Perpetua si ea a cazut intr-o rina. Si pe cind stétea asa, vazind ea tunica spintecata intr-o parte, o strinse spre a-si acoperi picioarele,.amintindu-si mai degraba de rusine, decit de durere, Apoi, céutindu-si acul... isi prinse pdrul despletit. Caci nu se cadea ca o martira sa patimeascd cu parul despletit, ca sé nu para ca plinge in gloria sa. S-a ridicat astfel in picioare, si vazind pe Felicitas fara putere s-a apropiat de ea, i-a dat mina gi a ridicat-o. Si au rémas impreuna in pi- 14, ML. 7, 7 21, 22; Me. M1, 24; Le. 14, 9; In. 16, 24.124 ACTELE MARTIRICE cioare ; iar s&lb&ticia multimii, {mblinzindu-se, au fost aduse din nou la poarta Sanavivaria ‘5, Acolo, Perpetua, dupa ce a fost primité de un oa- recare catehumen, cu numele Rusticus, care nu se deslipea de linga ea, ca si cum se trezise din somn (atit de mult fusese ea in duh gi in extaz), a inceput s& priveasca in jur si zise tuturor celor ce priveau uimifi la ea: — «Cind vom fi oare duse inaintea vacii aceleia pe care n-o stiu ?» lar cind a aflat ceea ce i se intimplase, n-a crezut la inceput ($i se convinse).numai dupa ce recunoscu urmele acelea ale chinuirii pe trupul si pe haina ei. Apoi, chemind pe fratele su si pe acel catehumen, le~a vorbit, spu- nind : — «Fifi tari in credinfa si si va iubifi unii pe alfii; 1 iar de patimi- rile noastre sé nu va scandalizati». XXI. La alté poarté, Saturus incuraja pe soldatul Pudens, zicind : — «In sfirsit, pina acum, zise el, asa precum am banuit si desigur @m spus, n-am fost lovit de nici o fiara. Dar acum s& crezi cu toata inima. Tata merg acolo si voi fi ucis dintr-o singuré muscdturd de leopard». Si indata, la sfirsitul spectacolului, dindu-se drumul unui leopard, dintr-o singuré muscatura a curs atita singe, incit poporul, intorcindu-se spre el, fi striga in fata m&rturia celui de al doilea botez : «Mintuit, spa- lat ; mintuit, spdlat». Intr-adevar era mintuit cel care se spdlase in modul acesta. Atunci el a zis soldatului Pudens : —— «Rami cu bine si aminteste-ti de credinta mea; iar acestea sa nu te tulbure, ci sa te intareascd». In acelasi timp, ii ceru inelul din deget si inmuindu-] in rana i l-a dat ca semn (al iubirii) si ca amintire a singelui séu. De acolo, este depus impreuna cu ceilalfi in locul unde se obisnuia sa li se taie capul. Dar, fiindcd poporul fi cerea la mijloc, ca atunci cind sabia va stra- punge trupul lor, ei sa devina p&ntasi cu ochii la ucidere, martirii se ri- dicaraé de bun& voie si se mutara acolo unde voia multimea. 45. La Porta Sanavivaria, erau dusi gladiatorii victoriosi sau cet pe care multimea din circ voila s8-i crute, pe unde puteau iesi afara ; combatantii morfi erau scosi afard din circ pe Porta Libitinensis sau Porta Libitina. 16. 1 Cor. 16, 13-14; Fapte 14, 22.MARTIRIUL SFINTELOR PERPETUA §I FELICITAS 125 Ei s-au sérutat in fafa mulfimii unii cu alfii, ca sd sdvirseasci mu- cenicia lor prin sérutul solemn al pacii. Intr-adevar, ceilalfi primira taierea capului nemiscati si in tacere ; mai ales Saturus care se urcase mai intii si cel dintii si-a dat sufletul. El sprijinea si pe Perpetua. lar Perpetua, ca si guste ceva din durere, fipa, cind a fost lovita intre coaste ; apoi, ea insdsi duse la gitul ei mina tremurdtoare a gladia- torului care sovaia. Poate ci asemenea femeie de care se temea duhul necurat, n-ar fi putut fi omorita altfel, de n-ar fi voit ea. O, prea viteji si prea fericifi martiri ! O, voi cei intr-adevar chemati si alesi spre sava Domnului nostru Iisus Hristos. Oricine care mareste, cinsteste si adord slava Lui trebuie desigur sa cinsteasca si aceste noi marturii (de credinta), nu mai mici decit cele vechi spre intarirea Bisericii, pentru ca si aceste noi marturii sA arate ca unul si acelasi Duh Sffnt hucreazé pind acum impreuna cu atotputer- nicul Dumnezeu Tata si cu Fiul Sau, Domnul nostru Iisus Hristos, Caruia se cuvine slava si nema&rginita putere in vecii vecilor. Amin. INDICE SCRIPTURISTIC * Facere 3, 13-15 — IV, 114. Ioan 16, 24 — XIX, 123. 28, 12 = IV, 114. Fapte 2, 1718 =I, 112, Isaia 6,3 — XII, 119. 14, 22 — XX, 124. Daniel 7, 9 — XU, 119. Romani 12, 3 — I, 112. fol 3, 12 = 1 2 1 Corinteni 7, 17 = I, 112. i : 14,3 = 1, 112, aot Ou 16, 13—14 — XX, 124.— 18, 2122, 35 — XIE, 120. H Corinteni 12, 19 = I, 112. 21, 22 — XIX, 123. Efeseni 4, 32 = XII, 120. Marcu, 11, 24 = XIX, 123. Coloseni 3, 13 = XIII, 120. 11, 25 = XIII, 120. Tloan 1, 1 5i3 — 1, 113, Luca 1,2 = I, 113. Apocalipsa 1, 14 = XII, 119. 2, 35 = XIV, 120. 4,4 — XI, 119. 11,9 = XIX, 123. 4,8 — XI, 119. 17, 26 — Vil, 116. 5,6 — XI, 119. INDICE REAL $I ONOMASTIC A Actele Sfintelor Perpetua si Felicitas, 109 Abundenta, 108. Adeptii, 107. Ac, XX, 123, Admiratie, XI, 119. Act martiric, 104; 105; 100. Aer, X, 118. * Prima cifré (roman&) arata capitolul, a doua — arabé — se referaé la pagina. Cfrele cu numerele arabe intre 104—111 indicd pagintle Introducerii.126 ACTELE MARTIRICE Africa, provincie roman, 104; 105. Agapa, 108; XVII, 122. Aghiograf, 109. Agrafe, X, 118. Ajun, 108; X, 117—118 ; XVH, 122. Ajutor, 106. Ajutatori, X, 118. Aleasa lui Dumnezeu, XVIII, 122. Ameliorare, 106. Amfiteatru, 108; X, M7—118; XVIH, 122. Amin, I, 113; IV, 115; XXI, 124. Amintire, 108 ; XXI, 125. An, ani, 105; 110; I, 113; IX, 11% Aniversare, 108. Antichitatea crestina, 104. Apa (botezului), Il, 113. Apa, 107; VU, 116; VIL, 117. Apocalipsé, 104. Aprinderea pieptului, VI, 116. Arbitru, X, 118, Arbori de trandafiri, XI, 119; XII, 120. Arena, X, 117; XI, 119; XX, 123. Arestare, 106. Argint, X, 118. Arheolog, 106. Artaxius, martir, 107; XI, 119. ificii, 109. Asia Mica, 104, ‘Aspasius, preot, 107; XIM, 120. Asteptare, 107. Atac, -uri, 108. Augustin, Fericitul, soriitor bisericesc la- tin, 108. Aur, X, 118. Autenticitate, 104. Autor, 104; 105; 109. Autoritate, 106. Auzul, IV, 115. Balaur, 106; IV, 114. Bani, 106. Barba, IX, 117. Basilica majorum, ridicat& in orasul Car- tagina in cinstea Sf. Perpetua si Fe- licitas, 106 ; 108. Batjocura, XX, 123. Bazin cu apa, 107. : Bagare de seama, IV, 114. Banuiala, 109. Barbat, -{i, 106; X, W118; XH, 119; XVII, 122. Barbat cu parul alb (= Dumnezeu), 106; IV, 114. Batrinefe, VI, 116; IX, 117. Batrini, 1, 112. Bibliotheca hagiographica Graeca, 109. Bibliotheca hagiographica Latina,” 109. Bice, XVII, 123. Binefaceri, IV, 114. Byrsa, colina in orasul Cartagina, 106. Biruing’, XVIII, 122, Biruitor, -oare, X, 118, Biserica, -ci, 104; 105; XXI, 125. Biserica Ortodoxa, 110. Boala, 107; VI, 1116. Bogatie, 105; 1, 112. Botez, 106; 108; IM, 113; XVII, 122; XXI, 124. Botezul singelui, 108; XVIII, 122. Brinza, 10? ; IV, 115. Brutalitate, IIT, 113. Buc&fi de carne, IV, 114. Bucurie, X, 118; XVIII, 122. Buna voie, IV, 114; XVII, 122; XXI, 124. Bunica, V, 115. Butuci, VIM, 117. c Calea sperantei, XV, 121. Cancer facial, 106 ; 107. Cap, capete, 107; 108; IV, 114; X, 118; XVHI, 122; XXI, 125. Capitol, 104. Carcerdi, 107. Cartagina, 104; 106; 107; 108; 109. Carte, 104. Catehet, 105; 106; 107; 108. Catehumen, -ni, 106; 108; Il, 113; XX, 124, Catehumend, 106. Cauza, 106; 107; 1, 112; 114; VIL, 117; XV, 121. Clcti, calctie, 107; X,'118. Caldura, VII, 116. Cangi, IV, 114. Cer, IV, 114; XVII, 122. Geres, zeifa la romani, XVII, 122. Cetate, V, 115. Cezar, rang imperial, 107 ; 108; XVI, 121. Chateaubriand, scriitor francez, 109. Chin, -uri, 104 11, 114; Vil, 117. Chinuire, XX, 124. Chip, 106. Chiparosi, XI, 119. Cina, 108 ; XVII, 122. Cincizecime, sarbatoare, 105. Ul, 113; Iv, Cinste, 105; 1, 113; IV, 114; VII, 117; XVI, 121. Cinstire, I, 112; XI, 119. Cire, 108 ;’ XH, 120. Citire, 1, 112. Coast, te, 106; XXI, 125. Colin&, 106; XI, 118. Comunitate’ cresting, 106. Condamnare la moarte, 107. Conditie, 108. Conditie libera, 106. Conducator, -ri, 106. Continuarea, XVI, 121. Copil, copii, 106; 107; IL, 113; IM, 113— 114; V, 115; VI, 115—106; VIL, 116; ‘Vill, 117. Copilandru, 106.MARTIRIUL SFINTELOR PERPETUA $I FELICITAS Copilas, VI, 116. . Copila, IV, 115; XX, 123. Coroana, XIX, 123. Credincios, -si, 105; I, 113. Credinta, 105; 106; 107; I, 112; IM, 113; IV, 114; V, 115; VI, 116; VU, 117; XVII, 122 a "124; xxi, 124125. Credincios, - Credinfa crestina, S07. Crestin, -ni, 105; 106; 107; VI, 115; 1X, ‘Ww. Crestinism, 104; 106. Culoare, -ri, 109; VII, 116. Cuminecare, 107 ; 108. Cunoscut, -fi, 106. Curatia, 105. Curiozitate, XVII, 122. Curse, IV, 114. Cusca, XIX, 123, Cutfite, IV, 114. Cuvint, cuvinte, IIT, 113; IV, 116; IX, 117; XVI, 122. Cuvintari, 108. D Daniel, profet, 107. Dar, -uri, I, 112; IIL, 114. Data, 107, Decennalia, zece ani de dommie, 105. Deget, te, 108; X, 118; XXI, 124. Delattre, arheolog francez, 106, Delehaye, H., 109, . Delir, 108, Departare, VII, 116. Descoperire, -ri, I, 113. Desfasurare, 104; II, 113; XVI, 121. Diacon, -ni, 106; II, 114; VI, 116; X, 117. Diavol, 106; 107; X, 118; XX, 123. Dimocrate, copil, fratele Sf. Perpetua, care a murit Ja 7 ani de cancer facial, 107; ‘Vil, 116; VII, 117. Doamni, IV, 114; V, 115. Document, 104; 109. Domnie, 105. Domnul (ca Dumnezeu), 105; I, 112; Ill, 113; VIL, 116; XI, 119; XV, 120—121, Domnul Hristos, 104; I, 113; IV, 114; XI, 119; XV, 120—121; XVI, 123. Dorinfa, 106. Dovada, dovezi, III, 113. Dragoste, 106. Dreapta, XI, 119; XI, 120. Dreptate, XVIH, 122. Dreptul sabiei (—jus gladii), de viaté si de moarte, VI, 116. Drum, X, 116; XI, 118; XXi, 124, Duh, in sens obigsnuit, XX, 124. Duh, Sfintul Duh, 105; I, 112; XVI, 121; XXI, 125. Duhul necurat (diavolul), XXT, 125, Dumnezeu, 105; 107; I, 112—113; 109; INL, 113; 115; VIL, MW, 113; V, 15; 127 VI, 116; XII, 120; XIV, 120; XVIIL. 122123 ; XXI, 125. Durere, Wl, 114; V, 115; VI, 116; 117; XX, 123; XXI, 125. Durerile nasterii, XV, 121. Dugman, -ni, 108; XVII, 122. E Ecclesia — Biserica, 105. Edict, 105. Educatie, II, 113. Egiptean, 107; X, 118; XVII, 122. Episcop, 107 ; XIII, 120. Epoca, 109. Estrada, (in Cartagina), V1, 115; XIX, 123. Ezitare, 108. Exageriri, 109. Exaltare, 109. Executare, 107. Extaz, XX, 124. 1X, F Familie, 105; II, 113. Fapt, fapte, 105; 1, 112. Farmece, XVI, 121. Fafa, fete, 108; VII, 116; IX, 117; X,. 118; XI, 118; XII, 119; XVU, 122. Fagiduinta, XI, 119. Februarie, 109; 110. Felicitas, 104; 106; 108; 109; 110; IL. 113; XV, 120, XVIL, 122; XX, 123. Femeie, ‘femei, 106; 108; XV, ‘at; XVI, 122; XX, 123; XXL, "125. Fericite, XVII, 122. Fetita, 108; XiV, 121. Fiare (instrumente de fier), 1V, 114. Fiare sdlbatice, 107; 108; VI, 116; X, 118; XIV, 120; XV, 101; XVII, 122; XIX, 123; XX, 123; XXi 124, Fideicommissium — testament, 105. Figur, -ri, 109, Flica, flice, I, 112; V, 115; X, 118; XV,. 121 Fiint&, IX, 117. Fiu, fii, 107; 1, 112-113. Fiul (ca Dummezeu), XXI, 125. Finting, VIL, 116; VIII, 117. Floare, -ori, XI, 119. Floarea virstei, V, 115. Foame, IM, 114. Folos, I, 113; VIL, 117. Forul din Cartagina, 107; VI, 115. Forma, 104. Frate, -fi, 106; 107; I, 113; M, 113; IM). 114; IV, 114—115; V, 115; Vil, 116; XIM, 120; XVI, 121; XX, 124, Framintare, XV, 120. Frigia, Provincie roman& in Asia Mic’, Frunze, XI, f19.128 ACTELE MARTIRICE G Gesturi, XVIII, 122. Geta, cezar, fiul imparatului Septimiu Se- ver, 107; 108; VU, 117, Git, 108 ; XXI, 125. Gladiator, -ri, 108; X, 118; XVIII, 122— 123; XXI, 125, Glas, XH, 119. Glorie, XVI, 121 ; XX, 123. Gradina, IV, 114; XI, 119; XII, 120. Greutate, XV, 121. Grija, -ji, III, 114; VI, 116. Guvernator, 107. H Haind, -ne, 106; 1V, 114; X, 117; XX, 123124 Haina de purpura, X, 118. Har, 105; I, 112; XIV, 120; XV, 120. Harul lui Dumnezeu, 1, ‘2. Hilarianus, procurator in orasul Cartagi- na, 107; VI, 116; XVIII, 122. Hotarire, XVIII, 122. Hristos, 104; 108; XV, 121; ad Idee, idei, 104; 109, lisus Hristos, 106; I, 113; IV, 114; XVUI, 422; XXI, 125, Imperiul roman, 104, Indignare, 107. Tnel, 108; XXI, 124, Inima, inimi, 104; 109; XXI, 124. Anscriptie, 106. Imstrumentum Ecclesiae — Scriptura Bi- sericii, 105. Interogatoriu, 107. Anterzicere, 105. Introducere, 105, Toil, profet, 105. Instrumente de fier, IV, 114, Ipoteza, 109. dritare, 107. Istoric, -ci, 105; 108; 109. storie, 104, Istorisire, 104; 109. ‘Tubire, 108; HI, 113; V, 115; XXI, 124, a Imbracdminte, 107, Impérat, -ti, 104; 105; 107; 109. Impartasanie, 106. Impartasire, 107. Imprejurimi, VI, 115. Indlfime, VII, 117; X, 118; XI, 119. Ancalfaminte, X, 117-118. Inceput, 104; 105; XIX 123; XX, 123. Ancetare, XI, 119; XII, 119. XVI, 122. Inchisoare, 106; 107; II, 113; VI, 116; ‘VU, 117; 1X, 127; X, 1174 XI, 119; XIV, 120; XVI, 121; XVI, 122, Incredere, IV, 114, Indoiala, 104, Infatisare, 107; X, 118; XVII, 122. Ingeri, 107; XI, 119; XII, 119; XII, 120 Inghifitura, 107 ; IV, 115. Innoire, 105. Inriurire, 104. Insarcinare, XVI, 121. Insemnatate, J, 112. Insotitoare, XV, 121. Insofitori, XV, 121. Instiinjare, XVI, 121. Intindere, XI, 119. Intristare, XV, 121. Intuneric, HI, 113. J Jocuri de circ, 108. Jocuri publice, X, 118. Jocundus, martir, 107 ; XI, 119. Judecata, V, 115. Judecata lui Dumnezeu, XVII, 122. Justitia romand, 108. L Labriclle, Fierre de, istoric francez, 109. Lacrima, -mi, 107; 109; V, 115. Lance, -ci, I yd, Lapte, "107; Vv, 115, XX, 123. Laturi, IV, ‘4 Legile romane, XV, 121. Leopard, 108; XIX, 123; XXI, 124. Libertate, XVI, 121; XVIII, 122. Limba latin’, 104; 105; 109. Linie, 109. Liniste, X, 118. Lipsa, IM, 113, Literatura crestina, 109. Lina, 1 116; VIL, Loc, Hl, 114; VI, 117; XI, 119; XXI, 124, Loc intunecos, VI, 116. Locas, XI, 119. Locuri sttncoase, X, 117. Loctiitor, IX, 117. Lucrare, - 105; I, 112. Lucrare sfinfitoare, ‘105. Lucru, XVIII, 122, Lume, 105; I, M2; IV, 115; Xf, 119; XE, 120; XIV, 120. Lumina, XI, 119; ‘XII, 119, 116; VIII, Luna (a anului), 108; XV, 120—121. Lupta, X, 118. M Mam&, 106; II, 113; TM, 114; V, 115. Mandat, 105. Mandatum, 105. Margine, VII, 116; VIII, 117.MARTIRIUL SFINTELOR PERPETUA §I FELICITAS 129 Martie, 104; 107; 108; 109. Martir, -ri, 104; 105; 106; 107; 108; 112; I, 112; XI, 110; xa 120; XIV, 120; XX, 123, XXI, 124. Martirii lui Chateaubriand Martiriu, 104; 106; 108; 00) iL 113. Martirologiul Ieronimian, 109. Martiriul Sfintelor Perpetua $i Felicitas, 109 ; 112. Martirologiul Sfintului Policarp, 109. Martor ocular, 104; 109. Masa dragostei (agapa), 108; XVI, 122. Masa libera, XVII, 122. Matroana romana, 105; II, 113. Maretie, XVI, 121. Marime, IV, 114; X, 118. Matrire, J, 113, Marturie, -rii, 104; 105; 107; I, 112—113; XVI, 121; XXI, 124—125. Mere de aur, X, 118. Mijloc, 108; VIII, uy X, 118. Mila, V, 115; Vi, Minte, 108; VII, 10; XVII, 122. Mireasa, XVI, 122. Miros, XIII, 120. Mistret, XIX, 123. Miscare, -ri (cu sems de r&scoala), 105 Mind, mtini, 104; 108; 1, 1133 IV, 115; V, 115; X, 118; XI, 118; XII, 119; XX, 123, XXI, 125. Mindrie, V, 115. . Moarte, 107; 108; VI, 116; VII, XIV, 120; XV, 121; XIX, 123, Moasa, XVII, 122. Moment, 106. Montanism, erezie ivita in provincia ro- mana Frigia, in secolul al II-lea, 104, Mormint, -te, 106, 108. Mucenici, [, 113. Mucenicie, IX, 117; X, 118; XVI, 121; XX, 125. Multime, 108; III, 113; VI, 115; X, 118; XVI, orad XVII, 123; XX, 123—124 ; XXI, Mulfamnire, tt, 113, Muscaturd, 108; XIX, 123; XXI, 124, 116; XV, 121; N Nastere, 107; 108; XVI, 121; XVIH, 122; XX, 123. Nadejde, I, 112. Neam, V, 115. Necredincios, -si, I, 113. Nedreptate, XVII, 122, Neintelegere, XII, 120. Nelegiuiti, XV, 121. Nisip, X, 118. Noapte, VU, 116—117. Noul Testament, 104. Nuia, VI, 116; X, 118. Nume, 106 ; 108; I, 113; IV, 114. 9 — Actele martirice oO Oaie, oi, 107; TV, 115. Obicei, XX, 123. Ochi, HI, 113; XVUL, 122; XXI, 124. Om, oameni, 105; 1, 112; 1V, 115; V, 115, Vil, 116; XIE, 120; XVI, 121, Opera literara, 109. Optatus, episcop, 107; XIII, 120. Osinditi, XVI, 121. Q Quintus, martir, 107; XI, 119. P Pace, X, 118; XXI, 125. Palat, -te, 106, III, 114. Paradis, 106; 107; XI, 119; XIII, 120, Parcurs, 106. Parte, 104, 105. Partide, XII, 120. Pas, XVIU, 122. Patima, -mi (ca suferinta), 104. Patimile Domnului, XVIII, 123. Pagnici, XV, 121. P&gin, -ni, 107; 108. Pamint, VL 116; IX, 117; X, 118; XIX, Par, perii capului, 106; 107; V, 115; Xi, 119; XX, 123. Parere, 109. Paringi, 106. Partasie, I, 113. PAstor, 106; IV, 114, Pstorul lui Herma, 104. Patimire, -ri, 108; HI, 113; V, 113; XV, 121; XVII, 122; XIX, 123; XX, 124. Pedeaps4, 107; VIM, 117. Pereti, XH, 119. Perpetua si Vibia Perpetua, 104, 105; 106; 107; 108; 109; 110; TE, 113; IV, 1143 X, 118; XL, 119; XI, 119; XII, 120; XIV, 120; XVI, 121; XVII, 122, XX, 123—124 ; XX, 125. Persecutie, 109. Piatra funerara, 106. Piafé publica (din Cartagina), VI, 115. Picior, picioare, V, 115; X, 118, XII, 119; XML, 120; XX, 123. Piept, VI, 116; X, 118. Pilda, -de, I, 112. Pilde de credinja, 105; I, 112. Poart&, porfi, X, 118; XH, 119; XIU, 120; XVII, 122; XX1, 124. Policarp, 109. Pomponius, diacon in Biserica din Carta- gina, 106; II, 114; VI, 116, X, 117. Popor, 107; VI, 115; X, 118; XIll,' 120; XXI, 124. Populatie, 105. Porc mistret, XIX, 1 Practici encratiste a de infrinare), 107130 ACTELE MARTIRICE Practici montaniste, 107; 108. Preot, -ti, 107; XIII, 120. Preofii lui Saturn, XVII, 122. Preoteas4, XVIII, 122. Pret, I, 112. Pricing, I, 112; II, 114; V, 115. Prieten, -ni, 106 ; ;.108; XVM, 122. Prigoana, 107 ; 19. Prigonitor, -ori, IM, 113. Privire, XVIII, 122. Proconsul, 106; 107. Procurator, 107; VI, 116. Profetie, -fii, I, 112. Proorocie, 107, Provincie, 104. Prozelitism, 105. Psalmi, XVIII, 122. Pudens, soldat roman din Cartagina, 108; IX, 117; XXI, 124, Pumni, X, 118, Putere, 104; I, 112; IX, XX, 123; XXI, 125, Putintaé, XVI, 122. R Ramura, X, 118. Ran&, 108; VU, 116; VIM, 117; XXI, 123. R&posat, VI, 116. Rasarit, XI, 118, R&spundere, 106. RAstimp, III, 113. Realitate, 109. 7 Referinta, 107. Relief, 105. Reprezentare, I, 112. Retorica, 109. Retele, XX, 123. Revarsare, I, 112. Revocatus, ‘martir, 106; XVIM, 122; XIX, 123, Rin&é, XX, 123. Rind, VI, 115. Ris, Xvi, 122. 12. 117; X, 117; 108; I, 113; Rude, 106; 1x, 117. Rugaciune, VIL, 116—117 ; XV, 121. Rugaciuni publice, 105. Rugaminte, -ti, 107. Rusticus, catehumen fn Cartagina, 108; XX, 124. Rusine, V, 115; XX, 123. s Sabie, IV, 114; VE, 116; X, 118; XEV, 120; XX, 124, Salus imperatorum — s&natatea impara- filor, 105. Sanavivaria, poarta la amfiteatrul din Cartagina, X, 118; XX, 124. Sarcina, XIV, 121. Saturn, zeu la romani, XVIII, 122. Saturninus, martir, 106; 107; 108; II, 1133 XI, 19; XVII, 122; XIX, 123. Saturus, martir, 104; 105; 106; 107; 1085 IV, 114; XI, 118, XIV, 120; XVII. 423, XVI, 122, XIX, 128; XI, 104— Salbaticie, XX, 124. Sanatate, 105. S&natatea imparatilor, 105; VI, 113. S&rbatoare, -ri, 105. S&rb&tori militare, VII, 117. Sérutul pacii, XII, 119; XXI, 125. Scara de bronz, IV, 114. Scaun, -ne, 106 ; 107. Scaunul de Judecat’, V, 115. Scen&, XIX, 123. Sclav, 106. Sclavie, IT, 113. Sclava, 106; 108. Scop, I, 112; XX, 123. Scriere, 104. Scris, 105; I, 112. Scriitor, -ri, 104; 107; 108. Scriptura Bisericii, 105; 1, 112. Secol, secole, 104; 109. Secta, 107. Secundulus, martir, 106; 107; U, 113; XIV, 120, Semn, 108; VIII, 122; XVIII, 122; XXI 124, Sentinta, VI, 116. Septimiu Sever, imparat roman, 104; 105 07. 107, Sex, XX, 123, Sfintire, 105. Sfint, Sfint, Sfint, XII, 119. Sfirsit, 107; XVIII, 122; XXI, 124. Simplitate, 109. SimtSminte, 104. Simtire, 104; II, 113. Sinaxarul Constantinopolitan, 109. Situatie, 106. Sin, sini, VI, 116; XX, 123, 7 1085 XV, 121; XVI, 122, Slava, XXI, 125. Slava Domnului, I, 113; XXI, 125. Slava lui Dumnezeu, I, 112. Slabiciune, I, a Slujitor, -ri, X, Soldat, -t 103 Tht 113; IX, 117; XXI. L Somn, XX, 123. Sor&, 108 ; IV, 111; XV, 120. Spectacol, XIV, 119} XIX, 122; XXI, 124. Speranta, IV, 115; XV, 121. Statornicie, XVI, 124; XVII, 122. Statura, VII, 116, Stil, 109. Stinga, XII, 119; XIII, 120.MARTIRIUL SFINTELOR PERPETUA $I FELICITAS 131 Stralucire, XVII, 122. Suferin}&, -te, 104; 108; VI, 116; VIL, 116. Suflet, XVI, 124; XXI, 1 Sutas, IX, 117. T Tabard, (militara), VII, 117. Tat&, 106; 107; IT, 113; MH, 113; V, 115; Vi, 115116; 1X, 117. Tatal (ca Dumnezeu), XXI, 125. Tacere, XXI, 125. Taierea capului, XXL, 125.. Teama, XVIII, 122. Temnita, 106. Tertius, diacon in Biserica din Cartagina, 106; WIL, 114. Tertulian, scriitor bisericesc, 107; 108; 109. Tertulianisti, secté montanista, adeptii lui Tertulian, 107. Testament, 105; XVI, 121. Text, 105; 107 ; 109. Thuburbo Minus, azi Tebourba, oras ling& Cartagina, in provincia romana Africa, 105; 106. Timinianus, Minucius, procurator in Cat- tagina, 107; VI, 116. Timp, -uri, 104; 108 ; 109; 1, 112; VI, 113; 1X, 117; XXI, 124, Tinar, -ri, 104; 105; 106; 108; I, 109; 1, 116; X, 118; XU, 119. Tovaras, -si, 108. Tovaras&, II, 113; XV, 121. Treapta, IV, 114; VI, 115. Trecut, I, 112. Tribun, XVI, 121; Tron, XII, 119. Trap, 105; 1, 1424 1, 113; IV, 114; VOL 116) ‘VIM, ‘117, ‘XI, 118;' XI,’ 120; XIV, 190;'XX, 124. Tunica, XX, 123. 104; 105; XVII, 122. U Ucidere, XXI, 124. Uimire, X, 118. Untdelemn, X, 118. Urcior, IM, 113. Urmas, a 1051 T, 112. Unmele, Urs, 108; Six’ ote. Usa, X, 117, Vv Vaca, 108; XX, 123—124. Val de neo-profetism, 104, Valoare istorica, 109. Valoare literara, 109. Vas, I, 113; VII, 117, Vedenie, -nii, I, 112; XIV, 120. Vechime, I, 112. Vecii vecilor, I, 113; XXI, 125. Vesminte, XII, 119; XVIII, 122. Viata, VI, 116; XIV, 120; XVIM, 122. Vigoare, 104. Vise, visuri, I, 112. Viu, vii, XI, 119. Viziune, 104; 105; 106; 107; 108; X, 117. Vindtor, XIX, 123. Virsta, V, 115, Voie, IV, 114; XVII, 122; XXI, 124, Vota publica’ rugdciuni publice la ro- mani, 105. Vrednicie, I, 112. Vreme, vremi, I, 112. Z Z&pada, 107. * Zeita, XVII, 122. Zi, zile, 104; 105; 107; 108; I, 112; HI 113; V, 115; VI, 115; VU, 116—11 VII, 117; IX, 117; X, 117; XV, 121; XVI, 122; XIX, 123, Ziua Cincizecimii, 105. Ziua judectii, 108 ; XVI, 122. Ziua martiriului, 104, Ziua muceniciei, IX, 117. Ziua de nastere, 108; VII, 117; XVI, 121. Zidire morala, 105. Zidire sufleteascd, 105; I, 112 Zapada, 107 ; XM, 119. Zeu, zei, XV, 121. Zvon, V, 116; VI, 115. IV, 114; XI, 118;