Lucrarea 1.

Determinarea densității lichidelor

1. Scopul lucrării
În mod uzual, densitatea unei substanțe se poate determina experimental
pornind de la definiția acestei mărimi: masa unității de volum. Pentru lichide,
metoda de determinare a densității bazată pe legea fundamentală a hidrostaticii
este folosită pe scară largă, deoarece este simplu de realizat în laborator și oferă o
precizie bună.
În cadrul lucrării de laborator se determină densitatea unor lichide (benzen,
toluen, mercur), în funcție de densitatea apei (considerată lichid etalon).

2. Principiul teoretic
Determinarea densității unui lichid se bazează pe legea fundamentală a
hidrostaticii:
𝑝 = 𝑝0 + 𝜌𝑔ℎ , (1.1)
unde - 𝑝0 este presiunea atmosferică absolută (presiunea la suprafața liberă a
lichidului);
- 𝑝 este presiunea absolută la adâncimea ℎ în lichidul de densitate 𝜌.
Deoarece presiunea într-un gaz este aceeași în orice punct al său, adică 𝑝1 =
𝑝2 (figura 2.1), iar presiunea într-un plan orizontal ce trece prin același lichid este
constantă, adică 𝑝1 = 𝑝1′ și 𝑝2 = 𝑝2′ , conform relației (1.1) putem scrie:
𝑝0 + 𝜌1 𝑔ℎ1 = 𝑝0 + 𝜌2 𝑔ℎ2 . (1.2)
Din relația de mai sus rezultă
ℎ1
𝜌2 = 𝜌1 , (1.3)
ℎ2
unde 𝜌2 este densitatea (absolută a) lichidului supus încercării, iar 𝜌1 este
densitatea lichidului etalon (apă): 𝜌1 = 1000 kg⁄m3 .
Densitatea relativă a lichidului necunoscut se calculează prin raportarea
densității (absolute) la cea a apei, astfel:
𝜌2
𝜌2𝑟 = , (1.4)
𝜌1
Aceasta este o mărime adimensională și poate fi subunitară sau supraunitară,
arătând astfel că lichidul este mai ușor sau mai greu decât apa.
3. Descrierea instalației experimentale
Instalația experimentală este formată din două tuburi U din sticlă,
comunicante și montate în fața unei scări gradate care permite măsurarea
înălțimilor coloanelor de lichid din cele două ramuri (figura 1.1). Prin capetele
rămase libere se pot turna cele două lichide necesare experienței. Aparatul este
prevăzut cu trei robinte: robinetele 𝑅1 și 𝑅2 cu rolul de a goli lichidele din tuburile
de sticlă la sfârșitul fiecărei experiențe, precum și robinetul 𝑅3 care permite
evacuarea – la nevoie – a aerului din perna sub presiune formată între cele două
tuburi la turnarea lichidelor.

1 𝑅3 2

ℎ1 ℎ2

2 2′

1′ 1

𝜌2
𝜌1 𝑅1 𝑅2

Fig. 1.1. Schița instalației experimentale pentru măsurarea densității lichidelor

4. Modul de lucru
După închiderea robinetelor 𝑅1 , 𝑅2 și 𝑅3 se toarnă în ramura 1 lichidul etalon
a cărui densitate este cunoscută, iar în ramura 2 lichidul a cărui densitate 𝜌2 trebuie
determinată. Se măsoară denivelările ℎ1 și ℎ2 și se calculează densitatea 𝜌2 a
lichidului cu ajutorul relației (1.3). Pentru fiecare lichid (benzen, toluen, mercur) se
fac câte trei măsurători, pe baza cărora se calculează valoarea medie a densitătii ̅̅̅𝜌2
și apoi eroarea relativă procentuală față de această valoare medie calculată a
densității lichidului, conform relației (1.5). O variantă de calcul este ca în loc de
valoarea medie calculată din cele 3 măsurători să se folosească valoarea exactă a
densității înscrisă pe recipientul în care se găsește lichidul.
 |𝜌2 𝑒𝑥𝑎𝑐𝑡 − ̅̅̅|
𝜌2
𝜀= ∙ 100 [%]. (1.5)
𝜌2 𝑒𝑥𝑎𝑐𝑡
Densitatea relativă a lichidului testat se calculează cu ajutorul relației (1.4).
5. Rezultate experimentale
Rezultatelele măsurătorilor se trec într-un tabel de forma celui de mai jos:
Nr. 𝒉𝟏 𝒉𝟐 𝝆𝟐 ̅𝝆̅̅𝟐̅  𝝆𝟐𝐫
Lichidul
exp. [mm] [mm] [kg/m3] [kg/m3] [%] [-]
1
Benzen 2
3
4
Toluen 5
6
7
Mercur 8
9

6. Întrebări
1. Ce este densitatea unui lichid?
2. În ce unități de măsură se exprimă densitatea (absolută)? Dar densitatea
relativă?
3. Ce este densitatea relativă a unui lichid și în ce se măsoară?
4. Care este lichidul cel mai dens (greu) dintre cele cu care s-au efectuat
măsurători experimentale? Dar cel mai ușor?
5. Care lichid are densitatea relativă subunitară? Dar supraunitară?
6. Densitatea cărui lichid este afectată mai mult de o eroare de citire de 1 mm?
De ce?
7. Cum este denivelarea (medie a) lichidelor în raport cu densitatea acestora:
direct proporțională sau invers proporțională?
8. Care lichid a avut denivelările cele mai mari în raport cu cele ale apei?
9. Care lichid a avut erorile cele mai mari la calculul densității? De ce credeți?
10.Cum se modifică presiunea pernei de aer de deasupra lichidelor pe măsură
ce se toarnă al doilea dintre acestea?