Ministerul Educatiei al Republicii Moldova Sezont Ciubara Zinaida Calanda - Maria Primenciuc GEOGRAFIA UMANA A LUMII Manual pentru clasaa X\-a Profil real Profil umanist Chisinau - 2014ezys11s000ys3) Manual a fost aprobat spre edtare prin ordi 431 din 19 ma 2014 al Mosstruls Baca al Republic Moldova -Mansaal este elaborat conform Curricular disciplinar i nantat din surele Fonds special pentrw mansale “Toate depturlearupeaacstl edit apatinedituti Lumina, ‘Comisiadeevaluare: Camelia Marian profesoat, grad duacte int, Liceul Teoretc .M. Bhade mun. Chisinis Raise Calas ~profesoars, grad didactic int, Liceul Teoretic.M, Eminesci; mun. Cigins lina Gavrlifa~ consultant superior, Direciainvatienint preuniversiar, Minstertl Educates Larisa Mironov ~ profetoaa, grad didactic superior, Liceul Teoreti ,Prinipera Natalia Dadian mun. Chigind; ‘Maria Nicoard~ profesoara, grad didactic lath, Liceul Teoretic ALT. Cuza’, mun. China dirs Lumina se oblig ache delinatoror d copyright care tne nau for contact, costar de reproduces tmaginlr incase in ean ‘Ace anal ete propre Nininerle eat ees Mansa a ‘unde sprenumee ‘Analin ce Sire mana al crue feos Tepaniee Tascumare Redactori: Lidia Serghienco-Cioban, Anatol Maley Redactor ats: Tatiana Melnie Papinare computerizalé: Lidia Mocan Prelucrareaimaginilr, prepress: Elena Popovschi ‘Cope: Mihai Bacinscht aire Lumina, bd Stefan cel Mae ft 180, MD-2004, Chine Tefis: 29.58-54; 29-5668 mal lumiaamd@mall rs par executat la Tpogiaa Geasall ‘Foor 1 Cini MP-2068, CComanda nr 359 Desritea CIP a Camerei Nationale a Cit Clubard, Sezont (Geograia umand alumi: Manual pentru cas a 1-1: Profi veal. Prof umanis / Sezopt Cubard, Zinaida Calanda, Masia Primenciue: Min. Educaiel al Rep. Moldova coma de evaluae: Camelia Manan, Rasa Calm, Galina Gavaita~ Chigni Lumina, 2014 (EE-P .Tpograta Central) ~252p ISBN 974-9975-65-362-6 sun.atie0yo7s 3) ess. ISBN 978-9975-65-362-6 ‘Edita Lumina 2014 © Sernt Cinar,Znaida Clans, Maria Pimencin, 2014SEMNE CONVENTIONALE |. Substante minerale uti Il. Industria: mL ~céroune superior W_ — retaieeroaseor Deine on D~metaugie neteroaseor R ee at Specs mente B= min. de fier & ~automobiletor 4, ~ min, de mangen @_ —stecuotetrica © min. decrom @ ~consvuciornavale © min decupns Be aeronautics @® min dericrl = prourdi pt @ min. depurb = init @ -min deine ( —cxamici © min decostor D -sice ® —Min de atin = pred lemnul ® min destan B_~cohloel gnarel @® —~min. dowetram = texts @ min demerit pit’ nein @® — - min, de berilia (A -alimentara @ min. de our © —poiraca ® in ce argos © -min. de vans Centrale electrice: @ ——min.poimetaice CB eae do potas $ twice a © ~hierauice ® B —mucleare 1 A x >} -aeroper diamante pana st ~ ports marie @CUPRINS Introducere 5 EET ae sw 41. Evolutia hai police a lumi perioada ‘contemporand 7 2, Tipologia stator kumi " [DESDE Rese warunace wovwonce 41. Concitile 5 esursele naturale, Clasicares resurselor naturale 19 2. Resursele cimatice 2 3. Resursele ce ap ar Resursole de substante minerale ule 2 5. Resursle funciare 2 6. Resursele vegetale, faunstice si pedologice 38 EEE vor vr 1. Evoluta numerica si migcarea natural a popula. 32 2. Migratia populate 45 3. Repartija gi denstatea populate! 48 4. Structure rasialé, etnolngvistic gi religions ‘a popula 50 5. Siructura populajei pe grupe de varsta gi soxe Resursele umane de munca 56 6. Aplicaja practicd nr. 1. Evaluarea dinamici gi structuri populate tn diferite rgiuni 60 7.Agezirle umane, Urbanizarea 6 EEE economia wonowsa 1. Structure economiei mondial. Diviziunea ‘ge0gratcdinterationalé a mune 6 2. Agricultura mondial, Caracterizare general... 71 3. Cultura plantelor 1m 4. Crostorea animalelor at @® a ‘5. lndustia ramura de baza a economiel mondiale Industria energetics 6. Industria metalurgica Industria constructoare de masin side prelucrare a motalotor 8. Industria chimica 9. Industria ugoard 10. Industria alimentars 11. Sectorl senvcilr, Structura pe ramus 12, Teansportuile gi calle de comunicatio 13, Relaile economice intemationale. Organiza de intograre economic BINS pesos 1. Europa. Caracterzare economico-geograticd general 2. Marea Britanie 3. Franja 4. Republica Federalé a Germanisi 5. Roménia 6.Ucraina 7. Federatia Rusa 8. Aplicala practica nr. 2. Descrirea economico- geograticd comparativa a lai gi Norvegiel (conform algortmului) 9. Asa, Caracteizare ecanomico-geogratied general, china 410. Japonia toinda 412, America de Nord. Statele Unt ale Americ 413. America Latina Brazile 414. Aca, Republica Arica de Sud (RAS) 415, Australia (Uniunea Australiana) Anexa or 2 ge 99 108 109 2 15 "7 124 132 138 a8 150 156 162 166 173 114 118 184 191 198 208 213 219 228 22Introducere conan 5 Actualmente geografia a patruns adanc in viata sociald. Situata in spatiul de tranzitie si interferenta dintrestintele naturiis cele sociale, ea est o stint ce are un rol deosebit de important ca obiect de culturd generald si ca obiect de sintezé si corelatii ale unui bogat material faptic. In sistemud stiintelor geogvafice se disting doud ramuri de bazd - geografia (fisiea si geografia umana. Geografia fizica studiaza invelisul geografic in cadrul caruia are loc interpatrunderea $i interactiunea dintre litosferd, atmosfera, hidrosferd si biosfera, explica cauzele proceselor si fenomenelor naturi si legitatile dezvoltarii lor. Geografia umana include doud ramuri geografice interdependente ~ una sociala (geografia umand) si alta economica (geografia economicd). Geografia umana are ca obiect de studiu populata si asezarile umane, iar ‘geografia economica activitatile productive si neproductive ale ormului. Geografia economicd studiaza relatile dintre societate si mediul natural, modul in care resursele naturale si cele umane ale Terrei sunt valorificate. Ea analizeaza importanta conditilor si resurselor naturale, a obiectivelor si activitatilor umane, relatile de productie stabilit si posibilitatile de dezvoltare ulterioara a diferitor state si regiuni Geografia economicit s-a transformat dintr-o stiinta descriptiva in una constructiva si aplicativa, céreia ti revine un rol activ in lucrarile de organizare social-economicd a spatiului terestru, in proiectele de amenajare a terenurilor si de sistematizare a asezarilor, de amplasare a unitafilor economice. Geografia umana generala are ca obiect de studiu obiectivele de ordin global ale cursului de geografie umana cum ar fi: examinarea hartii politice, a resurselor naturale si a populatiei Globului, a economiei mondiale cu ramurile ei principale. Geografia umana regionala studiazi mai detaliat aceleasi aspecte la rang regional sau statal. In studierea cursului de geografie umana vor fi utilizate mai multe metode. Dintre acestea mentiondm: studierea informatiei despre jenomenele si procesele economico-geografice generale atat din continutul manualului cat si din alte surse de informare - presa periodica, radioul,televiziunea, internetul, propriile observatii; metada statisticd, ce presupune analiza unor indici statstci pentru a formula concluzii despre anumite fenomene si procese economico-geografice, Cosa‘pentru aaleitui de sine statdtor materiale cartografice; metoda analiticd, ce pre- ‘supune scoaterea in evident a esentialului in baza analizeiinformatiei; metoda comparativa - procedeu de comparare a fenomenelor si obiectelor economico- _geografice si cartografice; metoda logico-deductiva si formativa, ce presupune ‘studierea fenomenelor economico-geografice in baza deductilorlogice, excluzdnd insusirea mecanica a informatie’; metoda grafica si cartografica, ce cuprinde analiza hartilor, schemelor, diagramelor, graficelor reprezentate in manual, atlase, cat si alcatuirea lor de céttre elevi in baza informatiei respective. Schema 1. SUBDIVIZIUNILE GEOGRAFIE! UMANE Perontanes conan «| meson nase | jTermeni-cheie: dope Glob, fecareavand 0 ‘anus ornare do stat = ‘tentare sola plea = Imperiy colonial sat cu ‘mar posesuni de coloi. © Colonte-tertory cucert ‘de un sat dezvot pak de independent econonsca ‘pales © Stat suveran stat care ‘are independent paki ‘ccaromies dopund Eten * Comunicarea corecté Inlimba materna ‘autilzareaadecvard ‘atermenior geografc + Identicarea princpale- lormedifiae peharta politica lumi Inperioade ‘ontemporand, + Elaborareaposterulul Schima cantitative sicaltatve pe arta politica alumi: contain 7 Evolutia hartii politice a lumii in perioada contemporand + Cerreprecints harta politicd a lumii? Formarea harfiipolitice a lumii constituie un proces istoric indelungat, care reflect intregul mers al dezvoltarii societitii umane ce cuprinde milenii, in- cepind cu diviziunea sociala a munci, aparitia proprietati private si divizarea societatiiin clase sociale. Modificandu-se de-a lungul mai multor secole, harta politica alumi reflectatformarea si destrimarea statelos, schimbarea hotarclor lor, descoperirea si popularea unor noi pam™nturi, aparitia imperiilor colonial. Harta politica a lumii reflecta forma de guvernare a statelor, particularitatile sistemului diviziunii teritorial-administrative, relatile dintre state, conflictele regionale care apar in legitura cu determinarea hotarelor de stat. ‘Schimbarile pe harta politica a lumi sunt de diferit ordin. Uncle dintre cle sunt de ordin cantitaty, determinate de dobindirea unor teritorii sau de pierderea Jor in urma acaparirii pe cale fortata ori de cedarea benevola de citre state etc. Schimbarile calitative nu duc de obicei la schimbarea teritoriilor. Esenta lor consta in inlocuirea unei formatiuni social-economice cu alta, obtinerea independentei de stat de catre fostele colonii, introducerea unor noi forme de guvernare ete. Schimbarile cantitative pe harta politica a lumii sunt, in mare parte, de do- meniul epocilor trecute, cind razboaiele erau un mijloc obisnuit de rezolvare a litigiilor dintre state, cind avea loc procesul intens de descoperire si valo- rificare a pamanturilor noi, de formate a imperiilor coloniale. Viata a ardtat insi ci problema divergentelor teritoriale astizi nu poate fi solutionata pe cale militara. In secolul nuclear aceasta cale poate transforma planeta Terra intr-un mormant gigantic. Asadar, schimbirile cantitative de pe harta politicd a lumii tot mai mult cedeazi locul schimbirilor calitative. Dialogul, reglementarea pe cale pasnica a ltigilorteritorial, a conflictelor internationale constituie calea umanititii in mileniul al treilea ‘Toate evenimentele care se referd la formarea hartii politice contemporane a lumii conventional se impart in dowa perioade: noua (incepind cu sec. al XVI-lea ~ pina la Primul Razboi Mondial) si contemporana (dupa Prinsul Rizboi Mondial ~ pana in prezent) (analizeazé tabelul 1).