ISTORIA STATULUI SI DREPTULUI ROMANESC Notiuni introductive. 1. Obiectul istoriei dreptului romanesc. 2. Periodizarea istoriei dreptului romanesc. 3.

Alte opinii privind periodizarea istoriei dreptului romanesc. I. OBIECTUL ISTORIEI STATULUI SI DREPTULUI ROMANESC. Actuala realitate juridica din tara noastra constituie obiectul de studiu al unor multiple discipline juridice, corespunzatoare ramurilor dreptului. Pe langa aceasta mai exista si alte stiinte speciale ale dreptului care nu se incadreaza intr-o anumita ramura, asa cum este ISTORIA STATULUI SI DREPTULUI ROMANESC. Ea studiaza institutiile politico-juridice romanesti din punct de vedere istoric, in dinamica si devenirea lor de la origini pana in prezent, spre a explica de ce ele au configuratia si continutul de acum. Vechiul drept care a guvernat relatiile sociale in diversele perioade ale istoriei poporului roman reprezinta trecutul dreptului actual. Cu toate schimbarile survenite exista unele elemente care s-au transmis de la o epoca la alta, ceea ce a dat dreptului nostru o identitate specifica fata de dreptul altor popoare, chiar daca de-a lungul timpului a asimilat si ceva din creatia juridica a acestora. Se poate spune ca, acest curs, alaturi de alte discipline face parte din abecedarul dreptului romanesc. Prin domeniul investigat se incadreaza in stiintele sociale care „cerceteaza in succesiunea lor istorica si in starea lor actuala: - Conditiile de viata ale oamenilor; - Relatiile sociale; - Formele juridice; - Formele de stat. Istoria statului si dreptului romanesc studiaza procesul aparitiei si dezvoltarii institutiei juridice pe teritoriul tarii noastre din epoca prestatala pana in prezent. Preleveaza conexiunea dintre structurile statale ale tipului de societate si concretizarea lor in planul juridicului. Statul - expresia puterii politice specializate. Locul si forta statului in cadrul oricarui tip societal sunt definite de continutul regurilor care-i asigura puterea politica clasei sociale dominante. Aceste reguli generale, impersonale si cu aplicarea repetata, se numesc NORME JURIDICE. OBIECTUL de studiu al „istoriei statului si dreptului” – evolutia tipurilor de stat in stransa corelare cu normele de drept care l-au caracterizat si evolutia societatii.
1

STUDIUL analizeaza tocmai acele relatii sociale din domeniul consacrarii normelor politice si juridice, de organizare si infaptuire a puterilor statului: - legislativa; - executiva; - judecatoreasca. Istoria dreptului urmareste: - modul in care vointa dominanta ca putere politica s-a impus prin legi, precum si aparatul statal chemat sa le asigure aplicarea. Nu sunt ignorate nici conexiunile dintre: -legile ce manifesta in plan juridic vointa politica; -legile obiective ale evolutiei societatii din cele mai vechi timpuri si pana in contenporaneitate. Statul si dreptul se conditioneaza si se determina reciproc astfel incat: - aparitia statului a constituit o premisa a nasterii dreptului; - iar dreptul genereaza puterea exprimata la nivelul statului. Pe coordonatele examinate, putem defini OBIECTUL CURSULUI de „Istoria statului si dreptului romanesc”, ca fiind: -studiul evolutiei statului si institutiilor sale specializate si a dreptului caracteristic epocilor istorice, din momentul aparitiei lor si pana in prezent. Cat priveste importanta studierii sale, istoria dreptului romanesc ca stiinta sociala nu a fost contestata niciodata mai ales de juristi, cunoscut fiind ca istoria traieste in trecutul pe care-l evoca fara a-l suprima. Evidentiind importanta studierii istoriei dreptului reputatul jurist si om de stiinta Desire Dalloz, a considerat ca: In esenta dreptul se reduce la doua elemente: - unul particular ce tine de individ; - unul general, bazat pe natura comuna proprie umanitatii. Aceste doua coordonate ale dreptului pot fi cunoscute: - prima prin studiul folozofiei, care indivizualizeaza omul; - a doua prin cercetarea istoriei; care il socializeaza. Astfel, daca filozofia la creat pe om, umanitatea s-a nascut din istorie. Stiinta dreptului are legaturi cu: filozofia, sociologia, etica, estetica. Prin cunoaterea acestor legaturi putem stabili corelatiile intre istoria dreptului si celelalte discipline sociale care se ocupa de dezvoltarea societatii in intregul ei, fie numai de anumite laturi ale sale. Istoria statului si dreptului opereaza cu notiuni de a caror studiu se ocupa spre exemplu TEORIA GENERALA A DREPTULUI: norma juridica, raportul juridic, responsabilitatea etc. Conexe istoriei dreptului ii sunt si o serie de discipline auxiliare: - arheologia; - arhivistica;
2

- heraldica – disciplina auxiliara istoriei care se ocupa cu studiul blazoanelor caselor domnitoare familiilor nobiliare, oraselor; - numismatica; - paleografia (stiinta auxiliara care se ocupa cu citirea corecta, datarea si stabilirea autenticitatii textelor vechi – istoria scrisului); - istoria doctrinelor politice; - istoria doctrinelor sociale; - istoria doctrinelor economice; - istoria filozofiei; - istoria religiilor; - istoria militara; - istoria diplomatiei. Subliniind in fine, legaturile istoriei statului si dreptului cu alte stiinte sociale, se cuvine a se preciza ca: - daca istoria dreptului este o parte din istoria omenirii; - istoria dreptului romanesc inseamna in parte, istoria Romaniei. Primele incercari privind istoria dreptului romanesc le intalnim la marii cronicari: - DIMITRIE CANTEMIR in „Descrierea Moldaviei” s-a preocupat de stabilirea originilor vechiului drept romanesc; - Autorii codurilor din perioada fanariota au incercat sa desprinda succesiunea diferitelor norme, in special cele cu caracter CUTUMIAR; - Ideologii generatiei pasoptiste au cautat in vechile institutii argumente pentru inoirile preconizate; - Dupa reformele lui Cuza, invatamantul juridic, se consolideaza si apar primele materiale de istoria dreptului romanesc; - Cursul de istoria dreptului romanesc, publicat de SIMION BARNUTIU, incerca sa arate continuitatea DREPTULUI ROMAN de catre romani; - FRANTZ SCHULER VON LIBLOY, scria intre 1854-1867 o istorie a dreptului transilvanean; - BLAMBERG, intre anii 1885-1886, intr-o lucrare in domeniu incerca pe baze comparative o trecere in revista a trecutului juridic romanesc; - D.ALEXANDRESCU, intr-o alta lucrare in anul 1898 incerca tot pe baze comparative sa puna in paralel dreptul vechi cu cel modern; - La inceputul secolului al XIX-lea (1908) apare lucrarea „Istoria dreptului romanesc din vremurile cele mai vechi si pana astazi” de S.C.LONGINESCU; - Dupa cel de al doilea razboi mondial, cercetarile de istoria dreptului romanesc au fost reluate, aparand importante lucrari de: - V.I.HANGA; - E.CERNEA; - D.FIROIU; - P.GOGEANU. In sfarsit dupa 1990 au aparut o serie de cursuri si manuale de istoria dreptului cum ar fi:
3

PERIODIZAREA istoriei statului si dreptului romanesc presupune fixarea limitelor cronologice. Totusi. ADRIAN BEJAN – Institutii politice si juridice romanesti. democratia militara la geto-daci neprelevand un anumit tip de stat. .exista o stransa legatura. fiecarui tip de stat ii corespunde un anumit tip de drept. . cu urmatoarele subperioade: 4 .diferite forme ale statului si ale dreptului care le-a fost propriu. care au definit fiecare tip statal si de drept intro perioada a evolutiei sale. Statul si dreptul de tip sclavagist.MOLCUT – Istoria Statului si Dreptului Romanesc . Fiecarui tip de stat ii corespunde unul de drept.este inevitabila deci prezentarea evolutiei dreptului in legatura cu evolutia statului. .LIVIU MARCU . Spre exemplu. primele reguli de conduita sociala cu caracter incipient normativ au aparut in aceasta perioada. . porneste de la succesiunea tipurilor societale. In ultima analiza istoria statului si dreptului romanesc include periodizarea sa in urmatoarele tipuri de stat si de drept: I.si nici nu se identifica.CERNEA. limitele acestora nu au avut puncte de plecare comune.nici nu se contrapune .VASILE POPA. Statul burghez roman isi are sorgintea cronologica in unirea din 1859.D. In esenta.fiecare tip istoric al dreptului s-a dezvoltat si incadrat in diferitele etape parcurse de tipurile istorice de stat si formele acestora.tipurile statale. PERIODIZAREA ISTORIEI STATULUI SI DREPTULUI ROMANESC . cu periodizarea istoriei Romaniei. Dreptul burghez s-a nascut. Aceiasi situatie o intalnim in perioada 1821-1859..presupune a cerceta etapele pe care le-a parcurs dreptul in decursul istoriei poporului nostru. PERIODIZAREA istoriei statului si dreptului romanesc . dupa opinia noastra.E.fiecare tip de stat si de drept . In principiu. astfel incat dreptul de tip sclavagist le surprinde ca inceput al istoriei sale. cunoscuta in istoria Romaniei ca facand tranzitia spre statul burghez. odata cu Regulamentele organice din 1831-1832. intre care au existat: . E. nu are nici un corespondent in tipologia dreptului.Periodizarea istoriei statului si dreptului romanesc. Cu toate acestea. interdependenta intre: .cele de drept. ci doar STRUCTURI PRESTATALE. II. si .FIROIU .

al XVIII-lea in Transilvania).n. XVIII in Tara Romaneasca si Moldova si sec XIII – prima jumatate a sec. din anul 1989 si pana in prezent. – sec. distinsul preopinent (persoana care a emis o parere inaintea alteia) a omis perioada 5 . V. Statul si dreptul de tip post-socialist. X – XIV in Moldova si Tara Romaneasca si sec. cunoscuta si ca o perioada de tranzitie spre epoca MEDIE.I i. cu urmatoarele perioade: a) Perioada obstei satesti si a normelor sale de conduita. Statul si dreptul socialist (1947-1989). 3. Statul si dreptul de tip medieval. III. III. ETAPA MONARHIEI ABSOLUTE si inceputurile aplicarii principiilor burgheze in organizarea de stat si in drept (sec. b) Statul si dreptul sclavagist in Dacia provincie romana ( 106 e.e. II. b) Statul si dreptul geto-dac (sec. Statul si dreptul de tip burghez.n.n. XV – a doua jumatate a sec.). X–1859. c) Perioada statului si dreptului burghez contemporan 1918-1947. Apreciem ca aceste puncte de vedere sunt susceptibile de urmatoarele interpretari: a) In acoperirea cronologica a epocii MEDII. IV. 2. – 106 e. incepand cu „epoca” tarilor si a „Legii tarii” (sec. este epoca situata intre anii 1821 si 1947 care a cuprins urmatoarele perioade: a) Perioada de tranzitie intre statul burghez si aparitia elementelor de drept burghez.a) Epoca prestatala pe teritoriul Romaniei. al carui fine il constituie formarea statelor feudale de sine statatoare (1330 Tara Romaneasca si 1364 Moldova).n. sec. b) subperiodizarea epocii medii ar fi urmatoarea: 1. VIII e. – 274 e. b) Perioada statului si dreptului burghez modern 1859-1918. XIV si anul 1821. PERIODIZAREA epocii medii ar mai putea fi abordata in urmatoarele modalitati: a) statul de tip feudal a acoperit cronologic perioada dintre sec. c) Feudalismul dezvoltat – perioda statelor feudale romanesti si a dreptului intre sec. X – XIII in Transilvania).n. X si anul 1859 in Moldova si Tara Romaneasca si respectiv 1860 in Transilvania. XVIII si pana in 1860 in Transilvania si respectiv 1859 in Moldova si Tara Romaneasca). EPOCA MONARHIEI FARAMITATE FEUDAL (sec. IX). ETAPA MONARHIEI CENTRALIZATE fara absolutism (sec. ALTE OPINII PRIVIND PERIODIZAREA ISTORIEI STATULUI SI DREPTULUI ROMANESC.). tranzitionar.n. in intervalul 274 e. Potrivit unor alte puncte de vedere. b) Perioada feudalismului timpuriu.

Astfel.aceasta perioada nu poate fi inclusa in epoca sclavagista. perioada dintre secolele III-IX e. ori cu atat mai putin pana in 1859. nu poate fi vorba nici despre o anumita forma a MONARHIEI. vadind evidente tendinte absolutiste. apreciem ca sistemul de referinta al MONARHIEI nu acopera necesitatile periodizarii. Domnitorii Stefan cel Mare sau Mihai Viteazul – cele mai ilustre figuri.nu poate fi inclusa in tipul de stat SCLAVAGIST. . b) Referitor la subperiodizarea epocii MEDII. institutiile administrative imperiale din Dacia au fost abandonate. . relatiile sclavagiste fiind vadit depasite dupa retragerea aureliana. apartine feudalismului timpuriu. 6 . sau comportat politiceste ca niste monarhi. interval in care s-au format poporul si limba romana. intre secolele III – XIV neexistand formatiuni statale. deoarece dupa anul 274. XV – XVII nu corespunde determinarea ca o monarhie CENTRALIZATA fara absolutism.dintre anul 274 si sec.n. al X-lea. Nici pentru perioada sec.

1. care atesta ca tracii au locuit si au creat o stralucita civilizatie in spatiul cuprins intre Marea Egee la sud. Statul si dreptul geto-dac. a caror studiere separata este necesara pentru intelegerea particularitatilor fiecaruia dintre ele. Pentru aceste considerente. cel mai numeros dupa cel a indienilor.1. EPOCA PRESTATALA PE TERITORIUL ROMANIEI 1. impotriva scitilor in anul 514 i.n.n. o organizare politica pe care nici una din celelalte ramuri nu le-a putut atinge1. i-a numit geto-daci. 1. Populatia autohtona de pe teritoriul tarii noastre a locuit in spatiul carpatic din timpuri stravechi. pag. Privire generala asupra epocii vechi.n. Prezenta statornica a geto-dacilor pe teritoriul tarii noastre este mentionata de catre izvoarele antichitatii. geti de catre greci si daci de catre romani. Atat izvoarele arheologice cat si istoricii greci si latini au oferit informatii cu privire la organizarea sociala si la evolutia societatii geto-dace de dupa sec. Istoricul consemneaza ca imparatul persan a venit sa-i 1 Emil Cernea. 1976. Statul si dreptul scalvagist in Dacia provincie romana. Democratia militara la geto-daci Primele informatii istorice privindu-i pe geto-daci le avem de la „parintele istoriei”. sunt facute de catre istoricii antichitatii in relatarile lor.STATUL SI DREPTUL SCLAVAGIST Istoria statului si dreptului romanesc in epoca sclavagista cuprinde trei mari perioade. referindu-se la stramosii nostrii.e. Dintre populatiile trace. „Istoria statului si dreptului roman”. Universitatea Bucuresti. acestia fiind denumiti inca din prima jumatate a mileniului I i.V i. 2.e. Herodot.n. Epoca prestatala pe teritoriul Romaniei. intre sec. Tratat. 1. istoriografia moderna. I i. si totodata cu privire la normele de comportare in perioada prestatala. cea geto-daca a fost descrisa ca avand o cultura materiala si spirituala deosebita. Referiri cu privire la locuirea acestor teritorii de catre grupul etnic al tracilor. I i. care a sesizat in lucrarea „Geografia” ca getii si dacii vorbeau aceasi limba si constituiau acelasi popor. Distingem asadar: 1. Civilizatia lor este insa evidentiata si de descoperirile arheologice. si anul 106 e. 3. care in „Istorii” relateaza despre campania regelui persilor Darius. zona Pripetului la nord. Expeditia sa a avut ca punct de plecare tarmul pontic in intentia de a trece Dunarea si de a -i supune pe sciti.e.e.e. Identitatea dintre geti si daci este semnalata de catre Strabo. Dunarea Panonica la vest si raul Bug la est.n. pana in sec.n.5 7 .2.

supuna pe sciti dar. care au renuntat la dreptul lor de a-l pedepsi pe Lysimach2. in care. A doua semnificatie poarta asupra caracterizarii geto-dacilor care au intrat in istorie ca fiind „cei mai drepti si mai viteji dintre traci”. 2 * Emil Cernea si Emil Molcut.n. In cursul aceleasi expeditii a ocupat un oras intarit in care se afla o populatie numeroasa care se ocupa cu mestesugaritul. 1992. ceea ce presupune ca la vremea respectiva geto-dacii dispuneau de o forta militara capabila sa angajeze in lupta cea mai puternica ostire a antichitatii condusa de unul dintre cei mai ilustri generali. le-a fost redata libertatea.e. el nu putea dispune masuri discretionare fara consultarea si avizul adunarii poporului. puterea si prestigiul sau erau suficient de consolidate pentru a se putea opune hotararii unei asemenea adunari.n.III i. Zalmodegicos si Rhemaxos. Mai tarziu. cand armata macedoneana si insusi generalul ei au fost infranti si facuti prizioneri. Argumentul conducatorului militar a fost primit de catre getii constituiti in adunarea poporului. istoricul Diodor din Sicilia si geograful Pausanis. pag. Alexandru cel Mare. Istoricii Strabo si Arrian s-au referit la expeditia pe care a intreprins-o la nordul Dunarii in anul 225 i. La fel de pretioase sunt si informatiile pe care ni le da referitor la asemanarile geto-dacilor cu scitii. 1.n. Mai mult decat atat. In primul rand. cat si din izvoarele arheologice.e. desi exista un puternic conducator militar. istoricul se refera la o „rezistenta indaratnica”. care „poarta aceleasi arme” si au „aceleasi obiceiuri”. pe care ii caracterizeaza ca fiind („cei mai drepti si mai viteji dintre traci”). Din relatarile acestora reiese ca armata macedoneana a strabatut cu dificultate nesfarsite lanuri de grau si a avut de infruntat o armata puternica formata din 4000 de calareti si 10000 de pedestrii.n. 2. ne dau informatii despre luptele dintre Dromihete si Lysimach. considerand ca numai in acest mod macedonenii vor fi obligati sa-i respecte autoritatea. In pofida hotararii adunarii poporului. Atat din textele evocate mai sus. Tratat.e. „Istoria statului si dreptului romanesc”. care aveau in sec. ce au durat din anul 300 si pana in 292 i. Aceste informatii sunt de natura a caracteriza stadiul dezvoltarii societatii geto-dace la inceputul sec. rezulta ca geto-dacii au fost o pupulatie sedentara care practica agricultura.III i. produsele acesteia fiind deosebit de apreciate de catre macedoneni.e. Universitatea Bucuresti. conducatorul get s-a opus ca Lysimach si ceilalti prizioneri sa fie ucisi. Istoricul Justinius aduce informatii despre luptele getilor condusi de regele Oroles impotriva Bastarnilor.8 8 . a intampinat o rezistenta „indaratnica” din partea getilor. Conceptul etic de dreptate se refera probabil la normele sociale pe care istoricul le-a cunoscut in perioada democratiei militare la geto-daci.. Cu toate acestea. iar Pompeius Torgus despre cresterea puterii dacilor in timpul regelui Robobostes intr-o regiune in Transilvania. o deosebita influenta si autoritate asupra cetatilor grecesti din Dobrogea. Izvoarele arheologice de genul inscriptiilor descoperite la Histria fac trimitere la numele a doi geti.

35-41 9 . Victoriile getodacilor in confruntarile cu acesti cotropitori.1. atunci cand a fost facut prizioner Lysimach. pag.n. ci doar stadiul uniunilor tribale bazate pe democratia militara. si la a carei supunere au ravnit de-a lungul timpului si alte popoare din vecinatatea teritoriului carpato-danubiano-pontic. constituit in asa numita adunare a poporului. Evolutiei si stadiului dezvoltarii vietii economice ii corespund formele de organizare si conducere a geto-dacilor in perioada secolelor V – I i. fiind respectate de buna voie.e. In cadrul acestui sistem. practica mestesugurile fiind cunoscute schimburile economice pe care le stabilisera geto-dacii cu popoarele vecine. existenta unor puternice formatiuni militare si cetati. in lipsa statului ca ocrotitor al regulilor de comportare prin organele sale de corectie. 1980. Bucuresti. puterea lor economica si militara. atributiile de conducere apartin poporului. Editura Academiei. compusa din cei ce erau in stare sa poarte arme si sa-si primejduiasca viata in lupta.Pentru a-si mentine pozitia dominanta. Astfel nici nu ar fi de conceput: norma sociala ca regula de conduita pentru a deveni juridica. geto-dacii „dand navala incepusera sa strige si sa ceara ca regele prins in viata sa fie adus inainte si pedepsit cu moartea. aceasta aristocratie va culmina prin a uzurpa adunarii poporului dreptul de a hotari in cele mai importante probleme.3. trebuie sa se bucure de ocrotirea specializata a organelor statului4. Ori. cu toate ca izvoarele mentioneaza inca din sec. fiindca este drept ca poporul care si-a pus viata in primejdie in lupta. IV i.53. nu se cunoaste inca organizarea statala.inalta constructii. atesta stadiul dezvoltarii societatii geto-dace. sunt mentionate puternice formatiuni militare si cetati aflate sub conducerea unor regi care exercitau o autoritate vadita in cadrul societatii geto-dace. pentru consolidarea notiunii. pag. Bucuresti.e. Normele de conduita ale geto-dacilor in epoca prestatala. “Introducere in istoria generala a dreptului”.sa hotarasca dupa bunul plac de dusmanii prinsi”3. ajunsa la cea de a doua varsta a fierului. Pe langa seful militar ale carui puteri sunt din ce in ce mai mari si adunarea poporului. Astfel. Desi incepand inca din sec. in vreme ce sfatul batranilor (prin excelenta aristocratic) exercita puterea deplina si alege din randurile sale un sef numit rege. Societatea geto-daca. vol. VI i. a carei importanta decade. vezi si Ioan Ceterchi si Ion Craiovan.e. Editura All. 1993. Ori. incep sa apara anumiti demnitari in jurul regelui pentru a-l ajuta in exercitiul puterii. Adunarea poporului este semnalata de textele antice ca avnd atributii ce decurgeau din indeletnicirile sale preponderent razboinice..n.n. Normele de conduita ale geto-dacilor in perioada prestatala nu aveau un caracter juridic. 1. valorile 3 4 „Istoria dreptului romanesc”. tocmai prin aceasta va sfarsi democratia militara: adunarea poporului devine un simplu organ consultativ.

societatea acorda o protectie deosebita unei valori sociale unanim recunoscute. caci puterii se pleaca dreptatea. Un rol deosebit il juca in practica judiciara 5 In textul lui Herodot. concludente sunt unele informatii referitoare la viata de familie. Aceasta era organizata in epoca relatata de izvoarele vremii pe baze patriarhale. Toate izvoarele vremii mentioneaza ca furtul constituia o fapta deoasebit de grava si ca era sanctionat ca atare. si anume stapanirii personale ce prefigureaza proprietatea personala. pe langa insemnatatea cu caracter istoric. apoi consumau continutul cupei. In materia sistemului sanctiunilor. monogame. care-l desemnau pe invingator6. nici nu le pasa de legi. autorii de epoca mai recenta mentioneaza ca in epoca descompunerii societatii gentilice. Procedura de judecata se desfasura in fata sefului de trib sau a regelui. Aceste reguli de conduita cu caracter nejuridic. geto-dacii pazeau cu strictete monogamia.economice. sabia sau alte arme. Desi nu aveau un caracter juridic. in general. Duelul judiciar despre care aminteste Herodot consta in disputa partilor ce se desfasura sub controlul regelui si sub auspiciile zeilor. dar mai ales la constientizarea lui. Scitii cei tineri se supusera si facusera aceasta: luand din bunuri partea ce li se cuvenea se intoarsera la amazoane”. Alte sanctiuni erau indreptate impotriva femeilor care si-ar fi incalcat indatoririle conjugale. multe obiceiuri la care s-au referit istoricii au prefigurat formarea unor institutii juridice. luati-va partea voastra de bunuri si apoi intorceti-va sa traim impreuna. pe care le numim obiceiuri. devenind. Au fost facute referiri spre exemplu cu privire la sanctionarea furtului. potrivit careia „lor (geto-dacilor). altele in materie de juramant fals. cunoscute. partile inmuiau sagetile. cand familia patriarhala cunoaste un amplu proces de consolidare. Herodot relateaza ca fii puteau cere parintilor delimitarea partii lor din proprietatea comuna5. 6 Din considerente de exactitate redam si relatarea lui Ovidiu. Ocrotirea stapanirii personale si siguranta relatiilor interumane au constituit adevarate imperative in materia invoielilor. relevante sunt datele referitoare la aparitia conceptul de proprietate. izvoarele sunt sarace. se vor bucura mai tarziu de ocrotirea statului. sociale si morale ale societatii erau aparate si respectate de buna voie. atunci cand erau incalcate indatoririle religioase. In acest sens. conventiile se incheiau printr-un juramant insotit de o solemnitate aparte: dupa ce amestecau intr-o cupa cu vin picaturi din sangele lor. mergand la parintii vostrii. 10 . Dimpotriva. are si una de natura juridica: prin sanctionarea unor fapte socialmente periculoase. despre care Torgus Pompeius Iustinius afirma ca este cea mai grava crima („nullus scelus apud eos furto qranius”). Spada cea crunta la ei biruie orisice drept!”. amazoanele au spus unor tineri sciti ca: „daca voiti sa ne aveti sotii si sa aratati ca sunteti foarte drepti. O asemenea imprejurare. Desi putine. unele dintre ele. norme cu caracter juridic. Astfel. desi izvoare mai vechi afirma ca in vremuri la fel de vechi unele triburi tracice cunoscusera poligamia. cand sanctiunile se pretindea ca ar fi randuite de catre zei.

juramantul legat de cultul religios. vadind un deosebit respect pentru respectarea regulilor de conduita. Cu privire la caracterul normelor de conduita din societatea scitica. erau respectate firesc fara a fi necesara interventia fortei de constrangere a statului. De altfel. a fost idealizata epoca in care comunitatea gentilica asigura egalitatea sociala pe care statul o va inlocui cu ierarhia sociala. importanta este afirmatia lui Aristotel privitoare la tribul Agatarsilor din Transilvania din acea perioada:”De ce se numeste lege cantata? Oare fiindca inainte de cunoasterea scrisului legile se cantau. prin elogiile aduse de unii autori „cu legi bune”. pentru incalcarea caruia pedepsele erau deosebit de aspre. 11 . deoarece traiau intre ei in „buna randuiala si legi”. ca sa nu se uite cum obisnuiau sa faca pana astazi agatarsii?” Nu intamplator. getii au fost desemnati ca fiind cei mai drepti dintre traci. Toate normele de conduita la care ne-am referit.

Avantajului de a nu mai avea multi inamici la hotare insa i-a luat locul devantajul de a se invecina cu romanii. pericolul reprezentat de vecinatatea imediata a legiuirilor romane avea sa determine tendintele de unificare a geto-dacilor. fie de catre romani. Apropierea de catre aristocratia gentilica in dauna membrilor obstii a pamantului si a plusului de productie. Statul geto -dac 2. a presupus evolutia vietii societatii getiodace pe urmatoarele trei coordonate : a) Dezvoltarea economica si stratificarea sociala b) Influenta conjuncturii externe c) Personalitatea lui Burebista a) Dezvoltarea economica si stratificarea sociala. s-a oglindit arheologic prin cresterea numarului tezaurelor cu obiecte pretioase. constand in dinari romani. relatiile cu romanii au fost pasnice.1. Transformarea democratiei militare de la organizarea prestatala la stat.II i. sunt atestate de circulatia monetara bogata. au constituit consecintele imediate ale progreselor aduse in procesul productiei de cea de a doua varsta a fierului. destinat schimbului sau insusirea de catre sefii militari a prazilor rezultate din razboaiele victorioase. circulatia a insemnat schimburi. Relatiile comerciale pe care dacii le-au avut cu grecii si romanii. In acest fel. 12 .1. Pentru ca daca pana in sec.n. atat pe plan intern. tetradrahme grecesti. descoperita arheologic. care s-au dovedit a fi fost cel mai mare pericol pentru statul dac. b) Influenta conjucturii externe a avut un rol catalizator in procesul istoric al formarii statului dac. dupa supunerea Macedoniei si Greciei. mai ales cu grecii si romanii. cat si extern. finalizat prin unificarea tuturor triburilor de catre regele Burebista si formarea statului geto-dac.DREPTUL GETO-DAC 1.1.e. Stratificarea sociala generatoare a diferentei dintre bogati si saraci. confruntarile dintre daci si romani au facut ca balanta victoriei sa incline de partea primilor vreme de doua secole. In primul rand popoarele din vecinatatea dacilor. Toate aceste progrese economice s-au reflectat in viata sociala printr-un continuu proces de diferentiere sociala a oamenilor dupa criterii patrimoniale. a edificiilor civile de mari proportii si a mormintelor cu bogate inventare.2. cu care acestia s-au gasit in conflict au decazut fie infranti de ei. au constituit tot atatea mijloace originare de diferentiere economica si pe cale de consecinta sociala. Formarea statului geto-dac Trecerea de la societatea gentilica la organizarea politica a fost un proces istoric complex. precum si monede autohtone. La randul ei. Aceste progrese au constat in cresterea productiei agricole si a mestesugurilor ce au generat la randul lor o intensa si prospera circulatie economica de bunuri.

c) Personalitatea lui Burebista i-a impresionat in primul rand pe contenporanii sai. stapanitor al tuturor tinuturilor de dincolo si de dincoace de Dunare 8. i-a povatuit sa venereze anumite zeitati si anumite sanctuare si 7 8 Emil Cernea si Emil Molcut. Desi in regatul lui Burebista existau sclavi. Mambrii societatii se diferentiaza net in epoca lui Burebista: apar oamenii bogati.pag. Strabo mentiona ca Burebista i-a adus pe toti geto-dacii sub autoritatea sa. Grecia sau Roma. ca de altfel si Iordanes care afirma ca „Deceneu a ales dintre ei (dintre daci-s. considerat cel mai mare dintre regii traci. in vreme ce la polul opus societatii se situeaza paturile sarace.3.110 9 In aceasta acceptiune. Dio Cassius si Iordanes. Nu intamplator puterea la care ajunsesera dacii in vremea lui Burebista a facut ca stapanirea lor sa se intinda pe un teritoriu cuprins intre Dunarea mijlocie la vest. Dio Cassius numeste si el in „Istoria romana” clasa dominanta tot pileati. VII. Constituirea statului sclavagist dac a presupus structuri economice si sociale caracteristice sistemului sclavagist de tip patriarhal. o adevarata nobilime posesoare de mijloace de productie si totodata dominanta din punct de vedere politic.. apud Strabon. ceea ce a dat sclavajului din Dacia antica o nota de particularitate. in special pe proprietatile aristocratiei si in mine.n. op.3. Geografia. inclusiv romanii aflati in plina expansiune militara7. pe langa marele rege Burebista. pag.12. sclavajul in statul dac nu a cunoscut stadiul clasic din metropolele sclaviei antice. Acestia exercitau atat un drept de proprietate colectiva asupra pamanturilor obstii. intemeind o mare stapanire. apud Strabon. constituind totodata un factor determinant al transformarilor generate de vointa sa politica. pe barbatii cei mai nobili si mai intelepti pe carte i-a invatat tainele zeilor. pe langa marile latifundii isi mentin rolul si importanta economica obstiile teritoriale formate din tarani liberi.). apoi pileati (pileatos). i-a disciplinat si i-a deprins cu ascultarea poruncilor. defunctul a adus importante servicii cetatii.cit.12. Tocmai existenta obstii teritoriale a constituit un factor de rezistenta impotriva tendintelor acaparatoare ale aristocratiei sclavagiste.. Stratificarea sociala si adancirea ei tot mai vadita a fost sesizata de autorii vremii. Geografia. Carpatii Padurosi la nord. op. de a carei putere se temeau toti vecinii. dimpotriva. Dio Crisostomul afirma in lucrarea sa „Getica” ca „cei mai alesi dintre geti au fost numiti mai intai tarabostes (zarabos tereos)9. VII.cit. Munca sclavilor nu a constituit baza activitatii economice in statul dac. lantul Balcanilor la sud si Nistrul la rasarit.11 Emil Cernea si Emil Molcut. etimologia cuvantului tarabostes ar fi”nobil de neam”. 13 . Dio Crisostomul. Potrivit acestui izvor. dar si o stapanire individuala asupra loturilor cultivate de ei. Referiri la personalitatea regelui Burebista sunt cuprinse si in inscriptia de piatra funerara a lui Acornion din Dionysopolis. Dintre acestia erau alesi regii si preotii!”. Dovada cea mai concludenta consta in faptul ca statul dac s-a format si s-a consolidat in timpul indelungatei sale domnii.

intr-o alta teorie apartinand distinsului romanist Vladimir Haga.2. sclavul regelui dac Decebal. doarece aveau capetele acoperite cu o tiara pe care cu un alt nume o numeau pileus”. al IV-lea i.P. Sclavii sunt pomeniti in izvoarele vremii inca din sec.le-a dat numele de pileati (nomen pileatorum). 11 Schema ierarhiei si organizarii politice a statului dac.. in calitatea sa de varf al nobilimii sclavagiste si al ierarhiei aparatului de stat11. Pe o treapta mai jos in ierarhia sociala urma categoria comatilor numiti de istorici „comati” sau „capilati”. Artemidor din Daldis relateaza ca ei erau tatuati de stapanii lor. Rege Vicerege Consiliu Dregatori civili Strangatori de impozite Dregatori militari Cavaleri Capetenii de obsti Institutia regalitatii devine ereditara. prin „comati” s-ar intelege clasa cavalerilor (equites). Organizarea statului geto-dac. Spre exemplu lui Scorillo i-a urmat la tron fratele sau. dupa I. fie o insemnare pentru a fi revendicati in cazul in care ar fi fugit de la stapanul lor. 1. care i-au configurat o identitate proprie. Pana la cucerirea romana putine sunt si mentiunile referitoare la acestia.e.n.structura sclavajului fiind asa cum am precizat mai sus de natura patriarhala. adica cei ce nu aveau dreptul sa poarte caciula avnd datoria sa mearga cu capul descoperit10. si anume: 10 Cler Judecatori Istoricii au dat valori deosebite de „comati”. asemanatoare plebei romane. Cu toate acestea. in vreme ce dupa moartea lui Burebista puterea a revenit marelui preot Deceneu. astfel incat a dobandit trasaturi specifice. intalnita si lumea romana. iar pe acesta la urmat nepotul sau de frate Decebal. fie reprezenta un ritual magic.MARCU 14 . Organizarea centrala. Mentiuni despre sclavi mai fac Dio Cassius si Plinius cel Tanar. Organizarea locala Organizarea centrala a statului dac. Monarhia dacica a evoluat putin din punct de vedere istoric. Tatuarea sclavilor putea avea o dubla semnificatie. vizeaza in primul rand puterea suprema detinuta de rege.1. succesiunea le chema in egala masura si pe alte rude ale regelui sau chiar pe marele preot. atata vreme cat Burebista si Decebal au fost fii de regi. Diurpaneus. care ne vorbeste despre Callidromus.In vreme ce Hadrian Daicoviciu vede in ei o clasa sociala distincta.2.

care. Importanta si puterea autoritatii religioase a marelui preot s-a explicat prin aceea ca in viziunea timpului legile erau de origine divina. In afara de marii preoti. Dintre acestia. aceasta are in continuare importante prerogative militare. Dintre acestia. b) a doua trasatura specifica monarhiei dace o constituie exercitarea puterii laice si religioase fie de o singura persoana. Organizarea locala a statului dac a fost surprinsa in izvoare istorice. desi nu sunt date exacte. in sistemul puterii centrale si alti inalti demnitari cu diferite atributiuni. iar legea impusa de cler. prerogativele militare ale regelui reprezinta in acelasi timp cea mai fericita solutie pentru consolidarea functiei externe a statului. iar in vremea lui Decebal de Vesinas. Regele era inconjurat de o curte formata din sfetnici si executanti ai vointei sale. a constituit principalul factor prin intermediul caruia a fost elaborat si s-a impus sistemul de drept getodac. Atat Deceneu cat si Comosycus au fost totodata regi si mari preoti. Piatra Rosie. acestia erau considerati ca reprezinta legatura cu divinitatile si vointa lor.a) desi regele este varful nobilimii sclavagiste si al ierarhiei aparatului de stat. Potrivit evocarilor acestuia. inainte de ocupatia romana. Daca in timpul lui Burebista mare preot sau puterea religioasa era detinuta de Deceneu. construite pe intreg teritoriu statului. o figura importanta a fost Acornion. Cum insa interpretarea legilor era facuta de catre preoti in calitatea lor si de judecatori. Blidaru) dacii au construit un mare numar de cetati in Transilvania (Banita. regele detinea monopolul asupra minelor de aur. c) tot sub titlu de particularitate a monarhiei sclavagiste dace. in Dacia erau „unii pusi mai mari peste treburile agricole si altii. pe care doar ei erau abilitati sa o aduca la cunostinta oamenilor. fie de catre persoane diferite. ca o continuare a traditiilor din epoca democratiei militare. din jurul regelui. Din aceasta relatare rezulta ca existau cel putin doua 15 . in virtutea carora titularii lor se bucurau de stabilitate si continuitate. care. Grupate in jurul capitalei Sarmisegetusa (Costesti. Si intrucat in statul dac puterea se sprijina pe lege. simbioza intre rege ca exponent al puterii si a marelui preot ca varf a clerului. potrivit inscriptiei de la Dionsiopolis s-a bucurat la curtea lui Burebista fiind un prim sfetnic de „cea dintai si cea mai mare cinste”. exercita atributiunile unui veritabil vicerege. ne arata ca Dacia dispunea de un vast sistem de aparare. In stransa relatie cu amenintarea tot mai certa pe care o reprezinta vecinatatea imediata a romanilor. dintre care de mare importanta sunt mentiunile facute de Suidas. asemenea druizilor in Galia. potrivit organizarii statale din timpul lui Burebista. Capalna si Surduc) in Moldova (Batca Doamnei) si in Oltenia (Denita si Polovragi). erau impartiti la paza cetatilor”. rolul cel mai important ii revenea marelui preot. in centrul carora se aflau cetatile. Constituirea unei categorii distincte de dregatori investiti cu atributii de comanda militara dintre cei mai devotati slujitori ai regelui.

codificarea obiceiuriulor a fost o opera de transpunere in viata sociala a vointei de stat a acesteia.2.2. deducem ca numerosi si importanti dregatori locali erau sefii militari ai acestora. Dreptul geto-dac 1. Pe langa o parte din vechile obiceiuri. dar mai ales a religiei.2. Daca avem in vedere si relatarea lui Strabon. forma primelor norme juridice a fost cea orala. Aceste porunci considerate de inspiratie divina erau respectate atat prin autoritatea statului.2. carora le-au trebuit doua sute de ani pentru a-i supune poporul 1.2. institutiile sale ne sunt cunoscute datorita unor stiri indirecte si amprentelor lasate asupra dreptului de mai tarziu. cat si comertul cu sclavi pe care dacii il faceau pe pietele romane. Intrucat sapaturile arheologice au scos la iveala un vast sistem de aparare format din cetati si fortificatii. Intrucat insa regele si marele preot reprezentau interesele aristocratiei. Cea mai importanta institutie a dreptului geto-dac a fost fara indoiala cea a proprietatii.Institutiile juridice ale dreptului geto-dac Desi lipsesc izvoarele scrise prin care dreptul geto-dac sa poata fi perceput pana astazi. Asadar. recunoscand deci caracterul lor juridic. In Dacia a fost evidentiata atat marea proprietate asupra pamanturilor si vitelor. prin aceste legi nu au fost codificate numai vechile obiceiuri ci. ci oral. Obiceiurile respectate de buna voie de getodaci au capatat puterea de lege. Potrivit opiniei autorilor. Cu toate acestea istoricii Strabon si Iordanes fac mentiuni despre legile geto-dacilor care au circulat din generatie in generatie in forma scrisa. impersonala si cu aplicare repetata a carei respectare este asigurata de aparatul specializat al statului.categorii de atributii ale dregatorilor locali si anume de ordin administrativ si militar. 1. se justifica firesc cum a reusit Burebista sa fie temut si respectat de romani. si noi obiceiuri corespunzatoare noilor structuri economice si sociale. statul a sanctionat. Potrivit informatiilor lui Horatiu.fiind in fond fapte repetate ale oamenilor. au fost introduse poruncile regelui care constituiau noi norme de drept. consolidata prin accentuarea inegalitatii de avere. vitele si sclavii. societatea geto-daca cunostea si proprietatea colectiva a obstei teritoriale.2.1. Asa cum am precizat si mai sus. potrivit careia in epoca ascensiunii lor politice geto-dace puteau mobiliza 200. prin norma juridica se intelege o regula de conduita generala. O parte din pamantul obstei era insa impartit in loturi ce puteau fi atribuite anual spre folosinta unei 16 . devenind astfel norme juridice atunci cand au fost preluate si sanctionate de stat. ele nu au circulat intr-o forma scrisa.000 de oameni. Pe langa proprietatea privata care avea drept obiect pamantul. getii strangeau recolta de pe glia „fara de hat” aflata in proprietatea obsteasca.2. Obiceiurile .Notiuni generale Contemporan procesului de formare a statului dac este si cel de transformare a obiceiurilor in norme juridice.

Familia geto-daca era monogama.. istoricul Stefan din Bizant amintea faptul ca ar fi fost in obiceiul getilor sacrificarea sotiei pe mormantul barbatului ca o expresie a puterii maritale ce trece dincolo de hotarele vietii13. Cu timpul se va accentua tendinta de consolidare a dreptului de folosinta a unei familii. este greu de precizat in ce calitate exercita atributiunile judecatoresti. in vreme ce Horatiu proslavind fidelitatea sotiei la daci.familii prin tragere la sorti . desigur ca schimburile comerciale si circulatia monetara implicau existenta unor norme juridice corespunzatoare care sa asigure incheierea si eficienta contractelor si de aici a obligatiilor asumate. Insemnate informatii din epoca ne-au parvenit cu privire la organizarea familiei. Regele Comosycus se ocupa de exemplu de organizarea si judecarea proceselor. 17 . Casatoria se incheia prin cumpararea simbolica a sotiei de la parintii sai de catre barbat. Aceste norme cuprindeau reguli aspre ce mentineau vechi obiceiuri gentilice ca de pilda razbunarea sangelui. care atesta insa un obicei stravechi din primul sfert al mileniului III i. Organizarea instantelor judecatoresti si procedura de judecata subliniaza o trasatura specifica a sistemului judiciar geto-dac si anume impletirea activitatii de stat si implicit a celei judiciare cu cea religioasa. Este vorba de mormantul dublu descoperit la Ostrovul Corbului in comuna Hinova. nu omite a relata si despre pedeapsa cu moartea a femeii adulterine. destinate apararii ordinii politice. Desi Horatiu precizeaza ca cea mai de seama calitate a femeii consta in virtutea ei. impreuna cu unicele lor sotii. punctul 1. judetul Mehedinti. Desi nu s-au transmis stiri. copii aveau partea lor din proprietatea comuna a parintilor pe care o puteau revendica prin partaj12. Intrucat insa acesta era totodata si marele preot. numita de ei zestre. cu certitudine pierdut. Ca a fost asa ilustreaza cu prisosinta vestigiile arheologice: pe Columna lui Traian si monumentul de la Adamclisi. Tot in perioada de injghebare a statului dac are loc si cristalizarea dreptului penal. nu erau catusi de putin neglijate bunurile dotale. si de transformare a acestei folosinte in proprietate. 12 13 Vezi capitolul 1.e. Printre infractiunile cele mai aspru pedepsite erau probabil cele referitoare la incalcarea interdictiilor religioase socotite sacrilegii.n.3. Obiceiul s-a pastrat probabil din vechime cand. In acest sens exista si dovezi arhelologice. caracteristica pazita cu strasnicie. Mai mult decat atat. scenele ii reprezinta pe geto-dacii ce se intorc de la luptele cu romanii la vetrele lor. dacii apreciind asadar dota. femeia fiind sacrificata cu o lovitura in craniu pe mormantul sotului. Poetul Ovidiu descrie starea de subordonare a sotiei careia ii reveneau toate sarcinile gospodariei. cum ar fi consumul de vin sau carne prohibite de cler.

pag. 16 Pentru amanunte referitoare la confruntarile daco-romane si cucerirea Daciei.DREPTUL IN DACIA PROVINCIE ROMANA 3. cu conditia de a fi protejat de acestia) permitand romanilor sa-si stabileasca garnizoana in stanga Dunarii si sa treaca pe teritoriul tarii cu trupe impotriva cvazilor si marcomanilor. in schimbul unor subsidii anuale si al unui ajutor tehnic. etapa de accelerare a procesului de centralizare a statului in fata iminentei pericolului roman. Abil in a intinde curse. urmarit de cavaleria romana si amenintat cu captivitatea. 1970. „Istoria Romanilor” Bucuresti. vezi Constantin Daicoviciu „Istoria Romaniei”. In anii 101-102 se consuma primul razboi. pentru care lucruri el a fost mult timp pentru romani un potrvnic de temut”. care au fost si cele hotaratoare. s-au plasat in doua expeditii distincte cea din perioada anilor 85-89 si cea din 101106 e. Traian se pregateste din nou de razboi. sau Dinu C. Pacea incheiata in toamna anului 102 in conditii grele pentru Decebal.Giurgescu. Banatului. 1974. Ultimele confruntari directe.1.n. Olteniei si dincolo de versantii estici ai Carpatilor Orientali 15. Al doilea razboi dacic are loc intre anii 105-106. Generalitati Infruntarea militara dintre daci si romani a durat vreme de doua secole si a constituit o vie expresie a tendintelor expansioniste ale Romei. stapanirea romana transformand cea mai mare parte din regatul lui Burebista in provincie romana16. dar si a hotararii dacilor de a-si pastra independenta14.1. op.1. stiind a se folosi cu dibacie de o victorie si a scapa cu bine dintr-o infrangere.(se recunostea dependent de autoritatea Romei. Potrivit acestui act. Institutia juridica a provinciei 3. Intors la Roma. demontarea cetatilor dace si predarea dezertorilor romani. prevedea anularea stipulatiilor tratatului din anul 89.17 Istoricul Dio Cassius.Urmare acestei infrangeri.cit. Autoritatea regelui dac se intindea asupra Transilvaniei. 18 . ni-l zugraveste la 150 de ani de la evenimente pe Decebal:”Era foarte priceput in ale razboiului si iscusit la fapta stiind sa aleaga prilejul pentru a-l ataca pe dusman si a se retrage la timp. In perioada anilor 87-107 se consuma glorioasa domnie a regelui dac Decebal. Bucuresti.n. unde ia numele de Daccius. ori Istoria Romaniei Compediu. se incheie un an mai tarziu o pace de compromis intre statul dac si Roma. autorul celui mai pretios izvor narativ pastrat al confruntarii decisive dintre daci si romani. In urma confruntarilor ce au loc in anul 88 intre daci si romanii condusi de consulul Tetius incheiate cu victoria romanilor la Tapae. In vara anului 106 este asediata si distrusa din temelii Sarmizegetusa. iar Decebal. se sinucide. era viteaz in lupta.. cursul istoriei dacice se schimba. 14 15 Emil Cernea si Emil Molcut. urcat pe tronul imperial in locul tatalui sau vitreg la 27 ianuarie 98 e. dacic si castigat de Ulpius Traianus. Decebal prin fratele sau Diegis se recunoaste rege clientelar.

dar si intinderea in sfera careia se exercita acest mandat.1. existenta unui teritoriu din afara lui „ager romanus” . pentru a administra si guverna o regiune ocupata intr-o maniera regulata si permanenta. 19 . Teritoriile incorporate de romani in primele secole dintre cele doua ere au reprezentat si schimbarea insasi a statului roman din peninsula italica. se pot prevala elementele definitorii ale notiunii de „provincia” insensul ei clasic.2. Paris. ajuns la intelegerea noastra. Daca pentru inceput sensul notiunii „provincia” poate fi stabilit etimologic (pro=pentru.3. Din cele expuse.N. sensul accesoriu de teritoriu este o creatie mai tarzie a dreptului roman.21 In timpurile mai vechi. cand s-a stabilit ca in fiecare an. Cicero – In Pision V. Perpetuarea prerogativelor conferite de investirea unui consul cu „provincia” a fost determinata de necesitatea ca eforturile militare ale unui comandant de osti sa fie continuate prin organizarea si a altor activitati nemilitare. Cicero a folosit termenul referindu-se la Egipt si mai tarziu musiunii date lui Paulus Lentulus de a-l reinstala acolo pe rege. dar apare izolat in mentiunile lui Cicero18 fara a implica strict notiunea mandatului este localizarea geografica. 17 18 19 J. Intr-adevar. pag. in teritoriile aflate sub ascultarea Romei se organiza incetul cu incetul in urma cuceririi. Ceea ce lipseste din definitie17. pe o durata de timp determinata. pag. fie (asa cum se obisnuia in epoca clasica). (mai precis in perioada razboaielor punice).Madvig „L’ etat Romain. sa constitution et son administration@ / Paris. cu preponderenta politica. pentru a indeplini acte militare si politice in numele si interesul acestuia. 4. administrativa sau juridica.. In perioada imperiala se vorbeste in special de o regiune sau un teritoriu aflat in afara lui „ager romanus” in care un magistrat era trimis de Roma fie sa duca un razboi (cum se obisnuia in vechime). vinco-ere=a invinge in limba latina). astfel incat misiunea guvernantilor dadea un sens cu totul nou notiunii mai vechi de „provincia”. Pe de alta parte. incepand cu extinderea cuceririlor romane sensul pur al notiunii se pierde.440. deci pentru a invinge. situatia de supunere a populatiei din teritoriul respectiv fata de Roma . Odata cu sporirea ariei geografice de cuprindere a acestuia nu s-a extins insa si „ager romanus” care a ramas inchis in limitele peninsulei20. cuvantul „provincia” desemneaza mandatul incredintat de stat unei persoane (in vechime numit consul).13. Institutia juridica a provinciei In cea mai veche si mai generala acceptie. consulii nu erau investiti cu „provincia”. consulii sa fie imputerniciti a-si exercita prerogativele militare si politico-administrative in mod permanent19. fiind inlocuit cu cel practic. 3. decat atunci cand era gata sa izbucneasca un razboi. 1885. si anume: 1. 2. 20 Fustel de Coulanges – Le cite antique. organizarea si exploatarea teritoriului ocupat de catre metropola . 1924. administrarea realizata de un functionar roman in limitele mandatului sau.

pamantul cetatilor tributare era incorporat in „ager publicus”. el numea si revoca pe guvernatori si judeca in ultima instanta sau asista la judecarea plangerilor ce i se adresau. 2. Totodata. pag.Cu fiecare cucerire insa. iar mai tarziu „praesides” sau „corectores”. respectiv: 1. diferit de al altor cetati. Bucuresti. se marea doar sfera de cuprindere a doua institutii si anume: a) dominatia Romei (imperium romanum) si b) teritoriul apartinad statului roman – „ager publicus”. 21 Vladimir Hanga – „Drept roman privat”. provinciile senatoriale erau guvernate de catre un proconsul numit de senat si un „quaestor” insarcinat cu strangerea impozitelor aferente tezaurului public „aerarium”. insemna de fapt o multime de cetati legate de Roma prin tratate in textul carora era stabilit pentru fiecare un statut aparte. provincii senatoriale (provinciae senatus populi). „in civitatem”. In masura in care institutiile imperiale se dezvolta. aflanduse la marginile imperiului. cetati federate (federatae) . Alaturi de acestia mai functiona un „procurator Caesaris” insarcinat cu administrarea finantelor provinciilor imperiale. Deosebirea dintre acestea. care reglementa printr-un consiliu privat toate problemele lor. in imperiu existau trei categorii de cetati peregrine. care pierde treptat pozitia ei privilegiata si a provinciilor se estompeaza din ce in ce mai mult 21. In linii mari. Atunci cand un popor era supus. aveau nevoie de o mai buna organizare si aparare militara. Ceea ce purta denumirea de „orbis romanum”. Ei exercitau in provincii in numele imparatului autoritatea civila si militara. Proconsulii aveau in subordine trei loctiitori si mergeau precedati de sase lictori. Din contra. Inca din timpul domniei lui Augustus. ci doar sub dominatia „in orbis romanum”. Spre deosebire de cele imperiale. provincii imperiale (provinciae Caesaris) 2. consta in faptul ca provinciile imperiale.7 20 . el nu intra propriu-zis in statul roman. cetati supuse. 1978. fast caracteristic vechii epoci republicane. fiind supus supravegherii guvernatorilor de provincie. provinciile romane s-au impartit in: 1. 3. cetati libere (decumanae) . De regimul cel mai favorabil se bucurau cetatile federate ale caror pamant nu apartinea statului roman. functionar din ordinul cavalerilor (equites) sau chiar un libert al imparatului. Provinciile imperiale erau conduse de catre insarcinati ai imparatului de rang numiti „leti augusti propraetori”. explicabil de altfel prin numarul lor foarte mic. deosebirile dintre organizarea teritoriala a peninsulei. fapt pentru care au fost puse sub supravegherea si ordinele directe ale imparatului.

al carui com andament era guvernatorul Daciei Superioare. asa cum a fost „trasat” de Traian pornea de la confluenta Muresului cu Tisa. cand in Dacia a fost adusa si Legiunea a V-a Macedonica23. a desprins din Dacia Apulensis. Aceasta cerinta s-a realizat prin numirea unui guvernator suprem peste cele trei Dacii de rang pretorian. ___ 22 Pentru amanunte referitoare la reorganizarile Daciei vezi si D. provincie pe care a numit-o Dacia Apulensis. care a stat pana in primavara anului 106 in tinuturile cucerite. A doua organizare a Daciei ca provincie a Imperiului Roman are loc tot in timpul lui Hadrian. o puternica rascoala a dacilor. partea sudica a Moldovei si teritoriul dintre Olt si Carpati au fost anexate provinciei Moesia Inferior.3. s-a ivit necesitatea asigurarii unitatii de comandament a trupelor stationate. 23 In Dacia a stationat de la inceput doar Legiunea a XIII-a Gemina. carora li se alaturau magistratii cu competenta in materie financiara si militara. care. Hotarul Daciei romane. Din anul 169. de unde.Tudor. in anul 123 a creat Dacia Porolissensis. Dacia a fost condusa in timpul imparatului Traian de un guvernator numit „legatus Augusti propraetore”. nu a inclus tot teritoriul locuit de daci. Bucuresti. numit „legatus Augusti propraetore trim Daciarum”. targuri si sate in Dacia Romana. Banatul de vest si a format o noua unitate administrativa numita Dacia Malvensis. Dupa prima reorganizare. organizata de imparatul Traian. conducerea provinciei era realizata efectiv de guvernator si adunarea provinciala. Initial acesta a desfiintat Dacia Inferioara pe care a alipit-o celei superioare. erau la randul lor conduse de catre un procurator. urma o linie paralela cu Somesul pana la Oituz. 1968. incepand cu anul 168 in doua etape. Aceasta prima organizare a Daciei dainuie pana in anul 117 cand la moartea lui Traian. iar Dacia Inferioara de un „praefectus” si mai tarziu de un procurator prezidial. prin desprinderea ei din partea de nord a Daciei Superioare. Organizarea de stat a Daciei. Dacia Superioara a fost condusa de un legat imperial de ordin senatorial.2. In fine a treia si ultima organizare este facuta de imparatul Marcus Aurelius. Un an mai tarziu.1. Muntenia. provincie romana Provincia Dacia. Organizarea centrala a provinciei Dacia Facand parte din categoria provinciilor imperiale. urmarind versantul vestic al Carpatilor Orinetali cobora spre sud pana in Carpatii Meridionali si urmarind Valea Oltului ajungea in sfarsit la Dunare. Indiferent de perioada la care ne raportam. Dacia Porolissensis mentinandu-se in vechile ei granite 22. 3. Orase.2. Cele trei subdiviziuni. corelata cu atacurile dacilor liberi si ale sarmantilor il determina pe Hadrian sa reorganizeze Dacia in doua provincii: Dacia Superioara si Dacia Inferioara. 21 . apoi continua pe linia Muresului pana la Deva si urcand pana in Muntii Apuseni pana la Zalau.

Veniturile financiare ale provinciei erau constituite din impozite directe. Bucuresti. numit din randurile ordinului ecvestru si aflat in directa subordine a legatului imperial. intregul teritoriu provincial era lovit de „cens”. In cazul infractiunilor pedepsite cu moartea. chiar si a celor cu moartea. cea mai mare competenta (imperium maius). Negustorii la randul lor plateau un impozit special numit „aurum negotiatorium”. 1. 1964. guvernatorul judeca personal procesele penale si dispunea executarea sentintelor. Tot un impozit direct era si „tributum capitis”sau „capitati”. pag. Aceasta adunare era compusa din delegatii subimpartirilor aministrative care trimiteau contributii banesti in tezaurul constituit pentru cultul imperial si era prezidata de catre preotul provinciei numit preot al altarului imperial (sacerdot arae Augusti) sau cel ce „poarta coroana celor trei Dacii” (coronatus Daciarum trium).a) Guvernatorul provinciei. prin care erau reglementate raporturile dintre cetatenii romani si peregrini. atat de cetatenii cat si de peregrini.38 si Cicero – Epistolae ad Atticum. platit de orice persoana de la varsta de 25 de ani in sus. Cu exceptia loturilor acordate veteranilor si trupelor stationate.Hanga si Jacota – Drept privat roman. 24 Ample referiri cu privire la prerogativele si exercitarea acestora in provincii de catre guvernator vezi in V. dupa imparat. adunarea avea si alte prerogative constand in ridicarea de monumente sau statui in cinstea celor care facusera servicii insemnate provinciei sau adresarea de multumiri ori reclamatii fata de activitatea legatilor imperiali. constand in dreptul de a emite edicte provinciale. impozite indirecte si alte surse. cladiri sau pe persoane. Daca constitutia lui Caracalla din anul 212. judecatoresc si administrativ. daca executarea privea un peregrin. introdus de imparatul Alexandru Sever. Principalele sale atributii aveau un caracter religios constand in organizarea si supravegherea cultului imperial. avea. care se ridica la 1% din valoarea pamantului detinut. fiindu-i acordate cele mai insemnate prerogative de ordin politic. autoritatea guvernatorului nu se rasfrangea si asupra cetatenilor romani.I. Pe langa cele cu caracter sacerdotal. cand toti locuitorii imperiului sunt considerati printr-o fictiune cetateni romani. dupa o prealabila cerere (provocatio ad populum). b) Adunarea provinciala (concilium provinciae) sau adunarea provinciala a celor trei Dacii (concilium provincia Daciarum trium). 22 . care se bucurau de dreptul de a fi judecati la Roma. Impozitele directe numite si „tributa” se plateau pe proprietatea funciara. c) Administrarea finaciara a provinciei era coordonata de catre procuratorul finaciar al Daciei Superioare. avea un rol insemnat in organizarea centrala de stat a Daciei provincie romana. Guvernatorul era investit cu „jus dicendi”. In calitatea sa de cap al justitiei provinciale. Bucuresti. apoi al Daciei Apulensis cu sediul la Sarmisegetusa. acest drept il vor pastra doar senatorii oraselor decurionii24. El se ingrijea in primul rand de reprimarea tuturor tulburarilor pentru ca provincia sa fie potolita si linistita (pacata atque quieta).

Editura Academiei. circulatia marfurilor si a persoanelor nu era libera. Bucuresti. monopolul pasunilor si salinelor date in grija unor particulari numiti „conductores pascui et salinarum” sau monopolul minelor de fier concesionat unor „conductores ferarium”. imparatul Traian a lasat in Dacia trei legiuni. ci la trecerea frontierelor circumscriptiilor vamale.impozitul pe mosteniri (vicessima hereditatis). care aveau ca principala indatorire mentinerea disciplinei militare si a capacitatii de lupta a legiunii. Emil Molcut si Emil Cernea. care insemna 5% valoarea sclavului eliberat.20. aflate sub comanda unui legat de rang consular. Legiunea a IV-a Flavia Felix a participat la razboaiele dacice. I-a Italica. armata romana a capatat caracterul unei ostiri de profesie. pag. 1980. Din aceasta categorie faceau parte: .Una dintre ele. si mai ales in epoca imperiala. pe care o platea el insusi . In epoca imperiala. politica de expansiune.I. d) Organizarea militara. a X-a Gemina si a XXII-a Primigenis. ambele cuprinzand sase miii de osteni. Dintre acestea mai importante erau monopolul aurului care apartinea imparatului si era arendat unor procuratori speciali (procuratores Augusti aurarium Daciarum). In interiorul Imperiului Roman.2. mutata in anul 167-168 de la Troesmis si Potaissa.cit. Pe toata durata stapanirii romane. apoi a fost cantonata in Banat. Impozitele indirecte erau cele mai importante sub aspectul veniturilor substantiale pe care le aduceau statului. unde pentru marfuri taxa vamala era de 2% si se percepea in trei statiuni de vama: Dierna (Orsova). vol. statul roman s-a bizuit pe o puternica armata cu ajutorul careia a fost asigurata dominatia stapanilor de sclavi in interior. Pe langa acestea au mai stationat in Dacia sau au activat temporar si detasamente din alte regiuni. Pons Augusti (Marga) si Micia (Vetel). .. 25 26 storia Dreptului Romanesc. in Dacia au stationat mai multe legiuni dintre care doar doua fara intrerupere: Legiunea a XIII-a Gemina la Apulum si Legiunea a V-a Macedonica. Comanda unei legiuni era incredintata unui „legatus” de rang senatorial sau „praefectus legionis” numit dintre militarii de profesie.92. 23 .impozitul de vanzare (centessima rerum venalium) ce reprezenta 1% din costul produselor vandute. 3. Dacia facea parte din circumscriptia vamala a Illiriei (portorium Illyrici). soldatii romani fiind tot mai mult cointeresati in razboaie datorita beneficiilor ce le reveneau de pe urma lor25. avand insa si abilitarea de a-i pedepsi pe ostasii vinovati de diferite abateri. Tot in categoria acestor venituri intrau si monopolurile. reprezentand 5% din valoarea succesiunii . pag. in fapt tot impozite indirecte. taxele vamale percepandu-se insa nu la hotare. iar in afara.impozitul pe eliberarile de sclavi (vicessima libertatis). a VII-a Claudia. a XI-a Claudia. In toata existenta sa. Alte surse de venituri erau cele provenite din vami si monopoluri. . Dupa unii autori 26. op. Acestia la randul lor erau ajutati de ofiteri (tribuni militum).

ori detasamente provizorii avand organizare romana (vexillationes). paza orasului si functionarea pietelor. in Dacia s-au aflat si trupe auxiliare regulate. precum si trupe auxiliare formate din barbari ce luptau dupa traditiile si cu armele lor nationale (numeri). In calitate de casieri comunali. existau asezari urbane. alegerea magistratilor si sacerdotilor. In plus. adjudecarea lucrarilor edilitare.n.2. Edilii erau de asemenea magistrati municipali si se ocupau de intretinerea in buna stare a drumurilor si canalelor.I e. arendarea bailor publice. edilii (aediles) si chestorii (quaestori). se vor estompa tot mai mult diferentele dintre cele doua categorii de localitati. Organizarea si conducerea oraselor era atat de asemanatoare celorlalte orase din imperiu. atribuirea de terenuri. formate din calareti (alae) si pedestrasi (cohortes). Ei erau alesi din 5 in 5 ani din randul fostilor magistrati. locuitorii lor puteau exercita proprietatea quiritara si nu plateau impozit. Organizarea locala a provinciei Dacia In Dacia.care aveau atributiuni executive si judecatoresti. in colonii –duumviri iure dicundo.2. incat referindu-se la ele Aulu Gelliu afirma ca sunt „efigii si copii in mic. unele colonii beneficiau de fictiunea lui „jus italicum”. ca de altfel in intregul Imperiu Roman.000 de sesterti. Conducerea municipiilor si coloniilor era asigurata de catre un consiliu orasenesc (ordodecurionum) compus din 30-50 de membrii alesi din randul cetatenilor romani. Municipiile aveau o pozitie inferioara coloniilor proveneau din orasele ce dobandisera drepturi in schimbul indeplinirii anumitor sarcini impuse prin intrarea lor in viata politica imperiala. se aflau chestorii. treapta cea mai de jos a magistratilor orasenesti. astfel ca solul lor fiind asimilat celui italic.Pe langa trupele de legionari. municipii si asezari rurale. organizarea jocurilor publice si a manifestarilor de cult.si in municipii –quattorvii. avand competenta de a administra finantele si 24 . Locuitorii lor aveau un statut juridic intre cetateni si peregrini. Principalele atributiuni ale decurionilor constau in coordonarea activitatilor administrative si fiscale. S-a sustinut pe buna dreptate ca romanii au cucerit provinciile cu aceleasi legiuni de doua ori: cu spada luptatorilor si cu aportul pe care acestia l-au adus ca cetateni din noua patrie. desi dupa sec. ale poporului roman” (effigies parvae simulacraque populi romani). care aveau cel putin 25 de ani si un venit personal de cel putin 100. Coloniile erau localitatile urbane formate dintr-o populatie puternic romanizata. colonii. intretinerea cladirilor publice. dar mai ales Romei. Ierarhia functionareasca din orase continua cu magistratii inferiori. Pentru acest motiv locuitorii lor se bucurau de toate drepturile civile si politice. 3. Cei mai de seama magistrati erau alesi anual din randul decurionilor. Armatele romane au jucat si un important rol in romanizarea Daciei.

pentru ca in timp. Izvoarele dreptului Ocupatia romana a surprins in Dacia formele vechiului sistem de drept autohton constituit din obiceiuri locale. lictori. Locuiorii liberi din Dacia romana. cea mai inalta dintre ele fiind cea de „pontifex”.bunurile oraselor. in cazul in care nu si-ar fi pastrat forma traditionala a obstii satesti.jus suffragii – consfintea dreptul de a alege. . cetatean roman dreptul de a incheia o casatorie valabila dupa dreptul roman. care aveau sarcina de a intretine cultul imperial si de a participa la organizarea jocurilor publice. dreptul civil era inaccesibil pentru latini si peregrini. O alta categorie de asezari rurale o formau asa numitele canabae. prin intrepatrunderea lor.3. organizate in jurul castrelor de catre mestesugarii sau negustorii ce insoteau trupele. arhivari sau crainici numiti apparitores. Dreptul in Dacia provincie romana 3. In masura in care normele acestuia nu au venit in contradictie cu cele romane sau cu interesele aristocratiei romane. Magistraturile sacerdotale erau desemnate de catre decurioni.1. Ca si asezarile urbane. 25 . In functie de statutul ei. . asezari mai mari din afara teritoriilor apartinand coloniilor sau municipiilor.jus honorum – dreptul de a candita la o magistratura. Acestea s-au implicat la inceput concomitent si paralel. S-a ajuns in acest fel in Dacia la coexistenta a doua sisteme juridice: cel dacic si cel roman. cele rurale erau organizate asemanator celor romane.jus comerci sau comercium. dreptul daco-roman. Izvoarele dreptului in Dacia provincie romana au fost urmatoarele: Dreptul civil (jus civile. In virtutea dreptului civil. precum si de verterani ori familiile soldatilor. si vici. formele solemne si institutiilor sale riguroase. Satele organizate potrivit modelului roman se imparteau in doua categorii: pagi. conferea titularului. sa ia nastere un nou sistem de drept. cetatenii romani se bucurau de toate drepturile civile si politice astfel: . 3. jus quiritium) era aplicabil numai in relatiile dintre cetatenii romani.3. scribi. in fiecare oras se constituia ordinul augustalilor (ordo augustalium) din care puteau face parte si libertii. aprozi. localitati mai mici situate pe teritorii dependente de colonii. .jus conubii sau conubium. In afara de ordinul decurionilor. In subordinea magistratilor orasenesti se aflau diversi slujbasi. Datorita caracterului sau exclusivist. urmata de flamines si augurii. le permitea romanilor sa incheie acte juridice a caror valoare era recunoscuta in dreptul roman. latinii si peregrinii. dreptul autohton a fost acceptat ca regulator al relatiilor dintre localnici. anterior promulgarii edictului lui Caracalla erau impartiti in trei categorii: cetatenii romani. fiecarei ii erau aplicabile anumite norme de drept.

proprietatea a constituit institutia de baza a dreptului roman. astfel incat era cu mult mai accesibil si totodata mai evoluat. fiind supusi in ceea ce priveste capacitatea juridica dreptului lor national. Latinii se bucurau de aceleasi drepturi patrimoniale ca si romanii. titularul putea folosi in justitie anumite forme procedurale caracteristice dreptului civil roman. Desi nu aveau prerogativele cetatenilor roamani. Ei formau populatia urbana care avnd pozitia juridica a latinilor beneficiau mai putin de ocrotirea normelor de drept roman. Jus gentium. Totodata ei nu puteau obtine cetatenia romana si nici nu aveau permisiunea de merge la Roma. ei puteau sa intre in raporturi juridice cu acestia. excludea formele solemne si rigide caracteristice dreptului civil. Din prima categorie faceau parte cei ale caror cetati nu au fost desfiintate si in care ei isi puteau exercita drepturile.3. proprietatea provinciala 26 . prin aceea ca numele lor erau formate numai dintr-un cognomen urmat de numele tatalui la genitiv: Mutus Alexandri. Peregrinii deditici erau cei ale caror cetati au fost dupa cucerire desfiintate politic si administrativ. aplicabil atat romanilor cat si peregrinilor: jus gentium. ca de altfel in intregul imperiu. Peregrinii se deosebeau de romani care purtau un praenomen.2. 3. Intre ei. Dreptul gintilor avand un caracter consensualist. Latinii ocupau o pozitie intermediara intre cetateni si peregrini. Pe buna dreptate s-a afirmat ca dreptul gintilor a fost o replica a dreptului civil. peregrinii deditici. ca izvor al dreptului in Dacia provincie romana. Ei insa nu aveau exercitiul altor drepturi personale (jus conubii) si nici a celor de natura politica (jus honorum). deoarece au capitulat fara conditii. In realitate existau doua categorii de peregrini: 1. rigid si formalist. peregrinii obisnuiti 2. gratie dezvoltarii comertului si relatiilor economice de schimb din imperiu. Marea masa a populatiei libere era alcatuita din categoria peregrinilor. Institutiile juridice In Dacia romana.Pentru exercitiul prerogativei de „legis actio”. Statutul lor era reglementat prin legea de organizare a provinciei (lex provinciae) si prin edictele guvernatorilor. Ei nu aveau drepturi politice si nu puteau uza de vechiul lor drept decat in limitele fixate de romani. Belicus Antoni. precum si in raporturile la care aprticipau impreuna cu romanii ori cu latinii. era o diviziune a dreptului roman la care aveau acces si peregrinii in relatiile dintre ei. nomen si cognomen. peregrinii incheiau acte juridice potrivit normelor locale. Proprietatea s-a infatisat in doua ipostaze si anume: 1. Exercitiul acestor raporturi era posibil datorita unui sistem de drept comun. doar prin exercitiul lui jus comercii.

Termenul de prescriptie era de 10 ani intre cei prezenti si cei 20 intre cei absenti. vezi Constantin Statescu si Corneliu Barsan – Dreptul Civil – Teoria generala a drepturilor reale. ce era o actiune reala caracteristica proprietatii quiritare. Proprietatea quiritara era exercitata de cetatenii din Dacia. peregrinii nu se puteau legal casatorii potrivit dreptului roman. In virtutea prerogativelor conferite titularilor. Editura Graphix. fie imparatul. Terenurile provinciale puteau fi transmise si prin acte intre vii prin efectul traditiunii. Peregrinii se conduceau dupa vechile lor obiceiuri. Bucuresti. Obiectul proprietatii peregrine insa nu putea fi pamantul. astfel incat putea face obiectul proprietatii quiritare. puteau fi transmise pe calea succesiunii. Proprietatea peregrina a fost o creatie a dreptului gintilor. O asemenea proprietate dezmembrata de atributul dispozitiunii 27. era numita de autorii vremii „proprietate provinciala”. terenurile astfel stapanite. daca provincia era de rang imperial. adevaratul proprietar fiind fie statul roman (in cazul privinciilor senatoriale). dreptul geto-dac. 27 Pentru amanunte cu privire la atributele dreptului de proprietate. institutie de drept al gintilor. cum a fost cazul Daciei.2. Regimul juridic al persoanelor era diferit in functie de statutul acestora. Jus Italicum era un drept special in virtutea caruia pamantul unei colonii romane din provincie era asimilat cu cel din peninsula italica. 1976 sau Mihai Safta Romano. efectul constand in aceea ca uzucapantul dobandea dreptul real dupa trecerea timpului. Proprietatea provinciala era exercitata in provincii de catre cetatenii liberi asupra pamanturilor. Proprietatea provinciala putea fi aparata prin actiunea in revendicare. actiunea in revendicare fiind respinsa fata de posesor. care ii ocrotea pe peregrini ca parteneri de comert ai romanilor. desemnate de toate izvoarele vremii „mores peregrinorum”. dar numai asupra unor terenuri care se bucurau de fictiunea calitatii de sol roman (jus Italicum). dar lipsiti de jus coemrcii. 1993. 1. 27 . colonii si municipii si se bucurau de toate drepturile civile si politice corespunzatoare statutului lor. in masura in care acesta a fost recunoscut de puterea imperiala. Totodata. 2. Peregrinii din Dacia eveau si ei o proprietate. Dreptul de proprietate publica si privata in Romania. In materie imobiliara nici cetatenii romani care locuiau in provincii nu puteau avea o adevarata proprietate romana (dominium ex jure quiritium). proprietatea quiritara (dominium ex jure quiritium). Ei exercitau asupra acestor fonduri doar posesia si uzufructul. dobandita si reglementata prin normele vechiului drept autohton. „prescriptio longi temporis”. Cetatenii romani locuiau in orase. ele puteau fii dobandite prin efectul unei forme a uzucapiunii. ci numai potrivit legii lor nationale. Nebucurandu-se de jus conubii.

lista cheltuielilor necesare unui banchet si obligatia unei persoane de a plati o datorie. fiind frecvent intalnit testamentul „cu limba de moarte”. 28 . unul de imprumut. femeile nu aveau capacitatea de a incheia acte juridice in nume propriu. Pe suprafetele acoperite cu ceara s-au gasit inscrise cu varful unui stilet diverse notari cu litere cursive. ele prefigureaza un sistem de drept cu o identitate proprie ale carei norme juridice constituie de fapt asa numitul drept daco-roman. trei contracte de munca. actul a fost incheiat in baza unei cutume locale asimilata si de noul sistem de drept in curs de formare. Potrivit legii romane insa. Cele 14 tablite al caror text a putut fi descifrat. dar si cea naturala. una din tablitele cerate face vorbire despre un contract de imprumut in care creditoarea era o femeie peregrina pe nume Anduenna lui Bato. Ei puteau fi insa gratificati pe aceasta cale. in numar de 25. daca femeia peregrina nu primea jus conubii. prin elementele pe care le contin. Din cercetarea tablitelor cerate. Tripticele din Transilvania In privinta obligatiilor si contractelor. Asadar. casatoria nu era recunoscuta. s-a desprins concluzia ca ele nu au corespuns nici cerintelor dreptului roman si nici a celor ale dreptului gintilor. Interesante concluzii au fost deduse din analiza tablitelor care contin contracte de vanzare. asa incat copiii rezultati urmau soarta juridica a mamei. unul de depozit. dintre care o importanta deosebita in istoria dreptului o au asa numitele tablite cerate sau tripticele din Transilvania. In materia succesiunilor era recunoscuta transmiterea testamentara. Peregrinii neavand capacitatea romana de a intocmi testament. Spre exemplu. casatoria incheiata era valabila. au fost descoperite in minele de aur de Rosia Montana (Allburnus Maior) intre anii 1786 si 1855 si au fost initial studiate si interpretate de ilustrul romanist care a fost savantul german Theodor Mommsen. In ceea ce priveste succesiunile cetatenilor romani. nu-si puteau transmite averile pe aceasta cale. un proces-verbal. astfel incat copiii intrau in puterea parinteasca a sefului familiei (pater familias). Dimpotriva. trebuie presupus ca si normele dreptului geto-dac instituiau reguli referitoare eventual la testamentele orale.Daca un cetatean roman se casatorea cu o peregrina ce primise jus conubii. acestea erau reglementate de legea romana. Tripticele. Tripticele sunt de fapt trei tablite din lemn de brad legate impreuna si avand fetele impregnate cu ceara. problema aplicarii dreptului roman in Dacia a fost ilustrata de mai multe documente. Desi nu sunt izvoare in acest sens. contin patru contracte de vanzare. un contract de societate. Obiceiul a existat si s-a pastrat pana la actualizare. Dimpotriva.

29 . Bucuresti.Prin operatiunile inscrise si constatatoare ale vanzarii. Totodata operatiunea vanzarii se realiza prin doua acte juridice distincte: mancipatiunea. vezi Istoria dreptului romanesc.tripticele dovedesc o vadita intrepatrundere a normelor celor doua sisteme de drept existente in Dacia romana. pag.29. partile faceau parte din categoria peregrinilor. apg. dreptul daco-roman impunea cate o clauza speciala pentru consumarea fiecarui efect in parte. 1980. potrivit numelui lor. Utilizarea acestor forme este insa greu de explicat intrucat.. in stiinta dreptului s-a concluzionat ca in procesul de formare a poporului roman. Daca dreptul roman concepea vanzarea printr-o singura intelegere referitoare la obiect si la pret.107 si urmatoarele. 28 29 Pentru amanunte. fenomenul juridic a constituit o latura componenta importanta ce a determinat confuziunea celor doua civilizatii ce au convietuit in spatiul carpatodanubiano-pontic in primele trei secole ale mileniului intai29. Verificarea celor doua sisteme de drept in cadrul unui proces general de asimilare reciproca pledeaza si in acest plan pentru continuitatea vietii materiale si spirituale a populatiei daco-romane ce a prefigurat formarea poporului si a limbii romane. Editura Academiei. Emil Cernea si Emil Molcut.I. Din analiza detaliata a tuturor tablitelor28. vol. op. act de drept civil si contractul consensual de vanzare caracteristic dreptului gintilor.cit.

demnitarilor si functionarilor romani. astfel incat este imposibil de determinat cand a inceput si cand a luat sfarsit. Continuitatea si romanitatea de la nordul Dunarii nu face obiectul studiului de fata. c) feudalismul dezvoltat. cunoscuta si ca o perioada de tranzitie spre epoca medie.. aparitia si raspandirea crestinismului. pe durata ocupatiei a suferit un rapid si ireversibil proces de latinizare. Ne rezumam doar a amintii ca printre argumentele forte ale romanitatii si continuitatii sunt cele legate de contopirea daco-romana. XIV si anul 1821.VIII e. Retragerea a fost un fenomen de lunga durata si nu unul instantaneu. Capidava). In plus. contact realizat atat in plan militar prin participarea ei la realizarea unor fortificatii in sudul Dunarii (Dinogetia. b) perioada feudalismului timpuriu. Parasirea Daciei de catre administratia romana a inceput in anul 274. 4. au incetat relatiile economice cu romanitatea sud Dunareana.n.STATUL SI DREPTUL MEDIEVAL Evul mediu romanesc a cunoscut in devenirea sa istorica urmatoarele subperioade: a) perioada obstei satesti si a normelor sale de conduita.n. Este si motivul pentru care cu greu s-ar putea admite. in intervalul 274 e. Primul val al popoarelor migratoare. Odata cu venirea hunilor in anul 376. a constituit inceputul unor expeditii de jaf. Cert este ca populatia autohtona. dovada fiind circulatia monetara romana si dupa abandonarea Daciei. contestat de multe ori de pozitii mai degraba politice decat istorice si mai ales stiintifice. de la numele imparatului roman in timpul careia a inceput. si este cunoscuta in istoriografie sub numele de retragerea aureliana. in randul careia ii putem include si pe colonistii romani. carora le-au cazut prada asezarile statornice ale populatiei locale. cat si in plan economic. Este si motivul pentru care apreciem ca populatia majoritara. desi au existat teze si in acest sens. Arubium. incepand cu epoca „tarilor” si a „legii tarii” (sec IX). populatia de la nordul Dunarii a pastrat un permanent contact cu lumea romana. al carui fine il constituie formarea statelor feudale de sine statatoare (1330 Tara Romaneasca si 1364 Moldova). 30 . Perioada obstei satesti si normele sale de conduita. deschis de invazia gotilor intre anii 295-297. – sec. formarea limbii romane ca si o limba latinofona. ele fiind demonstrate de istorici. a ramas in spatiul geografic locuit de daci si ocupat mai tarziu de romani. ca vechea provincie romana a fost complet depolulata. ceea ce a facut ca retragerea sa fie efectiva numai in privinta militarilor. cand au fost distruse in parte fortificatiile romane. Formarea poporului si a limbii romane a fost un proces istoric de lunga durata. incluzand perioada statelor feudale romanesti si a dreptului intre sec.

679 31 . asa cum au fost ele modificate sau ajustate de catre ocupanti. Este si motivul pentru care se produce o adevarata „ruralizare” a modului de organizare a administratiei realizata in exclusivitate de catre autohtoni. Hunii – 376. Desi initial fortificate.1. fie pe locul vechilor orase distruse. nesustinute de trupe puternice si disciplinate asa cum fusesera cele romane. Slavii – sec. fie in locuri care ofereau adapost in fata invaziilor pradatorilor barbari.VII.4. numite si in prezent „sate” au existat in toata aceasta perioada de tranzitie. care desemna o asezare rurala aparata printr-un sant intarit cu pari (palisade). pentru a opri invaziile barbare. Daca in obstea gentilica liantul comunitatii l a constituit 30 Gotii – 295 – 297. pornind in epocile primitive de la legaturile personale dintre membrii sai. Vechile orase au avut cel mai mult de suferit si de pe urma invaziilor barbare. gepizii – 454. Aceasta este si motivul pentru care. sta faptul ca denumirea este de origine latina. Satul si obstea sateasca. obstea a contribuit la socializarea omului. lipsite de constrangerile economice la care fusesera supuse in perioada ocupatiei romane. popoarele migratoare care au invadat spatiul geografic locuit la nordul Dunarii 30 si-au construit doar tabere vremelnice si nu asezari semnificative care sa dovedeasca sedentarizarea lor. vechile asezari rurale vor continua sa-si duca viata si sa se dezvolte liber. si vechea denumire dacica „dava’ dispare. Ei s-au asezat in zone periferice. Vechii organizari de stat nu i s-a suprapus una noua. Organizarea social politica pana in secolul al VII-lea. Bulgarii . Confruntati cu o populatie pastratoare a unei culturi superioare. De asemenea s-a mentinut pana in zilele noastre denumirea dacica de „catun” pentru asezarile rurale mai mici sau izolate. 4. forme de organizare sociala Forma de baza a organizarii oamenilor. Retragerea romana din Dacia.2. Dimpotriva. Astfel de asezari. iar constrangerea romana de la nivelul statal a incetat. Astfel de asezari au fost organizate chiar de catre romani la hotare in scopuri militare. Sporul natural al populatiei si dezvoltarea economica au facut ca pe langa vechile asezari rurale sa apara si altele noi. fossatum. cercetarile arheologice nu au scos la iveala asezari statornice ale unor popoare migratoare pe teritoriul Romaniei. Dovada. Ceea ce efectiv a disparut odata cu retragerea romanilor a fost organizarea de stat si administratia din timpul ocupatiei.1. ele vor cadea primele prada atacurilor barbare. astfel incat micile asezari din zonele puternic populate a sfarsit prin a fii u asimilate. avarii – 567. Odata cu disparitia asezarilor urbane. a lasat populatia autohtona cu stravechile ei ocupatii si obiceiuri.

rudenia de sange dintre membrii sai, caci aceasta era o mare familie, in obstea sateasca numita si teritoriala, acest liant l-a constituit stapanirea in comun a unui anumit teritoriu. In secolul III, caracterul teritorial al obstilor a determinat o schimbare substantiala si la nivelul relatiilor dintre membrii lor, relatii ce aveau la baza stapanirea la inceput in comun a unor teritorii. Legaturile de sange se pastreaza, dar numai la nivelul familiilor, care au constituit numai nucleul nu si liantul comunitatii rurale autohtone. La nivelul obstii functiona democratia electiva, in sensul ca membrii obstei isi alegeau singuri conducatorii. Astfel, „adunarea megiesilor” formata din membrii stapani codevalmasi ai terenurilor aveau competenta generala in rezolvarea celor mai importante probleme ale obstii. Din randul megiesilor erau alesi „oamenii buni si batrani” care aveau atributiuni judiciare, precum si „juzii”, sefii militari insarcinati cu paza, apararea si pastrarea ordinii interne in cadrul obstii. 4.1.2.1. Formele incipiente ale dreptului in cadrul obstei satesti In lipsa statului, ca regulator si aparator al relatiilor sociale, nu putem vorbi despre reguli de drept in cadrul obstilor satesti din perioada secolelor III – VIII. Regulile de conduita neinbracand un caracter juridic tocmai in lipsa sanctiunii statului, ele s-au pastrat prin traditia stravechilor obiceiuri din cadrul obstilor, legate de indeletnicirile sedentare ale membrilor lor, agricultura, cresterea animalelor, vanatoarea si pescuitul. In mod necesar, cele mai multe reguli nescrise in aceasta privinta au avut ca obiect relatiile de munca referitoare la proprietate si organizarea muncii. Derivand din aceste raporturi, ulterior au luat nastere si alte reguli de conduita privitoare la statutul persoanelor, obligatiile civile, raspunderea penala sau procedura de judecata. A. Reguli referitoare la proprietate Relatii referitoare la un veritabil drept de proprietate nu au existat in cadrul obstii satesti, pentru simplu motiv ca un asemenea drept nu exista, lipsindu-i atributul protectiei de stat. Membrii obstii aveau asupra pamanturilor un drept de stapanire ce includea toate atributele clasice romane ale proprietatii, respectiv posesia (fructus), folosinta (usus) si in cazuri foarte limitate la inceput, dispozitia (abusus). Constrangeri si metode pentru pastrarea stapanirii existau desigur, dar ele nici nu garantau si nici nu ofereau vreo protectie celor ce eventual ar fi putut-o reclama. Membrii obstilor exercitau o stapanire devalmasa asupra bunurilor mai importante ale obstii.Devalamasia este caracteristica relatiilor incipiente ale societatii, caracterizata prin faptul ca toti membrii obstii aveau dreptul de a se bucura de atributele stapanirii lor, neavand insa nici unul o cota din stapanirea comuna sau determinata in concret intinderea dreptului sau. Membrii obstii stapaneau asadar in comun „mosia devalamasa” fara a avea strict delimitat dreptul fiecaruia in parte.
32

O astfel de stapanire avea ca obiect pamanturile, turmele, fondul de rezerva pentru anii secetosi, padurile, apele, subsolul si bogatiile sale. Prin exacerbarea caracterului exclusiv al acestui drept, nimeni nu putea instraina un bun apartinand proprietatii devalmase a obstii. Aceasta a fost cea mai veche regula cutumiara, care a permis pastrarea de catre obstile satesti vreme de secole a drepturilor lor asupra pamanturilor si padurilor din hotarele lor. Pe langa stapanirea devalmasa, la care ne-am referit mai sus, membrii obstilor aveau un drept de proprietate personala limitat asupra unor bunuri si in circumstante foarte clare. Astfel, ei aveau dreptul sa pastreze proprietatea exclusiva asupra casei si curtii imprejmuite cu gard, asupra loturilor de teren in masura in care ele aduceau un vadit spor de valoare si care erau si ele imprejmuite cu garduri. Ei puteau dobandi, un drept de proprietate originar asupra unor loturi provenite din defrisarea personala a unor terenuri impadurite, ori prin destelenirea pajistilor. B. Reguli referitoare la munca Ca si formele de stapanire a bunurilor din mosia devalmasa, regulile referitoare la exploatarea acestora vizau munca in comun, care se bucura de cea mai mare insemnatate, si munca individuala, prin care putea fi sporita eventual proprietatea personala. Munca in comun era prestata de toti membrii obstii, in folosul comun. De cea mai mare importanta a fost cultivarea pamantului, ocupatie ce a inregistrat insemnate progrese odata cu inventarea brazdarului de fier, a coasei si a secerii. Era fiersc ca un astfel de domeniu sa fie reprezentat si in planul regulilor de conduita, care se refereau in primul rand la repartitia campurilor de cultura, stabilirea felului culturilor, timpii de desfasurare a muncii (arat, semanat) sau distribuirea produselor. Un loc la fel de important l-a jucat in economia obstii cresterea vitelor31, care a consacrat reguli referitoare la pornirea si intoarcerea turmelor32 pentru pastoritul comun, impartirea produselor turmelor comune sau stabilirea locurilor de pasunat. Reguli au existat si in privinta mineritului dar si in cea a vanatorii in comun, respectiv pornirea cetelor de vanatori si haitasi sau impartirea vanatului. Munca individuala era cea prestata la inceput de persoanele cu o pricepere sau dexteritate deosebita, care nu solicita efort deosebit asa incat sa nu fie nevoie de efortul comun al mai multor oameni. Aceasta presupunea in primul rand specializare si pastrarea secretelor mestesugului, care se transmitea din tata in fiu.
31

Caraterul stravechi si traditional al acestei ocupatii si in terminologia de origine straveche intrebuintata de cei ce se ocupa cu astfel de indeletniciri.Astfel este cunoscuta originea dacica a unor denumiri ca stana, staul, manz, branza, zer, urda etc.Asa cum este si originea latina a altora precum cal, bou, vaca, junica, vitel, oaie, cas etc. 32 Unele obiceiuri se pastreaza inca in actualitate, daca ne referim la intoarcerea turmelor de la pasunat la sarbatoarea Sf.Dumitru, sau la taierea porcilor de Sf.Ignat in ajunul Craciunului.

33

Si in zilele noastre mai circula zicala ca „meseria nu se invata, ea se fura”, ceea ce demonstreaza pastrarea traditiei transmiterii ei in cadrul aceleiasi de blanari, cojocari, fierari, lautari etc. Producand individual, rezultatul muncii lor le revenea tot individual, astfel incat, datorita relatiilor de schimb, mestesugarii vor face parte din prima categorie sociala de stratificare in noul ev. C. Reguli referitoare la statutul persoanelor Doua reguli generale au guvernat statutul persoanelor in acesta epoca, respectiv egalitatea intre membrii obstiilor si egalitatea in relatiile de familie. Temeiul egalitatii membrilor obstii, rezulta din principiul funfamental al obstii si anume egalitatea tuturor bazata pe stapanirea devalmasa a pamantului si participarea tuturor la efortul social pentru dobandirea bunurilor. In lipsa statului ca expresie a puterii specializate, in cadrul obstii functiile pe care le-a avut statul sclavagist (de putere legislativa, administrativa, de aparare si de justitie) sunt preluate de persoane cu calitati deosebite (inteligenta, putere, vitejie), asa numitii „oameni buni si batrani”. Egalitatea dintre membrii obstilor s-a manifestat in toate categoriile de relatii interumane, desi si in cele provitoare la viata de familie, succesiune sau obligatii. Intr-o societate egalitara, egalitatea a plecat de la nucleul social de baza care a fost familia. Aceasta egalitate, ca de altfel si cea referitoare la relatiile dintre membrii obstii, nu trebuie privita la modul idilic, ca si intr-o societate perfecta in care odata disparute forta si prerogativele statului, fiecaruia i se cuvine tot ce are nevoie, de la fiecare se pretinde numai ce poate da.Egalitatea se refera doar la calitatea de subiect, nu si la capacitatea de exercitiu, in ultima analiza la autoritatea in fata obstei si a familiei. Egalitatea intre batranii neputinciosi si copii pe de o parte, si vanatori sau comandantii de ostiri pe de alta parte nu a existat in nici o societate precapitalista, dupa cum nici egalitatea intre parinti si copii sau intre barbat si femeie. Prima fiinta exploatata a fost femeia, considerata si in evul mediu ca un animal de munca, datoare chiar si potrivit perceptelor religioase crestine actuale sa-i acorde cinstire, ascultare si supunere barbatului ei. Casatoria era incheiata prin liberul consimtamant al viitorilor soti, dar si cu incuviintarea parintilor. Sub influenta bisericii ortodoxe, ea s-a incheiat ca una dintre cele mai importante taine bisericesti dupa un ritual crestin, scutita de rigorismul si formalismul dreptului civil roman. In mod simetric si divortul era admis la cererea oricaruia dintre soti. In materie succesorala, era recunoscuta capacitatea succesorala a descendentilor dar si a sotului supravietuitor.

34

In privinta contractelor deosebit de uzitat era contractul de schimb si cel de vanzare. care au ca efect crearea de obligatii pentru partile contractante. se practica schimbul in natura. indiferent daca era o pricina penala sau una civila. Responsabilitatea si procedura de judecata Inca din antichitatea romana. Competentele jurisdictionale le avea judele precum si „oamenii buni si batrani”. a caror hotarari puteau merge chiar si pana la alungarea din obste. exemplare de balanate folosite fara indoiala ca si instrumente ale realizarii unor astfel de conventii. Probele privind practica judiciara au fost semnalate abia in perioada secolelor IV-IX. In lipsa unei monede. aceasta a fost influentata de normele bisericii crestine. In obstea sateasca functiona raspunderea colectiva. intemeiata pe solidaritatea membrilor obstii pentru prejudiciile cauzate unei obstii vecine. care nu admitea nici prejudicierea altuia. si nici ramanerea nepedepsita a unei fapte pagubitoare sau daunatoare moralei crestine. erau considerate ca si izvoare ale raspunderii. Cercetarile arheologice au scos la iveala monede si cantare. si faptele ilicite cauzatoare de prejudicii. avem in vedere contractele. In materia raspunderii civile. precum si solidaritatea rudelor autorului unei fapte ilicite. Cat despre responsabilitate.D. actele si faptele oamenilor. Asa se explica descoperirea unor morminte din a caror inventare au fost prelevate podoabe si cruciulite bizantine. numit si troc. inca mai era cunoscut juramantul cu brazda si conjuratorii care depuneau marturii pentru stabilirea faptelor si uneori dadeau hotarari. 35 . In diferendele referitoare la hotare. Procedura de judecata se defasura in fata aceleiasi instante.

epoca de afirmare din punct de vedere etnic a poporului roman. incep sa fie atestate arheologic asezari sedentare cu structura urbana. care a impus un nou mod de productie. Perioada cunoscuta in istoriografie sub denumirea de „ Feudalismul timpuriu”.1. cunoscuta sub numele de perioada Legii tarii. Siguranta drumurilor.IX-XIV. aparitia in statele din vestul si din centrul Europei a noii paturi sociale a comerciantilor au inclus teritoriul tarii noastre pe rutele marilor drumuri comerciale care o traversau spre si din spre Marea Neagra. sec. afirmarea poporului roman din punct de vedere etnic dar si o importanta perioada in istoria dreptului. Dovada acestei stari este data de circulatia monedelor. Un important factor de progres l a constituit in egala masura sporul demografic al populatiei autohtone. iar pe de alta parte de impetuoasa dezvoltare a relatiilor de schimb favorizate de drumurile comerciale ce traversau spatiul carpato-danubiano-pontic.DREPTUL IN FEUDALISMUL TIMPURIU. Urmare acestor progrese se dezvolta schimburile comerciale. vanatoarea. bazate pe diferentierea fortei de munca al unor familii mai numeroase sau sporirea rolului conducator al anumitor persoane din cadrul obstilor care au beneficiat de venituri si avantaje suplimentare. avansate in raport cu epoca respectiva. Dezvoltarea fortelor de productie este favorizata in primul rand de continuarea in mod statornic a vechilor si traditionalelor ocupatii ale populatiei sedentare. El s-a datorat in primul rand sporului economic care a permis micilor familii sa-si produca cele necesare traiului lor. respectiv agricultuta si cresterea vitelor. Este perioada in care. se remarca prin dezvoltarea impetuoasa a fortelor de productie si a schimburilor comerciale. se grupeaza pe baza rudeniei dintre ele. Privire generala asupra societatii romanesti in perioada secolelor IX-XIV. Familiile. dar si prin folosirea unor tehnologii noi. cu toate consecintele ce decurg din acestea: aparitia primelor inegalitati de avere. in cete „de neam” (cranguri). care continua sa fie nucleele de baza al asezarilor rurale. asa cum au fost cetatile de la Dunare. al caror serios salt a fost favorizat atat de marirea suprafetelor agricole prin procedeele devenite clasice (destelenirea pajistilor si defrisarea padurilor). Se poate vorbi in aceasta epoca de primele relatii de productie feudale. albinaritul sau mestesugurile. Continua sa se dezvolte si celelalte indeletniciri traditionale: pescuitul. In 36 . in cadrul obstilor teritoriale libere. dar si de dezvoltarea centrelor comerciale ce incep sa apara la raspantiile unor drumuri ce traversau tinuturile noastre. Aparitia si dezvoltarea orasului medieval este legata pe de o parte de dezvoltarea economica. caci surplusul de produse ajunge nu numai sa satisfaca nevoile proprii dar este folosit in relatiile comerciale. Este in fine. LEGEA TARII 5.

Aceasta denumire a fost preluata de la celti de germani. izvoarele ii numeau pe locuitorii teritoriului tarii noastre atat romani. de la care l-au imprumutat si slavii. Denumirea a fost intrebuintata si de catre bizantini care i-au numit „valachi” si „valochi”. „Tara”. „Tara Voievodului Glad” ducele Banatului si „Tara Transilavania” condusa de voievodul Gelu. Astfel. sunt mentionate „Tara Crisanei” a voievodului Menumorut. despre „Vlasca”. organizare politica romaneasca Odata cu afirmarea etnica a romanilor. cu „Codrul Vlasiei” (al romanilor). Desigur ea a fost intrebuintata si de unguri la asezarea lor in Campia Panonica. Romanati. voievodatul. 37 . „blach” sau „olahok” fiind numele dat de ei romanilor. relatari interesante gasim in Diploma Ioanitilor anul 1247. cat si vlahi. raspandite pe intregul teritoriu al Romaniei de astazi. Mai aflam totodata despre romanii din sudul Carpatilor si cei de la Dunare. noile formatiuni prestatale poarta nume diferite. bizantinii ii numeau „romani” pe autohtonii care au pastrat numele Romei. ei erau mentionati de izvoarele vremii ca fiind vlahi. Spre deosebire de obstile satesti. campul sau campulung. Tara Vlahilor de la sud de Carpati. fiind recunoscuta identitatea dintre romani. Paradunavon sau Paristrion in regiunea dintre Dunare si Marea Neagra cu centrul la Durostalon sub conducerea lui Tatos. colonii veniti din peninsula italica si vlahi. Adoptarea unanima a denumirii de vlahi. pomenita in „Cantecul Nibelungilor”. precum si despre voievodatele lui Litovoi sau Seneslau in regiunea Jiu-Olt-Arges. In relatiile cu alte popoare vecine. cnezatul. luat prizonier de vlahii de la granita Haliciului. precum si despre Campulung sau Campul lui Dragos La sudul Carpatilor aflam despre Vlachenlant. ori despre cnezatele lui Ioan si Farcas. „Dux blacorum”. Cele mai dese mentiuni se refera insa la denumirea de „tara” formatiune intalnita peste tot dupa cum urmeaza: In arcul carpatic. aliati ai bulgarilor in timpul lui Petru si Asan. La rasarit de Carpati. iar „Niebelungenlied”(Cantecul Nibelungilor) vorbeste la 1200 despre Vlachenlant. desemneaza desavarsirea etnogenezei. Scrierile vremii ii numeau „vlahii din Transilvania” asa cum apar ei in „Cronica notarului Anonimus” (sec X). dar si pentru a-i deosebi de barbari. „Cronica lui Nestor” (sec XI) sau Gesta Hungarorum” din secolul al XIII-lea. Denumirea de „vlah” a fost data mai intai locuitorilor imperiului roman de origine celta (volcae). atat pentru ca ei traiau in „Romania dunareana”. avem mentiuni in secolul XIII despre „Tara Bolohovenicilor” si a „Brodnicilor” ori a „Berladnicilor”. asa cum au fost: tara.2. Izvoarele vorbesc despre Andronic Comnenul. incepand din secolul IX apar primele formatiuni politice proprii. 5.perioada secolelor IX-XIV.

caracterul etnic al locuitorilor. dupa cum urmeaza: . devenit in frantuzeste „pays” sau in italiana „paese”. Hateg. De la obstea sateasca la tara. provine din latinescul „pagus-i”. asa cum a evoluat el si in limba germana „Kunig”. In limba romana. . referitoare la caracterul unitar al denumirilor.teritoriul. Cuvantul este de origine vizigota. jupan Dimitrie. daca ne referim de exemplu la boierii de tara.Cernea si E. dar el este folosit pentru a face referire la o obste.conducatorul politic este un cnez sau un voievod. voievodul Litovoi) Interesante si importante concluzii au tras ilustrii profesori E.sau in engleza „king” cu derivatul sau „kingdom” adica regat. Vrancea. 5. Sensul politic al notiunii pentru alte tari latinofone. Mentiunea din anul 943 descoperita la Mircea Voda – Constanta se refera la un astfel de conducator. Fireste unirea lor in confederatii sau uniuni de obsti a impus 38 . stapan. in functie de etimologia lor.Desi diverse. este individualizat prin denumiri geografice romanesti. Jupa este denumirea care o purta o formatiune politica aflata sub autoritatea unui „jupan”. . „King”. Cuvantul este de origine slava (vojevoda). S-a apreciat ca etimologic provine din cuvantul trac „diurpaneuus”. Unirea mai multor obsti satesti sub autoritatea unui cnez a fost un proces de lunga durata. Cuvantul „tara” este de origine latina. Voievodatul.Campulung Moldova sau pe Campulung pe Tisa (Maramures). de organizare statala iar nu acel material de pamant. denumirile formatiunilor au un caracter unitar dat de elementele lor componente. desemneaza o formatiune politica din feudalismul timpuriu. Campulung este denumirea folosita in referire la o tara. dar asa cum vom vedea in dezvoltarile ulterioare. cum sunt Barsa. conducator. el va capata sensuri noi. provenit din substantivul comun „terra-ae”.2. asa cum este exemplul Campul lui Dragos in Moldova sau Campul Perilor (pe Valea Moldovei).Molcut. intrat insa in limba romana in sensul lui politic. Campul este tot o denumire a unei formatiuni politice. cuprinzand mai multe obstii satesti cu sateni liberi. care. rudimentar sau neindemanatic. sau la peiorativul „de la tara” cu sens de provincial. asa cum au fost si sunt Campulung Muscel. insemnand rege. condusa de un voievod. corespondent latinescului „pavimentum”. asa cum au fost Vlasca ori Romanati. Cnezatul este o alta forma de organizare politica romaneasca aflata sub autoritatea unui conducator numit cnez.(cnez Ioan. cuvantul a preluat sens adjectival. la inceput a pastrat intacta structura interna a obstilor.1.

5.Noica. aflat la indemana conducatorilor politici. indiferent cum sau numit ei: cnezi. pornesc de la conotatii putin probabile. pag. juzi sau jupani. voievodul ajunge conducatorul. se vorbea aceeasi limba si erau pastrate cu strictete aceleasi obiceiuri.individualizarea lor prin denumiri specifice. in care el si-a pastrat doar prerogativele militare fiind totodata subordonat cnezului in ierarhia medievala. in evolutia sa. apararea sau justitia. Inca din vechimea geto-daca a poporului roman. a facut ca noile concepte de lege si dreptate sa aiba aceeasi valoare si inteles. muncii si impartirii rezultatelor acesteia.174 39 . si este de necontestat ca factorii economici si strategici dictati de o mai buna si eficienta aparare a mosiei au fost hotaratori in acest sens. traductibil in romanescul morav. In acest fel apare contradictia dintre caracterul egalitar al obstilor si cel al tarilor. Uniunile de obsti au descoperit in randul membrilor lor. preluata in mod diferit de romani desi sunt interesante si ademenitoare33. oastea. Ceea ce insa a facut calea de la obsti la tari ireversibila. figura voievodului roman este una centrala.Stiintifica si enciclopedica. Cand se refereau la obicei sau la traditie. a fost aparitia aparatului politic. Comunitatea de valori sociale aparate prin aceleasi norme de conduita atat in cadrul obstilor satesti si mai tarziu in cadrul confederatiilor de obsti. La fel de evident este insa ca. Ed. Spre deosebire de tarile slave.3. cuvantul lege definea legea scrisa si impusa prin forta de constrangere a statului. de genul celor mentionate mai sus. in care deja exercitarea unor prerogative de autoritate ii deosebea pe cnezi de restul populatiei. orice comunitate umana pune in lumina spiritul de aparare a acelorasi valori morale. nu provine din intelesul pe care l-au dat romanii acestui cuvant. Bucuresti. la care s-au adaugat toponimele de rigoare. etice si sociale. varfurile sociale chemate sa conduca destinele tarii. Legea tarii Uniunile si confederatiile de obsti au fost posibile ca entitati politice si sociale datorita comunitatii de teritorii. superioara cnezului. 1970. a caror rostire incarcata de sensuri filozofice este greu de crezut ca a fost perceputa de acestia la inceputurile afirmarii lor ca popor. prin „legea tarii” intelegandu-se ansamblul perceptelor juridice nescrise dar respectate din convingerea individuala in consens cu aceea a colectivitatii. judecatorul si comandatul de osti ai unei uniuni de cnezate. 33 C. S-a sustinut ca conceptul de „lege”. avem deja imaginea clara a exercitiului puterii politice specializate. romanii foloseau „mos-mores”. Pentru romani. Aprecierile referitoare la intelesul notiunii de lege. desi are etimologia in latinescul „lex-legis”. Rostirea filozofica romaneasca. In plus. Romanii numeau „lege” obiceiul pamantului. la care se face referire de exemplu „Diploma cavalerilor Ioaniti” (1247). Adaugand la autoritatea lor si forta armata.

pag. de-a lungul veacurilor. aparute odata cu nomocanoanele bizantine. Conservarea poporului roman a acestei institutii deriva din tezaurul de institutii si cutume daco-romane. in care prin bine intelegeau binele social si valorile sale fundamentale unanim recunoaste. premisa pentru trecerea spre dreptul feudal.Bejan. legea nescrisa. Un sens aparte il are cuvantul „lege” in scrierile religioase. defineau credinta crestina ortodoxa. inlauntrul comunitatilor respective. Consideram asadar ca romanii nu au receptionat conceptele de lege si dreptate in perioada feudalismului timpuriu ci le-au pastrat permanenta din vechimea geto-daca. judet. care. si in special cele slave nu au facut decat sa confere unele trasaturi specifice sistemului normativ autohton care. La randul lor. Reaparitia lor in tarile romane. Procesul de cristalizare institutionala. prin asimilare si adaptare. Acestea. dominis. 40 . 34 Pentru dezvoltari vezi V. grefat pe elementele autohtone geto-dacice si pe cele romane cuceritoare la care s-au adaugat unele influente migratoare a dus la nasterea unui sistem normativ adaptat la nevoile societatii romanesti in formare. dovedesc continuitatea institutionala care. Institutii politice si juridice romanesti. in sensul larg. de formare si apoi de organizare statala feudala. in raport cu nevoile mereu schimbatoare ale societatii. Bucuresti. le-a transformat dupa spiritul si dupa necesitatile sale34. 1998. in acord cu principiile echitatii. judecator. All Beck. cand odata cu aparitia primelor pravile de legi. jude. s-a pastrat si conceptul dreptatii. a caror pastrare a condus la gasirea in limba poporului roman a unor cuvinte precum drept si dreptate. domn si domnie. Spre deosebire de „Legea tarii” notiunea de lege se apropie de aceea din zilele noastre abia cu incepere din secolul XVII. Persistenta unor elemente juridice dacice si mai ales romane.Popa si A. influentele barbare.pastreza totusi aceleasi caracteristici ale unui sistem de drept consuetudinar propriu epocii de dinaintea formarii feudale de sine statatoare. poate fi explicata doar prin pastrarea lor continua. adica obiceiul incepe sa se deosebeasca de legea scrisa. Concomitent cu ideea de lege. a avut permanent alte finalitati.44. cu cea mai mare parte a trasaturilor si a acceptiunilor cele mai raspandite si importante pe care le avusesera si in timpul ocupatiei romane. „Legea tarii” desi este o creatie a poporului roman. Ed. Legea tarii constituie sistemul de drept propriu poporului roman in perioada sa. Romanii defineau dreptatea ca fiind „ars boni et aegui” traductibil prin arta binelui si a dreptatii. strans ingemanate. ca norma de conduita respectata fie prin convingere. instituiau norme crestine definite ca „Legile lui Dumnezeu”. fie datorita impunerii ei de catre statul feudal prin organele puterii.Este cert ca romanii au dat valoarea si sensul cuvenit legii.

si deoarece aveau un caracter strict personal. formula „dupa lege si dreptate” a fost uzitata pentru ilustrarea unei judecati drepte si chibzuite. Ea s-a aplicat bunurilor si persoanelor care au locuit acest areal (teritoriu). Romanii care locuiau in enclavele din afara teritoriului tarii noastre (in sudul Dunarii. teritorial si original. Specificitatea rezultata din caracterul teritorial al Legii tarii s-a afirmat in reglementarea de timpuriu a unor norme privitoare la proprietatea imobiliara dar mai ales la hotare si hotarnicii si la rezolvarea conflictelor rezultate din incalcarea sau stricarea lor. cu judecati echitabile. Proprietatea. Originale si autohtone sunt si institutiile consuetudinare romanesti. nascuta din modul de viata al stramosilor si organizarea romanilor. rezulta din recunoasterea consensuala de catre obstile satesti si confederatiile de obsti a acelorasi valori sociale generale. Modul de tratare a strainilor „om din alt stat” ca si „ospitalitatea” ca institutii larg raspandite in randul obstilor. unanim recunoscute de romani. adica intelepti. aplicau in relatiile dintre ei aceleasi reguli compatibile celor instituite de Legea tarii. Acest caracter rezulta in primul rand din imprejurarea ca fiind organizate asemanator sau chiar identic. in Moravia sau in Slovacia). statutul persoanelor. care nu poate fi mai bine apreciat decat ca persoanele ce prin comportamentul lor erau cunoscuti ca fiind buni (bonus) si batrani. 5. sistemul de drept romanesc din afara spatiului carpato-danubian a fost cunoscut sub numele de de „Jus Valachicum”. a avut un caracter unitar.1. tarile se conduceau dupa norme la randul lor asemanatoare sau identice. O astfel de caracterizare o vor da mai tarziu si domnitorii referindu-se la actele lor de judecata. Romanii au pastrat institutia „oamenilor buni si batrani” tocmai ca efect al conceptului de bine si dreptate. se vor reflecta si in Legea tarii. ca si limba vorbita de romani sau originea lor etnica.Inca din vechime.3. Chiar daca unele denumiri denota 41 . Caraterele Legii tarii Legea tarii ca sistem de drept consuetudinar romanesc. mestenirea vechiului fond daco-raman a fost pastrata in mod unitar. Caracterul teritorial imobiliar rezulta din imprejurarea ca legea tarii se adreseaza populatiei ce s-a organizat politiceste in spatiul geopolitic carpato-danubian. Aceste reguli se aplicau insa numai in relatiile dintre ei. In al doilea rand. dreptul cnezial. traditiile juridice ale romanilor avand in ultima analiza acelasi unic filon romanitatea. continand normele referitoare la cnezat si voievodat sunt originare. Caracterul unitar. romanesti (cu continut si evolutie total diferite fata de cele slave). care distinge intre populatia autohtona si straini. Caracterul original al Legii tarii se evidentiaza prin faptul ca ea a fost o constructie specifica poporului roman.

institutiile au fost adaptate si s-au nascut din necesitatile societatii medievale romanesti. 5. batran) tot asa slavonul bastina a dublat pe termenul de mosie slavul delnita pe tracul tarina. Dreptul cnezial a instituit in primul rand reguli noi referitoare la cele doua noi institutii ale puterii. Noile institutii ale dreptului cnezial Toate formatiunile atestate de izvoarele vremii mentionate mai sus. Este si motivul pentru care. dar si o reflectare in plan juridic a diferentierii social-economice dintre conducatorii acestor comunitati. . la formarea de institutii juridice noi. mosi veteranus. slavul voievod pe latinescul judex. El este un sistem de drept caracteristic comunitatilor obstilor satesti in cursa de transformare spre organizarea feudala. adaptate noilor realitati sociale si politice.influente straine. asa cum sunt cele referitoare la cnezat si la voievodat.2. In perioada anterioara unii termeni latinesti au dublat pe cei de origine traco-daca (davofosstum. influenta s-a limitat mai ales la terminologie. prestatal. Normele juridice din Legea tarii Evolutia obstilor satesti si inlaturarea lor.noul cnez este ales prin alegeri succesive si repetate dintre cnezii obstilor. datorita amplorii normelor ce le-au impus in viata societatii feudalismului timpuriu. Daca la inceput cnezul si judele erau alesi de obstea sateasca din randul membrilor sai. prin unirea mai multor obsti s-a ajuns la alegerea unui alt conducator al noii uniuni ce poarta numele de cnezat. Observarea institutiilor si normelor juridice din Legea tarii ne prilejduiesc observatiile ce urmeaza. ele au alcatuit ceea ce numim „dreptul cnezial”. cnezii si membrii de rand ai comunitatii. A. Noua institutie a cnezatului difera fundamental de cea care atribuia puteri limitate cnezului satesc prin aceea ca: . Cnezatul a suferit transformari esentiale fata de ceea ce a fost la inceputurile sale. dar si de conservarea acelor institutii din vechime care si-au demonstrat utilitatea si importanta pe de alta parte. 42 .3. Noile institutii ale perioadei. in curs de consacrare prin aparitia unor cutume noi au fost cea a cnezatului si cea a voievodatului. nu au fost decat uniuni de obsti aflate pe cale de transformare in formatiunile de tip feudal incipient. a condus pe de o parte.daca cnezul satesc era ales din randul membrilor obstii. in cadrul unor formatiuni. noul cnez isi va transmite cu timpul ereditar functia. respectiv cnezatul si voievodatul. In acest caz. Normele care au consacrat aceste institutii sunt consuetudinare (cutumiare) caracteristice feudalismului timpuriu.Iorga a numit „dreptul popular” romanesc. ele alcatuind ceea ce N.

in constituirea celor doua clase fundamentale ale societatii feudale. contractelor si procedurii de judecata. el evoluand pana in zilele noastre sub numele de drept de preemtiune sau de preferinta 35. in virtutea caruia anumite categorii de persoane aveau intaietate la cumpararea unui bun s-a numit drept de protimis sau protimisis. Dreptul de proprietate Obstea pastreaza in continuare un drept de proprietate superior. o forma de organizare prestatala superioara ierarhic cnezatului. potrivit carora membrilor obstii le era interzis sa vanda teren din interiorul obstii. Voievodatul este noua institutie politica. cnezatul si voievodatul.45. Ca si cnezii. Centralizarea treptata a puterii politice a constituit un mod de organizare specific intregii Europe in drumul spre organizarea statala feudala. vezi I. norme mai permisive.Evrika. Evolutia vechilor norme consuetudinare Relatiile de productie feudala in economie au luat nastere pe baza destramarii obstilor satesti. in aservirea treptata a obstilor taranesti. 1998.18/1991 a Fondului Funciar.Apostu. a statutului persoanelor. Dezvoltarea economiei feudale a avut ca premise cresterea productivitatii dar mai ales marirea prin munca proprie a familiilor. a confederalizarii acestora spre noile formatiuni cu caracter politic. Introducere in teoria dreptului de proprietate si a drepturilor reale principale.in cadrul noilor formatiuni politice. Braila. Acest drept de preferinta. Continutul principal al perioadei feudalismului timpuriu consta in aparitia stapanirii feudale asupra pamantului. In temeiul lui rudele 35 Cu privire la dreptul de preemtiune instituit de Legea nr. voievodatele. 43 . in marea lor majoritate inca libere. caracterizat din rezervarea dreptului stravechi de preferinta asupra tuturor terenurilor din hotarul sau. Evolutia vechilor norme consuetudinare surprinde transformarile survenite in materia dreptului de proprietate. Norma fundamentala a fost aceea potrivit careia. a suprafetelor de teren prin defrisare si destelenire. cnezul s-a supus autoritatii voievodatului. devenind astfel un organ politic subordonat autoritatii voievodale. voievozii au sfarsit prin a-si transmite ereditar functia avuta in varful ierarhiei voievodale. Cu toate acestea.. B. voievodul era ales din randul cnezilor de catre adunarea acestora. 1. Ed. pag. Vanzarea putea fi convenita cu conditia ca rudele si ceilalti membrii ai obstii sa aiba prioritate la cumparare. iau locul celor vechi. taranimea dependenta si nobilimea feudala. chiar si asupra celor amenajate prin munca proprie. Cnezatele si voievodatele au avut un rol deosebit de important in procesul formarii statelor feudale romanesti.

cnezi. Cu privire la toate aceste categorii sociale. 2. formata din targoveti sau oraseni. in marea lor majoritate mestesugari si negustori. Patura superioara a populatiei formata din voievozi. jupani. Asa se explica rascumpararea cu o insemnata suma de bani a fiului sau. apar noi norme de drept diferite. caracterizata mai ales sub forma rentei feudale. si a constituit principalul mijloc juridic de rezistenta al obstilor libere impotriva aservirii lor de catre nobilimea feudala. Primul efect al inegalitatii sociale in privinta lor l-a constituit dreptul de a fi judecati la randul lor dupa o procedura aparte. investita cu exercitiul puterii in tari constituie inceputul unei aristocratii feudale. Aceasta era formata din juzi. de catre Voievodul Litovoi. Norme privind contractele Sporul productiei si surplusul au constitut climatul propice dezvoltarii relatiilor de schimb in genere. Robii. ci a imbracat o multitudine si variata categorie de forme. care au impus institutia contractului in variantele lui specii. Proprietatea feudalului asupra pamantului precum si dependenta personala a taranului de proprietarul de pamant au determinat caracterul stapanirii feudale. beneficiau de terenuri si venituri suplimentare. exercitau sefia militara. dar incepe sa apara si se va mari numeric in decursul veacurilor. in functie de statutul fiecareia dintre ele. 44 . de vanzare-cumparare. juzi etc. taranimea aservita. de schimb. sistematizate in ceea ce s-a numit sistemul statutar. o alta categorie sociala. jupani. Este motivul pentru care se evidentiaza o puternica circulatie monetara si totodata acumulari importante de bani. Aceasta transformare nu s-a facut dintr-o data ci treptat. Statutul persoanelor Relatiile feudale in economie au luat nastere ca urmare aparitiei inegalitatilor sociale si transformarii taranilor liberi in tarani dependenti prin uzurparea pamantului obstilor.si ceilalti membri ai obstii aveau un drept de preemtiune la cumpararea sau rascumpararea unor terenuri ce se vindeau in cadrul circuitului civil feudal. caracteristic starilor feudale. Proprietatea asupra terenurilor si stratificarea sociala au condus la aparitia aristocratiei feudale incipiente . de imprumut etc. Se dezvolta numeric populatia targurilor si oraselor. iar aservirea nu a fost uniforma. in ideea de a evita trecerea terenurilor in stapanirea unor persoane straine de obste. Norma a fost instituita in scopul proteguirii proprietatii obstii. apar in secolul al XI-lea provenind din tarani si tigani. 3. cnezi si voievozi. Un loc important in Legea tarii il ocupa statutul juridic al persoanelor instituit in raport cu stratificarea sociala aparuta in epoca feudalismului timpuriu. Barbat. Taranimea libera inca mai constitua marea masa a populatiei. Ei administrau justitia. legea nu le conferea drepturi si libertati.

care l-a invins pe regele maghiar Carol Robert de Anjou. au fost in Muntenia. secuii si sasii colonizati s-au organizat in „scaune” dar dupa modelul romanesc. Si unii si altii au format uniuni politice numite „Universitas” conduse de catre un comite. In Tara Romaneasca si Moldova. proces indelungat desfasurat pe parcursul secolelor IX-XIII. in anul 1330. Se evidentiaza originaliatea organizarii politice romanesti in formarea Tarilor Romane cat si faptul ca Legea tarii reprezinta opera creatiei spiritualitatii romanesti civilizatoare din spatiul stramosesc dacic. adica Valahia de langa Ungaria.In cadrul obstei satesti in targuri si centre orasenesti se mentin prerogativele judiciare traditionale acordate „oamenilor buni si batrani”. s-au constituit tarile feudale de sine statatoare. profitand de angajarea ungurilor in conflicte cu Tara Romaneasca si Bulgaria. regalitatea maghiara a fost nevoita sa accepte voievodatul ca veche forma de organizare politica romaneasca. cat si regimul probator – juratorii. noul stat s-a numit Valahia sau Ungro-Valahia. Formarea statelor feudale romanesti de sine statatoare In procesul de formare a statelor feudale romanesti rolul cel mai important l-au avut cnezatele si voievodatele. DREPTUL IN FEUDALISMUL DEZVOLTAT 6. Dupa cucerirea ei. Centralizarea treptata a puterii politice ca si mod de evolutie caracteristic intregului spatiu european in drumul spre organizare statala feudala realizata pe fondul intensei dezvoltari politice. constituind pana tarziu in Evul Mediu adevarate tari voievodale si cneziale conduse de voievozi si cnezi locali si organizandu-se dupa vechiul drept romanesc. 45 . prin unirea formatiunilor politice de aici si prin eforturile de detasare a conducatorilor acestor formatiuni de suzeranitate maghiara. „Descalecatorii” cum s-au numit primii sefi politici. Bogdan care s-a autointitulat „domn si stapan” in anul 1364. Bogdan. Dupa victoria de la Posada. Basarab I. extrem de puternice mai ales in Transilvania. cu institutii proprii pastrate pana la supunerea Ungariei de catre turci in 1529. Primul voievod din Trasilvania a fost Leustachius in 1176. juramantul. formatiunile politice romanesti si-au pastrat autonomia fata de conducerea voievodatului si implicit al regatului Ungariei. In 1364. marturii etc. In ceea ce priveste Moldova. voievod roman din Maramures. Ungaria si-a exercitat suzeranitatea asupra unei organizatii politice locale condusa de Dragos. al carui mandat era cel al unui „capitan regal”. precum o realitate politica ce nu poate fi inlaturata. iar in Moldova. economice si sociale. a fost stopata sau doar incetinita in evolutia sa fireasca de imixtiunea fortelor politice straine in spatiul romanesc.1. In tot acest interval de timp. In acelasi spatiu. autonom fata de regele Ungariei. subsecvent bataliei de la Mohacs (1526).

fapt datorat dezvoltarii interne unitare a spatiului romanesc in ansamblul sau. ambele consultate in chestiuni importante pentru conducerea imperiului. Moldovalahia. Urmasul sau.Popa si A. si se cristalizeaza relatia de vasalitatecnez. In exercitiul prerogativelor sale era ajutat de un senat pe langa care functiona un consiliu de stat. consolidand autonomia statului fata de Bizant.Bejan. a armatei si totodata sef religios potrivit traditiei romane. Cat despre Dobrogea. Imparatul bizantin (basileul) a fost seful puterii administrative. voievod. In 1386 Mircea cel Batran a aparat tara impotriva turcilor. se reliefeaza apropierea in timp a momentelor de organizare a lor. Dobrotici. reprezentantul coroanei maghiare. legaturile dintre romanii din toate teritoriile pe care le-au locuit au fost continue si permanente. Odata cu dezvoltarea economico sociala a societatii medievale.51 46 . Vlahia cea Mica. care.cit. Noul stat a fost cunoscut la inceputurile sale sub numele de Terra Wallachorum. Dintre toate statele Europei centrale si de est. Este recucerita in 1404 de catre Mircea cel Batran. nume preluat de la slavi la care „vojevoda” insemna de fapt conducator de osti. necesarelor asertiuni privitoare la formarea statelor feudale de sine statatoare in spatiul geografic romanesc. dar. Institutia domniei In Tara Romaneasca si Moldova institutia domniei ca element central al monarhiei reprezentative a derivat din evolutia interna a societatii romanesti. ceea ce a permis si determinat finalizarea procesului. stat care va deveni un important factor politic in Peninsula Balcanica. doar romanii au adoptat titlul oficial de „Voievod”. devine „despot” in 1346. Balica. Rusovlahia (Vlahia de langa Rusia). Cu toate acestea. Conditiile istorice vitrege oferite de factorul extern au impiedicat realizarea in acest spatiu a unei singure organizatii politice statale. Denumirea este slava dar institutia voievodala 36 V. teritoriul ei intrat in stapanirea Bizantului a fost inclus in Thema Paristrion (Paradunavon). al carui conducator.pag. trece muntii si reuseste sa-l alunge pe Balc. in scurt timp va cadea din nou sub ocupatia turceasca (patru secole si jumatate). op. Eforturile de constituire a unui stat romanesc au avut ca nucleu „Tara Cavarnei”. In fruntea noilor state se afla asadar un monarh numit Voievod si domn. va desavarsi organizarea statala a Dobrogei. mai ales dupa recunoasterea autonomiei sale de catre Ioan V Paleologul. mare voievod si domn.voievod roman din Maramures. Terra Moldovana. se accentueaza ierarhizarea acesteia.. apoi Moldova. o vor transforma in provincie turceasca in preajma bataliei de la Nicopole. Concluzionand asupra succintelor dar. prin desfasurarea treptata a unitatii statelor romanesti36. 6.2. Ascensiunea politica a conducatorilor locali dobrogeni in secolele X-XI a pereclitat serios autoritatea bizantina asupra acestor teritorii. Tara Vlahilor.

intrebuintat de Mircea cel Batran si Ieremia Movila sau „singur stapanitor” cu care se autointitula Mircea cel Batran. In tarile romane. Titlul de „domn” provine din latinescu „dominus” traductibil prin substantivele proprietar dar si stapan sau conducator de osti. cuvinte de origine slava. Dupa ce-l inlatura pe Balc. Pe plan intern aparitia institutiei domniei a presupus unirea micilor formatiuni in mod pasnic sub conducerea unui singur voievod. din mila lui Dumnezeu. independent. doar biserica putand investi pe domn la incoronare cu aceasta calitate. anterioara intemeierii statului. purtat si de catre urmasii lui. „gospodin” ori „samodirjet”.. El poarta acest titlu alaturi de altele mai rare. Prerogativele domnului Noua institutie politica a fost acceptata de romani doarece ea s-a afirmat in viata poporului ramanand prin originalitate dar mai ales prin aceea ca nu a fost impusa din afara ci. care alterneaza in Moldova cu acela de „gospodar”.voievod. cu scopul de a conferi grandoare domniei si a asigura formal continuitatea dinastica. fapt ce se va petrece si in Moldova. el fiind recunoscut „Domn autocrat”. In titulatura ca si in subscrierea monogramatica si autografa din Tara Romaneasca si Moldova. dar si situatia sa de independenta ce nu recunostea nici o suzeranitate. traductibile prin „singur stapan”. distinctia dintre acestia se realiza prin adoptarea de catre seful statului a titlului de „Mare voievod”.Termenul de domn a avut in acelasi timp si o semnificatie religioasa. Bogdan isi ia acelasi titlu. apare vocabula „Io” ori formulele „Ion” sau „Ioan”.1. Infiintarea Mitropoliei Tarii Romanesti in 1359. si-a luat titlul de „domn”. si domnii se prevalau in sustinerea autoritatii lor tot atat de argumentul teocratic: toate documentele vremii certifica conceptia monarhiei de drept divin.este o creatie romaneasca. care la origine au insemnat „cel daruit de Dumnezeu” sau „cel ales de Dumnezeu”. Pe plan extern. 47 . vasali conducatorului statului. Voievodul-Domn fiind modelul pamantean al lui Dumnezeu. ii va da lui Nicolae Alexandru legitimizarea Bizantului. s-a afirmat in lupta cu puterile straine ostile. domn…. precum si cel de despot. La randul lor.…. Dupa intemeierea statului existand si alti voievozi locali. mitropolie aflata sub jurisdictia patriarhiei de Constantinopol. expresiile de genul „Io. voievodul reprezentand initial nu numai comandantul ostilor. 6. administrative si judecatoresti. aparitia domniei a constituit un factor catalizator al concentrarii luptei pentru desfiintarea tendintelor de suzeranitate straina. adoptarea sa este legata de intemeierea statelor feudale de sine statatoare ca si o necesitate a organizarii de catre un conducator militar a luptei pentru suveranitate si neatarnare. tot mai amenintatoare din partea Portii si a Coroanei Maghiare. Acest titlu nu semnifica numai pozitia sa in stat. Acesta este un atribut teocratic. ci si conducatorul unei uniuni de obsti avand atributii politice.2. adica singur stapan. Dupa lupta de la Posada din 1330.” fiind frecvent utilizate.

Ca judecator suprem. pe care le putea chiar inzestra cu acte de danie domneasca. El avea insa drept de legiferare asupra unor probleme referitoare la organizarea bisericii si controlul corpului bisericesc. Fara a avea vreo functie bisericeasca. Domnul era comandant suprem al armatei in calitatea sa de sef al statului. Pe de alta parte. 6. Sistemul electivo-ereditar Succesiunea la domnie a reprezentat un ansamblu de reguli cutumiare. prin judecatile sale putand acorda privilegii. aducandu-si nu de putine ori contributia la soarta bataliilor. Domnul putea totodata ca prin mila sa sa acorde gratierea unor persoane in privinta pedepselor aplicate de el sau de un alt predecesor. cu avizul sfatului domnesc.2. unele pastrate printr-o traditie indelungata inca din perioada democratiei militare la geto-daci. altele noi si originale. Functia de reprezentare in politica externa. domnul avea puterea de a incheia tratate. prin acte care reglementau noi institutii de drept. Atributii ecleziastice. el putea modifica normele juridice existente. Succesiunea la domnie.2. El emitea acte normative numite hrisoave. institutia si principiile domniei au avut o indelungata traditie la romani. legaturi etc. domnul a avut nuneroase prerogative ce pot fi grupate dupa cum urmeaza: Functia militara. pe de alta parte corespondent in tarile vecine in care seful statului se numea tar. prin tratate si conventii cu caracter juridic sau direct. Pierzand acest drept. Tarile Romane vor avea un reprezentant permanent la Istambul. ele neputand fi atacate decat in fata unui alt domn care le putea reforma. domnul avea competenta de a judeca orice proces si de aplica orice pedeapsa inclusiv pedeapsa cu moartea. traditie ce a reunit norme vechi si noi. El il numea si il revoca pe Mitropolit si pe episcopi. domnul nu se amesteca in treburile dogmatice ale acesteia. care le reprezentau si fata de ambasadorii altor state. fie impreuna cu sfatul domnesc. Tot el ii numea pe condamnatii armatei. In relatiile externe. In acest context. care depuneau juramant de credinta in fata sa. De asemenea. agent diplomatic numit capuchihaia. de a declara razboi sau de incheia pace. asezaminte. ca de altfel si institutia domniei pe care o reglementau. El conducea efectiv ostirea pe campul de lupta. Functia legislativa era exercitata de domn ca si reprezentant al vointei divine. de a primi soli sau de a da sprijin diplomatic supusilor sai. Dupa pronuntarea lor hotararile deveneau definitive si irevocabile. hotarand fie singur. 48 .Domnia nu are. Functia judecatoreasca ii revenea domnului prin traditie dar si sub influenta dreptului bizantin. decidea infiintarea de noi episcopii si manastiri. Din secolul al XIV-lea Imperiul Otoman interzice domnilor tarilor romane prerogativa politicii externe. han sau sultan.

Alegerea era facuta de starile feudale. Succesiunea necunoscand principiul primogeniturii.Succesiunea la domnie potrivit acestor reguli. principiul primogeniturii. Pe parcursul vremurilor. Datorita celor doua principii fundamentale care guvernau succesiunea la domnie. sistemul electivo-ereditar a suferit numeroase devieri. semnalata de izvoarele vremii. nepoti. In acelasi scop. asa cum a procedat Stefan cel Mare in privinta fiului sau Bogdan cel Orb (1504-1517). avand si semnificatia depunerii juramantului de credinta fata de noul domn O conditie a accesului la domnie.lea ambele principii au inceput sa fie incalcate. Asocierea la domnie a fiului sau a fratelui domnului a fost procedeul prin care domnii au cautat sa-si desemneze succesorii. Pe linie ereditara. alegerea si ereditatea. era aceea a integritatii fizice. unele pasnice si altele violente. Aceasta regula de drept nu a fost aplicata. in scopul ocolirii alegerii si al evitarii competitiei dintre posibili succesori. 49 . In tarile romane fiecare dintre descalecatori au intemeiat cate o dinastie. nu se cadea altuia domnia fara carile nu vrea fi samanta de domn” sau „os de domn”. nu era necesar nici ca succesorul sa fie primul nascut si nici ca el sa fie neaparat fiul domnului. astfel incat din secolul al XVI. tendinta de a-si transmite prin mostenire coroana devenind regula de drept. era facuta si recomandarea succesorului la scaun. asa cum a fost cazul lui Mircea (1386-1418). Dreptul medieval romanesc nu a recunoscut principiul dinastic devenit clasic in Europa de Vest. succesor al fratelui sau Dan I si chiar fiilor nelegitimi asa cum a fost cazul lui Petru Rares (1527-1538). caci in scaunul domnesc putea urca si al doilea ori al treilea fiu. Electivitatea domniei consta in alegerea pe viata a domnului dintre rudele unui domn. sistemul de drept care le-a consacrat este cunoscut sub numele de sistemul electivo-ereditar. Vocatia la domnie era asigurata si rudelor colaterale ale domnului. in Moldova cea a Bogdanestilor iar in Tara Romaneasca cea a Basarabilor. bastard al lui Stefan cel Mare. adica mostenirea lor. Mostenitorii erau numiti „mosani”. iar mostenirea lor era tara. care in scrierile vremii era considerata ca si „mosia”. in sensul ca domnia se transmitea catre rudele care puteau mosteni pe domn. astfel incat principiul masculinitatii poate si trebuie sa fie mentionat. domnia s-a transmis rudelor mostenitoare ale domnului asa cum afirma Grigore Ureche „pe obiceiul tarii. unchi sau frati. succesiunea la domnie a fost asigurata numai pe linie masculina. Mijloacele violente de incalcare a sistemului electivo-ereditar au constatat in luptele pentru tron si numirea de catre Poarta a domnilor. era guvernata de doua principii diriguitoare alegerea domnilor si respectarea ereditatii. Mijloacele pasnice de eludare a sistemului electivo-ereditar le-au constituit asocierea la domnie si desemnarea succesorului la tron. Desi nu a fost formulat in terminis.

iar in secolul al XVII-lea in fiecare an. In epoca fanariota. deci atata timp cat domnul fiind ales in tara se puteau ivi mai ales cazul minoritatii sale. facea parte din clasa nobiliara. Loctiitorii domnesti Exista posibilitatea ca domnul sa nu-ai poata exercita prerogativele. fie din cauza ca tronul era vacant. 50 . care au pretins ca domnii sa fie intariti de Poarta la trei ani. confruntari in care nu de putine ori au fost implicate si familiile nobiliare din statele vecine si turcii. 5. cu reprezentantii clasei caruia acesta ii apartinea.1. 6. unde a domnit sub regenta lui mamei sale. raportul se va inversa din nou. domnia fiind desemnata de catre Poarta. adica cu nobilimea. sfatul domnesc. Doamna Chiajna (15591569). Sfatul domnesc Sfatul domnesc a reprezentat elementul cel mai important al colaborarii domnului.2. ultimul domn ales fiind Constantin Mavrocordat in anul 1730. Locotenenta domneasca a fost folosita in monarhia feudala romaneasca pana in deceniul al patrulea al secolului al XVII-lea. era format. militare si slujitorii bisericii. desi deteritorat a continuat sa functioneze pana in secolul al XVIII-lea. Stefanita-Voda (1517-1527) care a domnit sub regenta lui Luca Arbore pana in 1523.3.Principiul electivo-ereditar a suferit primele deteriorari din secolul al XVI. o asemenea situatie practic a fost imposibil sa se mai iveasca. Regula alegerii pe viata a domnului a fost si ea anulata de turci. prerogativele sale erau duse la indeplinire de catre loctiitorii sai care constituiau „locotenenta sau regenta domneasca”. caci boierii vor ajunge sa conditioneze numirea domnului printr-o prealabila tocmeala in cursul careia domnul e obligat sa le respecte anumite privilegii. 6. si in Tara Romaneasca Petru cel Tanar. odata cu centralizarea monarhiilor feudale a ajuns sa fie dominat de acesta. Principiul alegerii domnului. La inceputurile sale. organele fiscale.3. domnul in scaun era minor ori domnul lipsea din tara. Organele centrale ale statului Sistemul organelor statului medieval de care domnul era inconjurat si ascultat. dregatori. cand mai putin bune sau rele. Cele mai cunoscute imprejurari in care a fost necesara instituirea regentei au fost in Moldova. cu care a avut relatii cand mai bune. Aceasta a dat nastere la numeroase confruntari intre familiile boieresti. El s-a nascut odata cu institutia domniei. marginandu-se doar sa avizeze. in ordine ierarhica din: loctiitorii domnesti (atunci cand era cazul). Ulterior. dar.lea cand a inceput sa aiba acces la tron orice boier. care in ultima analiza.3. sfatul l-a dominat pe domn. In astfel de imprejurari. formal hotararile domnului.

Judecata domneasca si Tara Romaneasca si Moldova 1611-1831. Petru Aron a consultat sfatul atunci cand a hoatarat sa le plateasca turcilor haraciu. Fiind exponentul de varf al clasei feudale.I. la fel procedand si Mihai Viteazul in 1594 cand a pornit razboi impotriva turcilor. la inceputul fiecarei domnii.I. vezi V. fie din necunoasterea normelor juridice sau a cutumelor aplicablile37 fie pentru a solidariza clasa feudala hotararilor sale 38.S. Atributiile bisericesti. bisericesc sau cu privire la organizarea armatei. intarind prin autoritatea sa hotararile domnesti.281 39 Idem.cit. sfatul era de asemenea un factor important atat cat a participat la pronuntarea unor hotarari. numiti „neamuri bune”. Ed. toate in randul marilor boieri la care se mai adaugau varfurile clerului. vol. Aceasta deoarece domnul era interesat sa asocieze deciziilor sale participarea boierilor din sfat. dupa cum urmeaza: In politica interna. sfatul era dator sa informeze pe domn cu privire la starea de spirit din tara. Istoria dreptului romanesc.. Domni cu vestite calitati de condamnati militari precum Stefan cel Mare sau Mihai Viteazul au deliberat impreuna sfatul a supra planurilor lor 39 strategice . El era insa asociat la pronuntarea unor hotarari penale sau civile.R. constau in consultarea de catre domn in toate probleme importante. Astfe.Strihan. Aceste chestiuni priveau infiintarea unor noi eparhii. Sfatul isi spunea parerea ori de cate ori era incheiat un tratat. Ed. pag.Academiei R. prin alegere libera si reinnoiti in tot sau in parte. dar mai ales cea din randurile boierilor. 38 Op. PAG. dar ca si un sfetnic al domnului in chestiunile juridice mai importante. domnul se consulta cu boierii cu privire la cele mai importante chestiuni. mutarea episcopiilor sau a mitrolopiilor de la o resedinta la alta. In administrarea justitiei. Atributiunile financiare ale sfatului costau in consultarile pe care domnul le avea cu acesta atunci cand voia sa infiinteze o dare noua sau 37 In acest sens. PAG. dintr-un cerc traditional de mari boieri. In politica externa. Acesta cu atat mai mult cu cat in sfatul domnesc au figurat si boieri cu calitati militare deosebite si chiar dregatori cu astfel de atributiuni. Membrii sfatului erau desemnati de domn.Academiei. pe care domnul o asocia la conducerea statului. in 1456. In chestiunile militare. de asemenea domnul obisnuia sa se consulte cu sfatul domnesc. sfatul domnesc a avut atributiuni corespunzatoare celor ale domnului.284 51 . Trebuie precizat de la bun inceput ca sfatul domnesc nu functiona nici ca o instanta de judecata si nici ca un organ jurisdictional. vol.Georgescu si P. Boierii din sfat erau consultati si in probleme de ordin financiar.Sfatul domnesc era format dintr-un numar de 10-15 in Tara Romaneasca si 15-30 de persoane in Moldova. Totodata sfatul garanta respectarea de catre domn a tratatelor incheiate cu statele straine. sau atunci cand politica externa urma o noua orientare.78.

aparatul dregatorilor s-a cristalizat in Tara Romaneasca in vremea lui Mircea cel Batran si in Moldova in timpul lui Alexandru cel Bun. ei nu erau platiti pentru slujbele lor dar erau rasplatiti prin danii domnesti de sate sau ocine. in cele mai variate domenii ale treburilor statului sau chiar in interesul personal al domnului. visternicul. administrative si mai ales judecatoresti fiind totodata conducatorul slujitorilor curtii.3. 6. In materie civila. Pana la reforma lui Constantin Mavrocordat (1730). Potrivit caracterului si importantei dregatoriei.3. rumani si tigani. dregatorii puteau fi dregatori civili de stat. Dregatorii civili de stat In fruntea ierarhiei dregatorilor se aflau dregatorii civili de stat. numite „vini mari”. Ei erau numiti de catre domn in fata caruia depuneau juramant de credinta. fara ca aceasta sa fie rupta de autoritatea domneasca. vornicul.3. cu resedintele la Dorohoi si respectiv Barlad. Dregatorii erau boieri care exercitau in cadrul curtii diferite slujbe. Dregatorii La inceput redus.3. redactor si semnatar al documentelor 52 . Vornicul hotara in materie. unul dintre dregatori. atributiile sale acoperind intreaga viata administrativa si judiciara a tinutului de dincolo de Olt.sa evite neplata celor vechi. unul in Tara de Sus si unul in Tara de Jos. sau mai exact „Marea banie a Tarii de peste Olt”.1. vistirnicul. La sfarsitul secolului al XVI-lea era cel mai insemnat dregator dupa domn. banul. pastratorul marelui sigiliu al statului. logofatul. Logofatul era un functionar important – seful cancelariei domnesti. In Tara Romaneasca era un singur vornic. el judeca pricinile „de stapanire” referitoare la pamant. Vornicul avea atributiuni militare. incestul si stricaciunile vitelor de pripas („gloaba vorniciei”). Atributiile dregatorilor nu erau exact limitate. postelnicul si portarul (usarul). desi ele sunt vag asemanatoare celor indeplinite de catre ministrii unui guvern modern. Desi nu avea dreptul de a controla cheltuielile visteriei. Bania. dregatori militari si dregatori de curte. pedepsite cu moartea. scutiri de dari sau daruri de la subalterni. in special „moartea de om”. era cea mai insemnata dregatorie din Tara Romaneasca. adulterul. Pricinile mai grave. Aparatul dregatorilor era format din categorii distincte prin rang si atributiuni. In Moldova erau doi vornici. „talhariile. „calcarile de hotare”. le trimitea la domnie. exercitand aceleasi prerogative in stanga Oltului. dar odata cu trecerea vremurilor din ce in ce mai numeros si mai specializat. 6. banul Craiovei indeplinind prerogative la fel de complexe ca insusi domnul. furtul. tinea catastifele de venituri si cheltuieli.

domnesti. asigura mijloacele necesare intretinerii domnului si curtii sale. din secolul al XVI-lea el era ajutat de un stratornic. In Moldova. si de asemenea. stabilirea si perceperea darilor. Postelnicul era la inceput cel se ingrijea de patul si camera de culcare a domnului. comanda armatei a fost incredintata unui hatman. El purta spada domneasca la solemnitati si uneori in razboi prelua comanda armatei. urmarirea executarii penale. Odata cu instaurarea domniilor fanariote. cand visteria statului s-a separat de cea domneasca („camara domnului”). obligat in plus sa cunoasca limba turca. Pe timp de pace el era seful politiei. globnici sau visternicei. iar in Moldova al pedestrimii. Parcalabii erau comandantii militari ai cetatenilor. referent al domnului si al sfatului domnesc. Armasul. Aga era in Tara Romaneasca comandantul dorobantilor. cercetarea si intemnitarea celor vinovati de crime precum si executarea hotararilor domnesti. Vistiernicul era ajutat de logofetii de vistierie. fiind in acelasi timp si talmaciul sau si in cele din urma coordonatorul relatiilor externe ale statului. avea ca atributie principala. veniturile personale ale domnului erau administrate de catre camarasi. el s-a numit „mare portar”. Portarul. prinderea. El condamna artileria in timpul razboiului si veghea ca ostasii sa nu fuga de la oaste. Vataful de aprozi era seful slujitorilor domnesti. el a indeplinit atributia de a introduce pe trimisii statelor straine. atributiuni notariale in incheierea de acte juridice autentice. 6. Din secolul al XVIII-lea. El avea competente judiciare in privinta judecarii pricinilor. el pastra catastifele visteriei. aprozii avand atributiuni de curieri. In Tara Romaneasca. avea in Tara Romaneasca din secolul al XV-lea atributiunea de primire a turcilor si a unor oameni de seama la curtea domneasca. In Moldova el exercita si atributiuni judecatoresti in pricinile referitoare la pamant si hotarnicii. In aceasta calitate. In Moldova el avea si atributiuni judecatoresti.3. in sensul ca ii judecat pe subalterni dupa dreptul ostasesc bizantin si dreptul ostasesc al tarii stabilit de obicei.In timpul lui Dimitrie Cantemir. tinand totodata si socoteala cheltuielilor lor.3. in special a celor de condamnare la moarte. asigurand ordinea interna in capitala si in capitalele de judet. el avea atributiunea de strangere a haraciului. 53 . cu insarcinarea de a le apara. aceleasi atributiuni le avea usarul. Vistiernicul avea atributiuni in strangerea veniturilor statului. In timpul lui Ieremia Movila (1600-1606).2. iar in plan local avea slujbasi marunti numiti birari. Dregatorii militari Cele mai insemnate dregatorii militare au fost: Spatarul. Ei judecau pricini civile si penale avand dreptul de a pronunta pedeapsa cu moartea. In Moldova avea in grija sa si muzica militara. Avand in permanenta acces la domn. iar mai tarziu de agenti judecatoresti.

Stolnicul avea in grija camarile. darile erau de doua feluri: dari de repartitie. Comisul tinea evidenta cailor si grajdurilor domnesti si-l insotea calare pe domn la ceremonii.3. tinea evidenta consumului si pastra prisosul in magaziile slugeriei. 6. Totodata se ingrijea de prepararea si servirea mancarurilor domnesti. Domnul. Dupa criteriul formei de prestare. 6.El trebuia sa-i toarne domnului in pahar si sa guste bauturile pentru a se convinge ca nu sunt otravite. pravalii si cazanele de tuica. si darile de cotitate. Slugerul aproviziona curtea cu carne. vin. obicei transmis de la cnezii sau voievozii in folosul carira erau aceste prestatii. percepea de la locuitorii tarii contributii banesti. la a caror stabilire se tinea cont de posibilitatile materiale ale contribuabililor. Dregatorii de curte Dregatorii de curte erau in acelasi timp si dregatorii personali ai domnului: Din randul acestora faceau parte : Paharnicul numit si ceasnic. Darile de repartitie La inceputul secolului al XV-lea. la Pasti. grane etc.4. 6.Satrarul avea in atributiile sale grija corturilor domnesti si taberelor in care era incartiruita armata.3. Clucerul asigura aprovizionarea curtii cu alimentele necesare domnului si strangea zeciuiala cuvenita domnului din grau.3. precum si impozitele introduse pentru intretinerea armatei si a aparatului de stat. incredintandu-se ca bucatele nu sunt otravite. Medelnicerul ii turna domnitorului apa cand se spala rareori. Caminarul aduna dijmele de ceara cuvenite domnului. vite. sau in bani. pe maini la masa. in munca numite „slujbe”.1. singura dare catre domnie fiind „birul” sau „darea”.3. Ea era principala obligatie fiscala 54 . Organizarea fiscala Principalele venituri ale statului feudal le-au constituit darile. Pitarul aproviziona curtea cu paine. darile pe carciumi. Dupa criteriul modului de percepere. avea in grija pivnitele si viile domnesti. gradinile si pescariile. in munca si in bani. sistemul fiscal era mai relaxat. la Craciun. darile puteau fi in natura. la care obiectul perceperii il constituia materia impozabila. Jitnicerul strangea granele cuvenite domnului si le depozita in magazia domneasca (jitnita). in calitatea lui de stapan al tarii care constituia „mosia” sa.3.4. numite si „dijme domnesti”.

marea boierime. clerul inalt si manastirile 40 Spre exemplu. Pe masura ce nevoile statului feudal a crescut si numarul darilor40 dar si cuantumul unor dintre ele. In secolul al XVII-lea el va ajunge in Tara Romaneasca la 90. Darile de cotitate Darile de cotitate sunt cele mai vechi dari. el putand fi platit in doua. cele mai importante fiind: Oieritul. vin si vanzarea lui. de natura a recunoaste starea de aservire statala si a inceput de la suma de 2000-3000 de galbeni.Ele erau prestate pentru construirea sau intretinerea cetatilor ori a drumurilor. podurilor.4. Dijmaritul era darea pentru stupii de albine zis si „albinarit’. camana.4. a fost largita masa impozabila prin impunerea la dari si a unor categorii de boieri. numit in Moldova „deseatina din vin „sau”vadrari” era darea din vin. Darile de repartitie se vor majora si se vor inmulti incepand cu secolul al XVII-lea. pag. stabilita in functie de numarul lor. Obligatii catre Poarta otomana Obligatiile catre puterea suzerana imbracau forma „haraciului” si a „peschesurilor”.4. datorita cresterii productivitatii muncii si a dezvoltarii pietei interne.3. cuantumul birului a crescut. Totodata. pe langa traditionalul vinarici au aparut pogonaritul. Muncile si slujbele Supusii mai aveau fata de domnie obligatii in munca.2. sau a morilor efectuau o serie de transporturi. In afara acestor obligatii. scutiti in vechime de astfel de prestatii. garduraritul.4. bourul. numite „slujbe”. paharnicia. 6. cu exceptia unei minoritati feudale privilegiate. Incepand din a doua jumatate a secolului al XV-lea. Mai erau si alte obligatii legate de oaste si serviciul militar.3. era darea pe oi. numita „mukarer”. Gorstina sau „vama porcilor” era darea stabilita in functie de numarul porcilor. cum erau „straja”. branistea so ortul starostesc. numit in Tara Romaneasca „vama oilor’ si in Moldova „gostina”. cumpararea domniilor va impune o alta dare pentru confirmarea domnului.000 de galbeni si in Moldova la 30.si apartinea tuturor categoriilor sociale ale populatiei. Pana in secolul al XVI-lea avea un caracter simbolic. Vinariciul. Mai tarziu. (op.3. mumai pe vii. varfurile ierarhiei feudale. platita tot de catre contribuabilii de rand.4.000.2.Academiei.3. Contribuabilii Povara fiscalitatii era suportata de categoriile inferioare ale societatii. „posada” sau „lopatasul”. 6.Istoria dreptului……Ed. 6. mai existau si obligatiile catre Poarta constand in salahorie la fortificatiile turcesti ori de taiere a copacilor din padure pentru cherestea sau unele transporturi.cit. trei rate anuale. ceparia. 6.3.333) 55 .

Taranimea era practic supusa tuturor darilor. Obligatia era solidara. care asigurau paza domnului si politia.Dregatorii militari 56 . Incepand cu secolul al XVII-lea. dimpotriva cresteau cu cat contribuabilul se afla spre baza acesteia. Deosebirea consta in faptul ca breslele fiscale alcatuite din boieri.3. erau nevoiti sa plateasca intre 35 si 40 de dari. stabilindu-se o suma globala pentru un grup de contribuabili in functie de averea lor. Avand in vedere rolul fiscalitatii in statul feudal.3. ceilalti contribuabili erau nevoiti sa plateasca si partea celui fugit. armata decade fiind alcatuita dintr-un numar restrans de mercenari. numita „oastea cea mica”. secondat de dregatorii militari la care ne-am referit deja mai sus42. Daca intregul sat nu-si putea plati datoria. Organizarea militara Un rol deosebit de important in formarea si dezvoltarea statelor feudale romanesti l-a avut fara indoiala armata. __ * Condica visteriei lui Constantin Brancoveanu din anii 1693-1703 indica un numar de 36 de bresle fiscale. ei alcatuiau baza obstirii tarii. Intrucat marea majoritate a locuitorilor tarii traiau inca in obstile satesti libere fiind si proprietari ai pamanturilor pe care locuiau. iar odata cu instaurarea domniilor turco-fanariote. Vezi spra. „ steagurile boieresti” care interveneau in virtutea relatiilor de vasalitate la chemarea domnului. astfel incat daca o persoana fugea.3. in vreme ce birnicii.Impunerea se facea prin sistemul cislei.5. 41 42 Condica visteriei lui Constantin Brancoveanu din anii 1693-1703 indica un numar de 36 de bresle fiscale. exista un sistem bine organizat de impunere si percepere a darilor prin slujbasi si organe specializate pentru eficientizarea acestui sistem. cler si slujitori domnesti erau datoare a plati intre 3 si 15 categorii de dari. Inca de pe vremea lui Mircea cel Batran apare „oastea cea mare” formata din tarani. In cadrul ostirii se distingeau trupele boierilor. domnii vor avea si armata lor proprie.Conducerea militara a ostirii apartinea domnului.5. care formau majoritatea populatiei sarace. curteni si elementele din randurile taranimii libere (calarasii si dorobantii). Cronicile si istoria vorbesc indeosebi de reformele facute de Stefan cel Mare in organizarea armatei. Practic obligatiile fiscale raportate la categoria sociala a contribuabililor sunt invers proportionale: ele scadeau cu cat persoana se afla mai sus in ierarhia sociala sau. 6. el era in intregime aservit. domnii recurgand de multe ori la reforme fiscale prin care se inaspreau necontenit sarcinile fiscale ale contribuabililor de rand. formata din micii feudali. Din secolul al XVII-lea fiscul a impartit populatia in doua categorii. Din secolul al XV-lea.2. care s-a bizuit si a biruit in numeroase confruntari militare datorita ostii celei mari.bucurandu-se de privilegii constand in scutirea totala sau partiala de dari. in cadrul ostirii incep sa apara trupele de mercenari. respectiv breslele fiscale si birnicii41.

dupa categoriile sociale din care faceau parte acestia.4.3. preoti si calugari. in intreaga perioada a feudalismului s-au aflat clerici care i-au sfatuit si le-au intarit autoritatea. Intre mitropolit si domn erau relatii privilegiate: mitropolitii slujeau la inscaunarea domnilor. exercita intreaga autoritate asupra patrimoniului. Organizarea bisericii Biserica ortodoxa a constituit dintotdeauna un sprijin fundamental al statului feudal. persoanele si raporturile conexe referitoare la rudenie. Fiind o institutie feudala. corespunzaror epocii feudalismului dezvoltat. vii. episcopiilor si egumenilor. impotriva tendintelor expansioniste maghiare sau polone pe calea catolicismului sau a celor turcesti pe cea a islamului. si a construit lacase de cult. isi face aparitia primele forme ale dreptului scris. paduri. familie.Toate acestea au facut posibila diversificarea proprietatii dupa titualri. Asezamintele bisericesti s-au bucurat de obladuirea domniei.1. avem in vedere dreptul de proprietate. institutiile dreptului se dezvolta pornind de la mostenirea stravechilor obiceiuri. stareti. iar in Tara Romaneasca la Severin. In studiul institutiilor dreptului.6. obligatiii si contracte. Institutiile de drept In perioada feudalismului dezvoltat. pe care le adapteaza evolutiei vremurilor inovand totodata noi reguli referitoare la relatiile sociale noi si ele. care s-au afirmat in continuarea pe un plan nou. 6. atat pentru consolidarea structurilor sale interne. tendintele de modernizare a dreptului fiind evidente spre finele secolului al XVII-lea si inceputul celui de al XVIII-lea. Chiar si regulile noi s-au nascut din vechile percepte ale normelor consuetudinare. casatorie si succesiuni. robi si tarani.6. Pe langa „Legea Tarii” insa. si biserica a fost organizata tot pe baze feudale: in varful ei se afla mitropolitul. suprapuneri si discriminari. respectiv cea din Tara Romaneasca si cea din Moldova. care la randul lor confirmai numirea mitropolitilor. secondat de episcopi. 6. complexitate. protopopi. 57 .4. la Roman. dar mai ales pentru pastrarea idependentei si identitatii spirituale a neamului romanesc. Apar primele episcopii in Moldova. Dreptul de proprietate Dreptul de proprietate in feudalismul romanesc s-a caracterizat prin limitari. dreptul penal si procedura de judecata. care le-a inzestrat cu terenuri.Biserica se afla sub tutele domnului. Biiserica a fost organizata inca de pe vremea domniilor lui Mircea cel Batran si Alexandru cel Bun in doua mitropolii. Ramnicu Valcea si Buzau. Alaturi de domni. Radauti si Husi.

2. Dreptul de stapanire asupra intregului teritoriu al tarii. apele mari curgatoare si baltile mari. diferentierile vizand doar drepturile aferente acestora ori modurile de dobandire si de transmitere a proprietatii. „curatura”. Proprietatea domneasca Numita in Moldova si Tara Romaneasca „proprietatea domneasca” iar in Trasilvania proprietate „regala” era domeniul de cea mai mare insemnatate si intindere. 6. clerul si domnul Ea poate fi dobandita prin moduri originare (care presupun nasterea dreptului direct in patrimoniul titularului).1.1.orase. pamanturile facand parte din succesiunile vacante. pamanturile confiscate pentru tradare sau neascultare a poruncii domnesti (hiclenie si osluh). precum mostenirea. Acest domeniu. Cea mai mare parte a proprietatii nobiliare insa a luat nastere prin moduri derivate (care au presupus transferul dreptului din patrimoniul dispunatorului in cel al dobanditorului). Totodata. 6. datorita deselor confiscari dispuse de domn pentru „hiclenie” dar si numeroaselor danii domnesti pentru „dreapta slujire” catre nobilii feudali sau catre asezarile bisericesti. pamanturile pustii sau pustiite din anumite cauze (terenuri parasite ori fara stapan). astfel incat catre mijlocul secolului al XVII-lea domeniul public a ajuns sa fie lichidat.judete). El a cuprins initial terenurile neintrate in proprietate individuala datorita dimensiunilor lor ce depaseau formele de organizare existente (sate. si in cauza lor domnul trebuia sa intareasca dreptul de proprietate in virtutea dreptului de dominium eminens pe care-l exercita asupra tuturor terenurilor. referindu-se la dreptul de proprietate feudala si-au structurat demersurile intr-o intreita categorisire. numit si „domunium emines” ii revenea domnului ca varf al ierarhiei feudale si reprezentant al statului.4. 58 .Distinctia dintre proprietatea asupra bunurilor imobile si a celor mobile a fost mai putin importanta. proprietatea nobiliara si proprietatea taraneasca. a avut o dinamica deosebita in circuitul economic feudal. vadurile de mori si padurile si cetatile sau minele. cum au fost luarea in stapanire a bunurilor mobile fara stapan.4. donatia sai „miluirea” domneasca sau regala ori prin acte intre vii. Proprietatea nobiliara Proprietatea nobiliara consta in bunurile mobile si imobile detinute de exponentii clasei nobilimii. Tot in mod originar de dobandire a proprietatii l-a constutiut destelenirea pamanturilor nelucrate sau nestapanire de nimeni. De asemeni a mai cuprins padurile intinse. ocuparea si defrisarea pamanturilor (lazuire). respectiv boierimea. Chiar daca lazuirea si curatura erau moduri originare de dobandire a proprietatii. asa zisii „codrii merei”.1. domnul putea instraina si prin acte de vanzare parti ale domeniului domnesc. Majoritatea autorilor. respectiv proprietatea domneasca. comparabil cu ceea ce astazi numim domeniul public.

Un alt mod derivat de dobandire a proprietatii nobiliarea a fost proprietatea donativa. proprietatea indiviza sia. averi ce faceau parte din „camara domneasca”. Fiecare familie avea o cota parte ideala din intreaga „mosie”. care consta in stapanirea unui lucru in decursul unui anumit rastimp. A fost caracteristic epocii medii. separata de visteria tarii. In Transilivania. Domnul isi putea retrage dania.redus tot mai mult domeniul dreoarece acei coindivizari care reuseau sa iasa din indiviziune isi consolidau tot mai mult averea. daca cel astfel milostivit nu-si ducea la bun sfarsit insarcinarile domnesti. Regurile aplicabile uzucapiunii erau insa diferite in raport cu pozitia de clasa a celui care invoca un astfel de mod de dobandire a proprietatii. Daniile erau facute de catre domn in primul rand boierilor pentru diferite servicii. Pe parcursul vremurilor. un alt mod de dobandire a proprietatii nobiliare a fost prescriptia achizitiva. numita „miluire”. in Moldova si Tara Romaneasca regula de stapanire in cadrul proprietatii aloidale care purta asupra „bastinei” sau „ocinei” era indiviziunea in care se aflau toti cei ce coborau din acelasi stramos comun. El putea face insa o danie irevocabila.Cea mai veche forma de stapanire a fost cea numita si proprietate aloidala (care nu fusese dobandita prin danie ci prin mostenire din mosi stramosi). In plus el beneficia si de averea dobandita in calitatea si prin prerogativele sale de monarh. acesta trebuia sa-i daruiasca in mod simbolic domnului. care putea astfel transmite la randul sau obiectul daniei mostenitorilor sai. mai ales militare. procedura de revocare cunoscuta sub numele de „Preadalica”. si prin bani sau acte de violenta. La inceputul epocii feudale. proprietatea nobiliara putea apartine domnului. de unde si numele obiceiului „darea calului” sau a „cupei”. forma de proprietate care a ramas in indiviziune intre membrii familiei. 59 . scutind astfel pe donatar de riscul predalicii. acesta avea in proprietate toate averile dobandite intr-unul dintre modurile aratate mai sus. boierilor si nobililor feudali ori bisericii. Beneficiarii unor astfel de danii au fost insa si taranii liberi. pentru merite ostasesti manastirile sau mitropoliile. facute acestuia sau pentru indeplinirea unor treburii in aparatul de stat. In semn de multumire. provenita din danie domneasca. Proprietatea asupra terenurilor care faceau parte din acest domeniu era intarita de catre domn si nu putea fi instrainata decat cu respectarea dreptului de protimis al rudelor. In functie de titularii sai. Asa cum am mai precizat-o mai sus. un cal sau o cupa. prin procese sau alte manopere de multe ori necinstite au reusit sa-si mareasca averea in dauna vecinilor. consolidarea marilor domenii feudale. largite pe seama micii proprietati devalmase. caci si el ara un nobil feudal. In ceea ce-l priveste pe domn.

dar se vor accentua tendintele de desprindere din devalmasie si de stapanire individuala. domnia era scutita de dari. Deosebirea a constat insa in regimul aplicabil iobagilor. astfel incat averile domnilor au crescut in mod considerabil. precum si manastirile. cu respectarea dreptului de protimis al rudelor si vecinilor. branisti etc. si ca ele nu puteau fi instrainate decat cu respectarea dreptului de protimis al rudelor. episcopiilor. proprietatea taraneasca a avut un caracter special in evul mediu. Legea Tarii permitea instrainarea terenurilor in conditii mai putin restrictive. aveau drept de proprietate atat taranii liberi cat si cei aserviti. fata de cea nobiliara fiind mult mai redusa si oricum. Proprietatea taraneasca asupra pamantului pastreaza modul de proprietate devalmas in cadrul obstii satesti.3. ea a fost constituita si prin danii particulare de bunuri mobile si imobile. In functie de titularii dreptului de proprietate si de conditia de aservire a membrilor lor. In plus. vecini sau rumani manastiresti. manastirilor. capatand intinderea unor veritabile latifundii pe ale caror domenii lucrau robii iobagi. astfel incat si 60 . sate. proprietatile boieresti puteau fi confiscate de catre domn. proprietatea taranilor asupra pamantului a avut un caracter individual dar si devalmas. intre proprietatea mitropolitana si cea episcopala. 6. Atat in Moldova cat si in Tara Romaneasca.4. anumite obsti sunt aservite nobililor feudali. Proprietatea taraneasca s-a caracterizat prin aceea ca ea a fost mentinuta prin munca proprie a familiilor din cadrul obstilor satesti. eparhiilor. dar si a clerului format din mitopoliti. mitropoliilor. care aveau un drept de proprietate nobiliara dar si unul ca obiect imobile. Ea apartinea bisericii. Procesul de dezagregare al obstilor a dus la acapararea pamanturilor acestora de catre nobilii feudali tocmai prin iesirea din indiviziune a membrilor sai. Proprietatea bisericeasca a fost costituita si ea tot prin modurile descrise mai sus. intr-o permanenta tendinta de diminuare. Modul de constituire al proprietatii boieresti a fost urmarit mai sus. eparhi etc.incepand din secolul al XVIII-lea a inceput sa dispara distinctia dintre bunurile personale ale domnului si cele ale coroanei si respectiv ale statului. ultimii asupra uneltelor de munca si a vitelor. nefiind create relatii de dependenta in legatura cu folosirea si exploatarea ei. In caz de tradare (hiclenie). Ca si cei mai multi dintre boieri. In Transilvania. referitoare la proprietatea nobiliara. Proprietatea taraneasca Ca si proprietatea oraseneasca.1. asa cum de altfel s-a intamplat si in cazul proprietatii nobiliare. Proprietatea manastiresca a crescut considerabil. In Moldova si Tara Romanesca exista distinctie dupa model bizantin. cu conditia ca acestea sa fi fost dobandite prin acet juridice. astfel incat se cuvine a sublinia doar ca obiectul lui il puteau forma pamanturi. episcopi. munti.

Obiceiul interzicea strainilor cositul fanului sub sanctiunea arderii fanului cosit pe nedrept. dar si deprinderi specifice acestui gen de cultura agricola. Ele erau intemeiate pe terenuri provenite din pustii. in care se putea pescui.dreptul de proprietate al membrilor unor astfel de obstii defera calitativ de cel al taranilor din obstile libere. Stapanirea devalmasa asupra terenurilor obstii a continuat asupra pasunilor si miristilor dupa strangerea recoltelor. vinariciul bisericesc. Alte forme prin care s-a constituit proprietatea taraneasca in obstea libera au fost43: Poienile si fanetele. l-a constituit mentinerea starii de indiviziune al membrilor sai. op. Prisaca sau tulpina erau intemeiate prin aruncarea de catre domn din centru spre cele patru zari a unui topor. obtinute prin defrisare si intretinute pentru cositul fanului.. presupuneau un volum de munca mai mare pentru amenajare si intretinere. In acest caz. Livezile (pometul) si gradinile de legume se intemeiau la fel ca si viile si aveau acelasi regim juridic. sau bastina sau delnita. acest drept s-a mentinut si in privinta apelor curgatoare si a baltilor din hotarele obstii. Normele consuetudinare aparau pe detinatorii prin sanctionarea taierii copacilor de catre straini. Prima forma de desprindere a constituit-o inca din feudalismul timpuriu casa ingradita cu gard. de a pasuna vitele sau de a cosi fan. ocina. proprietarul culturii ii datora si proprietarului terenului. Prisacarul avea dreptul de a se opune asezarii in apropiere a unei alte prisaci si putea opri intrarea animalelor straine pe teritoriul stupinei sale. puteau fi construite mori si indiguite iazuri pentru peste. de regula nobilul feudal. intre proprietarul terenului si cel al culturii. pag. pe langa vinariciul domnesc. 43 Apud E. Viile. pentru a se delimita de alte proprietati. al unei maciuci sau al unei sageti pentru demarcarea locului (obicei numit aruncarea armei). Stapanirea personala era exercitata asupra unei portiuni de teren dezmembrata din proprietatea comunala prin munca proprie prin care era data o alta destinatie sau o alta valoare lotului respectiv.103 si urm. adica 10% din productia de vin. care au putut fi transmise prin mostenire. Ele erau constituite prin destelenire sau defrisare.cit.Molcut. Totodata.Cernea si E. pustiite sau curatori. implicit dreptul de stapanire se diviza si el. Dreptul de proprietate taraneasca in obstea libera Unul din factorii de rezistenta ai obstiilor libere in fata tendintelor acaparatoare manifestate de catre nobilimea feudala. A doua forma a constituit-o campul. A. 61 . Daca terenul pe care era cultivata via apartinea altuia. In egala masura. stapanirea padurilor implica dreptul de a vana.

fie. Casa de Editura si Presa „Sansa”S.L. 1992. Persoanele In dreptul civil. pastrand un drept de proprietate doar asupra casei. Pe langa aceste terenuri din apropierea oraselor mai existau insa si alte terenuri cu care domnii i-au miluit pe boieri sau alte manastiri. dreptul de proprietate apartinea seniorului feudal. B. 6. Daca padurea era insuficienta.Branistea era o portiune din padure scoasa din stapanirea devalmasa. Terenul aflat in stapanirea unei comunitati urbane purta numele de „hotarul targului”. putea fi plantata padure tanara numita dumbrava sau rediu. prin infiintarea de catre el a unei astfel de obsti numita ”slobozie”. Componentele moderne44 ale acestuia sunt capacitatea de folosinta ce semnifica aptitudinea unei persoane de a avea 44 In acest sens vezi Gh. Au existat insa si cazuri cand astfel de danii au fost facute din terenurile orasenesti. Proprietatea funciara urbana Locuitorii oraselor si targurilor erau oamenii liberi care nu depindeau de nimeni si nelucrand pamantul nu datorau nici obligatii de dijma decat daca lucrau pamant domnesc sau boieresc. statutul juridic al persoanei se determina in functie de capacitatea sa juridica. 6.. Bucuresti. adica accesul la apa si vadul de moara. Titulariul branistei putea interzice intrarea strainilor in padure pentru a vana.4. Legea tarii ocrotea dreptul primului intemeietor al vadului.277 62 . Obstile aservite au aparut fie prin supunerea lor unui astfel de nobil. Dreptul de proprietate taraneasca in obstea aservita In obstile aservite. Ei trebuiau sa-i remita nobilului feudal a zecea parte din productia obtinuta de pe astfel de terenuri. pag. Subiectele dreptului civil. Terenul folosit pentru agricultura se numea „tarina targului” si era lucrat dupa normele fixate de comnunitatile locale. Drept civil roman. adica instalarea agregatului de macinat. ocrotindu-l impotriva celor ce veneau ulterior. Stapanirea asupra apelor implica vadul de apa. domnii le-au recunoscut orasenilor dreptul de proprietate asupra vetrelor caselor si asupra unui mic teritoriu din apropiere.Beleiu. In Transilvania.R. uneltelor si animalelor de munca. ceea ce a dat nastere la indelungate procese de proprietate sau granituire. boier sau nobil. Orasenii s-au bucurat de privilegii speciale avand in acest fel posibilitatea de a-si apara dreptul de proprietate asupra pamanturilor dobandite prin danie domneasca. cosi ori pentru pasunarea animalelor. Taranul era dator sa presteze toate muncile necesare pentru seniorul feudal.3.2. iobagii aveau doar posesia si folosinta asupra terenurilor (sesiilor) lucrate de ei.4.4. pe care ii impiedica sa construiasca vaduri pentru mori (reaua asezare a morilor).Prin acte speciale. Introducere in dreptul civil.

dar de pe o pozitie inferioara celei boieresti. odata cu declararea ortodoxismului care religie tolerata. la inceput fara deosebiri in randul acestei clase. taranimea libera. in sensul ca puteau judeca unele pricini penale. diferentele erau reflectate si in cadrul aceleiasi categorii in raport cu proprietatea. Panza si boboul se vor vinde cu cotul. supus doar domniei. Taranimea libera. clerul inalt. Ea era diferita pentru marii boieri si marea nobilime. 63 . orasenimea. Privilegii asemanatoare le-a acordat Mircea cel Batran orasului Campulung si Vlad Vintila orasenilor din Pitesti. Incepand din secolul XV. de boierimea mijlocie si mica. alaturi de oraseni a avut capacitatea juridica a omului liber. Arges si Ramnic. diferea boierimea si nobilimea laica de cea ecleziastica.Un bun exemplu de cooperare intre domnie si oraseni il constituie privilegiile acordate de Stefan cel Mare in primul sau an de domnie negustorilor brasoveni invitati sa vina cu marfuri in Moldova in octombrie 145745. brasovenii sunt „volnici si slobozi sa umble prin toata tara. In plus orasenii se bucurau de unele privilegii fiscale iar unele dintre orasele din Transilvania aveau chiar dreptul de a bate moneda si de a-si ridica armata proprie. Continutul capacitatii era insa diferentiat in functie de pozitia sociala. Membrii acestei clase erau reprezentanti in organele centrale ale statului si aveau competente in materie judiciara. Clerul era de asemeni o clasa privilegiata care se bucura de toate drepturile publice atat datorita averilor dar mai ales influentei pe care o avea in treburile si organizarea de stat. Stefan reinnoieste invitatia la 13 martie 1458 cand intocmeste in forma solemna. Orasenii si targovetii au constituit o categorie sociala fata de care domnia a avut o atitudine cand ingaduitoare cand agresiva. Fara a face o analiza diferentiata a componentelor capacitatii juridice in evul mediu. civile si canonice. clerul inferior. postavul su bucata”. iar dupa marimea si valoarea ei difereau marea boierime si clerul inalt. ca martori figurand boierii si mitropolitul Teoctist. ceea ce inseamna ca in aceasta privinta tuturor le era recunoscuta calitatea de subiect de drept. O situatie aparte a avut-o clerul ortodox din Transilvania. cu drepturi mai putine si cu mai multe si mai grele obligatii. Potrivit acestui document. Boierimea si nobilii feudali. In categoria 45 Deoarece brasovenii au avut unele indoieli. de apartenenta persoanei la o anumita categorie sociala. boierimea si nobilimea mijlocie. constituiau categoria sociala avand deplinatatea drepturilor si obligatiilor publice si private.drepturi si obligatii si capacitatea de exercitiu care inseamna aptitudinea persoanei de a-si asuma obligatii incheind acte juridice. jeleri si robi. si prin targuri ca sa-si vanda marfa lor: postavuri si panza si bobou si orice ar avea. respectiv de a avea drepturi si de a-si asuma obligatii. se cuvine a preciza ca toate persoanele aveau potrivit normelor din Legea tarii capacitatea juridica. Astfel dupa natura proprietatii. si prin cetati. Unui privilegiu asemanator acordat pescarilor de catre Petru Rares (15271538) se datoreaza prima atestare documentara a Galatiului.

desi nu puteau ocupa functii inalte in aparatul de stat. 1534 sau 1784. si legiferata prin Tripartitul lui Werboczi in acelasi an. ei puteu avea in proprietate bunuri mobile si imobile pe care le puteau transmite liber prin acte juridice de vanzare. Aceste masuri de inasprire a dependentei taranimii aservite au avut insa un efect de scurta durata. a constituit motivul numeroaselor ridicari la lupta impotriva oprimarii feudale si nationale din 1437. Randurile taranimii libere au fost ingrosate cateodata si de boierasii saraciti de sarcinile fiscale. urmarile lor constand in fuga masiva a taranilor aseviti de pe mosii. De asemenea. cei manastiresti si cei boieresti. Soarta de aservire a barbatului. Taranii aserviti numiti in Moldova si Tara Romaneasca rumani si vecini. starea de dependenta si asuprirea iobagimii din Transilvania. un drept de proprietate incomplet. iar in Ardeal iobagi. Robia este contemporana migratiei tatarilor. precum si asupra mijloacelor demunca (inventarul agricol) sau a animalelor de munca. dreptul pe care acesta il avea asupra taranului dependent se intindea si asupra urmasilor sau in linie barbateasca. ridicata prin munca proprie. Dependenta personala prin interdictia mutarii de pe un domeniu pe altul a fost instituita si in Tara Romaneasca la 1595 de catre Mihai Viteazul (15931601) precum si in Moldova in 1628 de catre Miron Voda Barnovschi (16261629). Mai mult. puteau indeplini unele mici functii administrative pe plan local. unii dintre ei fiind ridicati de domnie chiar la ranguri dregatoresti. Ei nu aveau nici un drept public. Starea de dependenta putea lua sfarsit doar cu voia stapanului. In Transilvania. Robii. produse si bani.taranimii libere intrau si unii sateni cu obligatii militare asa cum erau calarasii si rosiorii. Taranul aservit avea un drept de proprietate personala asupra gospodariei sale. care o putea dispune in schimbul unei sume de bani eliberarea taranului dependent. taranimea libera a avut o situatie mai buna decat in Moldova sau in Tara Romaneasca. Robii din Tara Romaneasca si Moldova erau impartiti in trei categorii. tatarii si tiganii au fost atestati pentru prima oara in secolul al XIV-lea. iobagii aveau un statut juridic mai precar decat cei din Moldova si Tara Romaneasca. pecenegilor si cumanilor. De altfel. nu puteau avea in proprietate imobile iar pentru sesiile lor trebuiau sa plateasca o serie de obligatii in munca. In Moldova si Tara Romaneasca ei se numeau mosneni si razesi. Asfel taraniii liberi. sa daruiasca sau sa dea zestre odata cu pamantul si pe taranii care ii trudeau. aveau libertatea ingradita de dreptul pe care stapanul il avea asupra persoanei lor. schimb etc. respectiv robii domnesti. 64 . In Transilvania. Libertatea lor se a se muta de pe un domeniu pe altul a fost suprimata urmare razboiului taranesc condus de Gheorghe Doja din 1514. era urmata si de catre sotia sa. Aceasta se explica prin faptul ca proprietarul putea sa vanda.

avand fata de ei obligatia de a-i imbraca si hrani.3. de a-i casatori sau chiar de a-i desparti. Rudenia naturala poate fi colaterala atunci cand doua persoane au acelasi ascendent comun (intre frati. Acest mod se stabilire a rudeniei de sange este valabil si in prezent. Rudenia fireasca numita si rudenie naturala sau de sange. coboratoare de la bunic. Gradele de rudenie se stabilesc in functie de numarul de nasteri intre doua persoane sau pana la autorul comun. In traditia romaneasca. dar si dreptul de a-i pedepsii. fie prin casatoria cu o pamanteana. recunoscuta si in dreptul roman se intemeiaza pe faptul nasterii.Starea de robie era ereditara. din alianta care genereaza raporturi intre grupul de rude al unui sot cu grupul de rude al celuilalt sot (incuscrire). mai ales daca erau crestini. caci o singura nastere. matusi etc). La randul ei. putea cere despagubire in vederea compensarii fortei de munca pierdute in acest fel. a fiului ii desparte pe ei.Stapanii de robi puteau dispune de ei ca de orice bun mobil sau imobil. copiii robilor devenind la randul lor robi. Fara sa aiba gospodaria impreuna cu socrii. Ea poate fi directa. deoarece de la unul la celalalt. Rudenia Rudenia este legatura dintre doua sau mai multe persoane. Rudenia dintre frati este una colaterala de gradul II. veri. Rudenia spirituala „nasia” se intemeia pe relatia stabilita intre nasi si fini prin taina a botezului si cea a cununiei religioase.4. numita si „ rudenie din calimara” datorita caracterului ei consensual. fiind considerata de normele canonice mai puternica chiar decat rudenia fireasca. infratire etc. atunci cand se stabileste intre tata si fiu sau colaterala cand este vorba despre frati. Ei puteau „impamanteni”. sotia trebuia sa-l urmeze pe sot. asa cum s-au bucurat armenii si grecii. Rudenia prin alianta se intemeiaza pe casatoria sotilor.. Finii erau datori 65 . spre autorul comun exista doua nasteri. Strainii erau tolerati in tarile romane. numita rudenie spirituala si din acte juridice de adoptie. Pentru uciderea robului unui alt stapan. unchi. fiu nepot. prin care se creeaza relatii de rudenie intre doua sau mai multe persoane si rudele lor. din consumarea tainelor botezului si cununiei subsecvent carora nasii devin rudele finilor. rudenia in linie dreapta poate fi ascendenta sau suitoare (de la fiu la tata si bunic) sau descendenta. 6. Lor le era permis sa-si desfasoare negotul. Rareori se intampla ca sotul sa se stabilesca la casa socrilor. acestia erau considerati ca si parinti pentru ambii soti. fie prin numirea de catre domn intr-o dregatorie. tata. stabilindu-se la locuinta parintilor acestuia. Aceasta legatura poate rezulta din faptul nasterii a doua persoane dintr-un ascendent comun si se numeste rudenie fireasca sau de sange. ceea ce constituia pentru el o situatie de inferioritate. Spre exemplu rudenia dintre tata si fiu este una directa descendenta de gradul I. sa intemeieze comunitati proprii si sa-si ridice lacase de cult.

Fiind considerati ca si rude. Infierea se facea cu consimtamantul parintilor. era necesar consimtamantul tinerilor in cauza. in Transilvania preotii parohi aveau obligatia de a tine registre de casatorie in care erau obligati sa treaca numele sotilor. De altfel insasi casatoria constituia un element esential si obligatoriu in ciclul vietii. Apoi. intemeiate pe consimtamantul celor ce se implicau in acest gen de acte juridice. Adoptia. ca si a casatoriei. iar viitorul mire trebuia sa arate care-i este averea si ce parte de pamant i se cuvenea de la parintii sau de la fratii sai. dar avea o semnificatie aparte si crea relatii de rudenie intre infiat si infietori si rudele acestora. 6. Prin infratire. Dreptul scris care a reluat unele obiceiuri instituia regula ca „baietii sa fie 66 . a fost mai rar intalnita in evul mediu romanesc. La randul lor. era „fratia de cristelnita” stabilita intre copiii botezati in apa din aceeasi cristelnita considerati ca si frati buni. logodnicii se vizitau reciproc (”vederea in fiinta”). Adoptia si infratirea erau alte forme ale rudeniei. purtau discutii („urmarea de vorba”) se prezenta zestrea. al martorilor. Petitorii negociau cu parintii fetei zestea apoi intelegerea era urmata de un ospat. numita si infiere sau „luare de suflet”. In privinta varstei. infiatul dobandind prin infiere numele infietorilor. Obiceiul era adaptat si in privinta a doua femei.4. cei de botez fiind obligati sa-si cunune finii ajunsi la varsta casatoriei. au fost infratirea si insuratirea. „nunta mortului”.sa le acorde ascultare si respect nasilor pe care ii numeau parintii lor spirituali. Ea constituia un act public celebrat cu acordul parintilor in fata si cu benedictiunea autoritatii bisericesti. dar si toate drepturile rezultate din noua filiatie. In Moldova si Tara Romaneasca era mai cunoscuta si „fratia de cruce”. iar in caz de neintelegere. Incheierea casatoriei era precedata de o logodna. decisiva era autoritatea paterna. doi barbati hotarau ca respectand un anumit ritual (de regula „ruperea furcii”) sa se infrateasca si sa se stapaneasca aceeasi mosie. era interzisa casatoria dintre nasi si fini. mirele trebuia sa fie mai mare decat mireasa. tinerele fete sa fie inmormantate in rochie de mireasa.4. iar casatoria se incheia de regula la varste fragede fata de perceptiile actuale. Ca o consecintaa incheierii casatoriei. Pana la perfectarea casatoriei. care se „insurateau”. Familia Familia in evul mediu romanesc se constituia prin casatoria celor doi soti. subliniat de obiceiul ca si celor morti necasatoriti sa li se organizeze o nunta simbolica. Pentru incheierea logodnei. In unele zone ale tarii. Alta forma de rudenie intemeiata pe taina botezului. nasii trebuiau sa le poarte de grija finilor. copii alaptati de aceeasi doica sau de acelasi san se socoteau „frati de lapte”. Alte forme de rudenie create prin consens. existand si in zilele noastre ca in caz de deces. Casatoria se incheia prin consimtamantul liber exprimat al celor doi soti. ziua si locul celebrarii actului religios.

Cu ocazia divortului se facea si impartirea bunurilor aduse sau dobandite in timpul casatoriei. dar in cazul culpei acesteia. zestrea era oprita de catre sot. Prin moartea unei persoane si deschiderea succesiunii acesteia treceau asupra succesorilor sai. cu masura. caci era oprita casatoria intre consagvini si afini pana la gradul al VII-lea. „s-o bata putintel. iar in caz de vina mare „s-o bata cu vrasmasie oricat de mare” si chiar „sa o inchiza cum ar fi in temnita si sa o puna in hiara”. baietii il urmau pe tata si fetele pe mama. puterea parinteasca era exercitata de catre bunic. In familiile cu mai multe generatii (bunici-parinticopii). sa nu se prea treaca”.4. In caz de desfacere a casatoriei din motive neinputabile sotiei. iar cele din urma de 12. determinati prin vointa legii sau a defunctului. precum si cea dintre nasi si fini.puberi. 67 . De asemenea era oprita o persoana sa se recasatoreasca de mai mult de trei ori. si nici preotii daca viitoarea sotie era de o alta confesiune. iar fetele apte pentru barbat” adica primii sa fi trecut de 14 ani. in sensul ca putea avea calitatea de mostenitor. acestuia supunandu-i-se atat tatal cat si nepotii. 6. Divortul era admis insa el constitua o raritate. catre succesorii acesteia. Ea era obligata sa-l urmeze pe sotul ei si sa-i fie fidela. Puterea parinteasca era absoluta. Drepturile si obligatiile dintre parinti si copii aveau un caracter de relativa reciprocitate. chiar vinde copii.5. bunurile si datoriile sale. principiu regasit si in perceptele biblice. Sotul avea asupra sotiei un drept de corectie. zestrea ii era restituita. Numeroase si variate erau impedimentele la casatorie. parintii putandu-si in caz de nevoie. obicei sugerat si in zilele noastre in cursul nuntii. Ceremonialul nuntii a fost redat cu fidelitate in traditiile populare si este inca pastrat cu sfintenie in unele zone ale tarii. Lipsa acordului parintilor putea constitui un impediment dar usor de trecut prin „fuga mirilor” sau prin „rapirea miresei”. cand se impartea averea de bastina intre fii (emanciparea fata de baieti) si cand se casatoreau fetele (emanciparea fata de fete). Emanciparea copiilor avea loc atunci cand parintele abuza de puterea parinteasca. iar in privinta copiilor. cand se da de veste ca „mireasa a fost furata”. hotaratoare era supunerea sotiei fata de barbatul ei. in sensul ca putea sa o certe. Succesiunile Succesiunea sau mostenirea constituie transmiterea averii unei persoane decedate. Tutorele nu se putea casatori cu pupila atata vreme cat ii administra averea. Ele se intemeiau in primul rand pe rudenia viitorilor soti. Succesiunea se deschidea in momentul mortii firesti si in beneficiul unei persoane existente la acea data si care nu este nedemna. In raporturile dintre soti.

Monahii din manastiri mureau fara posteritate economica. pana in secolul al XV-lea succesiunea se transmitea potrivit legii. Ele isi primeau partea lor din averea parinteasca prin inzestrare. ei puteau lasa averea prin testament doar in privinta bunurilor mobile. In ceea ce priveste succesiunea iobagilor. regula mentinuta si in zilele noastre prin reguli de drept speciale. succesiunea parintelui comun se impartea intre acestia. in sensul ca numai in lipsa baietilor. In privinta colateralilor. Este si motivul pentru care o buna parte din averea sa. Bunurile imobile dobandite. in sensul ca intreaga lor avere dobandita dupa intrarea monahala ramanea lacasului unde au slujit ultima oara. adica obiceiului. ü sotul supravietuitor si vaduva saraca. bunuri dobandite prin schimb (mostenite numai de baieti) etc. bunuri cumparate (se transmiteau si celuilalt sot – daca figura in actul de proprietate). rudenia era luata in considerare pana la a opta spita si putea fi dovedita cu martori. de obicei in bani sau in lucruri mobile. deoarece imobilele lor dobandite prin mostenire le mosteneau in totalitate stapanii mosiilor. bunuri donative (reveneau indeosebi baietilor si in mod exceptional fetelor). la o succesiune puteau participa si fetele. iar mai apoi potrivit vointei defunctului exprimata prin testament „cu limba de moarte ”. ascendentii si colateralii. Succesiunea legala. ab intestat cunostea urmatoarele clase de mostenitori : ü mostenitorii legitimi.In Tara Romaneasca opera privilegiul masculinatii. pentru „usurarea” sufletului mortului. treceau numai in cota de ½ in stapanirea nobilului feudal. ü infiatul fata de averea parintelui lui sufletesc si viceversa. Averile celor ce mureau fara succesori erau culese de stat.In feudalism. Preocuparea pentru cinstirea mortului se materializa in „pomenirea” sa la inmormantare si la parastase. Tripartitul lui Werboczi instituia reguli speciale privind succesiunile. facea si ea parte din categoria mostenitorilor. ü copilul din afara casatoriei. era pastrata pentru indestularea grijilor sufletesti ce cuprindeau dupa datina pe langa cheltuielile de inmormantare si costul pomenilor pana la sapte ani. ü autoritatile publice in cazul succesiunilor vacante. In Transilvania. in lipsa succesorilor legali. al dezgroparii 68 . adica de domn sau organele fiscale. facute cu masa si pomeni. ce putea ajunge pana la 1/3. Mostenitorii legali directi erau considerati descendentii defunctului. „partea sufletului”. daca avea copii din casatoria respectiva. Bunurile care faceau obiectul succesiunii nobiliare se imparteau in bunuri mostenite (care reveneau descendentilor si in lipsa acestora ascendentilor si colateralilor). in raport cu succesiunea mamei si a rudelor ei. Daca defunctul lasa copii din mai multe casnicii. descendentii. Sotia defunctului.

Cu prilejul strangerii recoltei sau a construirii unei case. In privinta pamantului. puse in pericol de a-si pierde libertatea.4. era pentru ca participantii sa poata marturisi eventual mai tarziu. Daca vanzarea se facea fara de stire. Este evocata in istoriografie „despagubirea de la altul”. Initial acestea au fost conditii de existenta a contractelor. iazuri ori mosii. Cel mai intalnit contract a fost contractul de vanzare-cumparare. Pretul era stabilit in bani. care particiau si ei la bautul aldamasului. dinamica sau stingerea obligatiilor. Consimtamantul trebuia sa fie dat de buna voie (fara sila). 69 . dar el putea fi exprimat si in bani si bunuri sau chiar in prestari servicii. schimbul de produse. darea mainii si juramantul. apoi ele au folosit la dovedirea conventiilor incheiate. Obligatii si contracte Dreptul cutumiar feudal romanesc nu ofera suficiente informatii pentru a trage concluzii daca in „Legea tarii” sunt conturate cat de cat izvooarele. se apela la munca in comun (claca). ca vanzarea s-a facut public. mai ales in materie fiscala. intreaga comunitate sateasca avea obligatia de a participa. actele translative de proprietate si orice alte acte sau fapte din domeniul obligatiilor au fost ca si inexistente. ca modalitate de raspundere colectiva pe plan international. anuntati despre vanzare prin „strigarea” ei vreme de trei zile. rudele sau vecinii erau indreptatiti sa o rascumpere in vreme de 10 ani. in dreptul din Transilvania feudala existau diferentieri intre diversele categorii sociale. 6. Alte contracte reale au fost cel de donatie si cel de schimb sau de imprumut. Datorita faptului ca nevoile feudalului si ale curtii sale nu puteau fi satisfacute numai prin munca taranilor dependenti si a meseriasilor de la curtea sa. Formele raspunderii colective sunt cele mai frecvent utilizate.6.osemintelor si chiar a zidirii unei fantani pentru sufletul mortului la care sa-si potoleasca setea trecatorii. Scopul organizarii acesteia. Vanzarea era intarita de aldamasari persoane care participau la o mica petrecere in cadrul careia era baut aldamasul. penala sau comerciala. In astfel de ocazii se schimbau daruri in vederea inzestrarii mirilor. Proba contractelor civile se facea cu aldamasarii. contractele ca surse de obligatii trebuiau sa fie bazate pe acordul comun si sa nu fie afectate de nici un viciu de vointa . trebuia respectat dreptul de protimis al rudelor si al vecinilor. si ca a fost respectat dreptul de preemtiune al rudelor si vecinilor. imprejurare in care potrivit traditiei. In materia obligatiilor. In dreptul popular romanesc obligatiile luau nastere ocazionat de evenimentele importante ale vietii omului asa sunt nasterea si nunta. Izvoarele scrise vorbesc indeobste despre executarea obligatiilor care se faceau asupra bunurilor dar si asupra persoanelor. robi. stravechi obicei. care avea de regula ca obiect pamant. In dreptul scris.

era cea mai grava infractiune in sistemul dreptului feudal. numite vini. preluata mai tarziu si de pravilele romanesti. Apostazia consta in lepadarea calugarului de cinul calugaresc si reintrarea lui la viata laica. Inalta tradare sau „hiclenia”. pentru a carei comitere faptuitorul era pedepsit. apoi supus la torturi si in cele din urma afurisit a doua oara. Falsificarea monedei „calpuzania”. precum si cu confiscarea averii. si in evul mediu dezvoltat romanesc. sanctionate cu gloaba sau mai mari.A „da mana” sau „a bate palma” avea semnificatia acordului de vointa realizat intre parti. puteau fi mai mici. era in cazuri mai grave asemanata chiar hicleniei si se pedepsea ca atare. Cele mai cunoscute abateri de la dogmele religioase au fost erezia. fie cu moartea. fie cu dusegubini. Aplicarea pedepsei era atributul exclusiv al domnului care putea imbraca forma cea mai severa. constand in spanzurarea sau tragerea in teapa a boierilor. care prin abuz putea fi extinsa si asupra rudelor acestora. dreptul penal a fost intrumentul juridic prin care au fost consolidate si aparate relatiile si valorile sociale cele mai importante ale societatii. Ca si alte state ea consta in incalcarea datoriei de credinta fata de domn si implicit fata de statul pe care acesta il intruchipa. Daca persista in hotararea sa. care in timp a devenit un simplu obicei faptic cu rezonanta in domeniul curtoaziei cotidiene. 70 . care avand un caracter public erau mai aspru pedepsite. Ea era pedepsita cu maortea prin spanzurare daca autorul ei era un om simplu sau prin decapitare daca era un nobil feudal.4. precum si abaterile de la dogmele religioase. Dreptul penal Ca orice oranduire sociala.7. Vinile mari. singura indreptatita sa bata moneda. arderea cadavrului si confiscarea averii. agoniseala lui ramanand manastirii de la care a fugit. pedeapsa prevazuta in pravilele bizantine. Infractiunile. Faptuitorul era mai intai supus canoanelor bisericesti: el era „afurisit”. Erezia consta in abaterea constienta de la dogma religioasa prin fapte sau convingeri marturisite. Ea se manifesta prin rebeliune. In cazurile mai putin grave. erau infractiunile cele mai grave. care a urmat canoanele bizantine consta in decapitare. apostazia si ierosilia. Pedeapsa. el era deferit justitiei mirene pentru a fi „certat”. ea putea fi pedepsita si cu gloaba. uneltire impotriva tarii ori refuzul acordarii ajutorului militar. era si ea indreptata impotriva autoritatii domnesti. era „moartea cumplita”. Pentru astfel de vini. Neascultarea poruncii domnesti „osluhul”. insotita de multe ori si de conceptia mistica a pacatului. indreptate impotriva statului sau/si a domnului. Infractiunea era fapta socialmente periculoasa care aducea atingere valorilor sociale ale societatii feudale. 6.

la talpi sau cu buzduganul). 71 . arderea de viu. Pedepsele corporale erau: pedeapsa cu moartea (prin spazurare. inchisoarea la ocna. Infractiunile contra moralei. pe ulita. Nu se facea inca deosebire intre omorul premeditat sau nepremeditat. Pedeapsa traditionala era arderea de viu. sotia adulterina pierdea zestrea in favoarea sotului ultragiat. era pedepsit cu ocna. Vinile mici erau infractiunile mai putin grave. temnita. mutilarea. era cunoscuta sub numele de jac. Pentru toate infractiunile. Paricidul. sau furtul de lucruri sfintite dintr-un loc sfintit. surghiunul sau gloaba. In functie de gravitatea lui. Denuntarea calomnioasa „sudalma mare” era pedepsita cu aceeasi pedeapsa cu care ar fi fost sanctionat cel impotriva caruia s-a comis infractiunea. Furtul care consta in insusirea pe nedrept a lucrului altuia. considerata moartea cea mai cumplita. copiilor sau fratilor sotiei. numit si „furtisag”. era cea mai frecventa infractiune. ranile si vatamarile corporale. insotite de obligarea autorului la despagubirea incapacitatii fizice provocate partii vatamate. Infractiunile impotriva proprietatii. In plus. adulterul si bigamia erau aspri pedepsite. violul. ingroparea de viu sau sugrumarea). furtul si talharia erau pedepsite cu asprime. rapirea de fete. tragerea in teapa. Chiar si in cazul pedepsei cu maortea cei pedepsiti puteau sa-si rascumpere „capul” sau „gatul”. decapitare. Loviturile (cu palma sau cu toiagul). consta in uciderea parintilor. jaf sau talhasug. mutilarea. a caror sanctionare era de regula mai blanda. era definita ca fiind orice greseala a omului fata de biserica. Pedepsele aveau un pronuntat caracter aplicativ. jacuire. ajungandu-se chiar la insemnarea cu fierul rosu. Dintre acestea enumeram mai jos: Marturia mincinoasa. ele mergand de la pedeapsa cu moartea. Insulta sau „sfada” era savarsita cu prilejul certurilor de hatarnicie era sanctionata cu gloaba. Aceasta infractiune era pedepsita cu moartea prin spanzurare. in caz de adulter. Talharia constand in furtul comis prin violenta. innecarea.”limba stramta” sau „sperjurul” in cadrul unui proces erau aspru sanctionate. daca se repeta de patru ori. pana la cele banesti. infierarea si bataia (cu toiagul. numite „ucisaturi” erau sanctionate cu gloabe.Ierosilia. obiceiul permitea o larga aplicare a principiului compozitiunii prin care puteau fi rascumparate cele mai multe infractiuni. puscaria. Omuciderea sau „moartea de om” era de asemenea o infractiune foarte grava dominata de conceptia razbunarii (moarte pentru moarte!). Ea putea consta in „impreunarea trupeasca in biserica sau cu o calugarita”.

asa cum au fost marele vornic sau banul Craiovei. grosul. dar acelasi proces putea fi redeschis de catre partea nemultumita la aceeasi instanta sau la una superiara.8. domnul era arbitru intre boieri si judecator al tuturor supusilor sai. varta ori surghiunul. hrisoave si carti domenesti si zapiisele particulare. Probele scrise erau cele provenite din cancelaria domneasca. dar si cu taierea capului sau spanzurarea daca cel hiclean nu era boier. In cazul pierderii sau 72 . banul ori manastirile investite cu competenta de a judeca in satele lor orice vina. Procedura de judecata se desfasura in fata instantelor competente. 6. puteau pronunta pedeapsa cu moartea si marele vornic. fiind recunoscute judecatile drepte ale unor domni precum Petru Rares sau Radu cel Mare. degradarea civica si raderea barbii. Pedepsele pecuniare constau in desegubina. Ca organ de judecata. La sate au fost pastrate prin traditie instantele „oamenilor buni si batrani”. domnul era judecator suprem tinand „marele scaun de judecata al domniei”. Hotararile pronuntate de domn nu puteau fi apelate decat in fata unui alt domnitor. Procedura de judecata In ceea ce priveste organizarea judecatoreasca. Judecata domneasca avea un caracter solemn. Legea tarii spre deosebire de normele penale din Ardeal unde nobilii erau autorizati ca pe domeniile lor sa ridice spanzuratori. Caile de atac nu erau cunoscute. la ea asistand doar marii boieri. care l-ar fi succedat la tron. Judecata se facea „dupa lege si dreptate”. putand apela inclusiv la judecata domneasca. pedeapsa capitala pentru boierii hicleni se executa prin lovirea cu buzduganul de catre domn.Pedepsele privative de libertate imbracau una din urmatoarele forme: inchiderea la ocna. Probatiunea judiciara se realiza prin mijloace de proba scrise sau orale. ea s-a facut prin investirea de catre statul feudal cu competenta judiciara a dregatorilor teritoriali pentru rezolvarea pricinilor penale sau civile. Cazurile cele mai grave erau judecate de catre domn sau de catre inaltii dregatori. gloaba sau confiscarea averii. iar in targuri cele ale soltuzilor si pargarilor. care erau cercetate cu prioritate in procesele privitoare la proprietate si hotarnicie. nu permitea torturarea celor vinovati si nici supunerea la cazne. El era indrepatit sa judece in prima si ultima instanta pricinile de importanta majora si sa evoce orice pricina judecata de o jurisdictie speciala cum era cea bisericeasca.4. In afara de domn. Ca sef al statului si varf al ierarhiei feudale. in cadrul procesului urmarindu-se respectarea formalismului incadrat in anumite ritualuri religioase. temnita. sa pedepseasca si sa cazneasca. Pedepsele accesorii sau complementare erau tortura. Potrivit legii.

Biserica crestina a pus insa in contact civilizatia dunareana cu cea bizantina. Apoi. Pe de alta parte. Cel mai important mijloc de proba era considerat a fi marturisirea (recunosterea) invinuitului. Or. a dat justificare domniei sa tinda spre unificarea normelor juridice in scopul consolidarii si centralizarii puterii statale exercitata de monarhul feudal.1. Juratorii erau persoane de aceeasi conditie cu partea din proces de aceeasi conditie sociala. care depuneau juramant in biserica privitor la obiectul pricinii civile sau la reputatia unei persoane. s-a facut si datorita unei „compatibilitati” ce rezulta fara dubiu din originea comuna romana a normelor din dreptul romanesc si a celor bizantine. avand in vedere implicarea divinitatii in explicarea originii si functionarii puterii domnesti. Pamantul se punea pe cap sau intr-o traista purtata pe umeri de catre cel desemnat sa mearga corect pe hotarul adevarat al terenului aflat in litigiu. voievod. Probele orale constau in marturisirea simpla.5.2. principe sau domn. Juramantul cu brazda intalnit inca din antichitatea geto-daca.5. au consolidat o intrepatrundere a normelor dreptului roman cu cele ale dreptului autohton. Aceasta nu se putea realiza decat printr-un cadru legislativ unitar.5. 6. in forme mai mult sau mai putin accentuate. dacic. Aparitia pravilelor Domnia a fost in permanenta interesata de consolidarea puterii centrale. Este neindoios faptul ca Legea Tarii a cunoscut vadite influente din dreptul roman.deteriorarii lor. influenta dreptului roman asupra evolutiei dreptului romanesc a continuat si in epoca medie. diversitatea cutumelor si caracterul lor neuniform sub aspect geografic. juratorii si juramantul cu brazda. Dreptul scris in Evul Mediu 6. 6. 73 . biserica a constituit sprijinul cel mai de nadejde a domniei in consolidarea relatiilor societale. Conditiile aparitiei dreptului scris Destramarea relatiilor sclavagiste al caror punct de plecare l-a constituit retragerea aureliana din Dacia. care in Transilavania putea fi obtinuta si prin tortura (proba fierului rosu). dominat la randul sau de puterea domneasca. adaptarea lor vechilor obiceiuri din Legea Tarii. indiferent cum s-a numit el. ele puteau fi reconsstituite de catre sfatul domnesc in temeiul dispozitiilor unor martori. Impunerea ca si superioare a normelor juridice receptate de catre romani din dreptul bizantin s-a facut printr-un proces de lunga durata impus in primul rand de necesitati practice. simboliza autoputernicia pamantului zeificat si atot stiutor. In acest fel.

iar din secolul al XVII-lea acestea au fost tiparite. pravilele si comentariile parintilor bisericii autori de nomocanoane Ioan Postelnicul si Nichita Eracleanu. care a continuat sa se aplice. Toate aceste scrieri au fost inspirate de nomocanonul „Sintagma alfabetica” redactata de Matei Vlastares in 1335.5. In 1581 este redactata de catre sihastrul Lucaci din porunca episcopului Eustratie Pravila de la manastirea Putna. insa pe filiera slava. Prima scriere a fost „Pravila Sfintilor Apostoli” tiparita la Brasov de diaconul Coresi intre 1560-1562. atat in viata religioasa dar si in cea mireana. 6. inca din inceputurile crestinarii sub influenta bizantina si receptionarea canoanelor religioase s-a facut tot din izvoarele bizantine.1. Cu tot caracterul lor progresist insa. Forta lor normativa a fost data in special de imprejurarea ca ele aveau un caracter general si impersonal. precum si de textele legislative ale unor imparati ai Bizantului asa cum a fost Leon Filozoful. ea este cunoscuta si sub numele de Pravila de la Ieud. Cum insa biserica ortodoxa tarile romane s-a aflat in permanenta. Este si motivul pentru care limba cancelariei domnesti a fost cea slava.Asa s-a ajuns ca domnul sa impuna bisericii crearea unui climat juridic inspirat din normele divine. Un exemplar identic a circulat si in Moldova la inceputul secolului al 74 . Pravilele in limba romana Aparitia primelor pravile in limba romana dateaza din secolul al XVI-lea.2. ierodiaconul Nicodim redacteaza din porunca lui Bogdan al III-lea Pravila de la manastirea Bisericani.2. aplicandu-li-se in egala masura atat a clerului cat si a laicilor. asa incat ele au avut un caracter oficial. climat care nu putea fi asigurat decat prin preluarea dogmelor religioase. Datorita faptului ca a fost descoperita in 1921 la Ieud in Maramures. decaderea politica vreme de 100 de ani a domniei subsecvent omenilor turco fanariote a facut ca vechile pravile sa se piarda sau sa-si diminueze importanta. redactata in anul 1474 din porunca lui Stefan cel Mare de catre calugarul Gervasie. Mai mult decat atat. iar in 1636 apare Pravila de la manastirea Bistrita. pravilele nu au inlaturat Legea Tarii. asemenea si primelor scrieri juridice aparute si ele tot in limba slava. Cele mai vechi scrieri de drept canonic sunt Pravila de la Targoviste din 1452. In 1512 in Moldova. Pravilele in limba slavona La inceputurile aparitiei lor. nescrisa. pravilele au fost multiplicate in manuscrise. scrisa din porunca lui Vladislav al II-lea de catre gramaticul Dragomir si Pravila de la manastirea Neamtului din 1474 numita „Pravila cea mare”. Aceste texte au fost redactate din porunca domnilor sau a mitropolitilor.5. aplicate relatiilor sociale. 6. iar in 1557 apare Pravila de la manastirea Neamtului redactata din porunca mitropolitului Grigore.2.

Constituia impediment la casatorie rudenia spirituala precum si cea rezultata din infiere. civil sau procesual. imprumut sau depozit. in ceea ce priveste furtul se facea distinctie intre cel comis din biserica. aceasta lucrare s-a inspirat si din vechile obiceiuri romanesti. adica potrivit canoanelor bisericesti. calomnia (clevetirea) si falsificarea de moneda (calpuzania). Dintre infractiunile cele mai frecvente. ori tabelele pentru calcularea timpului. Pravilele in limba au circulat atat in Moldova cat si in Tara Romaneasca sau Transilvania in editii diferite. „in jos”. Pe materii de drept. 75 . cu omiterea sau adugarea anumitor paragrafe. Materia contractelor continea reglementari referitoare la contractele de emfiteoza (arendarea unui teren pe termen foarte lung pana la 99 ani. Rudenia era categorisita „in sus”. Nu era admisa nici casatoria dintre un fost rob si fosta sa stapana. Divortul era admis mai cu seama atunci cand sotul a furat din biserica. in cuprinsul lor sunt tratate impreuna si fara de sistematizare texte laice si texte religioase din domeniile dreptului penal. Casatoria trebuia facuta „dupa lege”. Spre deosebire de altele scrieri anterioare. zalog. caracterizata ca si o semi-casatorie.3. Logodna era reglementata ca si un contract sub influenta bizantina. din targ sau din „gropile din cereale”. Tot ca o caracteristica generala. continand asadar atat norme de drept canonic dar si dispozitii de drept laic. ele incluzand texte juridice nesistematizate pe ramuri. care a inclus si textul slavon al Pravilei de la Putna. Normele de drept din continutul pravilelor Continutul pravilelor este deosebit de variat. La fel de insemnata a fost si „Pravila de la Govora” numita si „Pravila cea mica” scrisa in 1640 din indemnul lui Matei Basarab. mai importante au fost urmatoarele abordari: Normele consacrate familiei se refereau la casatorie. „de mijloc’. Tot o reproducere a textului scris de Coresi a continut si „Pravila sfintilor dupa invatatura marelui Vasile”.XVII-lea sub titlul de „Pravila de isprava a oamenilor si de toate pacatele si greselile”. neadmitandu-se casatoria „fara de lege”. Textele cu caracter penal defineau infractiunea ca pe „un pacat’ astfel incat si pedeapsa urma sa aiba menirea unei ispasiri. Ele se aseamana avand la baza aceleasi texte cu deosebiri dialectale. interval in care arendasul se bucura de dreptul de posesiune deplina a terenului) vanzare. 6. De asemenea sunt cuprinse si scrieri fara de legatura cu dreptul asa cum au fost referirile istorice la sinodurile si parintii bisericii ortodoxe.5. O alta categorie de infractiuni erau asa numitele „vrajbi” in categoria carora intrau insulta (sfada. „spirituala” sau din infiere. logodna si rudenie. divort. De asemenea nu era permisa casatoria intre copiii „de suflet” si „cei trupesti”.

In ceea de priveste procedura de judecata a fost sumar consacrata de textele pravilelor. Ele au aparut aproape concomitent intre anii 1646 si 1652 si au avut un continut asemanator. Pentru domnie. In plus ele confereau 76 . ele au constituit mijlocul juridic de a interveni cu reglementari ferme in diferite domenii ale vietii sociale. den multe scripturi talmacite din limba italieneasca pe limba romaneasca”. a mitropolitului Stefan. la final ea reproduce unele probleme de interes general din medicina. „predoslovie”. constand in matanii. Sistematizarea celor doua lucrari este aceeasi. Ea a fost inspirata din legea bizantina agrara (Nomos Gheorghicos) si din „Praxis et theoricae criminalis” a lui Prosper Fanaricci. 6. rugaciuni. dar si despre marturia falsa sau despre incriminarea judecatorilor care se lasau mituiti. pe scurt „Carte romaneasca de invatatura”. Mult mai ampla decat „Cartea romaneasca de invatatura”.4.Sistemul pedepselor era si el impartit in cele fizice (bataia. Ele au avut menirea de a consolida puterea de stat centralizata a domniilor. Ea a fost alcatuita din porunca domnitorului de catre calugarul Daniil Popeanul si contine la inceput o introducere. Operele legislative ale domnitorilor Vasile Lupu (1634-1658) si Matei Basarab (1632-1654) Cele mai importante izvoare ale dreptului ascris medieval romanesc au fost unanim recunoscute ca fiind ale domnitorilor Vasile Lupu si Matei Basarab. Pravila lui Matei Basarab a fost tiparita in 1652 la Targoviste sub denumirea „Indreptarea legii cu Dumnezeu care are toata judecata arhiereasca si imparateasca de toate vinile preotesti si mirenesti” pe scurt „Indreptarea legii”. „glave”(capitole) „zaceale”(articole). prima legiuire romaneasca oficiala cu caracter laic. gramatica si filozofie preluate din nomocanonul lui Alexie Ariston si raspunsurile lui Athanasie Scolasticul. a fost scrisa de logofatul Eustratie si tiparita in Iasi la manastirea Trei Sfetitele avand titlul complet „Carte romaneasca de invatatura de la pravilele imparatesti si de la alte giudete cu zisa si cu toata cheltuiala a lui Vasile voievodul si adomnului Moldovei.5.1. Pravila lui Vasile Lupu de la 1646. Se facea vorbire despre mijloacele de probatiune (marturia si juramantul). mutilarea si pedeapsa cu moartea) si cele duhovnicesti. plocoane si oprirea de la mancarurile cu sare (posturi).5. desi boierimea le-a interpretat in sensul ingradirii prerogativelor domnesti.4. 6. ele fiind impartite in „pricini”(sectiuni). Principalele institutii reglementate de pravilele domnitorilor Vasile Lupu si Matei Basarab Partea I din ambele pravile a fost inspirata din legea bizantina agrara si constituie un veritabil „cod de politie rurala” prin aceea ca dispozitiile sale consacra legarea de pamant a taranilor dependenti.

Aceleasi pedepse puteau fi aplicate si pentru furt sau instigare. 77 . stapanul avea un drept discretionar de corectie. incestul sau relatiile de tutele dintre viitorii soti. „din biserica”. In sistemul pravilelor aceasta putea fi mireana sau bisericeasca. daca era comis „dela stapan”. recoltelor. „cei mijlocii” „de treaba” sau de „folos tarii” si de oamenii domnesti) precum si clerul. Din categoria persoanelor dependente faceau parte taranii categorisiti a fi „neintelegatori” sau „oameni de gios” si robii. Dreptul de proprietate asupra bunurilor bisericesti considerate ca „sfintite” se bucura de o protectie divina (jus divinum). Din prima categorie (slobozilor) faceau parte domnul. Astfel. Impedimente la casatorie numite „sminteli”. de credinta religioasa sau de renumele acesteia de a fi „credincioasa’. Logodnicul putea chema in judecata pe cel ce ar fi adus injurii logodnicii sale. „la drumul mare” sau „la foc”. Ample reglementari au continut cele doua pravile in privinta casatoriei si a relatiilor de familie. Obiectul proprietatii mirene il constitua pamanturile si bunurile mobiliare. Proprietatea feudala s-a bucurat de o reglementare ampla. se referea la principalele institutii ale dreptului civil. logodna crea relatii de alianta intre familiile viitorilor soti. inspirata din principiile dreptului bizantin. Caderea boierilor „din cinste” urmare a unor pedepse infamante ii puteau arunca in randul robilor. Era totodata reglementata paza hotarelor. a vitelor. Asupra celor din urma. penal si procesual. pomilor. acestuia ii era consfintit dreptul de a pretinde toata recolta. erau considerate a fi fara voie. Ei isi puteau redobandi libertatea fara voia stapanului ca rasplata pentru denuntarea acestuia in cazul cand ar fi comis fapta de falsificare de moneda sau aceea de a-i fi indemnat la desfrau.dreptul nobililor de a-i urmari pe fugari si de a-i readuce pe pamanturile lor. „cu nume bun” ori „vestit de rau”. Pravilele stabileau chiar interdictia altor nobili de a-i primi pe fugari si de a-i readuce pe pamanturile lor si totodata obligatia acestora de a-i preda stapanului feudal. Persoanele numite „obraze”erau incadrate in categoria „slobozilor”si in cea a dependentilor. O persoana devenea majora la implinirea varstei de 25 ani. Partea a II a si cea mai ampla din continutul pravilelor. dar raspunderea penala putea fi angajata de la 18 ani. Din acesta categorie de bunuri faceau parte locurile bisericesti si cele calugaresti. morilor si a inventarului agricol sub sanctiunea unor pedepse severe pentru deteriorarea acestora. iar in cazul recoltelor slabe. atat pentru barbar cat si pentru femeie. Taranii vecini aveau obligatia de a-i plati stapanului cuvenita dijma. boierii (la randul lor cei mari de vita „aleasa”. Totodata era interzisa cea de a treia casatorie consecutiva. In dreptul penal se tinea seama de (circumstante) profesiunea persoanei.

Materia obligatiilor si a contractelor avea la baza principiul raspunderii individuale. autoratul de complicitate precum si pluritatea infractionala sub forma concursului de infractiuni sau a recidivei. erezia. „de cap” si vini mici. Izvoare ale obligatiilor erau considerate a fi conventia (tocmeala) si „greseala” cu sau fara „nesocotinta”. imprumutul si donatia. cea mai periculoasa fiind considerata infractiunea flagranta. de locul comiterii ei („la loc de cinste” sau „la curte”). Efectele casatoriei se refereau in special la drepturile sotului care dobandea puterea maritala asupra sotiei. Testamentul era valabil daca cel ce l-a lasat „era cu mintea intreaga”. precum si fii rezultati din incest sau siluire cu privire la acerea mamei lor. Copiii naturali aveau dreptul numai la mostenirea mamei lor. Erau considerati incapabili de a mosteni. Casatoria inceta prin decesul unuia dintre soti ori era desfacuta prin divort. fie in scris. nevoie sau „sila” si nici „prin amagire”. 78 . La calificarea unei infractiuni se tinea seama de intentie („gandul faptasului”). La incheierea contractelor. Divortul putea fi pronuntat prin cauze determinate in cuprinsul pravilelor. descendentii si colateralii pana la al noualea grad inclusiv. inchirierea (namuirea). iar a treia calcare de lege”. „vina de fata si aratata”. Partile puteau fi reprezentate prin mandatari. fie oral „lasat cu limba de moarte”. Despartirea putea fi realizata fie pe cale judecatoreasca fie prin repudiere (carte de despartire). asasinul si feciorii sai in privinta succesiunii celui asasinat. In virtutea acestuia. consimtamantul nu trebuia sa fie viciat prin „frica”. Clasele de mostenitori erau ascendentii. erau considerati cei condamnati pentru comiterea unor infractiuni impotriva moralei. potrivit celor mai avansate principii din acea vreme. betie sau alungarea sotiei. Ca si in alte scrieri ale vremii. neglijarea intretinerii sotiei. Normele de drept penal s-au bucurat de cea mai ampla reglementare. infractiunile erau impartite in „vini” sau „greseli” mari. Pravilele privesc in mod deosebit infractiunea savarsita dar nereusita de tentativa. sau prin tutori. Incapabili de a dispune (nevolnici). fie oral in prezenta a 57 martori. asa cum ar fi: adulterul. el administra zestrea sotiei asupra careia avea un drept de corectie constand in bataie. numiti „ispravnici” si „pristavi”. farmece. procuratori si executori testamentari. a doua este iertare. Garantiile contractuale continuau sa fie chezasia si zalogul. nebunie. Transmiterea succesiunilor se facea fie printr-un testament scris numit „zapis”. precum si de timpul in care acesta a fost savarsita. Cele mai importante contracte erau vanzarea.in urmatorii termeni: „Cinstitutul bagoslav si marele grigorie zice ca nunta cea dintai este lege. progresist in raport cu vechile norme consuetudinare care se intemeiau pe raspundere colectiva.

surzenia sau mutenia. mania. purtarea de cozile cailor. stapanul pentru sluga. In categoria circumstantelor atenuante. temnita si surghiunul la manastire in cazul boierilor. „greseala fara inselaciune”. De asemenea. tendintele de centralizare ale coroanei maghiare. iar in penal de 5 ani pentru furt si 10 ani pentru ranire. tortura. aceste pedepse nu puteau fi aplicate boierilor si clerului ci numai oamenilor de jos. pe de alta parte. pe de o parte tendintele factorilor locali de consolidare a autonomiei vioevodatului Transilvania. pasiunea. Pedeapsa cu moartea consta in taierea capului. Hotararile pronuntate nu puteau fi apelate. pravilele consacrau varsta. Constituiau circumstante de agravare. Dreptul scris in Transilvania Aparitia si evolutia dreptului scris a fost si ea influentata de cele doua tendinte din viata politico-sociala. prezumtiile si numai in penal. provocarea. turnarea de plumb topit in gura ori bataia.5. pentru ca prin aplicarea lor sa nu devina inapti sa-si practice mestesugul. Cat despre mijloacele de proba. a caror apreciere era foarte larga in sensul ca puteau pronunta schimbarea sau chiar iertarea de pedeapsa. varsta sub 7 ani. inscrisurile. Pedepsele fizice constau in mutilari (taierea mainilor sau a nasului). Dispozitiile procedurale dadeau puteri discretionare judecatorilor. hiclenia comisa de boierii mari si „lotria” daca cel ce indeamna la furt era ruda cu cel indemnat. respectiv. tragerea in teapa sau arderea in foc. ignoranta.5. logodnicul pentru logodnica. Valoarea marturiilor era apreciata in functie de pozitia sociala: cei cu vaza sau expertii (vracii. 79 . care puteau fi precedate de mutilari in cazul paricidului.Cauzele care aparau de raspundere erau considerate a fi nebunia. cauzele penale si cele civile fiind judecate de aceiasi judecatori. sotul pentru sotie. dascalul pentru prunc. ele nu se aplicau de regula mestesugarilor iscusiti (giuvaiergii. acestea puteau fi depozitiile martorilor martorilor. armurieri etc). Potrivit regulilor de procedura. expertizele. Pravilele prevedeau ca judecatile puteau fi mirenesti si bisericesti. vladica si egumenul pentru clerici si monahi. dar si sanctiunea prescriptiei care in civil era de 40 de ani pentru reclamarea zalogului si 30 de ani pentru datori ori succesiuni. betia. Pedepsele privative de libertate erau ocna. ordinul superiorului si obiceiul locului. somnambulismul sau „slabiciunea firii femeii”. dascalii sau doctorii) trebuiau crezuti mai mult decat oamenii de rand. insa ele puteau fi evocate in fata unui judecator superior. In materie penala. Pravilele recunosteau principiul autoritatii lucrului judecat. sau urmate de arderea cadavrului falsificatorilor de moneda. legitima aparare. spanzurare. actiunea publica era pusa in miscare de catre victima sau de catre alte persoane indreptatite sa o faca precum parintele pentru copil. Pedepsele aveau si in aceste pravile un caracter aplicativ. juramantul. 6.

Dispozitiuni partculare deosebite ce cele din Moldova si Tara Romaneasca priveau materia dreptul familiei si a succesiunilor. Colectia a aparut in anul 1517 sub influenta razboiului taranesc condus de Gheorghe Doja din 1514 si desi nu a fost publicata oficial. In cuprinsul lor nu exista o sistematizare. Dipozitiunile de drept penal incriminau aceleasi fapte penale. Lucrarea a fost sistematizata in trei parti. ca si in Moldova si Tara Romaneasca. 80 . Primele incercari de codificareale dreptului scris si nescris i-au apartinut lui Matei Corvin prin al sau „Decretum maius” din 1486. Vladislav al III-lea i-a cerut juristului Stefan Verboczi sa intocmeasca o colectie de drept scris. casatoria putea fi desfacuta si prin repudiere iar bunurile retinute de catre sot. iar in lipsa acestora de catre frati. succesiunilor si dreptului procesual. Casatoria se incheia cu consimtamantul parintilor fara de care aceasta era considerata „cu fuga”. Zestrea fetelor trebuia consimtita de catre parinti. valorificand izvoarele scrise si mai ales cele nescrise existente. Astfel. Redactate in limba latina si elaborate la propunerea romanilor. pe care le-au redat intr-o forma fidela dar concentrata.familiei.„mera ad glebae adstricti”. faceau trimitere la materiile contractelor. Codificarea a fost facuta de pe pozitia dominanta a elementului nobiliar maghiar. astfel incat se intercalau dispozitiunile de drept civil cu cele penale sau de drept procesual. patriciatul sasesc si mica nobilime secuiasca. obligatiilor. ele au codificat vechi obiceiuri juridice romanesti. dipozitiuni din Statutele Tarii Fagarasului prevedeau ca fetele inzestrate de parinti nu veneau la succesiunea acestora. dintre care cea mai cunoscuta a fost legarea de glie a iobagilor. Toate dispozitiunile consacrate de actele familiei mai sus m entionate. Ea a consacrat relatii si institutii de drept feudal. Toate aceste dispozitiuni au fost de larga aplicare. De asemenea. Pamanturile taranilor aserviti treceau initial in proprietatea regelui. comertul cladestin. Particularitati deosebite au marcat in dreptul transilvan „Statutele Tarii Fagarasului”. In ceea ce priveste succesiunile. iar mai apoi in cea a nobililor. juramantul mincinos (fals). particularitati existand doar in materia succesiunilor. precum furtul.Subsecvent rascoalei de la Bobalna din 1437. lucrarea vadind deosebirile esentiale dintre dreptul Ungariei si cel al Transilvaniei. declaratie politica si juridica potrivit careia puterea politica in stat urma sa fie exercitata numai de catre nobilimea maghiara. nobilimea din Transilvania a adoptat „Unio triun nationum”. a fost utilizata in practica instantelor pana in anul 1848. motiv pentru care a fost si cunoscuta sub numele de „Decretum tripartitum” sau tripartitul lui Verboczi. vatamarea corporala. bunurile donative nu puteau fi transmise in Transilvania decat baietilor.

In urma Tratatului de la Kuciuc-Kainargi din 1774. Eforturile unor domnitori precum Dimitrie Cantemir si Constantin Brancoveanu au sfarsit dramatic in exil sau sub sabia turceasca. In acelasi timp. componenta lui fiind redusa prin implicarea de catre domni a unor factori politici interni. precum si pierderile teritoriale incercate.Statutele Tarii Fagarasului au vadit unitatea de continut a normelor juridice roamnesti. cu posibilitatea inlocuirii domnului pentru greseli grave.6. 6. El aproba actele domnesti cu caracter normativ. Organele centrale ale statului Divanul a inlocuit vechiul sfat domnesc. Dreptul sau de a judeca procese insa a suferit serioase limitari. Perioada de timp in care turcii au desemnat in scaunul tarilor romane domni fanarioti. institutia domniei a fost stabilizata. asigura aplicarea legilor si organiza functionarea unor 81 .6. dar si aplicarea de catre toti romanii a acelorasi norme de drept cunoscute si respectate ca atare si in afara arcului carpatic.6. domniile erau foarte scurte. Este si motivul pentru care intr-o prima etapa. durata ei fiind fixata la 7 ani. prin implicarea Rusiei impotriva abuzurilor turcilor in ceea ce priveste numirea domnilor. ii numea pe dregatori. Numirea facuta de Poarta era confirmata la cativa ani de domnie.1. 6. au determinat Poarta sa adopte o noua politica in ceea ce priveste numirea domnilor in Tara Romaneasca si Moldova: desemnarea domnilor din randul grecilor fanarioti. Domnia Incepand cu anul 1711. Divanul avea prerogativele legislative. Organizarea de stat 6. in Moldova este numit domn Nicolae Mavrocordat. este binecunoscuta in istorie sub numele de perioada turco-fanariota si a durat din 1711 si pana in 1821.1. lupta pentru emancipare nationala si eliberare de sub suzeranitatea straina regresand pentru o perioada de un secol. 6. iar in Tara Romaneasca ultimul domn pamantean Stefan Cantacuzino este inlocuit in 1716 cu acelasi Nicolae Mavrocordat. Organizarea de stat si dreptul in epoca turco-fanariota Limitarea autonomiei celor trei tari romanesti de catre Poarta Otomana si Imperiul Habsburgic s-a realizat intr-un parcurs istoric indelungat.6. eforturile turcesti de a opri decaderea imperiului dupa infrangerea suferita in asediul Vienei. administrative si juridice. Pe de alta parte. in functie de aducerea la indeplinire de catre noul domn a angajamentelor asumate fata de turci.1. tarile romanesti capata noi garantii impotriva abuzurilor turcilor. infiinta sate si targuri si pastra formale prerogativele militare. Din anul 1802. cresc prerogativele domnului: acesta intarea prin hrisov domnesc pravilele.1.2.

marele virstienic etc. aveau prioritate boierii pamanteni. iar in cea de a doua. care plateau toate darile. Aceste atributii noi ale divanului precum si limitarea prerogativelor domnului. totusi au aparut si altele noi. iar in Moldova tot atatea. era consultat de catre domn si in privinta stabilirii si repartizarii impozitelor. Pasi importanti au fost facuti in directia modernizarii fiscalitatii. mai ales in materie judiciara. In Tara Romaneasca existau trei episcopii. Domnul era cel care isi dadea acordul cu privire la numirea mitrololitilor si tot el le dadea carja episcopala episcopilor. Dregatoriile desi au fost mentinute in formele lor traditionale. Contribuabilii erau impartiti in doua categorii: breslele. in scopul aducerii la indeplinire a obligatiilor asumate de catre domni fata de Poarta. mentinandu-se doar cateva elemente. Toti acestia erau numiti de regula din randul anturajului fanariot al domnului. Armata a fost desfiintata odata cu instaurarea regimului turco-fanariot. in sensul ca repartizarea sarcinilor fiscale era conditionata de factori economici sau geografici si au fost instituite unitati fiscale identice (grupuri de gospodarii). singurul fapt pozitiv mentinut in epoca fiind scutirea manastirilor si a preotilor de dari. desi potrivit hatiserifului din 1802. marele logafat. paznici si slujitori de scaun. Doua erau categoriile de dregatori in functie de care era stabilita si ierarhia boierilor: in prima categorie erau socotiti marii dregatori. la Ramnic. Din anul 1802. marele postelnic. Husi si Radauti. boierii de rand ai caror urmasi erau numiti mazili. in Tara Romaneasca se infiinteaza o „oaste dinauntru” pentru asigurarea ordinii interne si „oastea de afara” pentru paza hotarelor. Drepturile sale de jurisdictie au fost limitate. inlocuite cu timpul de catre formatiunile rurale de jandarmi. care aveau un regim fiscal avantajos fiind scutite de anumite dari si birnicii din categoria carora faceau parte taranii liberi si clacasii. Obligatiile fiscale au fost unificate intr-o singura dare. Din categoria marilor boieri faceau parte marele ban (in Tara Romanesca). stabilita prin ceea ce se numea „tidula de bir”. Buzau si Arges. Din anul 1775. cu numele de boieri veliti ai caror succesori erau numiti neamuri. In afara dredatorilor care indeplineau anumite functii. Deosebit de semnificativa este insa imprejurarea ca slujbele dregatorilor erau platite. constituie formele incipiente si totodata primele tendinte de separare a atributiunilor statului. erau si dregatori fara de functii. Mitropoliile din Tara Romaneasca cu sediul la Bucuresti si din Moldova cu sediul la Iasi se gaseau sub autoritatea Patriarhiei de la Constantinopol. 82 . Organizarea financiara a fost orientata spre spolierea veniturilor paturilor mici si mijlocii ale populatiei. la Roman. Biserica a fost pusa sub controlul statului prin intermediul unei epitropii. Dregatorii erau numiti la inscaunarea domnilor si erau reconfirmati anual.servicii publice. graniceri. Paza domnului era asigurata de catre un grup de arnauti. marele vornic. dar si pentru sporirea averilor personale ale lor si camarile lor.

Hotararile pronuntate de aceste instante erau scrise in conditii speciale. 6.6. cat si in materie penala. El avea competenta de a judecat pricinile civile ivite intre boieri. 6. precum si de a exercita controlul judiciar asupra hotararilor pronuntate in prima instanta de departamenturi. „Departamentul velitilor boieri” era format din boieri veliti si trei mazili. cat si in Tara Romaneasca. instantele erau organizate ierarhic. Caracterul luminist al operelor lor consta in primul rand in asigurarea si intarirea statului centralizat.Opera legislativa a lui Constantin Mavrocordat Sirul operelor legislative din aceasta perioada a fost deschis de catre domnitorii Nicolae si Constantin Mavrocordat.2. Sistemul instantelor judecatoresti instituit prin „Pravilniceasca Condica” era urmatorul: „Judecatoriile dupa judet” aveau competenta in prima instanta.2. competentele lor fiind diferite atat material.6.6. Ele aveau competenta de a solutiona procesele civile dintre tarani precum si marunte pricini penale. cat si teritorial. „Divanul domnesc” functiona numai in Tara Romaneasca sub presedintia domnului si era format din boieri veliti. Potrivit acestei lucrari.1. Dezvoltarea dreptului in epoca turco-fanariota La inceputurile sale. „strainile pricini”. dar si in preocuparea 83 .3.6. iar procesele penale erau judecate de „departamentul vinovatiilor”. Procesele penale erau judecate de doua departamenturi egale in grad (unul format din 7 si unul din 8 judecatori). aflat sub influenta iluminismului la inceputul secolului al XIX-lea. „Departamenturile” erau instante de drept comun in materie civila si penala. El judeca precum o instanta suprema pricini importante. Organizarea instantelor judecatoresti O adevarata reforma a organizarii instantelor judecatoresti a fost realizata de domnitorul Alexandrul Ipsilante (1744-1782) a sa lucrare „Pravilniceasca condica” aparuta in anul 1775. atat in materie civila. Evolutia in timp a statelor romanesti precum si slabirea din ce in ce mai accentuata a puterii Portii au facut posibila dezvoltarea spectaculoasa a dreptului. astfel incat toate actele cu caracter normativ au imbracat forma hrisoavelor domnesti sau a anaforalelor adoptate de catre divanul domnesc. fie in prima instanta fie in caile de atac. Atat in Moldova.1. care s-au manifestat ca niste adevarati despoti luminati. regimul fanariot s-a impus prin ingradirea autonomiei tarilor romanesti. au fost infiintate departamenturi speciale care judecau pricinile dintre romani si straini. ele judecand in complet format dintr-un judecator ajutat de un logofat.

in esenta lor. dar si de sistemul de acordare a lefurilor tuturor categoriilor de dregatori. in „Asezamantul” din 7 februarie 1740 ce a fost publicat in „Mercure de France” in numarul din iulie 1742. 46 Potrivit Asezamantului boierii din prima categorie erau scutiti de orice dari. constituind surse de documentare predilecte. fiind introdusa dregatoria izpravnicului de judet. Prima dintre codificarile care trebuie mentionate in acesta perioada este lucrarea lui Alexandru Ipsilante „Pravilniceasca Condica”. chiar daca nu au fost desfiintate toate formele de dependenta personala. Articolele 9. potrivit slujbelor lor si nu al pamantului. Beccaria sau Lombroso.6. operele unor autori ilustri precum Montesquieu. a manastirilor. fostii tarani dependenti au fost asimilati oamenilor liberi. Dispozitiile art. prin care. noua ierarhie avand un caracter progresist46. Lucrarea a fost intocmita din porunca lui Alexandru Ipsilate si a circulat in manuscris pana in anul 1780. caracterul progresist al lucrarilor legislative din aceasta perioada este subliniat in primul rand prin codificarea vechilor obiceiuri romanesti a caror permanenta s-a pastrat prin Legea Tarii. „Asezamantul” contine 13 articole in care a fost reglementata situatia clerului. Dispozitiunile din primul hrisov au fost insa atenuate de hrisoavele din 1 martie 1746 si 5 august 1746 in Tara Romaneasca si 1 iulie 1749 in Moldova. stabilindu-se totodata obligatia de a lucra pentru boier fara a se preciza cat. Articolele 1-4 s-au referit la scutirea de dari a clerului. repartizata prin sistemul cislei si platibila in sferturi.2.13 au fost consacrate organizarii financiare. Sinteza masurilor luate pana in anul 1740 a fost formulata in cea de a treia domnie a lui Constantin Mavrocordat in Tara Romaneasca. 84 .10. mazilii. in vreme ce boierii din cea de a doua categorie. Reformele infaptuite pana in 1740 cu privire la statutul social al clerului si al boierilor la organizarea administrativa si financiara au fost sistematizate intr-o forma concentrata in acest asezamant. dar si la limitarea prerogativelor sale jurisdictionale. carora le-a fost interzisa stramutarea de pe o mosie pe alta. a fost desfiintata rumania si vecinia.12. datorita resentimentelor Portii. chiar si in forma firava. Urmare acestor ultime hrisoave. Prin articolele 7 si 8 au fost dispuse noi masuri in organizarea administrativa. a boierilor si a organizarii adminstrative si fiscale.11 au inasprit situatia taranilor aserviti.aratata pentru o veritabila democratizare. Codificarile legislative de la sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea Desi.2. In anumite lucrari si-au facut simtita influenta marilor curente juridice progresiste din apusul Europei. erau scutiti doar de vinarici si dijmarit. boierii au capatat un statut nou. 6. Domnul a suprimat unele dari si le-a totalizat pe celelalte intr-una singura. Potrivit articolului 5. a vietii sociale. au ramas codificari feudale.

Izvoarele acestei lucrari au fost bazilicalele. profesor la Academia Domneasca din Iasi si Christian Flechtenmacher – doctor in drept si filozofie la Viena. fiind in cele din urma folosita si in textele oficiale.1912 al Codului Civil in vigoare. al practicii judecatoresti. adoptat in 1865. „Codul Calimach” sau „CodIca tivila a Moldovei” este o legiuire care a dainuit o jumatate de secol. apoi a fost publicata in trei parti. Scarlat Calimach a dorit sa imbunatateasca organizarea de stat si sa dea tarii o lege scrisa. Daniile nu puteau fi primite decat de la cei bogati la cei saraci. si a fost abrogata implicit prin art. episcopi si velitii boieri. Legiuirea hotaraste interzicerea „daniilor facute de cei saraci si de jos celor bogati si puternici”. unul din 14 august si unul din 12 septembrie 1785. cele mai numeroase texte sunt consacrate organizarii instantelor judecatoresti. Lucrarea a fost supusa Adunarii Obstesti compusa din mitropolit . De asemenea. adus in acest scop in Moldova. a zapciilor si a vorniceilor. domnul Scarlat Calimach l-a intarit si l-a promulgat printr-un hrisov la 1 iulie 1817. atata doar ca varianta in limba romana este cea mai clara in explicarea unor termeni juridici. hrisovul mai stabileste procedura executorie a dreptului de protimisis atunci cand cumparatorul nu era ruda sau codevalmas al vanzatorului. procedurii de judecata. „Hrisovul sobornicesc” dat in 1785 de domnitorul Alexandru Mavrovordat a fost o legiuire cu caracter special care a reglementat doar anumite aspecte ale vietii sociale. in vreme ce varianta greaca abunda in termeni romanesti redactati cu litere grecesti. 85 . In ceea ce priveste structurarea lucrarii. insarcinati cu adunarea vechilor obiceiuri si legi ale tarii. dar acestia au facut dovada stapanirii cunostintelor de drept romanesc. intre rude sau pentru manastiri si biserici. a dreptului bizantin si mai ales al limbii grecesti alaturi. „Pravilniceasca Condica” a fost aplicata pana la intrarea in vigoare a Legiuirii Caragea la 1 septembrie 1818. domnitorul a format o comisie de boieri din care au facut parte Andronache Donici si Costache Conache. a circulat alaturi de varianta in limba romana (Mica randuiala juridica). sas din Brasov. fireste de limba romana. O astfel de intentie este pusa in practica un an mai tarziu. obiceiurile juridice romanesti si jurisprudenta dar si lucrarile lui Montesquieu si Beccaria. ambele avand menirea de a linisti framantarile taranesti pe fondul abuzurilor boierilor. dreptului civil si administratiei in care au fost introduse dregatoriile izpravnicilor de tinut. intre 1816-1817 dupa citire. Inca de la inscaunarea lui pe tronul Moldovei. In afara de aceasta traducere. Autorii nu se cunosc. Intre cele doua variante nu exista deosebiri de continut. in anul 1815. Lucrarea contine de fapt doua hrisoave. cand a dispus mai intai sa fie traduse in romaneste „Imparatestile pravile” ce se aplicau in tara de catre Anania Cuzanos. unde a primit forma definitiva. la 17 septembrie 1812.Scrisa in limba neogreaca (Sintagma Nomicon).

dreptul persoanelor. Izvoarele acestei legiuriri au fost Codul austriac de la 1811. Lucrarea mai contine anexe referitoare la concursul creditorilor si a licitatiei. dand astfel o noua recunostere deosebita influentei dreptului autohton asupra noii legiuiri. Costache Conache si Iordachi Ghica. Sub denumirea impusa de domnul Scarlat Calimach. autorii s-au referit la infractiuni. Petre Asachi si Damaschin Bojinca. Curs de Istoria dreptului roman. pomenindu-le pe cele mai frecvente. 1926. In sistemul pedepselor erau evidentiate rascumpararea. va fi tradusa in romaneste abia in anul 1833. Aceasta lucrare a fost considerata a fi cel mai insemnat si mai complet cod din tarile romane. falsul si omorul. totul fiind tratat pe parcursul a nu mai putin de 2032 articole. 5)drept penal. Lucrarea este structurata in trei parti. sar putea pune. „Adunare cuprinzatoare in scurt de pravilele cartilor imparatesti spre inlesnire celor ce sa indeletnicesc intru invatatura lor”. care nu ar fi reglementate in actualul cod si nu ar fi contrare dispozitiunilor acestora. 47 In masura in care dispozitiunile Codului Calimach nu ar fi desuete sau contrarii dispozitiunilor din actualul Cod Civil. El a avut caracterul unui manual de drept si a constituit o sinteza a sistemelor de drept aplicate in Moldova din acea vreme. amenda. In cartea a 5-a. competenta instantelor. mijloacele de proba.327. 86 . Pentru dezvoltari. inchisoarea. apropiat codurilor moderne. au lucrat Christian Flechtenmacher. iar traducerea din 1833 a fost supravegheata de Christian Flechtenmacher. bataia. dreptul lucrurilor si dreptul persoanelor „dimpreuna si al lucrurilor”. Noi sunt si dispozitiunile de drept comercial privitoare la firmele de comert si la contractele comerciale de vanzare cumparare. chestiunea aplicabilitatii unor norme din aceasta lucrare.Peretz. I. 3)contracte (tocmeli). In materia contractelor. bBucuresti. in limba graca. precizand insa ca femeia este inferioara barbatului. legea va fi obiceiul pamantului”. in tot ce nu este conform „regurilor prescrise in prezentul codice”. „Legiuirea Caragea” a fost intocmita de catre logofatul Nestor si Afanase Hristopol in 1816. In ultima parte sunt instituite norme de drept procesual referitoare la actiunea in justitie. hrisoavele domnesti si obiceiul pamantului. caile de atac si prescriptie47.Aparuta mai intai in limba greaca. Lucrarea clasifica persoanele dupa sex. bazicalele si Hexabiblul lui Armenopol. se refera sumar la polita si donatie. vol. respectiv: 1)persoane.1912 din actualul Cod Civil. Codul Calimach a fost abrogat expres prin dispozitiile art. La prima varianta. dar si la dreptul familiei si succesiunii. nastere si capacitate. si tiparita in 1819 din porunca domnului Ioan Gheorghe Caragea.I. 2)lucruri. furtul. 4)succesiuni si donatii. dar. fireste doar teoretic. pag. ocna si pedeapsa cu moartea. Legiuirea era structurata in 6 carti. manualul a aparut in versiunea lui scurta la 21 iunie 1815. Alexandru Donici. 6)drept procesual. Foarte interesant este de remarcat faptul ca in cuprinsul lucrarii se face mentiunea ca acolo „unde legea nu dispune.

sunt consacrate reguli privitoare la persoane. Veniamin Costache in care autorul prezinta o descriere a dezvoltarii dreptului roman si bizantin. lucruri si actiuni. In cele 22 de capitole subimpartite in paragrafe. deoarece autorul lui fiind un adept al „carvunarilor” nu a fost agreat de domnie si nici de ceilalti pravilisti ai vremii. dreptul familiei. precum si conceptiile sale asupra dreptului. Printre acestea se cuvine a mentiona „Pandectele lui Toma Carra” aparute in 1806. la inceputul secolului al XIXlea au mai circulat si alte scrieri juridice apreciate si chiar pomenite in practica instantelor judecatoresti.1912 din actualul Cod Civil. apare „Manualul juridic” al lui Alexandru Donici. Manualul este prefatat de o dedicatie facuta mitropolitului Moldovei. Pe langa aceste scrieri cu caracter oficial. aceasta legiuire s-a aplicat pana in 1865 cand a fost abrogata expres de dispozitiunile art. contracte. Acest manual a fost folosit doar in manuscris. actiuni in justitie si probe.Cu mai multe modificari. In anul 1814. 87 . Lucrarea a fost inspirata din dreptul bizantin si s-a dovedit a fi o aplicare a acestuia conditiilor specifice locale. considerat a fi primul cod civil complet. care s-au referit la cele trei parti la persoane.

dar de pe pozitii diferite. precum si din actele adoptate in decursul ei. interesati in eliberarea tarii de dominatia si inlaturarea regimului turco-fanariot.DREPTUL ROMANESC IN EPOCA MODERNA Perioada de tranzitie spre statul burghez si aparitia elementelor dreptului de tip burghez 7. Revolutia romana din 1821. Declansata in conditiile in care popoarele din sud-estul Europei s-au ridicat la lupta impotriva dominatiei otomane.1. domnii fanarioti promovau o politica de ruina economica prin instituirea regimului fiscal de nemiloasa spoliere*. lacoma si acaparatoare. Diferentierea dintre cele a doua laturi. asa cum o avusese. participarea la revolutie a tuturor paturilor sociale. Asa cum rezulta din desfasurarea miscarii revolutionare. si pe care sa o exercite intr-un divan care sa-l controleze chiar si pe domn. care isi avea sediul in Rusia. a instabilitatii politice si dominatiei otomane. cata vreme domnii fanarioti preluau domnia. nu s-a subordonat miscarii din Balcani (avem in vedere luptele desfasurate in 88 . tarani. Atat marea cat si mica boierime. revolutia de la 1821 ne apare ca un moment istoric in care idealurile sociale s-au impletit pana l contopire cu cele nationale. proces caracterizat prin adancirea contradictiilor dintre clasa feudala si celelalte clase si categorii sociale pe de o parte. In conditiile izbucnirii revolutiei din 1821. traditionale. pronuntandu-se in favoarea egalitatii boierilor. nu trebuie deci sa surprinda ridicarea la lupta a poporului roman. a fiscalitatii excesive. pentru a-si plati creditorii si pentru formarea fondurilor necesare pastrarii tronului. Revolutia de la 1821 si semnificatiile ei Revolutia de la 1821 este expresia unui proces complex care a cuprins toate laturile vietii economice. mari si mici. dintre poporul roman si fanariotii aflati in slujba turcilor de alta parte. Apare deci firesc ca intreaga boierime sa fie interesata in restaurarea domniilor pamantene. oraseni si chiar a boierilor. Observata din perspectiva acestor deziderate. apasati de datorii enorme (Mihai Sutu a platit 3 milioane de piastri pentru dobandirea tronului). sociale si politice. Inconjurati de o clientela politica de ordinul a mii de persoane. Tudor Vladimirescu a constituit o veritabila Adunare a poporului. a abuzurilor si venalitatilor fanariotilor. era si ea dornica de putere pentru ca nu o avusese niciodata. stabilind ca principale obiective inlaturarea dependentei feudale. desi se afla in stransa legatura cu Eteria. iar apoi recurgeau la cele mai cumplite forme de extorcare fiscala. Revolutia de la 1821 condusa de Tudor Vladimirescu a avut un profund caracter social si national. au fost obstructionate in interesele lor de catre domnitorii fanarioti si anturajele lor. Mica boierime. Marea boierime dorea puterea pentru sine. nu se poate face normal.

deoarece primise garantii ca aceasta miscare de eliberare a Greciei se bucura de sprijin ferm al regimului tarist. care avea sediul in Rusia. Potrivit acestor programe. Ipsilante incerca sa determine o interventie a Turciei in Tarile Romane. ci dimpotriva a avut o conducere politica independenta si un program de reforme democratice propriu. Timp de peste trei luni (28 ianuarie–27 mai 1821). Se prevedea deasemeni organizarea comertului interior si desfiintarea privilegiilor negustorilor straini. 233 89 . iar Mitropolitul sa fie ales de catre popoare48. In prima faza a revolutiei. ceea ce ar fi insemnat transformarea lor intr-un teatru de razboi. adaptandu-se noii situatii. Cand la jumatatea lunii martie. el aprecia ca in alianta cu Eteria si cu sprijinul trupelor tariste va putea sa obtina eliberarea Tarii Romanesti de sub dominatia otomana. 48 E. Biserica urma sa se supuna legilor tarii.Siberia si mai cu seama in Grecia). in Proclamatia de la Bolintin din 16 martie 1821 si in Proclamatia de la Bucuresti din 20 si 23. Tudor Vladimirescu a recunoscut Divanul ca organ administrativ central menit sa-i indeplineasca programul regimului sau constitutional. in mod deosebit in programul intitulat „Cererile norodului romanesc”(9 aprilie 1821).Molcut. pag. provizoriu. Tudor Vladimirescu a refuzat sa se angajeze intr-o actiune aventurista si a incercat o apropiere de Turcia. Astfel. el a conditionat aceasta apropiere de inlaturarea domniilor fanariote si revenirea la sistemul traditional al domniilor pamantene. programul Revolutiei prevedea abolirea starii de dependenta a taranilor fata de boieri. Alexandru Ipsilante a fost dezarmat de tar. Tara Romaneasca urma sa fie o monarhie constitutionala.cit. dar. un adevarat proiect de constitutie. iar dregatoriile de stat si bisericesti sa fie ocupate de romani pamanteni dupa merit. statul fiind condus de Adunarea poporului. Programul constitutional prevedea organizarea armatei nationale sub conducerea lui Tudor Vladimirescu si urmarea apararea suzeranitatii si independentei tarii impotriva agresiunii straine si inlaturarea dominatiei otomane. si confiscarea pamanturilor celor care se impotriveau reformelor democrate. urmarind sa realizeze macar o parte a dezideratului eliberarii. op. Indreptat contra oranduirii feudale.Cernea si E. in timp ce se indrepta spre Bucuresti. Principiile regimului constitutional erau cuprinse in acte fundamentale ca: Proclamatia de la Tismana (Pades-Mehedinti). Dupa ce armata sa a fost incartiruita in Bucuresti. ca urmare a victoriei revolutiei puterea politica in Tara Romaneasca a fost detinuta de Tudor Vladimirescu secondat de armata sa. In aceste conditii. unde Tudor Vladimirescu sosise cu armata de a rnauti in 18/19 ianuarie 1821. Tudor Vladimirescu a actionat in stransa cooperare cu Eteria. Tudor Vladimirescu si-a schimbat atitudinea. martie 1821.

b) desfiintarea raialelor turcesti de pe teritoriul tarilor romanesti si infiintarea armatei nationale. c) stabilirea granitelor si talvegul Dunarii.Bucuresti 1967 90 . Potrivit Conventiei de la Akkerman si Tratatului de la Adrianopol. in tarile romane urmau sa fie adoptate regulamente organice in scopul modernizarii vietii sociale si de stat. care au lucrat sub indrumarea viceguvernatorului rus Minciaki. iar tarile romane au fost ocupate de trupele tariste. domn al Tarii Romanesti. in sensul reducerii taxelor. Ed. Cu privire la organizarea financiara se prevedea revenirea la sistemul platii impozitelor in patru sferturi. In urma razboiului turco-rus. in perioada 1821-1822 au fost adresate Portii peste 70 de proiecte de reforme si memorii ale boierilor. numind pe Ionita Sandu Sturdza domn al Moldovei si pe Grigore Ghica.III. 49 50 Idem In acest sens. vol. Desi Revolutia de la 1821 a avut loc numai in Tara Romaneasca. incepand cu anul 1828 regimul domniilor pamantene a fost suspendat. Reglementarile au fost adoptate de catre Adunarile obstesti extraordinare ale celor doua tari romane in anul 1830 si intarite de Poarta. si de a fi creat camp liber dezvoltarii acestora pe calea afirmarii oranduirii capitaliste in societatea romaneasca49. Inalta Poarta a consimtit in 1822 sa se revina la regimul domniilor pamantene. Conventia de la Akkerman din 1826 consacra puterea politica a marii boierimi. prin care se cerea: a) revenirea la sistemul domniilor pamantene in Tara Romaneasca si Moldova. Tara Romaneasca si Moldova au avut regimul unor „protectorate”. orasenilor si taranilor. Tinand seama de reformele preconizate.Revolutia romana de la 1821 condusa de Tudor Vladimirescu a avut o semnificatie politico-juridica deosebita. d) libertatea comertului si industriei autohtone.Academiei RSR. a avut meritul de a fi inlaturat regimul turco-fanariot ce a existat in Tara Romaneasca si Moldova timp de peste un secol. e) reorganizarea administrativ-teritoriala a celor doua tari romane etc. Cucerirea a fost insa de scurta durata. inlesnirea accesului tuturor locuitorilor la instantele de judecata si desfiintarea privilegiilor la care se bucurau strainii. programul sau democrat. indeosebi in Tara Romaneasca si Moldova50. dar mai ales de presiunile Rusiei. Cu toate limitele ei. in pofida incercarilor reformatoare a celor doi domni. Timp de 6 ani. progresist. Se preconiza o reorganizare a sistemului judiciar. fiind conduse de un guvernator rus numit de tar. Documentele privind istoria Romaniei. Solidaritatea romanilor din Transilvania cu miscarea lui Tudor Vladimirescu. Cele doua Regulamente organice au fost elaborate de catre doua comisii (cate una pentru fiecare dintre cele doua tari). care indeplinea si functia de presedinte al celor doua divanuri. In plus. cat a durat ocupatia Rusiei. au intrat in vigoare in 1831 in Tara Romaneasca si in 1832 in Moldova. a avut ecou in toate cele trei state romane.

s-a ajuns la recunoasterea autonomiei Tarilor Romane. In fapt. numai in Moldova. In aceasta epoca dispar prerogativele financiare ale domnului. Dupa incetarea protectoratului rus. Oastea romana de-a lungul vremurilor. in Tara Romaneasca a fost numit domn Alexandru Ghica. In 1842. Adunarea obsteasca extraordinara era formata din reprezentantii boierilor. El nu mai avea dreptul de a judeca. institutia domniei era electiva. si apoi. iar in Moldova Mihail Sturdza. legile votate putand fi aprobate sau respinse si ii numea pe dregatori in dregatoriile mai importante. dar prerogativele sale au fost substantial modificate. Domnul avea prerogative legislative. apartinea de asemenea domnului. Potrivit Regulamentelor organice. Comanda armatei nationale 51. ci numai de a intari hotararile judecatoresti definitive. judecand ca instanta suprema.101-105 91 . pag.Atanasiu. Divanul domnesc continua sa fie organ al puterii de stat si in epoca Regulamentelor organice. Domnul . Regulamentele organice intrate in vigoare in 1831 in Tara Romaneasca si in 1832 in Moldova. regim inlaturat de Regulamentele organice adoptate in vremea „protectoratului” exercitat de Rusia. in realitate au fost numiti. in care conducerea de stat urma sa fie exercitata de catre domn si divan. Intre anii 1822 si 1830. iar locul sau a fost ocupat de Gheorghe Bibescu. nobiliara si viagera. in mod exceptional. executive si judecatoresti. 1993. in Tarile Romane puterea suprema de stat a fost exercitata de catre domnii pamanteni. numai Gheorghe Bibescu a fost ales ca domn potrivit acestor norme. si Curtii Tariste a 51 I.Desi se prevedea ca domnii urmau sa fie alesi.Ca o consecinta a Conventiei de la Akkermam incheiata intre Rusia si Turcia. cat si de Regulamentele organice adoptate de Adunarile obstesti extraordinare si intarite de Inalta Poarta. Aceasta se intrunea pentru alegerea domnului tarii. iar cele l gislative de Obisnuita adunare obsteasca. 7. Alexandru Ghica a fost demis. deoarece fixarea impozitelor si cheltuielilor tarii erau date prin lege in competenta obisnuintei obstesti adunari. Divanul e pastreaza in perioada regulamentara doar atributii judecatoresti de instanta suprema.2. Atributiile sale administrative au fost preluate de catre Sfatul administrativ. El avea initiativa legislativa. dupa care solicita Portii Otomane investitura. vor fi investiti in functie de Turcia si comunicati Rusiei ca putere „protectoare a Tarilor Romane”. prevedeau ca domnii vor fi alesi de catre Adunarea obsteasca extraordinara. in Moldova conducand insusi dezbaterile Divanului domnesc. Bucuresti. Organizarea de stat intre 1821-1848 Organizarea politica a societatii romanesti din cele doua state romane a fost influentata atat de programele constitutionale aparute in cadrul Revolutiei de la 1821. negustorilor si mestesugarilor.

organ de decizie. cu unele schimbari care le-au subliniat specificul. verifica cheltuielile statului prin domn si ii propunea acestuia masurile pe care le socotea necesare in domenii ca agricultura.Rusiei confirmarea lui in functie. ordinea publica etc. Armata a inceput sa fie constituita din tarani. marele spatar ca sef al militiei pamantene si apararii nationale. a caror comanda o exercita domnul cu ajutorul marelui spatar in Tara Romaneasca si respectiv a hatmanului in Moldova. Bucuresti.180. Acesti inalti demnitari erau numiti de catre domn. in anul 1842. Dregatoriile. 92 . Problemele curente erau dezvoltate de un Sfat administrativ. Divergentele dintre adunare si domnul tarii erau rezolvate de catre Poarta Otomana si Curtea Tarista a Rusiei. formate din preot si trei reprezentanti ai taranilor. 1982. pe termen de 6 ani. Adunarea avea prerogative legislative. ce aveau competenta de a solutiona neintelegerile dintre sateni. in baza hotararii adoptate de Obisnuita adunare obsteasca. Administrarea justitiei se facea separat de activitatea altor autoritati de stat. Ea era formata din regimente de infanterie. marele logofat al dreptatii ca si ministru de justitie. in tendinta de a se renunta la trupele de mercenari. industria. In aceasta vreme apare in sistemul organelor de administratie a statului – marele vornic al treburilor dinauntru (ministrul de interne). Regulamentele organice prevedeau regimul specializarii dregatoriilor pe domenii de activitate si interziceau cumulul atributiilor administrative si judecatoresti. pag. fapt ce demonstreaza amestecul acestora in treburile interne ale tarilor romane.Firoiu si altii. alesi pe o perioada de 5 ani din randul boierimii si a clerului. marele vistiernic ca ministru de finante. formata din din 42 de membri in Tara Romaneasca si 35 in Moldova. potrivit Regulamentelor organice. recrutati cu arcanul. Adunarea obsteasca ordinara sau Obisnuita obsteasca adunare era un organ asemanator parlamentului tarii. Regulamentele prevedeau ca titlurile nobiliare sa fie acordate numai acelora care au fost numiti si dregatorii si celor ce au adus servicii deosebite statului. vol. Istoria dreptului romanesc. 52 D. comertul. sistemul organelor cu activitate jurisdictionala fiind format din: a) Tribunalele satesti. iar periodic se adunau sub presedintia sa si hotarau asupra treburilor statului.2. Doar Gheorghe Bibescu a fost ales domn potrivit acestei proceduri. format din vornic. dregatoriile si-au pastrat vechile trasaturi. intocmea bugetul si controla executia lui. vistiernic si postelnic. marele postelnic ca ministru de externe. propunand proiectele de legi pe care domnul urma sa le supuna votului Obisnuintei adunari obstesti52. Si in perioada regulamentara.

Prin Regulamentele organice. In compunerea lor intrau si trei asesori. pag. transport. Tara de Sus si Tara de Jos. 93 . vanzare. comerciale. au fost desfiintate odata cu organizarea administrativa data de Regulamentele organice. Satele aflate sub administrarea directa a parcalabilor si vornicilor isi pastreaza „Sfatul oamenilor buni si batrani” ales de membrii obstei. Odata cu dezvoltarea oraselor s-a elaborat o bogata legislatie de drept urban. investite cu judecarea proceselor civile pana la o anumita valoare. alesi dintre negustori.b) Ispravnicii judetelor si zapcii tinuturilor. Giurgiului si Turnului.Negulescu. e) Divanurile judecatoresti. cambie etc. Ele judecau atat in prima instanta cat si in apel pricinile civile si comerciale. in numar de trei (la Bucuresti. Bucuresti si Iasi. desi erau functionari administrativi pastrau totusi atributiuni judecand pricinile politienesti si fiscale. tinuturilor. precum si plangerile boierilor impotriva clacasilor. Istoricul judetelor in Romania. alese de asemenea de catre locuitori si aflate sub controlul statului. ocoalelor.87-90. precum si a celor in care hotararile erau contrare jurisprudentei instantelor judecatoresti. comision. alesi pe termen de trei ani. Organizarea administrativ-teritoriala este configurata in cadrul judetelor. In competenta sa intra judecarea cauzelor de gresita aplicare a legii. Ele aveau competenta de a solutiona in ultima instanta apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de divanurile judecatoresti. 1942. g) Inaltul divan in Moldova si Inalta Curte de Revizie in Tara Romaneasca erau instante judecatoresti formate din boieri „cu stiinta si cunoscatori de lege”. d) Tribunalele judetene in Tara Romaneasca si de tinut in Moldova erau compuse dintr-un presedinte. aplicabila incepand cu anul 1829 si Brailei. In anul 1831 a fost desfiintata si caimacania 53 P. Marile subdiviziuni teritoriale din Moldova. care au reintrat sub administratia Tarii Romanesti. oraselor si satelor. precum si plangerile clacasilor impotriva boierilor. plasilor. h) Divanul domnesc functiona numai in Moldova si era prezidat de domn. tot in numar de trei si tot la Craiova. ales de locuitorii orasului si confirmat de catre domnul tarii 53. c) Tribunalele politiei indreptatoare judecau marunte pricini penale. orasele din afara domeniilor feudale au obtinut personalitate juridica si au primit dreptul de se administra prin Sfatul orasenesc. interval de timp in care erau inamovibili. doi judecatori si un procuror. Craiova si la Iasi) aveau fiecare cate o sectie civila si una comerciala. judecau procesele civile in legatura cu faptele de comert. impreuna cu preotul si proprietarul mosiei. Celelalte orase erau conduse de catre efasii. organizarea activitatilor comerciale si a tuturor problemelor ce tineau de domeniul edilitar. in cazul satelor aflate pe domenii feudale. Bucuresti. corectionale. Sfaturile oraselor aveau atributii cu privire la adminstrarea veniturilor si cheltuielilor. f) Tribunalele apelative de comert.

cit. Sistemul juridic din perioada 1821-1848 a consacrat principiul legalitatii. Unele modificari au fost introduse prin Regulamentele organice si in privinta organizarii plaiurilor. stavilirea abuzurilor. ceea ce a constituit un vadit progres cu efecte directe in urmatoarele directii: 1. Pentru formarea cadrelor necesare aplicarii dreptului. Din punct de vedere al continutului. Accentuarea rolului legii scrise. s-a dovedit deosebit de influenta in aceasta privinta. Are loc o reala modernizare a formei dreptului. pag.. Bucuresti. nu mai corespundea noilor cerinte ale societatii romanesti. 4. prin organizarea cursurilor de drept. se accentueaza una din trasaturile proprii sistemului de drept burghez. prin elaborarea de noi coduri. Ed. In acest context. 2. al XVII-lea si prima jumatate a sec. in raport cu obiceiul pamantului. intemeiat pe intrepatrunderea dintre dreptul dac si dreptul roman. vol. 1976. plasilor si ocoalelor54. programele de reforma si petitiile de drepturi in Tarile Romane in sec. masura inscrisa in directia centralizarii puterii de stat.Academiei. In Tara Romaneasca ei se numeau ocarmuitori de judete. care sa le completeze pe cele anterioare si sa prefigureze inceputurile unui sistem de drept burghez. 7. 94 . Acestia erau numiti pe termen de trei ani de catre domn. continuandu-se in paralel practica trimiterii unor tineri la studii juridice in strainatate (Franta. Experienta altor state. indiferent de pozitia lor sociala sau politica. la propunerea Sfatului admninistrativ si depindeau de vornicul dinauntru. al XIX-lea.II. asigurarea comunicatiilor si a sanatatii publice. Austria si Italia)55. s-a organizat la nivel superior pregatirea juridica. si anume diviziunea tot mai neta intre dreptul public si dreptul privat. prin impunerea obligatiei de a respecta normele de drept pentru toate persoanele. Numarul judetelor si tinuturilor s-a redus odata cu aparitia unor elemente noi aparute in legatura cu denumirea si atributiile conducatorilor acestora.3.Craiovei.Sotopu. Proiectele de constitutie. dreptul acestei perioade se caracterizeaza prin identitatea sa in ambele tari romane. In consecinta au fost adoptate coduri noi. in identitatea conditiilor de dezvoltare. po. plaiurile si plasile erau conduse de catre subcarmuitor iar ocoalele in Moldova de catre privighetorii de ocoale. cu toate modificarile aduse de legislatia progresista in ultimele decenii. 3. In Tara Romaneasca. Principalele lor atributiuni constau in pastrarea ordinei. iar in Moldova ispravnici administrativi. Evolutia dreptului in perioada regulamentara si a revolutiilor de la 1848 In aceasta perioada s-a accelerat procesul descompunerii feudalismului si al ascensiunii capitalismului. pe faptul ca adesea in tarile 54 55 In acest sens si Istoria Dreptului. deoarece vechiul drept feudal. Acest fenomen de unitate isi are originea in fondul comun al dreptului nostru stravechi. cum a fost Franta.152 V.

op. in conformitate cu ideologia nationala. Principalele ramuri si institutii juridice 7. Ori. pag. ele nu contin dispozitii privitoare la drepturi si libertati in sensul consacrat de revolutiile burgheze.Cernat si E.. Are loc limitarea prerogativelor domnului.Molcut.1.1.romane au fost adoptate simultan legi cu un continut similar si pe tendinta catre unirea politica.3.2. forma de stat incompatibila cu constitutionalizarea. 7. dintre care cel mai important este cel al separatiei puterilor in stat. toate pricinile civile urmau a fi judecate dupa Codului Colimach57 si Codul Caragea.3. ceea ce pe de o parte este sinonim cu o libertate cetateneasca in dreptul burghez. E. ambele fiind corespunzatoare realitatilor din preajma anului 1821. avand valoarea unor adevarate legi fundamentale care au marcat inceputurile dreptului constitutional roman. Dreptul civil Potrivit Regulementelor organice. instituind norme de drept constitutional. infiintarea unor adunari care prezinta puncte comune cu regimul parlamentar. Importanta acestei aprecieri au fost aduse urmatoarele argumente: a) adaptarea lor a fost rodul unor vointe legislative straine tarilor romanesti. c) se realizeaza o neta distinctie intre notiunea de stat si domn. legea fundamentala trebuie sa fie rodul vointei suverane si independente a statelor. In sprijinul tezei potrivit careia Regulamentele organice au constituit adevarate legi fundamentale. care puteau circula liberi si dobandi imobile in oricare din cele doua tari romanesti. d) este consacrat un regim unitar pentru romanii din Tara Romaneasca si Moldova. au dat celor doua tari romane aceeasi organizare politica. dar si o recunoastere a apartenentei lor in acelasi stat56.cit.172 In acest scop s-a elaborat in anul 1833 versiunea in limba romana a Codului Calimach 95 .1. care au constituit punctul de nastere al dreptului constitutional roman.1. Aparitia unor elemente de drept constitutional Regulamentele organice aproape identice.3. fiind rodul compromisului dintre Poarta si Rusia tarista. b) oricat de progresiste ar fi dispozitiunile acestei legiuiri. au fost urmatoarele contra argumente: a) cele mai importante dispozitii se refera la organizarea statului. principii esentiale care nu s-au regasit in adoptarea lor. b) regulamentele introduc principii de drept constitutional burghez. 56 57 In acest sens. c) organizarea de stat a societatii romanesti de afla la inceputul secolului al XIX-lea in epoca feudala a absolutismului monarhic. separarea veniturilor statului de cele ale domnului si gestiunea lor potrivit unui sistem de contabilitate publica. 7. intre dreptul public si privat.

comisionari. Acest drept real a fost consacrat de Regulamentele organice ca fiind „ dreptul sfant al proprietatii”. societati comerciale (tovarasii). 58 Potrivit Regulamentelor organice. cu privire la concursul creditorilor. registre de comert (catastife). Insuficiente s-au dovedit a fi chiar si Codul Calimach sau Legiuirea Caragea. numite de autor „carti” si un supliment.3. actele de stare civila erau intocmite si pastrate de catre parohiiile urbane si feudale. Condica de comerciu cuprinde trei parti. dar mai ales a comertului si a productiei de marfuri. vase maritime si negotul maritim. 7. in mare. polite.1. acesta urmand a se aplica numai la proprietatile devalmase ale taranilor. Pe langa aceste norme cu caracter special. s-au aplicat si dispozitiile din Codul Calimach si Codul Caragea. a dus la desfiintarea dreptului de precumparare si rascumparare. vanzari-cumparari. prin introducerea sistemului de inregistrare a contractelor de ipoteca si de dota. tiparita si aplicata in practica instantelor din Tara Romaneasca si Moldova. c) se accentueaza caracterul personal al raspunderii civile prin desfiintarea formelor de raspundere colectiva caracteristica obiceiului pamantului. pornind tot de la codul comercial francez. Dreptul comercial Dezvoltarea relatiilor de schimb. Cartea a III a se referea la navigatie. Cartea a II a trata chestiunile pendinte falimentului. Simion Marcovici a intocmit „Condica de comerciu”. Dezvoltarea relatiilor capitaliste a constituit cadrul aparitiei conditiilor favorabile pentru libera circulatie a marfurilor. cu anexele sale. au dovedit ca institutiile de drept civil cu corespundeau pe deplin noilor operatiuni juridice.3. urmatorul: Cartea I. 96 . Anexa – cuprindea norme referitoare la organizarea instantelor comerciale si procedura de judecata. b) sporirea importantei actelor scrise in viata juridica. In 1840 in Tara Romaneasca. carausi. „Condica de comerciu a Francei”. samsari. Codul Comercial Francez din 1808.Dispozitiile regulamentare insa. au reconsiderat si consolidat o serie de institutii cum ar fi: a) dreptul de proprietate asupra mosiilor si intreprinderilor. precum si Regulamentele organice cu dispozitiile privind acest domeniu. al caror cuprins a fost. continea dispozitii generale referitoare la negustori. in 1833. si cele regulamentare referitoare la organizarea profesionala a comertului. burse de comert. Iacovache Veisa si in 1841 Emanoil Draghici au tradus in Moldova. Din aceste considerente. si a actelor de stare civila58. cambii etc.

Pedepsele constau in destituire. pradaciunea. Intrucat nu a putut fi aplicat si nici redactata continuarea sa. tainuirea. fie de competenta unui consiliu militar. ce a fost elaborat de Iordache Cantacuzino. violul. Fapte pricinuitoare de vatamare particularilor. urmare a constituirii primelor unitati militare nationale. faptele criminale fiind impartite in doua categorii: 1. 3 luni pentru adulter). principalele izvoare de drept penal au fost aceleasi ca in Moldova (Bazilicalele si legiuirea Caragea – cartea a V-a). Printre sanctiunile comise de militari erau mentionate: nesupunerea. dispozitiunile dreptului penal au fost consacrate prin reglementari diferite: In Moldova in 1820 a aparut prima carte a „Condicii Criminalicesti” (Pravilnicestile oranduieli intru cercetarea faptelor criminalicesti) care este un cod de procedura penala. boierii nu erau pedepsiti cu inchisoarea la ocna. 2. prin pastrarea unor pedepse de genul inchiderii la ocna sau al bataii si prin caracterul discriminatoriu al pedepselor. Judecarea acestor fapte era in functie de gravitatea lor. Condica Criminaliceasca din Tara Romaneasca a fost inspirata de Codul Penal si Codul de instructie criminala din Franta si a cuprins dispozitii mai putin numeroase decat modelele sale franceze. fie de competenta unor instante specializate. bataie sau munca silnica. ranirea. Abaterile militarilor erau clasificate si ele in doua categorii: abateri disciplinare (simple si grave) si infractiuni grave. toate infractiunile erau considerate criminale. Sistemul pedepselor are un pronuntat caracter feudal. plastografia etc. obiceiul pamantului.3. abaterile si sanctiunile militarilor.1. alcatuit de o comisie care s-a inspirat din Bazilicale. ci erau surghiuniti la manastire. 97 . nepazirea munitiilor si lucrarilor de razboi etc. Grigoras Sturdza si Iordache Ruset. departarea de slujba. furtisagul. Dreptul penal Desi asemanator in Tara Romaneasca si Moldova.7. Pentru unele infractiuni au fost introduse reguli referitoare la prescriptia raspunderii penale (30 ani pentru furtisag. Codul penal austriac din 1803 si Codul Caragea cartea a V-a. nesilinta. Potrivit conceptiei consacrate in Criminaliceasca condica. Fapte pricinuitoare de tulburarea linistii si sigurantei obstesti. constand in tulburarea stapanirii mosiei si casei. in functie de situatia sociala a infractorului. Ca si in Legea tarii de exemplu. si de la aceasta data Condica Criminaliceasca. uciderea. aceeasi denumire. in 1826 apare intr-o noua redactare din initiativa lui Ionita Sandu Sturdza. In Tara Romaneasca pana in anul 1851. pruncuciderea.4. dar alta lucrare. Tot in Tara Romaneasca apare in 1832 „Asezamantul ostasesc”. acelasi continut in linii mari. punerea de foc. Acesta cuprindea normele care reglementau indatoririle. asa cum era considerata razvratirea si impotrivirea fata de dregatori si judecatori.

in temnite pentru cei cu pedepse usoare. pentru cei condamnati la munca silnica. ce intereseaza dreptul procesual. Aceste principii desi nu au fost pe deplin respectate.3. 1982. deosebit de importante sunt principiile referitoare in inamovibilitatea judecatorilor si egalitatea in fata legii. Dreptul procesual In perioada regulamentara asistam la un proces complex de imbunatatire a organizarii judecatoresti si procedurii de judecata. Ocnele erau la Telega in 59 60 D.6.1987. Bucuresti. Tot in materia producerii civile. apelul si revizuirea hotararii. la elaborarea caruia s-a implicat si profesorul C. e) delimitarea de competenta intre instantele civile si cele ecleziastice. contracte comerciale. 7.18 98 . b) specializarea instantelor in materie penala. C. In august 1827 stabilea necesitatile intocmirii unui regulament al temnitelor. civila.7.Firoiu. pag. Acest regulament a fost sistematizat in doua parti: Partea I facea referire la personalul administrativ si atributiile sale. C. inviolabilitatea persoanei era garantata prin introducerea mandatului de arestare si cercetarea celui arestat in termen de 24 de ore de la arestare 59. pag. vol.1.3. Partea a II-a avea ca obiect de reglementare organizarea ocnelor si temnitelor ca locuri de detinere si executare.Moroiu. Regulamentele organice introduc prima data principiul autoritatii lucrului judecat in cazul triplei identitati de persoane. constituie totusi un fapt pozitiv chiar si numai enuntarea lor intr-o legiuire cu caracter oficial. prima din domeniul dreptului executional penal si penalogie din Romania60. actiunea penala nu mai trebuia sustinuta prin juramant si era supravegheata de procuror. Drept penal – partea generala. se contureaza urmatoarele progrese aduse de Regulamentele Organice: In materie penala. In materie civila. In 1872. cunoaste modificari importante.180. cuprinde prevederi necesare reformarii regimului penitenciar. este consacrata o reglementare moderna a probatiunii prin inscrisuri ca mijloace de proba scrise.2. obiect si cauza. sau la manastiri. profesor de legi la Scoala Sf.V. acte de stare civila etc. d) introducerea procedurii cailor de atac.Bulai. totodata. care a fost redactat si pus in aplicare in 1831. constand in principal in: a) separarea instantelor judecatoresti de cele admnistrative. Istoria Dreptului romanesc. publica studiul „Disertatie pentru indreptarea puscariei din Bucuresti”. In cele doua ramuri ale procedurii. Bucuresti. c) organizarea procedurii scrise si a avocaturii.Sava. cand cei condamnati erau boieri.5. In ambele materii.Miroiu. Regulamentul organic al Tarii Romanesti. comerciala.1. acte de zestre. Aparitia sistemului penitenciar roman Regimul executarii pedepselor privative de libertate care avea loc in ocnele de sare. penala si civila.

V.cit. care a fost Cuza. Lupta pentru desavârsirea unirii a durat mai multi ani interval la finele caruia. însa evolutia modernista este stopata de existenta unor institutii învechite a unei legislatii reprezentând interesele unei minoritati aflate la putere si a unei opozitii înversunate a acestei minoritati.Muntenia si la Ocnele Mari in Oltenia. Astfel puterile garante insistau asupra ramânerii la formula uniunii personale. economice. FORMAREA STATULUI ROMÂN 8. înfaptuita sub semnul ideilor revolutionare de la 1848. românii din tarile române le-au opus un act de mare abilitate. a mentinut Principatele sub suzeranitatea Turciei instituind garantia colectiva a puterilor europene. luminarea temnitelor si unele masuri sanitare.1. Aceasta a constituit un model si pentru celelalte inchisori din principate. Ioan Cuza. Semnificatia Unirii Principatelor Române. statul national modern a fost constituit. care a pus capat razboiului Crimeii. elaboreaza in 1855 un Asezamant pentru administrarea inchisorii din Iasi61. cand se pune in aplicare Asezamantul despre temnita capitalei care cuprindea norme referitoare la hrana detinutilor. op. a deschis o noua pagina în istoria României. Giurgiu si Braila. juridice. 61 D. Ferdinand Dodur. ceea ce nu asigura interesele natiunii române. în cadrul Conventiei de la Paris s-a hotarât unirea formala a Principatelor sub sezeranitatea Portii. alegându-l pe colonelul Alexandru Ioan Cuza domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859 si apoi al Tarii Românesti la 24 ianuarie 1859.184 99 . pag. Perioada domniei lui Al. realizata prin dubla alegere a lui Al. prin lupta poporului român. Piedicilor interne li s-au adaugat si cele internationale. In octombrie 1830 si in Moldova se declanseaza inceputurile modernizarii regimului penitenciar. Opozitiei unora dintre marile puteri europene. I. iar inchisori in judete. Temnite functionau la Bucuresti. inspector al inchisorilor. Unirea de la 1859. România cunoaste o perioada de mari transformari sociale. Unirea Principatelor Române. prin vointa natiunii condusa de marele reformator. Craiova.Firoiu. Cadrul juridic al unirii a fost favorizat de o conjunctura istorica externa deosebit de favorabila ce a fost pe deplin exploatata de curentul politic unionist. prin formarea statului national modern. Principatele române constituiau o zona tampon între imperiile europene care îsi disputau controlul asupra zonei. Tratatul de la Paris din 30 martie 1856. a reprezentat un act de curaj si de demnitate nationala. Cuza a marcat trecerea de la organizarea feudala la organizarea burgheza de tip modern. În 1858.

Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza a avut o îndoita semnificatie. Mai întâi, a fost manifestarea a ceea ce Nicolae Iorga a numit “sistemul faptului împlinit” iar apoi a pus temeliile statului român modern. Întreaga activitate a domnitorului a urmarit si ea tot doua mari obiective, respectiv unificarea legislatiei si a institutiilor în vederea înfaptuirii deplinei uniri politico-administrative si realizarea reformelor fundamentale care sa aseze statul român pe principii moderne. De altfel, prima din marile probleme care l-au preocupat pe Alexandru Ioan Cuza a fost aceea a unificarii politico-administrative. În 1859, în Moldova si Tara Româneasca functionau aceleasi institutii reglementate prin legi diferite. În Muntenia în dreptul civil se aplica legiuirea Caragea, iar în Moldova Codul Calimach. Referitor la dreptul penal în Tara Româneasca sub domnia lui Barbu Stirbei, în anul 1850 fusese promulgat un cod penal si de procedura penala, adoptate dupa legile corespunzatoare franceze, iar în Moldova ramasese în vigoare “Condica criminala” din 1820-1826, inspirata din legiuirea penala austriaca de la 1803. În Tara Româneasca, pe lânga instantele judecatoresti, functionau procurori, procedura care în Moldova nu fusese introdusa. În momentul alegerii, Alexandru Ioan Cuza s-a confruntat cu marile probleme ale epocii, fapt pentru care s-a preocupat sa înzestreze România cu o legislatie moderna, cu institutii politice si juridice moderne, si cu o administratie corespunzatoare cerintelor evolutiei catre un stat modern. Cuza era animat de patriotism, tinând seama de conditiile în care se gasea tara, dar privind si spre alte popoare. El a fost atras îndeosebi de Franta, mare parte din legislatia adoptata fiind de inspiratie franceza. Activitatea legislativa a fost vasta, neexistând compartiment al vietii economice, sociale, politice în care sa nu fi fost initiate masuri care sa propulseze societatea româneasca. 8.2. Desavârsirea Unirii. Dupa realizarea dublei alegeri, în fata României stateau ca principale obiective de atins, recunoasterea noului stat de catre marile puteri. Dintre puterile garante favorabile acestei recunoasteri au fost : Franta, din ratiuni referitoare la echilibru de forte, Prusia si Sardinia care erau interesate în promovarea principiului unitatii nationale datorita propriei lor situatii de farâmitare si Rusia pentru a slabi Imperiul Otoman. Pe de alta parte, Anglia a avut atitudine inconsecventa, Austria s-a opus temându-se ca statul national român se va reîntregi prin unirea cu Transilvania iar Turcia si-a manifestat opozitia deoarece îsi vedea amenintata dominatia asupra tarilor române. Cuza si fortele progresiste, au adoptat o atitudine îndrazneata, impunând noul rol al domniei unice, începând prin a-i înlatura pe caimacani si guvernând ferm, cu toata autoritatea.
100

Conform Conventiei de la Paris, Principatele Române aveau ca organe comune Comisia centrala de la Focsani si Curtea de Casatie de la Focsani. Organele administrative, adunarile elective si guvernele urmau a fi organizate distinct si a realiza o activitate separata. Alexandru Ioan Cuza a procedat la unificarea treptata a organelor centrale ale statului, în fiecare guvern a numit persoane originare din ambele principate, iar ministerele de la Iasi au fost transformate în directoratul ministerelor corespondente din Bucuresti. În Adunarile Elective ale fiecarui principat au fost alesi deputati din ambele principate. Referitor la organizarea armatei, regulamentele de instructie au devenit comune, armamentul acelasi, ministerul armatei unic si acelasi Stat Major. Unificarea administrativa s-a realizat prin crearea unei retele comune de posta, de telegraf, sanatate si de transport. S-a pus capat amestecului din afara în treburile bisericii române, au fost înlaturati egumenii greci si s-a trecut la secularizarea averilor manastiresti. Pe plan extern, Principatele Unite au reunit reprezentantele diplomatice de la Constantinopol, celelalte tari trimitând deasemenea reprezentante diplomatice unice. Asemenea masuri, adoptate fara recunoasterea puterilor straine, au fost oficializate de Conferinta de la Constantinopol din septembrie 1861, dar numai pe timpul domniei lui Cuza. În baza acestor înfaptuiri, domnul a proclamat constituirea României si a anuntat unificarea guvernelor si a Adunarilor Elective. Contopirea efectiva a guvernelor s-a înfaptuit în decembrie 1861, iar cea a Adunarilor Elective în ianuarie 1862. 8.3. Politica reformatoare a lui Alexandru Ioan Cuza. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a fost nevoit sa depuna mari eforturi si sa apeleze la politica faptului împlinit pentru asigurarea autonomiei legislative, judecatoresti si administrative a statului. Autonomia legislativa a fost recunoscuta initial prin Conventia de la Paris care cerea Principatelor române sa-si revizuiasca legislatia si sa-si puna de acord cu cerintele moderne precum si prin recunoasterea internationala a organizarii de stat impusa prin reformele succesive ale lui Cuza. Astfel, recunoasterea internationala a sistemului legislativ creat de domnitor, echivala cu recunoasterea autonomiei legislative. Din punct de vedere juridic autonomia României a fost consacrata prin regimul capitulatiilor. Capitulatiile erau tratate încheiate de Turcia si statele occidentale prin care acestea din urma aveau dreptul sa solutioneze litigiile cetatenilor aflati în Turcia. Unele state europene au pretins aplicarea capitulatiilor în Principate, fapt ce putea afecta suveranitatea de stat. Juristii români au sustinut netemeinicia acestor pretentii, pe considerentul ca Tarile Române nu au facut
101

parte din Imperiul otoman, iar tarile crestine nu se judeca dupa Coran si au legi similare altor state europene. Statul a interzis activitatea judiciara a consulatelor straine si a trecut la punerea în executare a sentintelor instantelor judecatoresti. În apararea suveranitatii de stat, Principatele Unite nu au mai recunoscut valabilitatea pasapoartelor eliberate de Turcia românilor din principate si nici valabilitatea pasapoartelor emise de alte state precum Turcia, în principate. Ca o consecinta a recunosterii internationale a autonomiei, Principatele Unite au început sa elibereze pasapoarte proprii. Tot în planul relatiilor externe, statul român a încheiat conventii nemijlocit cu alte state, fara a mai recurge la serviciile Ministerului de Externe al Turciei (comunicari postale, de telefon, extradarea infractorilor). O alta problema care afecta suveranitatea statului nostru si care afecta numeroase interese, a fost aceea privitoare la averile manastiresti. Aceasta problema a fost cercetata de o conferinta a marilor puteri care urma a stabili regimul juridic al acestor bunuri si modul de lichidare a pretentiilor Patriarhiei de la Constantinopol. Adunarea Electiva, fara a astepta hotarârea conferintei, în 1863 a procedat la exproprierea acestor averi, readucând în patrimoniul statului un sfert din suprafata arabila a tarii. Astfel, s-a pus capat amestecului în treburile interne ale statului prin intermediul Patriarhiei de la Constantinopole, sub pretextul protejarii Bisericii ortodoxe. Initial exproprierea trebuia însotita de despagubire, ce urma a fi platita calugarilor straini. Datorita sustinerii externe a eforturilor diplomatice românesti care au demonstrat ca pretentiile erau prea exagerate statul român nu a mai dat curs cererii de despagubiri. 8.3.1. Organizarea statului unitar român. În perioada anilor 1859-1866, organizarea statului unitar român s-a întemeiat pe Conventia de la Paris din anul 1858 si Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris din anul 1864. Credincios idealurilor revolutiei de la 1848, Cuza si colaboratorii sai în frunte cu M.Kogalniceanu, au procedat la reorganizarea statului într-o forma care sa asigure o autentica unitate politica a natiunii (uniunea reala) si sa faca posibila aplicarea programului de reforme democratice. Conventiile internationale au fost aplicate prin intermediul legilor ordinare edictate de statul român suveran si autonom. Conform legilor adoptate, organele centrale ale statului au fost : Parlamentul. Acest organ a fost constituit potrivit dispozitiilor Conventiei de la Paris care au prevazut câte o Adunare electiva pentru fiecare principat, organizata unicameral. Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris a prevazut însa organizarea bicamerala a parlamentului român, largirea corpului electoral, fara a se introduce votul universal, egal, direct si secret.
102

Parlamentul era asadar format din Adunarea Electiva (a deputatilor) si Adunarea Ponderatrice sau Corpul Ponderator (Senatul). Adunarea electiva, era formata din deputati alesi prin scrutin de doua grade, corpul electoral fiind împartit dupa avere, în alegatori primari indirecti si alegatori directi cu dispensa de cens, format mai ales din intelectualii români. În aceasta categorie se aflau: preotii, profesorii academiilor si colegiilor, doctorii în stiinte si licentiatii facultatilor, avocatii, inginerii si conducatorii unor institutii culturale sau stiintifice. Alegatorii din ambele grade trebuiau sa aiba vârsta de 25 ani iar cei alesi ca deputati 30 ani si un venit anual de 200 galbeni. Adunarea Ponderatrice. (Senatul) era formata din 64 de membri numiti, 32 fiind desemnati din rândul consiliilor judetene, câte unul din fiecare judet (din cele trei propuneri facute de catre fiecare judet). Senatul adopta sau respingea proiectele de lege supuse dezbaterii. Daca proiectul era adoptat fara modificari, legea era promulgata de domn. Daca proiectul era amendat de Senat, el era restituit Adunarii Elective si daca acesta aproba amendamentele, legea era supusa sanctiunii domnului tarii. Domnitorul. Cu ocazia Unirii si întemeierii Statului National Român, în functia de domn a fost ales asa cum am precizat-o mai sus, Alexandru Ioan Cuza prin cele doua scrutinuri electorale organizate la Iasi si la Bucuresti. Conventia de la Paris a prevazut între organele centrale investite cu exercitiul “puterii publice” si domnitorul ales pe viata de catre Adunarea Electiva, moldovean sau muntean, în vârsta de cel putin 35 ani, cu un venit minim de 3000 de galbeni. Potrivit Statului Dezvoltator al Conventiei de la Paris, domnul cumula atributii executive si legislative, putând emite decrete fara consultarea parlamentului, ori de câte ori situatia impunea masuri urgente. Puterea legislativa în stat urma sa fie exercitata de domn împreuna cu parlamentul. Initiativa legislativa o avea numai domnul care pregatea proiectele de legi cu concursul legislatorilor existenti în Consiliul de Stat al României. Proiectele de legi erau sustinute în parlament de catre ministri sau de catre functionarii Consiliului de Stat. Guvernul României. Contopirea efectiva a guvernelor celor doua principate a dus la formarea în 1861 a Guvernului României, urmata de unificarea deplina a administratiei Centrale a statului si proclamarea orasului Bucuresti drept capitala tarii. Acest sistem de organe administrative a fost organizat initial pe baze centralizate (organizarea guvernului national cu ministerele de profil si a unei administratii locale, subordonata organelor centrale) din necesitatea aplicarii uniforme a legilor tarii. Apoi trebuia sa aiba loc descentralizarea administrativa si îngustarea prerogativelor guvernului.

103

În aceasta perioada pe plan central, puterea executiva apartinea domnitorului, care o exercita prin guvernul sau si prin ministrii numiti si revocati de el. Art.2 al Constitutiei de la Paris acorda României dreptul de a avea o armata nationala, în masura sa asigure apararea tarii, fapt în urma caruia Alexandru Ioan Cuza a devenit si comandantul suprem. 8.3.2. Legislatia cu caracter reformator a lui Alexandru Ioan Cuza. Prin adoptarea legislatiei din perioada care-i poarta si numele, Al.I.Cuza, a fost creat în linii generale sistemul de drept burghez si totodata cadrul juridic necesar pentru dezvoltarea celor mai moderne legislatii, introducând norme si institutii noi, dintre cele mai evoluate. Prin opera sa legislativa, Al.I.Cuza a plasat România în rândul tarilor cu cea mai avansata legislatie, fiind chiar criticat pentru unele neconcordante dintre legislatia prea avansata, fata de relatiile sociale de a caror reglementare se preocupa. Opera legislativa a lui Cuza a dus la crearea unui sistem judiciar modern, a determinat evolutia practicii instantelor, a stimulat înflorirea învatamântului juridic si a stiintei dreptului, formarea de cadre de specialitate si afirmarea gândirii juridice românesti în tara si peste hotare. Multe din operele sale legislative au fost calificate în istoriografie drept ”reforme”, datorita caracterului lor evoluat si importantei sociale deosebite a reglementarilor cuprinse. Dintre acestea, ne vom referi la reforma agrara si la cea electorala. 8.3.2.1. Reforma agrara. Reforma agrara a fost adoptata la 14 august 1864, dupa numeroase tentative si proiecte care fie nu au ajuns în fata legislativului, fie ca nu au fost sanctionate de catre domn, cum a fost proiectul din 1862 propus de guvernul Barbu Catargiu. Potrivit acestei legi, ”satenii clacasi sunt si ramân deplin proprietari pe locurile supuse posesiunii lor, în întinderea ce se hotaraste prin legea în fiinta”. Suprafata asupra careia se recunostea dreptul de proprietate era fixata în functie de numarul de vite si pe care le detineau taranii. Prin aceasi lege era desfiintat sistemul clacasiei, în schimbul unei despagubiri pe care taranii urmau sa o plateasca în termen de 15 ani în sume distribuite anual. Urmare a acestei legi, aproximativ 2/3 din pamânturile mosieresti au trecut în proprietatea taranilor. Totusi, legea nu vorbeste de expropriere si nici de împropietarire, recunoscând si dând forta juridica unei situatii preexistente : taranii aveau în folosinta terenurile asupra carora însa nu exercitau un drept de proprietate, ci doar o stapânire. Asa fiind, legea nu facea decât sa recunoasca un drept preexistent. Singura problema reala, a fost cea a delimitarii dreptului de proprietate a taranilor fata de cele ale boierilor, prin iesirea efectiva din indiviziune.
104

dar nu l-a copiat. Codul Civil a fost adoptat în 1864 si a intrat în vigoare la 1 decembrie 1865 sub numele “Codul Civil Alexandru Ioan”. comisia a folosit ca izvor proiectul Codului Italian Pissanelli. Alegatorii directi erau declarati cei ce aveau un venit anual de 100 galbeni si puteau face în orice mod dovada acestui venit. Patentarii pâna la clasa a V-a erau tot alegatori primari si plateau impozit din operatiunile lor de comert. Alte legi cu caracter reformator au mai fost : legea consiliilor judetene si legea comunala din 1864 prin care a fost reglementat modul de constituire. profesorii academiilor si colegiilor. Cuza a cerut Comisiei Centrale de la Focsani sa alcatuiasca un nou cod. Potrivit acestei legi. înca în vigoare în zilele noastre.3. Puteau fi alegatori directi fara a face dovada venitului preotii.2. doctorii si licentiatii facultatilor. 8. codul civil român – în cea mai mare parte. Legea electorala a fost adoptata prin plebiscit în 1864. Legea a prevazut totusi plata unor despagubiri catre mosieri. Normele dreptului civil existente erau depasite sub aspectul continutului. Textele franceze au fost selectionate.Prin recunoasterea dreptului de proprietate al taranimii asupra pamânturilor pe care le foloseau.3. Ambele categorii prescriau vârsta minima de 25 ani a electorilor si de 30 ani a candidatilor. iar dupa abdicare. apoi a urmat Codul Civil din 1804 a lui Napoleon (codul Napoleon era cuprinzator si verificat în practica de 60 ani. Codul civil român are drept izvor Codul Civil francez. 8. Pâna în 1863. iar în comunele urbane cei ce plateau cu acelasi titlu între 80 si 100 de lei. dar mai ales operatiunilor comerciale bazate pe relatii contractuale atât de natura comerciala. organizare si functionare a comunelor si judetelor. inginerii. împropietarirea taranilor si consacrarea principiului potrivit caruia proprietatea este sacra si inviolabila. Alegatorii primari din comunele rurale erau cei ce plateau 48 lei impozit. respectiv alegatori primari si alegatori directi. electorii erau împartiti în doua categorii. s-au realizat doua obiective importante si tipice noii orânduiri si anume. si legea instructiei publice. Un numar de 50 de alegatori primari numeau un alegator direct. avocatii si arhitectii. acesta fiind adoptat în 1864. 105 .3. Reforma electorala. în plus hotarau sa aiba un venit minim de 200 galbeni. Codul Civil. legea de organizare judecatoreasca. dar si civila.2. neraspunzând relatiilor de productie. de unitate si structura reclamau noi reglementari în materie. care urmau sa fie efecuata în compensare cu desfiintarea clacii.2. a fost adaptat la realitatile de la noi. Totodata lipsa de sistematizare a normelor. cel italian era nou).

iar altele eliminate. sotii trebuiau sa opteze între regimul separatiei. trei carti si dizpozitii finale. Cartea I reglementa statutul persoanelor. egalitatea sotilor în invocarea motivelor de divort. Astfel. Codul Civil român era format la data adoptarii lui din preambul. care în dreptul civil român începea de la nasterea copilului. Bunurile achizitionate în timpul casatoriei apartineau sotului care facea dovada dobândirii lor. nu si în ceea ce priveste drepturile si obligatiile ce decurg din filiatie. având în vedere ca modelul francez al codului nostru civil este mai amplu cu 300 de articole. cu scop lucrativ. Cartea a II-a era consacrata bunurilor iar cea de a treia a modurilor de dobândire si de transmitere a proprietatii. altele modificate. Preambulul se referea la notiunea legii civile în general si la aplicarea ei în timp si spatiu. a fiului natural. iar codul admitea dobândirea ei anticipat prin procedura emanciparii. Rudenia pastreaza dizpozitiile preluate din legiuirile anterioare. Daca nu se exprimau. sportive. Dota trebuia mentionata în actul dotal. mai evoluate sub aspectul tehnicii de redactare. Deplina capacitate de exercitiu era dobândita la majorat. Din Codul Civil belgian au fost preluate unele texte referitoare la privilegii si ipoteci. clasificate în mobiliare si imobiliare. stabilit a fi la 21 de ani. sotia putându-l invoca numai daca fapta s-ar fi consumat în domiciliul comun). Actualul cod civil a pastrat si dispozitiuni mai vechi cum ar fi regimul copiilor naturali. care se înfiintau prin decret domnesc.unele pastrate. facând însa distinctie între capacitatea de exercitiu si capacitatea de folosinta. Codul Civil interzicea ca si cel francez cercetarea paternitatii. Din proiectul Pissanelli au fost preluate dispozitiile referitoare la contracte si obligatii. în scopul apararii familiei legitime. fiecare sot având dreptul de a-si administra bunurile sale. Cartea a II-a se referea la bunuri. Cartea I consacra principiul egalitatii tuturor persoanelor în fata legii. al comunitatii sau al dotei. Recunoasterea de catre tata. spre deosebire de codul francez care conditiona dobândirea capacitatii la nasterea copilului viabil. de o protectie deosebita bucurându-se imobilele care aveau o valoare mai 106 . având obiective culturale. bunurile fiind administrate de catre sot în interesul casatoriei. La încheierea casatoriei. de binefacere sau politice. se considera ca au optat pentru regimul separatiei de bunuri. se mentin dizpozitiile referitoare la încheierea si desfacerea casatoriei si este consacrata egalitatea sotilor cu privire la motivele de divort (În dreptul francez adulterul constituie motiv de divort si poate fi invocat numai de catre sot. care se înfiintau potrivit codului de comert si fara scop lucrativ. avea efecte numai cu privire la starea civila. Persoanele juridice erau împartite în doua categorii. Bunurile sotilor.

transformarea si garantarea obligatiilor civile. Textul art. în functie de relatiile sociale ocrotite de lege. codul face totodata referiri la stingerea. 998 din Codul Civil înca în vigoare. .politienesti pentru comiterea de contraventii. si care trebuie sa plateasca celeilalte parti o despagubire. dobândirea fructelor de catre posesorul de buna credinta. Dizpozitii noi continea codul si în privinta modurilor de transmitere a proprietatii prin acte între vii. servitutea si superficia. infractiunile fiind pedepsite cu pedepse criminale. Raspunderea delictuala se naste din faptul ilicit savârsit de o persoana. În Cartea a III-a cele mai importante reglementari se refera la contracte.3. industriala sau comerciala. Odata cu adoptarea lui. Cartea I clasifica pedepsele în: . cvasi-contracte. Raspunderea contractuala se întemeia pe încalcarea unei obligatii nascute din contract. a-l repara”. Cartea a II a clasifica faptele penale. la posesie si efectele acesteia (prezumtia de proprietate. . Cartea II . fiind unificate toate dispozitiile de drept penal : Codul Penal de la 1865 era structurat în trei carti : Cartea I .norme referitoare la crime si delicte. raspunzatoare fiind partea care nu si-a îndeplinit obligatia asumata. De asemenea. delicte si cvasi-delicte. 8.4.dispozitii referitoare la pedepse si felul lor. Codul Penal. sanctionate cu pedepse politienesti. în crime si delicte: La rândul lor. sau prin mostenire.criminale pentru crime.materia contraventiilor. Normele cu privire la proprietate au fost completate cu dispozitiile altor legi referitoare la proprietatea funciara. crimele si delictele grupate dupa gradul de pericol social sau gravitatea faptei puteau fi: 107 . în mai mica masura. de Codul Penal francez de la 1810. Codul Penal a fost publicat în 1865 si a ramas în vigoare pâna în 1937. institutie pe larg reglementata. transmiterea. respectiv raspunderea civila contractuala si raspunderea civila delictuala. Codul facea referiri ample la modurile de dobândire a dreptului de proprietate si a celorlalte drepturi reale. abitatia. pe care se întemeiaza teoria generala a obligatiilor.corectionale pentru delicte sanctionate cu pedepse corectionale. Dezvoltând institutia obligatiei civile. au fost abrogate condicile criminalicesti. El a fost inspirat din Codul Penal prusian din 1851 si. apararea posesiei prin actiunile posesorii si dobândirea dreptului de proprietate prin efectul posesiei îndelungate). Cartea III .2.mare. obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat. codul facea referire si la dezmembramintele dreptului de proprietate. prin care se aduce un prejudiciu altuia si care obliga la despagubire. uzul. uzufructul. precizeaza ca “orice fapta a omului care cauzeaza altuia un prejudiciu.

infractiuni îndreptate împotriva statului. Vechea procedura era scrisa si secreta. Iasi. experti. îndreptate împotriva intereselor particulare îndreptate contra vietii.1. onoarei. martori. contestatia si recursul (daca legea nu a fost bine interpretata si aplicata). El a avut ca izvoare Codul de Procedura al Cantorului Geneva. cum erau rasturnarea ordinii de stat sau tradarea. 3. precum modul de îndeplinire a rezolutiei infractionale. tribunalele de judete.2. opozitia (împotriva hotarârilor date în lipsa). Judecata în caile de atac era facuta în apel (cale de atac de reformare devolutiva ce presupunea o noua judecare în fond). la Bucuresti. numarul de participanti. legea belgiana referitoare la executarea silita si unele norme de drept procesual din legiuirile mai vechi. executarea silita.6. curtile de apel. Probele erau facute prin înscrisuri. Cartea I nu a fost pusa în aplicare. cea a judecatii devenind publica. legate de exercitarea functiei administrative cum era abuzul de putere sau delapidarea. delimitarea tentativei de infractiunea consumata. 8. crime si delicte. crime si delicte împotriva constitutiei. Craiova si Focsani (ulterior mutata la Galati). Adoptat si aplicat concomitent cu Codul Penal. În noua conceptie. integritatii corporale. proceduri speciale si dispozitii generale. Sistemul instantelor judecatoresti în conceptia codului era format din : Tribunalele cu competenta generala limitata de un plafon valoric. Codul de Procedura Civila a fost elaborat si a intrat în vigoare odata cu Codul Civil în anul in 1865.3. iar ulterior a fost abrogata prin legea pentru judecatoriile comunale si de ocoale. 4. crime si delicte împotriva intereselor publice. publicitatii. Codul consacra principiile moderne ale oralitatii. Curtile de Apel au fost initial patru. sau a coautoratului de complicitate si instigare etc. În clasificarea faptelor penale erau avute în vedere o serie de aspecte. Codul de Procedura Civila francez. 108 . arbitrii. 2. Codul de Procedura Penala.. patrimoniului etc.5. întrucât din lipsa de judecatori. competenta a fost data subprefectilor pâna în 1879.2. Prin acest cod. doar faza cercetarii penale era secreta (element vechi). juramânt judiciar sau prezumtii. si contradictorialitatii dezbaterilor. s-a realizat o cale de mijloc între vechea si noua procedura de judecata. Codul de Procedura Penala a avut ca model Codul de instructie criminala francez adoptat în 1808.3. adica fapte savârsite împotriva sistemului parlamentar sau electoral. orala si contradictorie. 8. Lucrarea era împartita în 7 carti: procedura înaintea judecatorului de plasa. Codul de Procedura Civila.

Viata economico-sociala 9. la administrarea probatoriilor si la aplicarea pedepsei în cazul în care cei judecati erau declarati vinovati de catre jurati.267-293 109 . Juratii erau persoane particulare fara studii juridice. pag. .in perioada 1893-1906.in perioada 1887-1893. Cartea II s-a referit la judecarea proceselor. Progresul industriei s-a reflectat in ritmul constructiei intreprinderilor industriale: . infaptuita in primul rand prin industria nationala urmarea ca Romania sa nu ramana eminamente agricola. Instantele cu competenta în materie penala erau judecatoriile de plasa. curtile de jurati si Înalta Curte de Casatie. . În cadrul acestor instante judecatorii aveau atributia de a veghea la desfasurarea dezbaterilor.tarifele vamale protectioniste (1896).legile pentru incurajarea industriei nationale (1887 si 1912). care trebuiau sa se pronunte doar cu privire la vinovatia sau nevinovatia faptuitorului. Dezvoltarea industriei Formarea statului roman modern a reprezentat un moment important in istoria poporului nostru. . Bucuresti. Romania a initiat o serie de masuri care urmareau incurajarea industriei.legea de incurajare a industriei hartiei (1891). In acest sens semnificative sunt: . . 62 Ghe.1. Dezvoltarea economica.1985. ritmul a fost de 8 fabrici pe an.Platon. chiar a materiilor prime care au determinat o dependenta economica accentuata fata de capitalul strain. In consecinta. ORGANIZAREA DE STAT SI EVOLUTIA DREPTULUI IN PERIOADA MONARHIEI CONSTITUTIONALE 9.legea pentru incurajarea industriei zaharului (1882). a marcat intrarea tarii noastre intr-o noua etapa a revolutiei economice si in mod deosebit a industriei. Delictele erau de competenta Tribunalului iar crimele de competenta curtilor de jurati. ritmul a fost de 14 fabrici pe an. tribunalele de judet.legea pentru acodarea de scutiri si taxe la importul unor masini (1884).1. Istoria Moderna a Romaniei. Lipsa capitalurilor. a mijloacelor tehnice. ritmul a sporit la 1862. a calificarii fortei de munca. Industria s-a dezvoltat in conditiile specifice ale contextului international. .Codul de procedura penala era compus din doua carti : Cartea I privea descoperirea.1.in perioada 1886-1887. urmarirea si instructia infractiunilor. .

prin razboiul de cucerire a independentei de stat si eliminarea dependentei de Imperiul Otoman. 110 .1. a determinat treptat.2. Franta si Germania. existand preocupari pentru infiintarea unei flote maritime si fluviale. Descoperirea de noi zacaminte a creat un important obiectiv de disputa pentru marile corporatii internationale cu capital german. datorita politicii comerciale gresite. Constructorii de marca si oamenii de stiinta in domeniul aeronauticii. englez si dupa 1900 si a celui american. S-au dezvoltat in mod deosebit sectoarele alimentar. Problema agrara Agricultura a continuat sa ramana principala ramura a economiei nationale. Ia fiinta un serviciu de transporturi pe Dunare si au fost modernizate principalele porturi dunarene: Giurgiu.8 milioane tone petrol. care a condus la o balanta de plati deficitara. lemn.2% din productia mondiala de petrol. al comerciantilor si al societatilor comerciale. Reforma agrara din 1864 a deschis calea transformarilor in agricultura. In 1877 se inlatura un important obstacol in calea dezvoltarii capitaliste a tarii. Partenerii comerciali mai importanti pentru Romania au fost: AustroUngaria. Subsecvent a sporit numarul populatiei orasenesti. Are loc extinderea mijloacelor de transport. In aprilie 1885 s-a inceput modernizarea portului Constanta care va juca un rol important in comertul exterior al Romaniei. schimbarea raportului de forte in favoarea burgheziei. Pentru dezvoltarea industriei era necesara adaptarea si organizarea unui nou sistem de credit. Anglia. In 1913. in 1914 reusindu-se extractia a 1. primul loc il ocupau cerealele (la finele sec. Are loc un proces de crestere a pietii interne. dezvoltarea industriei a avut consecinte profunde si durabile asupra societatii romanesti. Turnu Severin. 9. asa cum a fost Conventia comerciala cu Austro-Ungaria. In 1880 se constituie Banca Nationala a Romaniei. iar intre 1900-1914 un numar de 170 societati bancare. forestier si extractiv (in mod special industria petrolului). Comertul romanesc a manifestat slabiciuni. petrol si pielarie. Traian Vuia si Henri Coanda au realizat cele dintai avioane in anii premergatori primul razboi mondial. Romania producea 3. deoarece marea majoritate a populatiei ocupate era formata de taranime.Cu toate limitele sale. Braila si Galati. urmate de vite. o participare marcanta a Romaniei pe piata internationala. pana la sfarsitul secolului au fost infiintate alte 24 banci noi. marcand o crestere a nivelului de civilizatie al tarii.XIX-lea se exporta 60% din productia de grau si 40% din cea de porumb). La export.

Legiuitorul a intervenit prin actul normativ din 25 martie 1908. la inceputul sec. printr-o lege a invoielilor agricole.1. a) o treime proprietate absoluta a fostului proprietar. Are loc un proces de tranzitie al mosierimii catre burghezie. Improprietarirea s-a realizat prin scindarea proprietatii financiare in doua parti. Un moment caracteristic al raportului de forte si al relatiilor dintre mosierime si burghezie l-a constituit infaptuirea „Monstruoasei coalitii”. prin rascumpararea obligatiilor fata de vechiul stapan.I. si a u nui sistem unitar de invatamant. b) doua treimi proprietatea deplina a fostilor clacasi. a determinat in acelasi timp inasprirea situatiei taranilor. carora li s-a recunoscut dreptul de coproprietar. in preajma abdicarii lui Cuza. constituirea unui aparat administrativ modern. Creste patura burgheziei mici si mijlocii. proportional cu potentialul economic (numarul de vite si al bratelor de munca). Structura sociala Formarea Romaniei prin Unirea Principatelor. legata tot mai mult de productia de marfuri si implicarea in economia industriala. pozitiile boierimii sunt zbuciumate. s-au constituit in veritabile trusturi. Arendasii care urmareau obtinerea de avantaje din arenda prin constrangerea taranilor. 1% din proprietari (latifundari) detineau 50% din suprafata agricola. din 15 august 1864 prevedea improprietarirea prin recunoasterea dreptului de proprietate asupra lotului primit si emanciparea producatorilor directi. Din randul lor apar politicienii de profesie. 9. clasa ei devenind tot mai eterogena. Intrucat aproximativ 80% din taranime nu dispunea de pamant suficient era nevoita sa munceasca pe mosiile latifundarilor intr-un sistem concretizat in invoielile agricole. urmare noii destinatii economice a marilor proprietati funciare. comertului si agriculturii. detinatorii de capitaluri si inaltul corp administrativ dobandesc o pondere tot mai mare. 111 .XIX. dupa rascoala taranilor din 1907. Industriasii.Astfel. Reforma agrara infaptuita de A. iar intelectualitatea devine o clasa de sine statatoare. In aceste conditii. negustorii reprezinta elementul traditional al acesteia. interpusi intre mosieri si tarani.3. in timp ce 95% din ei (tarani) detineau abia 40% din suprafata agricola. ponderea burgheziei in viata sociala si de stat a dus la schimbarea raportului de forte dintre clase. a dus la aparitia premiselor dezvoltarii industriei. ce au determinat schimbari semnificative pe planul structurilor sociale. Adesea taranii erau nevoiti sa incheie invoieli in conditiile deosebit de oneroase impuse si cu obligatii greu de indeplinit. fara plata vreunei despagubiri.Cuza prin „Legea pentru reglementarea proprietatii rurale”. Consolidarea industriei. A sporit numeric burghezia. Aparitia arendasilor.

iar apoi numea un nou guvern care proceda la organizarea alegerilor. Guvernul era numit de catre rege si avea o pozitie importanta in raport cu parlamentul. Ploiesti si Botosani. . Puterea legislativa se exercita de catre domn impreuna cu Reprezentanta nationala. locul central in viata de stat fiind detinut de catre domn (devenit dupa 1881 rege). al XIX-lea a facut sa creasca numarul grevelor acestora intre 1900-1904. Monarhia constitutionala si parlamentara 9. Structura Parlamentului consacrata prin Constituatia de la 1866 era data de reprezentanta nationala. sa fi fost votata de majoritatea parlamentarilor din cele doua camere si sa fie supusa sanctiunii domnului.numea si confirma pe functionari in toate functiile publice. situatia materiala precara la finele sec. in Romania acestia mai pastrau legatura cu satul. Constanta. Iasi. cultivand pamantul. 9. . care o exercita prin guvernul sau si prin ministrii numiti si revocati de el. unde muncitorii din fabrica nu mai depindeau de agricultura. La nivel central activitarea executiva era detinuta de domnitor. Spre deosebire de tarile dezvoltate din punct de vedere industrial. . iar dupa 1881 de rege. . Orice lege trebuia sa intruneasca trei conditii: sa fi fost discutata.numea si revoca ministri. Organele centrale ale statului Monarhia constitutionala–parlamentara a fost instaurata dupa adoptarea Constitutiei de la 1866.principiul suveranitatii nationale. Constitutia ii acorda totusi o serie de prerogative in temeiul carora acesta: . Au fost organizate asemenea miscari la:Bucuresti. Potrivit principiului separatiei puterilor. respectiv: . . si in al doilea rand ostilitatea fata de reformele de care le promova Cuza. . Puterile constitutionale ale domnului erau ereditare in cadrul dinastiei Hohenzollern – Sigmaringen.2. Regele putea dizolva parlamentul.principiul guvernarii reprezentative. domnul (regele) nu mai putea avea autoritate in acelasi timp asupra puterii executive si legislative.1. Conditiile grele de munca.avea dreptul de amnistie. formata din doua adunari: Senatul si Adunarea Deputatilor. 112 . cu riscul unor concesii. guvern si parlament.principiul separatiei puterii in stat.drepturile si libertatile cetatenesti. Braila.avea initiativa legislativa. Prin constitutia din 1866 se stabileau principiile si normele caracteristice gandirii sociale si organizarii de stat burgheze. nevoita sa se alieze cu mosierimea. Galati.Aceasta marcheaza mai intai slabiciunea pozitiilor burgheziei.2. .sanctiona si promulga legi.

Hotararile importante ale consiliului comunal erau supuse aprobarii prefectului. iar prin legea din 17 aprilie 1822. primarul era confirmat de prefect. Comunele erau conduse de catre primar. Printr-o lege din 1908 au fost reglementate comunele suburbane. care se subordonau oraselor ce le admnistrau. dupa alegerea sa de catre consiliul local.1866. avea drept de control asupra functionarilor insarcinati cu aplicarea legii. de sef al administratiei comunale si de reprezentant al administratiei centrale. Primarul a dobandit si unele atributii jurisdictionale odata cu adoptarea legii invoielilor agricole. administrand si 4325 sate si catune. Comunele rurale au fost in numar de 1256. subprefectului sau reprezentantilor locali ai guvernului in teritoriu. care deveneau executorii. plasile in numar de 320. era insarcinat cu mentinerea ordinii publice. iar ca unitati intermediare.03. organ executiv. Organul administrativ central cu rol important pentru asigurarea functiei de ordine publica a statului a fost Ministerul de Interne. aprovizionarea si controlul aparatului administrativ. care se ocupa cu administratia curenta.2. raspunderea penala. cea politica si dreptul de control al parlamentului asupra guvernului. Numarul judetelor era de 42. Comunele erau clasificate in comune urbane si rurale. Ministerele exercitau conducerea admnistrativa intr-un anumit domeniu de activitate. Era ales de alegatorii comunei si avea atributii in administrarea si pastrarea proprietatii comunale.Legea fundamentala si celelalte legi ulterioare au reglementat responsabilitatea ministrilor. Primarul avea dubla calitate. 113 . asupra prefectilor. care coordona apararea. egale. la 30. inlocuind vechile reglementari stabilite prin Regulamentele organice. Consiliul comunal era format din membrii alesi de un corp electoral. si de catre consiliul comunal. in sensul ca el putea sa legalizeze contractele intervenite intre arendasi si tarani. Organizarea locala-teritoriala Legea din 11 aprilie 1864 pentru infiintarea Consiliilor judetene si de organizare comunala a constituit izvorul judiciar al organizarii locale si a avut ca scop o organizare administrativa moderna.constituit dintr-un singur colegiu. Numarul comunelor suburbane erau de 28 si aveau un statut de orase libere. 9. pe criteriul censului (in valoare de 80-100 lei) platit de electori.2. ca organ deliberativ. primarilor si a celorlalti agenti ai puterii centrale. Prin legea din 21 martie 1874 prefectul numea primarul. civila. Conform constitutiei unitatile administrativ-teritoriale erau judetene si comunale.

Prefectul cumula si functia de sef al politiei. insemna suma bunurilor pe care statul. cheltuieli proprii (bugetare) si cheltuieli ascunse (reduceri sau scutiri de taxe). ori alta organizatie publica. Anul financiar si exercitiul bugetar incepeau la 1 aprilie a fiecarui an si sfarsea la 31 martie anul urmator. urmarind infaptuirea politicii partidului de guvernamant.aparte sau personale. o incasa printr-o perioada financiara. reprezentau o alta sursa de realizare a venitului public. Cheltuielile statului se clasificau in cheltuieli ordinare (anuale). Venitul public. fiind numiti de prefect sau de ministrul de interne. necesar pentru cheltuieli. sau a contribuabililor in sens larg.judecatoresti sau administrative. . 114 . posta. cheltuieli reale (investitii). Prima lege de contabilitate generala este cea din 13 ianuarie 1865. Activitatea productiva desfasurata in domeniile apartinatoare (suprafete agricole si paduri). a carui sursa principala o constituiau impozitele.fixe sau variabile.directe sau indirecte. intreprinderi comerciale si industriale (banci de stat. cheltuieli extraordinare (ocazionale). sistemul fiscal a urmarit o noua repartizare a sarcinilor fiscale ca o consecinta a desfiintarii privilegiilor feudale si a stabilirii impozitelor functie de veniturile contribuabililor. telegraf. bauturile spirtoase) si amenzile. modificat prin decretul din 2 mai 1867. Judetele au fost administrate de catre un consiliu judetean si de catre prefect. O alta categorie o constituiau monopolurile (tutunul. care puteau fi: . sarea. a constituit o prima modalitate de realizare a venitului public. Bugetul statului reprezenta actul care prevedea si aproba veniturile si cheltuielile anuale ale statului tuturor sectoarelor publice. exploatari miniere. aveau atributii de supraveghere si control asupra activitatii organelor comunale rurale si de aplicarea deciziilor organelor judetene.3. El era numit prin Decret al domnitorului (regelui) la propunerea Ministerului de Interne.Plasile erau administrate de pretori. Organizarea financiara Dupa crearea statului roman modern. Ministerul de finante capata o structura centralizata. 9. . dupa modalitatea de percepere. loterii de stat) sau intreprinderi mixte. fara obligatie de restituire si fara sa se miscoreze tulpina averii personale in sens restrans.2. . cheltuieli personale (salarii). consolidata indeosebi prin elaborarea decretului din 11 iunie 1861. Taxele. cai ferate. Prefectul era reprezentantul guvernului in judet. petroliere. calitate in virtutea careia coordona interventia organelor de politie pentru restabilirea ordinii si linistii publice.

impozitul pe venitul proprietatii cladite. armata permanenta.42 recomanda o organizare identica spre a putea la trebuinta sa se uneasca si sa formeze o singura armie. Prin legea din 23 iuie 1868. Organizarea armatei Dreptul principatelor de a avea armata nationala a fost acordat prin prevederile Conventiei de la Paris. . . trupe teritoriale de dorobanti. Armata era structurata pe patru categorii.impozitul pe veniturile din profesii si ocupatii neimpuse. Regimul vamal a fost organizat cu o Directie generala la Bucuresti si una secundara la Iasi. printr-un proiect elaborat la 28 decembrie 1859. precum si imperativul ca organizarea armatei in timp de pace sa fie cat mai putin diferite de cea din timp de razboi. .gloatele. Prin legea din 8 aprilie 1872 se consacra cele doua principii ale organizarii militare si anume instituirea serviciului militar obligatoriu si personal. Primele reglementari militare aparute in 1864 stabileau sistemul de recrutare la regimul copului ofiteresc si starea de asediu. .corpul dorobantilor si granicerilor. ci sa respinga si un atac din afara. Din legea din 29 noiembrie 1882. Curtea de Conturi infiintata prin legea din 5 februarie 1864. iar totalitatea obligatiilor pecuniare contractate de catre stat. militiile. . .4. organizarea armatei cuprindea ca si specialitati trupe permanente de infanterie. 115 .Creditul public constituia creditul pe care particularii il acordau statului pentru acoperirea unor nevoi generale.militiile. asigura controlul asupra finantelor publice. iar in gloate pana la 46 ani. . . calarasi si pompieri si armata de militii.armata permanenta cu rezervele ei. 3. el preluand comanda in anul 1861. armata era structurata in: . armata teritoriala (dorobantii si granicerii). cavalerie si geniu. 2. care in art. 4.impozitul pe veniturile societatilor comerciale si industriale. 9.impozitul pe venitul capitalurilor mobiliare.2. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a fost primul comandant al celor doua armate reunite. gloatele. in masura sa asigure nu numai ordinea interna.impozitul pe veniturile proprietatilor agricole.garda oraseneasca. Durata serviciului militar era stabilita la 8 ani (de la varsta de 21 la 29 ani) in militii fiind cuprinse persoane pana la 37 ani. reprezenta datoria publica. respectiv: 1. Impozitele percepute de stat prin constituirea venitului public erau obtinute pe: .

Arsenalul Marinei din Galati. 7. 4. fiecare cu cate doua divizii. Constitutia prevedea ca ele nu pot fi exercitate decat de cetatenii romani. cu unele modificari pana in anul 1923 a consacrat faurirea statului national roman. 9. evoluand in stransa legatura cu transformarile sociale si economice. democratica si moderna. Constituatia din 1866 si Codurile adoptate in epoca lui A. Dreptul constitutional Constitutia adoptata la 1 iulie 1866. Cetatenia putea fi acordata strainilor prin legi speciale. drepturile si libertatile cetatenesti.Teritoriul era impartit in patru regiuni de corpuri de armata. a judetelor in plasi si a plasilor in comune. Evolutia dreptului In perioada 1866-1918 sistemul de drept. consiliile de razboi si consiliile de revizuire. asigurand paza Dunarii cu trei salupe fluviale. In titlul referitor la drepturi.3. Despre drepturiel romanilor. Despre puterea armata. proclamand monarhia constitutionala pe temeiul separatiilor puterilor. 8. In anul 1873 a fost adoptat Codul Justitiei Militare care cuprindea pe timp de pace ca si instante judiciare consiliile de disciplina. Prin continutul si forma sa poate fi considerata prima constitutie a Romaniei. Constitutia Romaniei din 1866 este structurata in opt titluri: 1.7.Cuza au constituit temelia sistemului de drept modern. Dispozitii generale. Legislatia a evoluat pe linia principiilor formulate prin opera legislativa a lui A. curtile martiale si curtile superioare de justitie militara. corespondenta politiei militare. S-a formulat interdictia colonizarii teritoriului cu populatie de ginta straina si s-a dispus impartirea administrativ teritoriala in judete. 9. Despre finante.3. 2. 3.1. Dispozitii tranzitorii si suplimentare. Alexandru Ioan Cuza a organizat primul escadrom de jandarmi calari si o companie de jandarmi pedestri. cu conditia de a fi de rit crestin (ulterior a fost modificat art. admitandu-se cetateni straini indiferent de confesiune sau credinta religioasa). organizare care nu putea fi schimbata sau ratificata decat prin lege.I. Teritoriul este proclamat indivizibil. Despre revizuirea constitutiei. Marina militara a fost infiintata in anul 1880. 5. Despre puterile statului. 6.I. A fost infiintata politia rurala denumita „guarzi comunali” si crearea „geandarmieriei” din cadrul armatei.Cuza. competentele jurisdictionale aveau pretorii militari. De asemenea mai era consfintita aptitudinea strainilor de a 116 . Despre teritoriul Romaniei. In timp de razboi. a urmarit modernizarea vietii sociale si de stat.

9. care la randul sau alegea un deputat. Prin proclamarea regatului (1881) si modificarea constitutiei (1884) puterile regelui au sporit mult. prin schimbarea raportului de forte dintre clase s-a modificat si sistemul electoral. Acest sistem a permis a larga participare a maselor populare la viata politica. Reprezentanta nationala era formata din Adunarea deputatilor si Senat. din 1878. Dreptul administrativ Pe plan central.incheia conventii cu alte state. In anul 1884. In preajma primului razboi mondial partidele politice insistau in programele lor asupra necesitatii infaptuirii unei noi reforme electorale. fapt realizat abia in timpul razboiului prin introducerea votului direct. . 70 de Colegiul II si 38 de Colegiul III. iar in Colegiul II orasenii care plateau un impozit de cel putin 20 lei. dupa cum urmeaza: . 117 . egal si secret.3.sanctiona si promulga legi. La Colegiul I intrau alegatorii cu un venit funciar sau urban de cel putin 200 lei. alegatorii erau impartiti in patru colegii: primul colegiu din care faceau parte alegatorii cu un venit funciar mai mare de 300 de galbeni. . Membrii senatului erau alesi de doua colegii. Puterea legislativa se exercita de catre domn si reprezentanta nationala. 75 erau alesi de Colegiul I. Aceasta exercita o serie de atributii legislative. .Puterea judecatoreasca revenea in exclusivitate curtilor si tribunalelor. administratia era condusa de rege si de catre guvern. Aceste trei colegii constituiau alegatorii directi. al II-lea colegiu cuprindea alegatorii cu un venit funciar de la 100 la 300 de galbeni. In titlul referitor la puterile statului era proclamat principiul separatiei puterilor. .confirma functionarii in toate functiile publice. respectiv proprietarii de fonduri rurale cu un venit de cel putin 300 galbeni si proprietarii de imobile cu un venit de pana la 300 galbeni la orase. Colegiul al III-lea cuprindea satenii care votau indirect.intocmea regulamente in vederea executarii legilor.2. exercitand un vot direct. Cele patru colegii s-au redus la trei. In vederea alegerii deputatilor. . judecatoresti. cu modificarea constitutiei. In al IV-lea colegiu erau cuprinsi toti cei ce plateau un impozit oricat de mic.exercita comanda armatei.conferea gradele militare si decoratiile.dobandi si exercita drepturi civile si politice. in vreme ce puterea executiva era incredintata domnului si se exercita prin organele administrative. iar al III-lea colegiu cuprindea industriasii si comerciantii care plateau un impozit de cel putin 80 lei. Dintre cei 183 membrii ai Adunarii deputatilor. in conformitate cu Tratatul de la Berlin. care emana „de la natiune” si se exercita numai „prin delegatie”. executive. 50 de astfel de alegatori numind un delegat. prin contopirea colegiilor 1 si 2.

fiind pedepsita cu despagubiri pentru acoperirea prejudiciului produs. 118 . conditiei juridice a persoanei si a contractelor. Astfel. . b) inlesniri la importul de masini.avea dreptul de amnistie in materie politica. In aceasta situatie statul a devenit proprietarul zacamintelor miniere si petroliere. Ministrii erau numiti si revocati de catre rege. Legea mai acorda scutiri de vama. Codul civil roman adoptat in vremea lui Cuza a sustinut mult timp cadru juridic necesar dezvoltarii economiei de schimb. Aceste reglementari au fost introduse prin Codul de comert si prin unele legi speciale. materiale prime din strainatate. In 1879 a fost adoptata o lege pentru protectia marcilor de fabrica. Legea din 1895 a admis separarea proprietatii solului si cea a subsolului.3. precum si a meseriasilor care aveau cel putin patru calfe. Numarul ministerelor a sporit treptat in legatura cu dezvoltarea industriala si comertului. In materia proprietatii. utilaje. In materia persoanelor s-au adus reglementari noi. ori societatilor cooperatiste cu un capital minim de 2000 lei si 10 lucratori asociati. Formal. in 1887 a fost adoptata o lege de incurajare a industriei nationale („Masuri generale pentru incurajarea industriei nationale”) prin care se prevedeau conditiile si avantajele infiintarii unor intreprinderi. In anul 1906 se emite legea brevetelor si inventiilor. Noi reglementari au fost date cu privire la proprietatea miniera. cat si transportul pe calea ferata. parlamnetul exercita un control asupra activitatii guvernului si a fiecarui ministru. Guvernul era format dintr-un numar de ministri aflati sub presedintia primului ministru.ierta sau micsora pedepsele in materie similara.. In anul 1912 se elaboreaza o noua lege de incurajare a industriei nationale. intervenind transformari substantiale in domeniul proprietatii. care a avut ca scop stabilirea ordinii si prioritatilor in fabricarea lor si protejarea autorului. care acorda avantaje intreprinderilor industriale in care lucrau cel putin 20 muncitori si care dispuneau de un utilaj cu motor de cel putin cinci cai putere. statul a manifestat o preocupare speciala pentru dezvoltarea intreprinderilor industriale. in mod deosebit cu privire la persoanele juridice. scutiri de taxe si acorda posibilitatea dobandirii unor terenuri rurale cu plata in rate. era sanctionata si calificata contrafacere. 9. Insusirea pe nedrept a unei marci straine. constand in: a) posibilitatea afectarii unor terenuri pentru construirea fabricilor. Dreptul civil Evolutia ramurii dreptului civil a fost determinata nemijlocit de dezvoltarea productiei si circulatiei marfurilor.3. c) scutiri de impozite.

In 1906 a fost adoptata o lege speciala care interzicea lucratorilor din mine sa participe la greve. 1902 si 1906. a fost pe larg consacrat in legea privitoare la invoielile agricole in 1866.Codul comercial din 10 mai 1887 a suferit o serie de modificari in 1885. Privitor la durata zilei de munca si conditiile de munca s-au adoptat mai multe masuri prin Legea pentru asigurarea serviciului sanitar din 1874. 119 . dar numai impreuna cu patronii. in cazul accidentelor de munca. patronul era degrevat de obligatii cand putea demonstra ca accidentul sa produs numai din culpa salariatului. 9. pentru apararea drepturilor si interselor lor. pe linie militara. jurisdictia muncii. conflictele colective de munca. in special la femei si copii. deoarece invoielile agricole se incheiau cu incalcarea vadita a principiului autonomiei de vointa. In principal s-au modificat unele prevederi prin legi speciale ce au fost adoptate impotriva muncitorilor si pentru pedepsirea unor infractiuni in legatura cu starea de razboi. Pentru acest considerent. domeniu reglementat printr-o lege din 1902. reglementat sumar in Codul Civil. prin care se recunoaste dreptul muncitorilor de a organiza sindicate (corporatii). din vremea lui Cuza. a aparut necesitatea constituirii si organizarii sindicatelor si asocierea lor. Regimul contractului de munca. asociatiilor profesionale a functionarilor statului. declansarea primului razboi mondial si perspectiva iminenta a participarii Romaniei la acest razboi a determinat. Dreptul penal Ca si dreptul civil.4. cu drept de control. incetarea lucrului din cauza grevei. in preajma declansarii razboiului balcanic. care a suferit putine modificari. iar in anul 1909 s-a interzis tuturor categoriilor de muncitori si functionari sa declanseze miscari revendicative. 1900. Dispozitiile acestei legi au constituit un pas inapoi fata de Codul Civil. Conflictul balcanic din 1913. a constituit obiectul a numeroase masuri legislative in legatura cu impunerea unor reglementari privind durata zilei de munca. Legea sanitara din 1885 si Regulamentul industriei insalubre din 1894. Ele se refereau la anumite categorii de muncitori.3. La conducerea sindicatelor urmau a fi numiti reprezentanti ai statului. repausul duminical. in anul 1912 au fost introduse reglementari noi referitoare la raspunderea pentru riscul profesional. dreptul penal a avut ca izvor Codul penal din 1865. Contractul de arendare. In materia contractelor au aparut unele modificari. Raspunderea civila delictuala a suferit noi modificari datorita evenimentelor petrecute in procesul muncii. Prin cresterea numerica a muncitorilor. judetelor si stabilimentelor publice evidentiaza incadrarea ca infractiune si pedepsita cu privare de libertate pana la doi ani. Legea contra sindicatelor. Potrivit acestor norme noi. instituirea unor legi speciale care incriminau faptele ce aduc atingere securitatii interne si externe a statului.

120 . instructie. reusindu-se sa se adopte hotarari rapide si acordarea de solutii in scurt timp. urmarire. aduse in fata procurorului. In acest sens a fost adoptata forma de dezbatere in camera presedintelui instantei fara dezbateri ample si formele folosite anterior. Aceasta procedura se pastreaza si in zilele noastre. Aceleasi dispozitiuni se aplicau la infractiunile marunte extinse si in domeniul conflictelor dintre muncitori si patroni.3. si din practica judiciara a instantelor noastre. Dreptul procesual Ambele coduri de procedura civila si penala au continuat sa se aplice fiind si ele supuse modificarilor mai jos mentionate. care le interoga si le trimitea in fata judecatorului de ocol sau tribunal. ca fiind reglementata de dispozitiile art. O asememea procedura a fost utilizata si in raporturile dintre proprietari si chiriasi. In materia dreptului procesual penal o procedura speciala a fost adoptata prin legea privitoare la instructiunea si judecarea in fata instantelor corectionale a flagrantelor delicte. In anul 1900. fara parcurgerea fazelor premergatoare procesului penal: constatare. al demonstratiilor.581 din Cod procedura civila. manifestatiilor de strada sau grevelor. pe baza principiilor oralitatii si contradictorialitatii. bazata pe lupta juridica ale caror interese erau opuse. Persoanele care savarseau infractiuni si erau surprinse in flagrant puteau fi arestate pe loc. privitoare la ordonanta presedintiala. sabotajul.Aceste legi incriminau fapte ca spionajul. nerespectarea obligatiilor cu privire la pastrarea secretului de stat.5. El trebuia sa se pronunte in aceiasi zi cu o hotarare urgenta. renuntandu-se la principiile dreptului procesual traditional. in sedinta publica. cu ocazia republicarii Codului de procedura civila din 1865 s-au introdus noi prevederi. care au urmarit imbunatatirea manierei de redactare a textelor prin aplicarea celor mai noi si moderne tehnici legislative in materia procedurii. S-a renuntat in cazuri speciale la forma obisnuita de solutionare a litigiilor intre parti. Pentru solutionarea mai rapida a litigiilor au fost introduse prevederi inspirate din codurile altor state. tradarea de patrie. 9. din 1913 (Legea micului parchet).

care printr-un manifest. Armata romana. au confirmat acordul populatiei sasesti de unire cu Romania. Formarea Romaniei Mari. Vechea Romanie a contribuit esential la infaptuirea statului national unitar.243 121 . intr-o Europa marcata de uriase framantari si contradictii. Romania a luat armele. confirmand ca hotararea de unire de la Alba Iulia reprezinta chezasia pentru dezvoltarea etnica si culturala. a fost recunoscuta de celelalte nationalitati. Realizarea Romaniei Mari. reprezinta marturia clara ca nimic nu ia putut abate pe romani de la infaptuirea visului secular al unirii intregii natiuni intr-un singur stat. Astfel de adunari au avut loc in localitatile de resedinta ale provinciilor romanesti. Darzenia.cit. a reusit in vara anului 1917 sa faca dovada ca idealurile de independenta si unitate nationala sunt mai puternice decat cea mai puternica masina de razboi a Europei. s-au deschis noi perspective pentru largirea pietii interne. tel de veacuri al celor trei provincii romane a creat posibilitatea dezvoltarii rapide a economiei. De la Congresul de la Timisoara din august 1919. si cu nerespectarea angajamentelor militare de catre aliati. superioare tehnic. E.FORMAREA STATULUI UNITAR ROMAN SI EVOLUTIA DREPTULUI LA INCEPUTUL SECOLULUI XX SI IN PERIOADA INTERBELICA 10. manifestate cu ocazia constituirii adunarilor reprezentative si care aveau sa decida „unirea de tara”. respectiv la Chisinau la 8 aprilie 1918. confruntata cu serioase dificultati in infruntarea cu diviziile germane. in lupta impotriva puterilor din centrul Europei63. participand la primul razboi mondial. in luna ianuarie 1919 la Medias s-au intrunit reprezentanti ai populatiei germane din Transilvania. unitar roman.pag. svabii din Banat au avut aceiasi atitudine de acord cu unirea. la Cernauti la 20 noiembrie 1918 si la Alba Iulia in ziua de 1 decembrie 1918. disciplina exemplara si entuziasmul romanilor aflati in afara statului national. din vechea Romanie. valorificand resursele naturale ale subsolului. Formarea statului unitar roman Statul national roman a fost faurit in contextul unui proces revolutionar. Desavarsirea unitatii nationale s-a realizat datorita contextului international prin incheierea primului razboi mondial.Cernea si E. eveniment care a creat conditiile propice si justificative de faurire a statului national. Infaptuirii Marii Uniri s-a produs prin lupta neobosita dusa impotriva dominatiei straine.Molcut. 63 In acest sens. din Bucovina si Basarabia.1. actiune care s-a desfasurat prin hotararile plebiscitara ale maselor populare. din Transilvania si Banat. Astfel. op. prin lupta eroica a intregii natiuni. luptand pentru eliberarea teritoriilor romanesti aflate sub dominatia Austro-Ungara la 15 august 1916.

Bratianu. 92 se preciza ca „guvernul exercita puterea executiva in numele regelui”. Constitutia adoptata in anul 1923 continea si dispozitiuni in legatura cu organizarea si functionarea administratiei.253 122 . care au exercitat atributiuni de conducere politicoadministrativa in perioada de tranzitie catre formarea unui aparat unic.Adunarile legislative si guvernele provizorii formate de catre reprezentantii poporului.39. i s-a incredintat puterea executiva in stat. ea fiind realizata prin extinderea pe intreg teritoriu al sistemului de organizare in vechea Romanie si printr-o forma noua de organizare a administratiei. In intervalul 1918-1920.pag. Incercarea reprezentatilor SUA. iar in Transilvania.cit. membru al delegatiei romane. pe plan extern. po. In urma guvernarii lui Alexandru Vaida. iar in art. unde a fost recunoscut aportul sau a dus la infrangerea Germaniei. Angliei si Frantei de a impinge pe plan secundar opinia si interesele statelor mici.2. Nicolae Titulescu. in Bucovina dupa cel austriac. Organizarea administrativa din Basarabia era dupa model rusesc. Prin art. printre care si Romania. Acesta a constituit actul juridic care consacra actul istoric de faurire a statului unitar roman.Molcut. Romania a participat la Conferinta de Pace de la Paris. In vechea Romanie sistemul administrativ a functionat in baza Legii de organizare locala din 1864 cu modificarile ulterioare si Constitutia din 1866. 64 In acest sens. dupa cel ungar. aprecia ca ”Tratatul de la Trianon apartine tuturor romanilor si indeosebi celor din Ardeal. o consfintire a ordinii de drept”. Tratatul cu Austria.1. Organizarea centrala si locala 10.2. Din aceste considerente. statul roman a avut ca principala preocupare. unificarea organizarii administrative a fost necesara. Hotararile de unire a celor trei stravechi provincii romanesti au fost promulgate apoi prin decrete regale din 27 noiembrie pentru Basarabia. s-au bucurat de concursul intregii populatii. 18 decembrie pentru Bucovina si 24 decembrie pentru Transilvania. recunosterea prin tratate internationale a fauririi statului national unitar. s-a lovit de atitudinea ferma manifestata de delegatia romana condusa de I. E. Pentru acest motiv.C.Cernea si E. 10. Organizarea centrala Dupa desavarsirea unitatii nationale s-a trecut la procesul de reorganizare a institutiilor statului pentru o buna conducere si administrare a noilor principate romanesti. la 3 martie 1920 a inceput la Trianon discutiile pentru semnarea tratatului cu Ungaria. prin marea adunare populara de la 1 decembrie 1918 de la Alba Iulia64. semnat de Romania la 10 decembrie 1919 a consfintit dezagregarea monarhiei austro-ungare si a recunoscut unirea Bucovinei cu Romania.

Principalele izvoare care au reglementat organizarea si functionarea administratiei in baza Constitutiei din 1923 au fost Legea pentru unificarea administrativa din 14 iunie 1925. care atunci cand erau considerate ilegale. iar conducerea consiliilor era asigurata de membrii alesi prin vot universal. conduse de ministrii. Judetele erau conduse de consiliile judetene si comunale. 123 . Regele ca organ al administratiei centrale. Consiliul de ministri ca organ al administratiei centrale avea ca atributii adoptarea de hotarari.9 a dispus ca schimbarea numelui unui stat sau oras se poate face numai in baza unui jurnal al Consiliului de ministri. cu reprezentarea minoritatilor. secret.7 dadea competenta Consiliului de ministri de a autoriza functionarea in Romania a unei persoane juridice straine. Regele emitea acte administrative. Consiliul de Ministri nu avea o competenta generala intr-o anumita materie de administratie publica. ü acorda gradele militare potrivit legilor.Organele administratiei centrale au fost ministerele. in art. Ministerele erau grupari de servicii administrative puse sub conducerea si autoritatea unui ministru si desfasurau activitati de interes general pe intregul teritoriu al tarii. ü avea dreptul sa bata moneda in baza unei legi speciale. direct. La nivel local Constitutia din 1923 a impartit teritoriul in judete. numite „jurnale de ministri”. iar acestea erau constituite in comune. navigatie si alte asemenea acte cu statele straine. obligatoriu. denumite „decrete regale” care erau contrasemnate de ministrul de resort. Legea pentru organizarea administratiei publice locale din 1929 in art. Legea pentru administratia locala din 5 august 1929 (care a suferit 14 modificari in sapte ani cat a fost in vigoare). care a fost inlocuita cu Legea administratiei din 14 august 1938. Organizarea si functionarea lor a fost reglementata prin Legea pentru organizarea ministerelor din 2 august 1929.7 alin 3 din Constitutie se prevedea de exemplu ca „naturalizarea se acorda in mod individual de Consiliul de Ministri”. ü era comandantul suprem al armatei. ü intocmirea si regulamentele pentru executarea legilor. 88 avea atributii in administratie. reprezentanti ai partidelor politice. Legea administratiei din 27 martie 1936. constand in: ü numirea sau confirmarea in functii publice potrivit legilor. ü incheia conventii pentru comert. fie printr-o lege organica. Prin prevederile Constitutiei. Astfel. datorita instaurarii regimului fascist. potrivit art. ü conferea decoratii si medalii. Legea persoanelor juridice prin art. puteau fi atacate in justitie. ci numai in cazurile speciale date de competenta fie prin Constitutie.

Iasi si Timisoara. si anume Ministerul Muncii si Ocrotirii Sociale. ales de consiliu pe termen de 5 ani.primar procuror. cu sediile in: Cernauti. reprezentant al guvernului in judet. Organizarea locala Reglementarea juridica a organizarii locale a fost asigurata de legile din 1925. in anul 1921 a fost creat Ministerul Agriculturii. Era principalul organ de control si supraveghere al administratiei comunelor din judete. s-au eliminat din competenta prefectului atributiile sale de sef al administratiei judetene. Prefectul era seful administratiei judetene descentralizate. atributiile de sef al administratiei vor trece din nou asupra prefectului in dubla sa calitate de reprezentant al guvernului in judet si de cap al admnistratiei judetene. numite inspectorate. fiind atribuite presedintelui Delegatiei Consiliului de Judetean. Ministerul Cultelor si Artelor si Ministerul Comunicatiilor. revenindu-se la organizarea initiala. in anul 1920 infiintandu-se alte trei ministere. Chisinau. In urma Marii Uniri. Prin Legea din 15 iulie 1931. in plan administrativ are loc o dezvoltare a aparatului administrativ. Prin Legea administratiei din 1929. care nefiind titularii unui departament sau minister. fiind impartit in sapte directorate ministeriale. La adoptarea acestor legi se modifica teritoriul. Puterea si atributiile prefectului ca sef al administratiei au fost foarte mari. Aceasta forma de organizare administrativa a fost desfiintata prin Legea din 15 iulie 1931.primarul comunei de resedinta. Un an mai tarziu. numit prin Decret regal. . El era in subordinea ministrului de interne care il putea oricand revoca. 10.2. ajutat de un numar de membrii licentiati in drept. apare faptul ca puteau fi numiti si ministri fara portofoliu. fiecare minister a avut circumscriptiile sale teritorile. Pana la adoptarea Legii de Organizare si Functionare a Ministerelor din 1929 si a Legii pentru Administratia Locala din acelasi an. . erau numiti pentru a indeplini o parte din atributiile unui ministru. 1929 si 1930.reprezentanti ai serviciilor administrative. format din: . 124 .Specific perioadei interbelice. calitate in care putea da ordine organelor de politie si jandarmerie si le putea controla. Cluj. In activitatea sa era sprijinit de Consiliul de prefectura. Prefectul detinea si functia de sef al politiei judetene.

in timp ce procesul unificarii legislative a fost de lunga durata. Codul comercial din 1938. care putea decide in locul consiliului. circumscriptie teritoriala. ordonante. 10. prin acestea urmarindu-se unificarea dreptului roman. problema fundamentala s-a pus pe planul reglementarii juridice. De aceea a fost necesara o activitate vasta de extindere a dispozitiilor Codului Civil roman. completat cu unele cutume si chiar dispozitii ale legislatiei adoptate in Austro-Ungaria. cat si de adaptare a noii reglementari. 125 . Modalitatile principale prin care s-a urmarit unificarea sunt au fost extinderea unor prevederi din legislatia din vechea Romanie si adoptarea de noi acte normative pentru intregul teritoriu. in provinciile din vechea Romanie. compus din membrii alesi prin sufragiu universal de toti alegatorii judetului si din membrii de drept.1. In Transilvania era in vigoare Codul civil austriac din 1911. in care functionau sercivii administrative exterioare ale unor ministere. raman in vigoare in mod provizoriu pana la dispozitii „in interesul ordinii publice”. Faurirea statului national unitar s-a infaptuit inca din anul 1920. In perioada interbelica se impun ca principale izvoare ale dreptului – Constitutia din 1923. in vederea unificarii legislative si realizarea acordului dintre unitatea politica si cea juridica. se aplica Codul din 1864. Consiliul putea fi dizolvat prin Decret regal si inlocuit cu o comisie interimara. care in art.Consiliul judetean constituia organul colegial deliberativ. Aceste actiuni s-au desfasurat gradual. Evolutia dreptului un perioada interbelica 10. prevedea ca vechile legi. El se intrunea in sesiuni ordinare si extraordinare.1. condus de prefect. Judetul. O prima actiune a reprezentat-o emiterea de catre Consiliul Dirigent al Transilvaniei. Dupa infaptuirea Marii Uniri s-a observat ca in toate ramurile dreptului existau reglementari paralele. Codul penal si el de procedura penala din 1936. a Legii din 1919. Unificarea legislativa In perioada interbelica. Astfel. Codurile civile din 1939 si 1940 si Codul de procedura civila din 1939. pana in preajma celui de-al doilea razboi mondial.3. reprezentanti ai unor profesiuni sau functiuni sociale administrative. Delegatia Consiliului judetean avea ca presedinte pe prefect si alcatuita din membrii consiliului ales. regulamente si statute legale anterioare Unirii. in domeniul dreptului civil. cand acesta nu era intrunit. intocmea regulamente care cuprindeau masuri si sanctiuni referitoare la administrarea intereselor judetene.3. pentru aplicarea legilor de unificare. reprezentant al puterii centrale.

in 1920. in scop de unitate publica. Au fost introduse dispozitii noi care decurgeau din tratatele semnate de Romania in cadrul Societatii Natiunilor. al continutului dar dezavantajos deoarece se intindea pe o perioada de lunga durata. Totusi. pag. libertatea invatamantului. in principiu. precum si bogatiile de orice natura ale subsolului sunt proprietatea statului. a fost dur atacat de partidele de opozitie (Partidul National.Molcut. Partidul Taranesc. impusa de realitatea fauririi -a statului national unitar. stabilindu-se modul de organizare al controlului constitutionalitatii legilor. fara deosebire de clasa. de toate partidele politice.162 126 . 3475 din 18 decembrie 1918. referitoare la introducerea votului universal si la posibilitatea exproprierii proprietatii particulare. admisa. din magistrati si juristi. garanta egalitatea cetateanului in fata legii. Cel de-al treilea titlul cuprinde dispozitiile constitutionale prin care era consacrata separatia puterilor in stat. ca adunare constituanta. care a optat pentru revizuirea codurilor. activitatea legislativa urmand sa fie 65 E. Prima metoda prezenta avantajul ca asigura unificarea legislativa intr-un ritm rapid si dezavantajul ca unele dintre dispozitiile extinse nu corepundeau intotdeauna conditiilor din noile provincii. a recunoscut drepturile si libertatile cetatenesti.Cernea si E. Constitutia apara si interesele sistemului financiar-bancar. Constitutia a consacrat si principiul suprematiei legii si a statului de drept. a presei si a intocmirilor.1. 10. Partidul Poporului) care apreciau ca sunt in imposibilitatea de a participa efectiv la elaborarea noii legi fundamentale.Asemenea masuri au fost luate in Basarabia. inviolabilitatea domiciliului. libertatea individuala.1. Aceasta constitutie a cuprins dispozitii de natura sa apere nu numai interesele marii proprietati si ale patronatului. op.cit. ci sa si impiedice formele de organizare si activitatea clasei muncitoare.3. In art. In anul 1923 s adoptat o noua Constitutie. Legea fundamentala in 1923 a consfintit regimul parlamentar democratic. Unificarea sistemului de drept prin adoptarea de noi acte normative era superior sub aspectul tehnicii legislative.19 se prevedea ca zacamintele miniere. Dreptul constitutional dupa realizarea Marii Uniri a ramas in vigoare Constitutia din 1866 cu cele doua modificari importante din 1917. Multe din aceste libertati au imbracat caracter formal. Aceste proceduri speciale au fost extinse si in provinciile noi. prin Decretul – Lege nr. reprezentand un factor popzitiv in dezvoltarea Romaniei. prin Hotararea Sfatului Tarii din 27 martie 1918 si in Romania. Prin infaptuirea unificarii a fost creata o comisie ministeriala formata.137 din Constitutie 65.. conform art. parlamentul format dupa alegerile din 1922.

puterea executiva era exercitata de guvern. Constitutia a prevazut crearea unui Consiliul legislativ care formula proiectele de lege. Persoana regelui era inviolabila. de industrie. Astfel. in numele regelui. ce urmau a fi dezbatute in Reprezentanta Nationala. fostii sefi de guverne. s-a introdus votul universal. fosti presedinti ai corpurilor legiuitoare. care urma sa fie exercitat de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Conform prevederilor de la Capitolul III. Potrivit acestui principiu. instantele puteau cenzura actele emanate de la administratia de stat si obliga statul la plata unor despagubiri. primele alegeri parlamentare. Adunarea deputatilor era formata din deputati alesi de cetatenii romani. O dispozitie cu urmari importante a fost cea din art. de membrii consiliilor judetene si comunale. organizandu-se in noiembrie 1919. de munca. de profesorii fiecarei universitati din tara. fosti ministri. 127 . regele intocmea regulamentele pentru aplicarea legilor. Regele avea atributii de a sanctiona legile. fie uneia din cele doua adunari. de a numi un nou guvern. fosti senatori si deputati.exercitata de catre rege si Reprezentanta Nationala. organizati pe circumscriptii electorale. Initiativa legislativa apartinea fie regelui. agricultura. numea sau confirma in functii publice. cu drept de vot din circumcriptiile electorale fixate de lege. putea crea noi functii de stat. Senatorii puteau fi alesi de cetateni romani de la varsta de 40 ani. confirma gradele militare. Ministrii erau numiti si revocati de rege. Consiliul de ministri era prezidat de un presedinte. potrivit careia „in caz de pericol de stat se putea introduce starea de asediu general sau partial”. iar cea judiciara de catre instantele judecatoresti. instantele judecatoresti puteau cenzura actele emanate de la administratia de stat. desemnat de rege si cu formarea guvernului. episcopii). O alta inovatie a Constitutiei din 1923 a fost introducerea controlului constitutionalitatii legilor. cea executata de catre rege si guvern. Senatul era compus din senatori de drept si senatori alesi. al camerelor de comert. exercita comanda armatei. conferea decoratiile romane si avea dreptul de a bate moneda. de a dizolva una din cele doua camere.128. Senatorii de drept faceau parte din reprezentantii clerului (mitropolitii. Sistemul electoral s-a critalizat in perioada 1917-1926. dreptul de a convoca parlamentul. Reprezentanta nationala era formata de acelasi doua adunari Senatul si Adunarea Deputatilor. O conceptie novatoarea reprezentat-o principiul controlului legalitatii actelor administrative. In exercitarea atributiilor sale. iar ministrii sunt raspunzatori pentru activitatea lor.

totalizarea voturilor pentru fiecare partid la scara intregii tari. In Transilvania. Aceste atributii au fost stabilite prin Decretul-Lege din 26 decembrie 1918 in Transilvania si cel din 1 ianuarie 1919 pentru Bucovina si Basarabia. In Trasilvania. In ianuarie 1926. . care a fost determinata de renuntarea la coroana a lui Carol al II-lea. toate mandatele din fiecare crircumscriptie reveneau partidului care obtinuse cele mai multe voturi (principiul majoritatii relative). iar in Basarabia si Bucovina atributiile erau exercitate de directorate si secretariate de servicii.2. Dreptul administrativ Dreptul administrativ a cunoscut cele mai importante modificari. corpurile legiuitoare au ratificat actul renuntarii. . care sau infaptuit pentru unificarea reglementarilor juridice. La alegerile pentru Senat.gruparea nu obtinea 20% din voturi nu primea nici un mandat. Regele a inceput sa-si exercite atributiile din iunie 1929. . consacrand o majoritate confortabila in parlament si inlatura de pe scena vietii politice gruparile politice mai mici.cu exceptia cazului cand obtinea majoritatea absoluta intr-un judet. cand Carol s-a intors in tara si s-a proclamat rege. fiul lui Carol al II-lea. care au impus unificarea aparatului de stat la nivel central si local. S-a constituit regenta din trei persoane.1. mandatele erau repartizate proportional cu numarul de voturi obtinute. S-a inlocuit prin acesta lege principiul reprezentarii proportionale cu cel al primei majoritare.restul de 50% din mandate se repartizau proportional cu numarul voturilor obtinute dintre toate partidele care au obtinut minim 20% din totalul voturilor.partidul care obtinea 40% din totalul voturilor pe tara.daca nici unul dintre partide nu obtinea 40% din voturi. 10. fiul cel mare a regelui Ferdinand. desfasurarea alegerilor. In perioada 1927-1930 au functionat prevederile constitutionale referitoare la institutia regentie. ca urmare a mortii regelui Ferdinand. structura Adunarea Deputatilor si a Senatului. pana in 1930. Acest sistem de aplica in alegerile pentru Adunarea Deputatilor si se baza pe urmatoarele reguli: .A fost adoptata o noua lege electorala din martie 1926 care consacra dreptul de alege si de a fi ales. serviciile publice erau conduse de Consiliul Dirigent. Basarabia si Bucovina.3. beneficia de prima majora (prima 50% din mandate). anumite atributii erau exercitate de catre organe proprii de conducere ale provinciilor care s-au unit cu tara. . proclamandu-l motenitor pe Mihai. care urma sa-si exercite prerogativele. Noua lege electorala asigura interesele marilor partide politice. 128 . in eventualitatea in care Mihai ar fi ajuns rege inaintea majoratului.

Afacerile straine. secretar comunal). siguranta statului intrau in competenta guvernului central. ajutor de primar. ele au fost organizate intr-un sistem unitar. si din membrii de drept. caile ferate. notar. armata. Legea din 14 iulie 1925 pentru unificarea administrativa care a prevazut constituirea unor organe eligibile. Prima etapa (august 1944 – martie 1945) a debutat cu lovitura de stat de la 23 august. Legea administrativa din 1929 a scos din competenta sa atributiile de sef al administratiei judetene si le-a dat in competenta delegatiei Consiliului Judetean. reprezentanti ai unor profesiuni sau functiuni sociale sau administrative. si comune neresedinta de judet. Organele judetului ca unitate administrativ-teritoriala au fost prefectul. care puteau fi rurale si urbane. punanduse astfel capat formelor regionale de conducere. Teritoriul Romaniei era impartit din punct de vedere administrativ in judete si comune. 10. prin Legile din 1925. Judetele erau impartite in circumscriptii numite plasi. Prin Legea din 2 august pentru organizarea ministerelor. statul si dreptul romanesc au fost alcatuite. alcatuit din membrii alesi prinsufragiu universal de toti alegatorii judetului. judetul a avut o dubla calitate. Prefectul era reprezentantul guvernului in judet si seful administratiei judetene centralizate.4. El constituia o unitate administrativa descentralizata cu personalitate juridica si totodata circumscriptia teritoriala in care functionau servicii administrative exterioare unor ministere. ales de consiliu pentru cinci ani. care puteau fi declarate prin lege muicipii. a contribuit la intarirea unitatii statului. Comunele rurale puteau forma unul sau mai multe sate. iar comunele urbane in circumscriptii numite sectoare. vamile. dupa sabloanele comuniste. Administratia judetelor era realizata de consilii formate din consilieri alesi si consilieri de drept. Dreptul romanesc in perioada socialista Dupa 6 martie 1945. istoria Romaniei s-a desfasurat prin impunerea modelului sovietic asupra tabloului intregii societati. Comunele urbane erau centre de populatie si se clasificau in nume resedinta de judet. inspirate din doctrina marxist-leninista. in etape succesive. Consiliul judetean era organ deliberativ. adopatata de Stalin si acolitii sai. Conducerea acestora erau foarte costisitoare (primar. imprumuturile publice. presedintele Consiliului judetean (pentru scurt timp si Consiliul judetean). ajutat de Consiliul Administrativ Superior. care a avut loc in timpul desfasurarii negocierilor dintre 129 . telegraful. posta. La a aprilie 1920 a fost dizolvat Consiliul Dirigent al Transilvaniei si directoratele si secretariatele de servicii din Basarabia si Bucovina. In organizarea administrativa locala. Activitatea comunelor si judetelor se afla sub conducerea si controlul Ministerului de Interne. circulatia financiara. 1929 si 1936.

care si-a formulat in programul de guvernare obiective precum: prietenia cea mai sincera si colaborarea pe toate planurile cu U. pana la sfarsitul anului 1947. apreciata de istorici perioada sovietizarii.S.U. SUA si Marea Britanie) de la Yalta.R. S.R. incununat de succes prin impunerea guvernului condus de Dr.R. desavarsita de guvernul dr. in ideea trecerii partii de rasarit a Europei sub hegemonia U. prin care Basarabia si nordul Bucovinei au fost anexate Kremlinului.S. Organul Suprem al Ocupatiei in Romania era Comisia de Control Aliata (sovietica). loc in care s-a concretizat divizarea Europei.A.R. potrivit Pactului Ribentrop-Molotov. 130 .S. act care consfinteste in fapt transformarea Romaniei intr-un stat ocupat de trupele sovietive. A doua etapa (1945-1947). cand partea de rasarit a Europei a trecut sub hegemonia URSS. a unor despagubiri de razboi. pe linia stabilita in vara anului 1940. Chiar si dupa 23 august 1944 Romania a devenit stat ocupat de U.S. estimate la 300 milioane dolari in marfuri. La confluenta anilor 1944-1945 a avut loc un veritabil asalt al comunistilor la putere.S.S.. De la aceasta data. contributia la sustinerea eforturilor de razboi cu 12 divizii ale armatei romane. potrivit legii adoptate de Parlament la 20 decembrie 1946.S. Conventia de armistitiu din 13 septembrie 1944 stabilea urmatoarele probleme importante: . cat si al intregii Europe Centrale si rasaritene. Aceasta intelegere avea sa fie consfintita in februarie 1945 la Conferinta celor trei mari puteri (URSS. Explicarea evolutiei evenimentelor pe aceste coordonate o regasim in pozitia obiedienta a S. . adoptandu-se principiul exproprierii tuturor proprietatilor mosieresti mai mari de 50 hectare. eliminarea din viata politica a liderilor de alta orientare decat cea socialista si comunista.S.S. La 13 septembrie 1944 la Moscova s-a semnat Conventia de arminstitiu intre Romania si Puterile Aliate.R.U..anularea Dictatului de la Viena (august 1940) prin care nordul Transilvaniei era anexat Ungariei.impunerea granitei dintre Romania si U.Petru Groza.obligatia Romaniei de a mentine permanent pe frontul antihitlerist.S.R. .Petru Groza care intr-un cadrul aparent constitutional a elaborat urmatoarele masuri: ü infaptuirea reformei agrare potrivit Legii promulgate la 23 martie 1945.A. si Marea Britanie referitoare la statutul postbelic al Romaniei.R..S. minimum 12 divizii de infanterie.S. ü etatizarea Bancii Nationale a Romaniei. . si Marii Britanii fata de U.S.S.plata fata de U.U. aplicarea integrala a prevederilor Conventiei de Armistitiu. in sensul acceptarii pactului incheiat intre Churchil si Stalin (10-11 octombrie 1944) prin care a fost pusa in practica teoria sferelor de interes in sud-estul Europei.

primele alegeri parlamentare de dupa cel de-al doilea razboi mondial. executive si judecatoresti. pana la dizolvarea ei si formarea Adunarii Constituante. controlul asupra economiei in vederea indeplinirii obligatiilor de razboi.363 este abolita moharhia si proclamata Republica Populara Romana. unitar. consfintea faptul ca organele centrale ale statului erau: regele. care a consfintit forma de stat republicana. Aceasta lege fundamentala prevedea urmatoarele dispozitii: ü egalitatea tuturor cetatenilor in fata legii. Guvernul si structurile sale centrale au pus in aplicare prevederile Conventiei de Armistitiu. Inca din primul articol al noii Constitutii se stabilea ca „Republica Populara Romana este un stat popular. lege fundamentala repusa in vigoare prin Decretul-Constitutional nr. La 28 martie 1948 au avut loc alegeri pentru Marea Adunare Nationala. stiintifice si culturale ale Republicii Populare Romane. nationalitate. compus din cinci membrii. eliminarea claselor sociale considerate contra revolutionare. Romania continua sa fie monarhie constitutionala. alesi cu majoritate de Adunarea Deputatilor „dintre personalitatile vietii politice.ü reforma monetara din 15 august 1947. in urma carora Blocul Partidelor Democrate (Partidul Social-Democrat. 10.1626 din 31 august 1944. La 23 ianuarie 1948 a fost adoptata o noua Lege electorala. ü excluderea din guvern a reprezentantilor ultimei grupari burgheze (Partidul National Liberal si Partidul National Taranist). religie sau grad de cultura. respectiv lichidarea vechiului aparat de stat. tehnica. prin Legea nr. obiectivul fundamental si acesteia fiind adoptarea unei noi Constitutii. la 19 noiembrie 1946. In aceasta perioada au fost organizate. La 30 decembrie 1947. modificarea sistemului electoral. pe care le exercita la propunerea Consiliului de Ministri. Organele centrale ale statului Constitutia di anul 1923.1. potrivit doctrinei marxist-leniniste. 131 . stiintifica si culturala cu URSS. ü activitatea executiva a fost incredintata unui Prezidiu al Republicii. fiind reglementate urmatoarele probleme: ü activitatea legislativa sa fie exercitata de Adunarea Deputatilor. Frontul Plugarilor) a obtinut peste 79% din mandatele Parlamentului Unicameral (Adunarea Deputatilor). legiferarea reformei agrare si trecerea la realizarea unei economii socialiste. regele avea atributii legislative. ü incheierea unor acorduri de colaborare economica. rasa. precum si obiectivele economice si politice prevazute in programul adoptat de Partidul Muncitoresc Roman. independent si suveran”. Dupa abolirea monarhiei a fost adoptata o noua Constitutie. fara deosebire de sex. ereditara.4. Partidul Comunist. guvernul si parlamentul. prin care varsta alegatorilor cobora de la 21 la 20 de ani.

ü pentru prima data sunt recunoscute drepturi depline pentru femei. alese prin vot universal. ü organul suprem al puterii de stat este Marea Adunare Nationala. apele. societatile de orice fel si asociatiunile particulare industriale bancare. alcatuit de presedinte. ministerele. plasi. bancile si societatile de asigurare.ü dreptul de a alege il aveau toti cetatenii (barbati si femei) de la varsta de 18 ani. Art. in conditiile prevazute de lege”. adica bun comun al poporului. reprezenta statului roman in relatiile internationale. numea si revoca ministrii la propunerea presedintelui Consiliului de Ministri. pe apa si in aer. Potrivit Constitutiei.10 din Constitutie consacra principiul exproprierii intr-o forma originala:”cand interesul general cere. padurile. un secretar si 14 membri alesi pe o perioada de 4 ani. precum si intreprinderile industriale. pot deveni proprietatea statului. au fost nationalizate: industria cinematografica si cinematografele. ele aveau drepturi egale cu barbatii in toate domeniile de drept public si drept privat. direct. posta. miniere. De asemenea „bogatiile de orice natura ale subsolului. telefonul si radioul apartin statului. raspunzator pentru activitatea sa in fata Marii Adunari Nationale. ü Organul „suprem executiv” era guvernul. Guvernul conducea activitatea administrativa a statului. 132 . fiind trecute sub comanda statului biserica si scoala. persoane fizice sau juridice”. rutiere. conferea decoratii si medalii. ü Prin acte normative elaborate ulterior Legii din 11iunie 1948. Prezidiul convoca Marea Adunare Nationala. sau organizatiilor cooperatiste sau particulare. exercita dreptul de gratiere si comuta pedepsele. de transport si telecomunicatii”. izvoarele de energie naturala. conducea politica generala a statului in domeniul relatiilor internationale. care erau conduse de consilii locale populare. zacamintele miniere. institutiile medico-sanitare. ca bunuri comune ale poporului”. ü atributiile de sef al statului erau exercitate de Prezidiul Marii Adunari Nationale. ü Teritoriul Romaniei era impartit. judete si regiuni. egal si secret pe timp de patru ani. mijloacele de productie. realiza politica statului in domeniile ordinii publice si securitatii. au fost initiate si finalizate urmatoarele actiuni: ü Prin Legea din 11 iunie 1948 privind nationalizarea principalelor mijloace de productie au fost trecute in proprietatea statului „toate bogatiile subsolului. de asigurari. trei vicepresedinti. ca bunuri ale intregului popor. caile de comunicatie ferata. ü Constitutia prevedea faptul ca „mijloacele de productie apartin statului. care sunt proprietate particulara a persoanelor fizice sau juridice. din punct de vedere administrativ in: comune. asigura planificarea economiei nationale. telegraful. singurul organ legislativ.

a Rusiei si respectiv Uniunii Sovietice.organele puterii de stat. dupa anul 1948. lucrare devenita. . in care trecutul istoric al romanilor era prezentat pe doua coordonate fundamentale: 1) ajutorul primit din partea slavilor. 133 . Fundamentul formatiunii socialiste este proprietatea socialista asupra mijloacelor de productie. Constitutia reglementeaza cele trei formatiuni social-economice: . casa de locuit.organele judecatoresti. Constitutia defineste cele patru categorii de organe ale statului: . suveran. intregul proces de invatamant fiind organizat de stat. Istoria Republicii Populare Romane. cu cele doua forme: proprietatea de stat si cooperatist-colectivista. ü Sunt reglementate proprietatea socialista si proprietatea personala. Din punct de vedere al organizarii statale. Constitutia Republicii Socialiste Romania din 21 august 1965 a fost definita „constitutia socialismului victorios”. Constitutia din 1952 proclama Romania ca stat al oamenilor muncii de la orase si sate. La 3 august 1948 a fost votata Legea Invatamantului. greco-catolice si prestatante.organele procuraturii. gospodaria de pe langa ea si terenul pe care se afla. Constitutia proclama pentru prima data rolul conducator al partidului marxist leninist al clasei muncitoare in viata politica a societatii romanesti. . agricola si de consum). a Rusiei.formatiunea particular-capitalista. precum si bunurile de uz si confort personal. dupa care s-a dispus inchiderea unor biserici catolici. La randul ei proprietatea socialista cuprindea: proprietatea de stat asupra bunurilor apartinand intregului popor si proprietatea cooperatista asupra bunurilor apatinand fiecarei organizatii cooperatiste (cooperatie mestesugareasca. . stat al oamenilor muncii de la orase si sate. la 17 iulie 1948 a fost anulat concordatul cu Vaticanul (semnat in anul 1927). Cel mai afectat a fost domeniul istoriei nationale: in anul 1947 a fost publicat manualul unic de ISTORIA ROMANIEI. partid unic.Astfel.mica productie de marfuri. Constitutia din 1965 cuprinde urmatoarele prevederi: ü Republica Socialista Romania este un stat de tip socialist. independent si unitar. sub semnatura lui Mihail Roller.formatiunea socialista. in care rolul conducator revine clasei muncitoare sub conducerea Partidului Comunist Roman.organele administratiei de stat. Proprietatea personala era alcatuita din veniturile si economiile provenite din munca. prin care au fost desfiintate scolile particulare si confensionale. 2) dezvoltarea societatii are la baza lupta de clasa. . care se confunda cu statul. . ü Forta politica conducatoare o reprezinta Partidul Comunist Roman.

stabilirea gradelor militare si instituirea decoratiilor si titlurilor de onoare.71 din Constitutie „Presedintele Republicii Socialiste Romania este seful statului si reprezinta puterea de stat in relatiile interne si internationale ale Republicii Socialiste Romania”. ministerele si organele de specialitate reprezentau administratia centrala. 134 . Presedintele era ales de Marea Adunare Nationala pentru un mandat de patru ani. orasenesti si comunale erau organele locale ale puterii de stat. la propunerea Comitetului Central al Partidului Comunist Roman.initierea masurilor necesare pentru indeplinirea politicii interne.Sistemul organelor statului era alcatuit din patru categorii de organe: a)organele puterii de stat: Marea Adunare Nationala. planurilor de dezvoltare economico-sociala. emiterea de decrete cu putere de lege. Tribunalul Suprem si Procuratura Generala. Constitutia Romaniei a fost modificata in sensul ca s-a instituit functia de Presedinte al Republicii Socialiste Romania. condus de un presedinte (care era si presedintele Romaniei)m cinci vicepresedinti si 19 membri.1 din 28 martie 1974. la nivel local de judecatorii. Presedintele Republicii Socialiste Romania Prin Legea nr.infiintarea de organizatii economice. iar comitetele si birourile executive ale consiliilor populare. precum si organele de specilitate ale administratiei de stat de la nivel judetean. Consiliul de Ministri era Organulsuprem al administratiei de stat. Potrivit art. Fata de Marea Adunare Nationala sunt subordonate Consiliul de Stat si Presedintele Republicii ( acesta era ales si revocat de catre Marea Adunare Nationala). care exercita conducerea generala a activitatii executive pe intregul teritoriu al Romaniei. iar la nivel judetean de procuraturile locale. Consiliul de Stat si Presedintele Republicii erau considerate supreme. c)organele judecatoresti erau reprezentate la nivel central de Tribunalul Suprem la nivel judetean de tribunalele judetene. orasenesc si comunal reprezentau administratia locala. intreprinderi si institutii de stat de interes republican. atributiile sale principale fiind: . ratificarea si denuntarea tratatelor internationale (cu exceptia celor a caror ratificare era de competenta Marii Adunari Nationale). b)organele administratiei de stat: Consiliul de Ministri.elaborarea proiectelor. Principalele atributii ale Consiliului de Stat erau: stabilirea datei alegerilor pentru Marea Adunare Nationala. d)organele procuraturii erau reprezentate la nivel central de Procuratura Generala. a bugetelor anuale si proiectelor de legi si decrete. . Consiliul de Ministri (acesta era ales si revocat de Marea Adunare Nationala). Consiliul de Stat era organul suprem al puterii de stat cu activitate permanenta. organizarea si asigurarea executarii legilor. iar consiliile populare judetene. . organizarea ministerelor si a celorlalte organe centrale de stat.

.289 din 1947.140 si 149 din 20 ianuarie 1945 pentru urmarirea si pedepsirea criminalilor si profitorilor de razboi. care realizeaza activitatea de asigurare a respectatii legilor.asigurarea ordinii publice. Dreptul penal a cunoscut modificari substantiale imediat dupa anul 1944. precum si tribunalele militare”. . 10. . pentru reprimarea speculei si a sabotajului economic. a Legii nr. pentru desfiintarea si interzicerea de tip fascist. 135 . asigurarea respectarii legilor de catre organele statului.principiul unitatii sistemului instantelor judecatoresti.. Activitatea de judecata consta in solutionarea litigiilor juridice ivite in societate prin hotarari cu putere de lucru judecat si susceptibile a fi executate prin forta de constrangere a statului.principiul publicitatii dezbaterilor judiciare. profascist sau terorist-politice. tribunalele judetene. fata de bunurile obstesti. facand referire la organele de procuratura si la principalele lor atributii. etc. . Organele procuraturii sunt constituite ca un sistem de organe speciale care asigura respectarea si aplicarea legilor.4. judecatorii. militare sau paramilitare. precum si a celor vinovati de dezastrul tarii.58/1968 in care erau stabilite competentele fundamentale ale institutiilor de judecata: apararea oranduirii sociale si de stat. familie. fata de munca. Dreptul socialist Dreptul socialist a reprezentat instrumentul prin care statul a reglementat totalitatea relatiilor sociale potrivit doctrinei si ideologiei partidului comunist.2. fata de oameni si drepturile acestora. a Decretului-Lege nr.principiul independentei judecatorilor si asesorilor populari si supunerea lor numai fata de lege. drepturile si interesele legitime ale persoanelor. materializate in adoptarea Decretelor-Lege nr.101 din Constitutie. . Prin normele de drept a fost reglementata conduita oamenilor fata de stat. „justitia se infaptuieste conform legii.principiul alegerii judecatorilor si asesorilor populari. Activitatea judecatoreasca a fost reglementata prin Legea nr.1460 din 2 mai 1945.principiul asigurarii dreptului de aparare. prin Tribunalul Suprem. . Organele procuraturii Articolul 112 al Constitutiei.aducerea la indeplinire a masurilor stabilite in domeniul relatiilor externe. desemneaza o categorie distincta de organe ale statului. persoanele juridice si persoanele fizice. apararea intereselor statului si ocrotirea drepturilor cetatenilor. Principiile de organizare si functionare ale organelor judecatoresti erau: . Instantele judecatoresti Potrivit art.principiul imposibilitatii retractarii de catre instante a hotararilor pronuntate.

sunt in vigoare si astazi. Dreptul civil. Cele mai importante modificari au fost: .975/1968 cu privire la nume. dreptul cooperatist etc.278/1960 privind actele de stare civila.58 si 59. . In anul 1948 a fost republicat Codul Penal din 1936. .195 din Codul de Procedura Civila.Decretul nr. dreptul familiei. cu modificarile intervenite succesiv.32/1954 de punere in aplicare a Codului Familei. Aceste dispozitii au fost completate prin norme juridice specifice privitoare la dreptul de proprietate.Decretul nr.31/1954 privitor la persoanele fizice si juridice. Statul si dreptul nu 136 . orice conventie cu privire la transmiterea dreptului de proprietate fiind declarata nula. .Decretul nr. care.Decretul nr.Decretul nr.Legea nr. terenurile nu puteau fi dobandite decat prin mostenire legala. pentru aplicarea masurilor de aparare sociala fata de persoanele care savarsesc asemenea fapte. prin care se reglementeaza modul de audiere ca martor a minorului care nu a implinit 14 ani.58/1968 privind organizarea judecatoreasca care modifica procedura de organizare si desfasurare a judecatii in fata instantei.167/1958 privind prescriptia extinctiva.In domeniul economic. pentru reprimarea infractiunilor au fost adoptate:Legea pentru circulatia produselor agricole.321/1956 privind drepturile de autor. Potrivit acestor legi aberante. fiind insa atat de aproape de noi nu poate fi condensata in cateva pagini. iar prin Decretul nr.471/1971 cu privire la asigurarile de stat. Legea pentru organizarea controlului economic. Legea nr. a insemnat scoaterea din circuitul civil a terenurilor. ca ramura esentiala a dreptului national.Decretul nr.Decretul nr. cele mai reprezentative fiind: .38/1959 de modificare a art.Decretul nr. . . Legea pentru combaterea infractiunilor vamale. Perioada care face obiectul analizei (1948-1989).Decretul nr. in anul 1974 a Legilor nr.212/1974 de ratificare a pactelor internationale privind drepturile omului. .1 al Codului Penal care prevedea:”Legea penala are drept scop apararea Republicii Populare Romane si a ordinii sale de drept impotriva faptelor periculoase pentru societate. In anul 1968 au fost adoptate Codul Penal si Codul de Procedura Penala.187 din 30 aprilie 1949 este modificat art. .5/1973 cu privire la spatiul locativ. In aceasta perioada au fost aplicate dispozitiile Codului de Procedura Civila elaborat in 1865. . Adoptarea.470/1958 prin care inceta dreptul Tribunalului Suprem de a mai introduce recursul in supraveghere. . modificat in repetate randuri si republicat in anul 1948. limita dreptul persoanelor de a avea mai mult de o locuinta si dispunea normarea suprafetelor locative. s-a dezvoltat pe dispozitiile cuprinse in Codul Civil elaborat de Alexandru Ioan Cuza la 1865.Decretul nr. acest drept revenind procurorului general.

umanismul socialist. .imbinarea intereselor individuale cu cele obstesti. . care exprima vointa clasei muncitoare aliata cu toti oamenii muncii.internationalismul proletar. vointa determinata in ultima instanta de conditiile vietii materiale a societatii. sub conducerea clasei muncitoare. cadru social-politic si factorul uman. in frunte cu clasa muncitoare”.democratismul real. . iar la nevoie cu ajutorul fortei coercitive a statului”. Pana in anul 1958 in Romania au stationat trupe apartinand armatei sovietice (peste 25. vointa intregului popor. pentru o foarte scurta perioada de timp sa consacre o serie de principii socialiste: organizarea socialista a puterii 66 Certerchi – Teoria generala a statului si dreptului .1967 137 . in perioada construirii socialismului ca organizare a dominatiei asupra claselor exploatatoare. Romania a avut in aceasta perioada o organizare politica impusa de ocupatia sovietica in urma incheierii celui de-al doilea razboil mondial. iar dupa construirea socialismului. care a reusit. Dreptul socialist isi gaseste originea in prima dictatura a proletariatului – Comuna din Paris (1871).legalilatea socialista. Acelasi autor defineste dreptul socialist ca „Ansamblul regulilor de conduita instituite sau sanctionate de statul socialist in interesul construirii socialismului si comunismului. . Ca ansamblu de norme care reglementeaza raporturile sociale. care in totalitatea sa este alcatuit din oameni ai muncii”66. situatie care a garantat implementarea modelului sovietic de organizare politica. ordinea juridica presupune o societate organizata politic. Potrivit doctrinei si ideologiei marxist-leniniste „statul socialist este organizatia politica cu cele mai largi posibilitati de organizare sociala fiind condus de partidul clasei muncitoare”. .retributia dupa munca. care indeplinind sub conducerea partidului marxist-leninist rolul de instrument principal de construire a socialismului si comunismului – se manifesta. . reguli a caror respectare si aplicare obligatorie se asigura prin constiinta juridica socialista a cetatenilor.proprietatea socialista ca baza a dreptului socialist.sunt notiuni abstracte. Statul socialist era definit ca „organizatia politica a puterii celor ce muncesc.000 de militari). iar in perioada de construire a comunismului ca organizatie ce exprima vointa si realizarii intereselor poporului.apararea pacii si coexistentei pasnice. . . ele nu se nasc si nu evolueaza decat pe coordonatele factorilor care le configureaza:cadru natural.consfintirea puterii politice a oamenilor muncii in frunte cu clasa muncitoare. In literatura juridica erau consacrate urmatoarele principii fundamentale ale dreptului socialist: .

cand s-a produs dezintegrarea sistemului socialist si destramarea URSS. Tinand seama ca intreaga istorie a umanitatii s-a consumat intr-o permanenta tranzitie si transformare. Ulterior au fost definitivate: Codul penal sovietic si de procedura penala. in cenceptia lui Lenin. separarea scolii de biserica. Statul reprezenta puterea organizata a unei clase cu ajutorul careia aceasta exercita conducerea societatii. care a fost considerat stiinta tranformarii revolutionare a oranduirii capitaliste. Romania. cea a tranzitiei spre democratie.Lenin care considera faptul ca dictatura proletariatului este o forma superioara a democratiei. comertului. nationalizarea atelierelor parasite de patroni. faptul ca societatea romaneasca se afla in prezent intr-un indelungat proces de devenire constituie normalitatea ultimilor ani. Codul civil sovietic si de procedura civila. Din decembrie 1989 statul si dreptul romanesc intra intr-o epoca a evolutiei sale. 138 . a constructiei si victoriei oranduirii comuniste. Cehoslovacia. transportului. dupa sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial (Albania. Polonia. puterea nelimitata si bazata pe forta. Bulgaria. Dictatura unei clase inseamna. s-aspulberat incepand cu anul 1989. sistem electoral specific. de infiintare a tribunalelor revolutionare etc. Dreptul socialist si-a gasit consacrarea in dreptul sovietic. adaptat in tarile amintite la unele particcularitati ale acestora si potrivit unei idei ce au apartinut unor lideri comunisti. realizat in Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS) a fost impus de puterea de la Moscova in toate statele europene devenite satelite ale acesteia. statul de drept si economia de piata. respectiv de nationalizare a intreprinderilor. bancilor. organizarea controlului muncitoresc asupra productiei din marile intreprinderi. fundamentat pe Rezolutiile si Decretele elaborate de puterea sovietelor din Rusia in Octombrie 1917.de stat (Comuna). incriminarea penala a tradarii cauzei poporului. In baza socialismului stiintific au stat operele teoretice ale lui V.I. Republica Democrata Germana). a agitatiei contrarevolutionare si sabotajului. cele privitoare la noua organizare a statului. Intreaga opera de constructie si dezvoltare a dreptului socialist s-a intemeiat pe tezele formulate de socialismul stiintific. statutul de organizare a Tribunalului Suprem si instantelor judecatoresti. Acest model. pe constrangerea de stat a acestei clase asupra dusmanilor sai de clasa. Modelul de organizare a statului si dreptului socialist. Ungaria.

TESTE 139 .

În perioada regulamentara pâna în 1851 dreptul penal a avut comun în Tara Româneasca si Moldova: a) o reglementare ce purta acelasi nume b) acelasi sistem penitenciar c) acelasi izvor principal.Normele privind statutul persoanelor în cadrul obstii satesti erau guvernate de principiile: a) egalitatea membrilor obstii si egalitatea în regurile de familie b) egalitatea membrilor obstii si munca în comun c) stapânirea devalmasa a terenurilor si munca individuala. 9. 8.Sfatul domnesc era compus din: a) dregatorii personali ai domnului b) 12 – 25 de boieri c) din boierii alesi de adunarea starilor. 11. vornicul: a) executa sentintele penale si purta sigiliul domnesc b) era conducatorul slujitorilor curtii si judecator al cauzelor penale c) era talmaciul domnului si coordonatorul relatiilor externe. situau apele curgatoare mari si baltile întinse în: a) Dominium utile b)”Ager publicus” c)”Dominium eminens”. 7 – c.Normele de conduita ale geto-dacilor în epoca democratiei militare aveau un caracter: a) juridic b) nejuridic c) estetic.Printre dregatori. 4.Codul Civil în vigoare.Normele cutumiare medievale referitoare la proprietate. 4 – c. 10. era o prerogativa exercitata în Dacia romana de catre: a) Consiliul consultativ b) Guvernator c) un “pontifex maximum”. 5. erau recunoscute oficial urmatoarele biserici: a) catolica. în Transilvania. 3 – c. 7.CHESTIONARUL NR.În Transilvania. 6 – a. 13 – b. satele românesti libere au rezi stat datorita: a) religiei lor ortodoxe b) atributiunilor militare ale locuitorilor c) taxele vamale pe care le încasau. 8 – b.Sistemul electivo-ereditar are la baza urmatoarele principii: a) transmiterea ereditara a domniei în linie dreapta si alegerea domnului c) alegerea domnului din rândul succesorilor unui domnitor c) alegerea domnului cu avizul prealabil al Portii. 1 – c. calvina. ortodoxa. 13. 10 – a. 5 – a. dupa cum urmeaza: a) Codul Caragea si“Manualul juridic”al lui Andronache Donici b) Codurile Calimach si Caragea c)”Condica Tivila”si Codul Calimach.Conceptul de dreptate în “Legea tarii” poate fi exprimat prin adagiul: a)”prescriptio longi temporis” b)”ars boni et aequi” c)”Dominium eminens”. 3.Dreptul “imperium”. 140 . 12. 12 – a. 14.În anul 1785 a aparut lucrarea “Hrisovul sobornicesc” din initiativa domnitorului: a) Scarlat Calimah b) Alexandru Ipsilanti c) Constatin Mavrocordat. luterana si reformata c) catolica. 1 1. calvina.În epoca principatului. abroga doua alte opere legislative importante adoptate la începutul sec al XIX-lea. 15. 2. ortodoxa si reformata. calvina si luterana b) catolica. 2 – a. Regulamentul Organic. a fost: a) Nicolae Mavrocordat b) Dimitrie Cantemir c) Constantin Brâncoveanu. 9 – a. 6. 11 – b.Ultimul domn pamântean de dinaintea instaurarii regimului turco-fanariot în Moldova. 15 – c. 14 – b. în zonele de granita.Regele dac este caracterizat a fi fost: a) capul statului si monarhul sclavagist absolut b) vârful aristocratiei si al ierarhiei aparat ului de stat c) preot si judecator suprem.

7. poarta numele autorului sau: a) Constantin Moruzzi b) Scarlat Calimach c) Andronache Donici. 3 – c. al XIII-lea: a) în arcul carpatic b) la rasarit de Carpati c) la sud de Carpati. 13.Ce titlu pe care îl vor purta si urmasii sai îsi ia Basarab I: a) voievod b) domn c) mare voievod si domn. 11. 8. 6 – c. 12 – b. spatarul: a) era talmaciul domnului si coordona relatiile cu alte state b) era seful cancelariei domnesti si uneori judeca procesele penale c) pastra sabia domnului si uneori prelua comanda armatei în razboi. 9.În noua organizare fiscala a principatului Transilvania. 4. 9 – c. 12.Legile adoptate în Transilvania de Dieta în perioada 1540-1653 au fost grupate în colectia: a)”Approbatae Constituiosnes…” b)”Compilatae Constitutiones…” c)”Decretum Tripartitum. 2 1. constituie o importanta schimbare: a) renuntarea la plata censului b) plata tributului catre turci c) scutirea de la plata tributului catre Poarta. 1 – b.CHESTIONARUL NR. 13 – b. numit ”Manualul Juridic…”. 14 – a. 5 – a.Unul dintre cele mai importante efecte ale hrisoavelor lui Constantin Mavrocordat a fost: a) desfiintarea rumaniei si a veciniei b) legarea taranului de glie c) eliberarea robilor tigani. 7 – a.”Condica Criminaliceasca” a introdus reguli cu privire la prescriptia raspunderii penale în: a) Tara Româneasca b) Moldova c) Transilvania.Proprietatii provinciale îi sunt incidente urmatoarele norme de drept: a)”Jus quiritium si dreptul autohton b) “Jus quiritium” si “jus gentium” c)”Jus gentium” si dreptul autohton. vârsta minima a eligibililor era de: a) 30 de ani b) 20 de ani c) 25 de ani.Domnul era judecator suprem. 2 – a.Procesul trecerii geto-dacilor de la societatea gentilica la organizarea politica s-a încheiat pe vremea regelui: a) Dromihete b) Burebista c) Rhemaxos. 6. 5.Printre dregatori. 15.Primul cod civil complet aparut în 1814. 11 – c. 141 . 4 – c. 3.Potrivit Legii electorale din 1864. 15 – c. 2. 8 – b.”Tarile Balohovenilor si Borodnicilor” se situau în sec.Normele privitoare la relatiile de munca din cadrul obstii satesti se refereau la: a) propriet atea devalmasa si personala b) proprietatea devalmasa si munca în comun c) munca individuala si munca în comun. 10 – a.”Juramântul pe Zeitatile palatului”era la geto-daci: a) un mijloc de incantatie religioasa b) un mijloc de aparare a proprietatii c) un mijloc de probatiune. Hotarârile sale puteau fi atacate: a) doar în fata sfatului domnesc b) numai dupa moartea sa c) conditionat de”darea cal ului”. 14.Ce era ”Universitas Siculorum”: a) organizarea administrativ teritoriala a scaunelor secuiesti b) adunarea juzilor din scaunele sasesti c) institutie de învatamânt juridic din Transilvania? 10.

Dreptul de proprietate quiritara era exercitat potrivit normelor: a) de dreptul gintilor b) de drept civil roman c) de drept autohton.În perioada principatului.CHESTIONARUL NR.Aparitia primelor elemente de drept constitutional este legata de: a) Statutul Dezvoltator al Conventiei de la Paris b) Regulamentele Organice c) Constitutia României de la 01 iulie 1866. stolnicul: a) se îngrijea de camarile. 12 – c.”Legea tarii” este definita prin urmatoarele caractere generale: a) generala. 6. au fost grupate de Mihail Appafi în colectia: a)”Decretum tripartitum” b)”Approbatae Constitutiones…” c) Compilatae Constitutiones…”. 7. 14 – c.Referindu-se la fidelitatea femeii dace.Ce era ”Universitas Saxonum”: a) adunarea juzilor din scaunele secuiesti b) organizarea administrativ-teritoriala a scaunelor sasesti c) institutie de învatamânt superior în Transilvania? 10. 15. activitatea Dietei din Transilavania se desfasura: a) la convocarea principelui b) pe lânga Congregatia nobililor c) permanent. 12. 8. 2. 13 – c.”Oamenii buni si batrâni” alesi dintre megiesii obstii satesti aveau la început atributiuni: a) militare b) administrative c) judecatoresti.În vremea lui Burebista. 5 – a. 8 – b.”Pravilniceasca Condica” aparuta în 1775 reglementeaza: a) organizarea fiscala b) organizarea instantelor judecatoresti c) organizarea administrativ-teritoriala. 3 – c. impersonala si obligatorie b) unitara. face referire la: a) valahii din Transilvania b) Tara valahilor de la sud de Carpati c) Secuii care traiau în mijlocul romanilor. 6 – a. 1 – b. 15 – b.Printre dregatori. 3.”Cântecul Nibelungilor”. 142 . vârsta minima a electorilor era de: a) 30 de ani b) 20 de ani c) 25 de ani. 10 – b. 4 – a.Mijloacele pasnice de înfluentare a sistemului electivo-creditar au fost: a) asocierea la domnie si recomandarea b) numirea si recomandarea domnului c) asocierea la domnie si numirea. teritoriala si originala c) obligatorie. cu aplicare repetata si teritoriala. 14.Potrivit Legii electorale de la 1864. 2 – a. 13. 7 – c. puterea religioasa a fost detinuta de catre: a) Rhemaxos b) Deceneu c) Vesinas.Legile adoptate în Transilvania de dieta în perioada 1654-1688. 9. 3 1. 5.În epoca fanariota instanta suprema era: a) departamentul velitilor boieri b) divanul domnesc c) sfatul domnesc. a spus ca ”principala ei zestre este virtutea”: a) Vergiliu b) Ovidiu c) Horatiu. 11 – b. gradinile si pescariile domnesti b) executa sentintele penale c) asigura aprovizionarea curtii cu grâne si carne. 4. 11. 9 – c.

Institutia juridica a provinciei 19 3.Dreptul in Dacia provincie romana 25 3.3.2.Organizarea locala a provinciei Dacia 24 3.1.2.Periodizarea istoriei dreptului romanesc 4 1.Organizarea statului dac 14 2.1.Formele incipiente ale dreptului in cadrul obstei satesti 32 4.2.1.1. Perioada obstei satesti si a normelor sale de conduita 30 4.1.Institutiile juridice ale dreptului geto-dac 16 Cap.Formarea statului geto-dac 12 2.1.1.2.2.Democratia militara la geto-daci 7 1.Institutia juridica a provinciei 18 3.1.1.Organizarea social politica pana in secolul al VII-lea 31 4.Statul si obstea sateasca.Statul geto-dac 12 2.2.2.2.3.Reguli referitoare la statutul persoanelor 34 4. Dreptul in Dacia provincie romana 18 3.1.CUPRINS NOTIUNI INTRODUCTIVE 1.5.2.1.Responsabilitatea si procedura de judecata 35 143 .3.2.1.Generalitati 16 3.Izvoarele dreptului 25 3.Organizarea de stat a Daciei provincie romana 21 3.1.1. Dreptul geto-dac 12 2.Normele de conduita ale geto-dacilor in epoca prestatala 9 Cap.1.1.2.3. Epoca prestatala pe teritoriul Romaniei 7 1.2.2.1.Privire generala asupra epocii vechi 7 1.3.4.1.Institutiile juridice 26 3.Reguli referitoare la proprietate 32 4.2.2.2.2.Alte opinii privind periodizarea istoriei dreptului romanesc 5 DREPTUL SCLAVAGIST Cap.Obiectul istoriei dreptului romanesc 1 1.2.2.1.Notiuni generale 16 2.2.4.3.Organizarea locala 15 2. forme de organizare sociala 31 4.2.4.Organizarea centrala a provinciei Dacia 21 3.Organizarea centrala 14 2.2.1.1.2.Tripticele din Transilvania 28 DREPTUL MEDIEVAL Cap.1.1.2.1.1.Reguli referitoare la munca 33 4.1.

3.5.Legea Tarii 39 5.1.4.4.2.2.Institutia domniei 46 6.4. Legea Tarii.Obligatiile fiscale catre Poarta Otomana 55 6.Loctiitorii domnesti 50 6.2.1.4.Caracterele Legii Tarii 41 5.3.Organele centrale ale statului 50 6.Organizarea bisericii 57 6.3.Cap.1.4. Dreptul in feudalismul dezvoltat 6.4.Persoanele 62 6.3.4.Normele juridice din Legea Tarii 42 5.2.Organizarea fiscala 54 6.3.6. organizare politica romaneasca 37 5.3.4.Proprietatea funciara urbana 62 6.3.6.2. 5.4.Darile de repartitie 54 6.1.2.Prerogativele domnului 47 6.1.4.3.3.1.Formarea statelor feudale romanesti de sine statatoare 45 6.2.1.3.Proprietatea nobiliara 58 6.1.Evolutia vechilor norme consuetudinare 43 Cap.Succesiunea la domnie.1.3.4.5.Organizarea militara 56 6.4.3.De la obstea sateasca la tara 38 5.Dreptul de proprietate 57 6.3.3.2.2.3.IX-XIV 36 5.7.Noile institutii ale dreptului cnezial 42 5.2.3.Proprietatea domneasca 58 6.2.8.4.Muncile si slujbele 55 6.4.3.6.Institutiile de drept 57 6.Dregatorii civili de stat 52 6.Dreptul penal 70 6.3. Sistemul electivo-ereditar 48 6.Dregatorii de curte 54 6.4.2.1.3.4.2.Obligatii si contracte 69 6.1.Darile de cotitate 55 6.3.1.3.4.Succesiunile 67 6.Privire generala asupra societatii romanesti in perioada sec.Dreptul scris in Evul Mediu 73 144 .Sfatul domnesc 50 6.Proprietatea taraneasca 60 6.Tara.Dregatorii militari 53 6.5.2.Procedura de judecata 72 6.4.1.Dregatorii 52 6.Rudenia 65 6.3.4.3.1.3.4.3.1.3.Contribuabilii 55 6.3.3.4.5.5 Dreptul in feudalismul timpuriu secolele IX-XIV.2.Familia 66 6.4.

1.6. Perioada de tranzitie spre statul burghez.3.2.2.Codificarile legislative de la sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea 84 DREPTUL ROMANESC IN EPOCA MODERNA Cap.Aparitia unor elemente de drept international 95 7.Conditiile aparitiei dreptului scris 73 6.1.3.1.1.Organizarea statului unitar roman 102 8.3.1.1.1.Reforma electorala 105 8.Organele centrale ale statului 81 6.1.7.Politica reformatoare a lui Alexandru Ioan Cuza 101 8.1.5.2.2.Dreptul commercial 96 7.3.2.6.3.2.5.Dreptul procesual 98 7.5.6.Dreptul scris in Transilvania 79 6.3.1.Pravilele in limba romana 74 6.3.Dezvoltarea dreptului in epoca turco-fanariota 83 6.3.Principalele institutii reglementate de pravilele domnitorilor Vasile Lupu si Matei Basarab 76 6.2.Aparitia pravilelor 73 6.2.2.6.3.6. aparitia elementelor dreptului de tip burghez 88 7.2.Semnificatia Unirii Principatelor Romane 99 8.4.Legislatia cu caracter reformator a lui Alexandru Ioan Cuza 104 8.3.3.5.1.1.3.2.5.2.1.Normele de drept din continutul pravilelor 75 6.4.2.1.4.3.Revolutia de la 1821 si semnificatiile ei 88 7.5.2.1.5.3.3.Pravilele in limba slavona 74 6.Evolutia dreptului in perioada regulamentara si a revolutiilor de la 1848 94 7.5.1.Organizarea de stat intre 1821 si 1848 91 7.3.6.1.Organizarea de stat si dreptul in epoca turco-fanariota 81 6.Operele legislative ale domnitorilor Vasile Lupu (1634-1658) si Matei Basarab (1632-1654) 76 6. Formarea statului roman modern 99 8.6.Organizarea instantelor judecatoresti 83 6.6.5.Opera legislativa a lui Constantin Mavrocordat 83 6.3.1.2.3.Desavarsirea Unirii 100 8.Principalele ramuri si institutii juridice 95 7.2.Dreptul penal 97 7.5.8.Domnia 81 6.1.6.6.1.2.Reforma agrara 104 8.Dreptul civil 95 7.Aparitia sistemului penitenciar roman 98 Cap.1.Organizarea de stat 81 6.Codul Civil 105 145 .

2.1.6.5.Dezvoltarea industriei 110 9.1.1.3.Evolutia dreptului 116 9.Structura sociala 111 9.2.2.3.3.Codul Penal 107 8.2.3.3.2.2.1.Dreptul constitutional 116 9.1.Organizarea centrala 122 10.1.2.Codul de Procedura Civila 108 8.4.Dreptul procesual 120 Cap.Organizarea locala 124 10.Organele centrale ale statului 112 9.2.2.10.Organele centrale ale statului 131 10.4.3.Monarhia constitutionala si parlamentara 112 9.Evolutia dreptului in perioada interbelica 125 10.3.Organizarea centrala si locala 122 10.Codul de Procedura Penala 108 Cap.1.1. Formarea statului unitar roman si evolutia dreptului la inceputul secolului XX si in perioada interbelica 10.Dreptul constitutional 128 10.3.3.2.Formarea statului unitar roman 121 10.Organizarea locala 113 9.1.Organizarea financiara 114 9.4.2.Dreptul administrativ 117 9.2.Unificarea legislativa 126 10.1.Dreptul romanesc in epoca socialista 129 10.Viata economico-sociala 109 9.Problema agrara 110 9.2.1.Dreptul civil 118 9.Dreptul penal 119 9.3.3.2.1.1.9.Dreptul socialist 135 146 .5.3.3.2.3.2. Organizarea de stat si evolutia dreptului in perioada monarhiei constitutionale 9.1.4.4.Dreptul administrativ 128 10.2.3.Organizarea armatei 115 9.8.3.4.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful