PROIECT DE LECŢIE

Data:
Disciplina: Limba şi literatura română
Clasa: a VI-a
Subiectul lecţiei: Substantivul- actualizare
Tipul lecţiei: mixtă
Profesor: Popa Doina

DEMERSUL DIDACTIC

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1- să cunoască flexiunea substantivului;
O2- să precizeze funcţiile sintactice şi valorile stilistice ale acestuia;
O3- să construiască enunţuri cu diferite poziţii sintactice ale substantivului;
O4- să completeze fişele de lucru cu elementele de structură lipsă;
O5- să colaboreze în cadrul grupului, dovedind toleranţă faţă de răspunsurile celorlalţi colegi.

METODE ŞI PROCEDEE DE INSTRUIRE: ciorchinele, exerciţiul, conversaţia euristică,

explicaţia.
FORME DE ORGANIZARE : activitate frontală, activitate individuală.
Anexa 1

după înţeles după alcătuire

gen
CLASIFICARE

număr
Valori stilistice: SUBSTANTIVUL
- parte de vorbire flexibilă
- denumeşte fiinţe, lucruri, fenomene ale naturii, stări articol
sufleteşti, acţiuni, însuşiri.

prepoziţie
CAZURI
F
U
V N
N Ac D G C
Ţ
I
I

S
I
N
T
A
C
T
I
C
E
 SCENARIUL DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢII DIDACTICE

Etapele Activitatea Activitatea Metode şi Forme de Evaluare

instruirii profesorului elevului mijloace de organizare
învăţământ
Notează absenţele, asigură climatul Răspund la întrebările puse
necesar bunei desfăşurări a lecţiei: de profesor, se pregătesc conversaţie frontală -
pregătirea materialului didactic, cretă, pentru lecţie.
burete, caiete, manuale, pixuri etc.
Evocarea Îşi verifică tema, fac
Verifică cantitativ şi calitativ tema pentru
acasă. corecturi, acolo unde se conversaţia individuală proba orală
impune. euristică
Anunţă titlul lecţiei şi enumeră obiectivele
operaţionale ce trebuie atinse până la Notează titlul lecţiei,
Realizarea sfârşitul orei. ascultă explicaţiile frontală
sensului Pentru ca elevii să îşi reamintească profesorului. tabla
ciorchinele din
noţiunile teoretice legate de substantiv,
fişa de lucru
propune completarea, frontal, a unui Completează ciorchinele,
ciorchine- Anexa 1. Acolo unde este pentru a-şi reaminti
nevoie, lămureşte orice neclaritate prin noţiunile teoretice.
exemple proprii.
Reflecţia În etapa următoare, împarte fişele de lucru- fişa de lucru individuală observare
Anexa 2-, care conţin exerciţii legate de Rezolvă sarcinile prinse în exerciţiul frontală curentă
categoriile gramaticale ale substantivului, fişa de lucru. tabla
de valorile lui stilistice. Ies la tablă. Completează explicaţia
Prin sondaj, solicită elevii să formuleze fişele.
răspunsuri.
Acolo unde se impune, se va lucra la tablă.

Extindere Face aprecieri referitoare la calitatea şi ni-

velul activităţii. Notează elevii care s-au apreciere
implicat mai mult. conversaţia frontală verbală
Anunţă tema pentru acasă: exerciţii din Îşi notează tema pentru
manual (pagina 83). acasă.
 Anexa 2 - Fişă de lucru

1. Alegeţi forma corectă a următoarelor substantive:

capot/capod; mănuşă/mânuşă; mărfar/marfar; personaj/personagiu; pulover/pulovăr;
şoarece/şoarice.

2. Explicaţi folosirea virgulei în enunţurile:

 Sora lui Alexandru, Maria, aşteaptă nerăbdătoare Crăciunul.
_______________________________________________________
 - George, nu vii să ne jucăm cu sania?
_______________________________________________________

3. Faceţi acordul verbului cu funcţia sintactică de predicat cu substantivul care este subiect, în
următoarele enunţuri:
 Echipa de fotbal (a câştiga) _____________ieri meciul din campionat.
 O grămadă de elevi (a citi)______________ cartea recomandată.

4. Identificaţi substantivele colective din textul de mai jos. Arătaţi care substantive colective sunt
derivate:

a. Poporul român şi-a păstrat obiceiurile. Astfel, în apropierea zilei sfinte a Crăciunului,
mlădiţele tăiate din brădet aduc în case mirosul proaspăt al desişului de munte.

b.”Într-o zi, prin asfinţit, Roiul, cum de l-a zărit

Şoarecele a-ndrăznit C-a intrat, l-a copleşit.
Să se creadă în putere Socoteală să-i mai ceară?
A prăda stupul cu miere. Nu! L-au îmbrăcat cu ceară.” (Tudor Arghezi)

5. Completaţi spaţiile libere cu articolele genitivale potrivite:

Privesc străzile acoperite de zăpadă …. oraşului. Crengile goale … copacilor se mişcă în bătaia
uşoară … vântului. Fulgi mari cad din înălţimile întunecate … cerului.

6. Construiţi două propoziţii în care substantivul brad să fie nume predicativ şi să stea, pe rând, în
cazul nominativ şi în cazul acuzativ.
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________

7. Indicaţi cazul şi funcţia sintactică pentru substantivele identificate în textele:

a. Privesc bradul de Crăciun, pe care tata l-a pus în balcon. Mirosul răşinii îmi aduce
aminte de pădurea de lângă satul bunicilor. În Ajun, o să-l împodobesc şi toată familia o să se
strângă în jurul lui.
b. Oraşul s-a pregătit de sărbătoare. În copacii de pe bulevardele din centru s-au aprins
beculeţe colorate, care clipesc întruna. Vitrinele strălucitoare ale magazinelor îşi expun
atrăgător mărfurile.
8. Precizează valorile stilistice ale substantivelor:
a. “Arde-n candel o lumină cât un sâmbure de
mac.”________________________
b. “Deodată, o suliţă de foc străpunse perdeaua dintre arbori. A trecut sageata
printre ei._______________________________________________________