ICS 91.010.30;91.080.10 SR EN 1993-1-5 e Aprilie 2008 STANDARD ROMAN Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel Partea 1-5: Elemente structurale din pla solicitate in planul lor plane Eurocode 3 : Design of steel structures - Part 1-5 : Plated structural elements Eurocode 3: Calcul des structures en acier — Partie 1-5 : Plaques planes APROBARE Aprobat de Directorul General al ASRO la 30 martie 2007 Standardul european EN 1993-1-5:2006 are statutul unui standard roman CORESPONDENTA Acest standard este identic cu standardul european EN 1993-1-5:2006 This standard is identical with the European Standard EN 1993-1-5:2006 La présente norme est identique & la Norme européenne EN 1993-1-5:2006 "ASOGIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO) ‘Str. Mendeleev nr. 21-25, cod 010362, Bucuresti Director General: Tel.: +40 21 316 32 96, Fax: +40 21 316 08 70 Diroofa Standardizare: Tel. +40 21 310 17 30, +40 21 310 43 08, +40 21 312.47 44, Fax: +4021 315.5870 Direofa Publicati-Serv. VanzairvAbonamente: Tel. 440.21 316 77 25, Fax + 40.21 317 25 14, +4021 312.94 88 Serviciul Redactie - Marketing, Drepturi de Autor + 40 21 316.99.74 @ASRO —_—_—Reproducerea sau ullizarea integrala sau partialé a prezentului standard in orice publicati si prin orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.) este interzisa daca nu exist acordul scris al ASRO Ref: SREN 1993-1-5: 2007 Exitia 1Preambul national Acest standard reprezinté versiunea romana a standardului european EN 1993-1-5:2006. Standardul a fost tradus de ASRO, are acelasi statut ca si versiunile oficiale si a fost publicat cu permisiunea CEN. Acest standard reprezint& versiunea romana a textulul tn limba englezd a standardulul european EN 1993-1-5:2006, Standardul european EN 1993-1-5:2006 a fost adoptat, la data de 30 martie 2007 prin publicarea unei note de confirmare a adoptarii. Nota de confirmare a adoptairii este Inlocuitd de acest standard. Corespondenta dintre standardele europene la care se face referire i standardele romane este urmatoarea EN 1993-1-1:2005+AC:2006 IDT_ SREEN 1993-1-1:2006+AC:2006 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de ofel. Partea 1-1: Regul generale si regull pentru clair Pentru aplicarea acestui standard se utilizeazi standardul european la care se face referint& (respectiv standardul roman identic cu acesta) ‘Simbolul gradului de echivalent& (IDT identic), conform SR 10000-8.STANDARD EUROPEAN EN 1993-' EUROPEAN STANDARD NORME EUROPEENNE EUROPAISCHE NORM Octombrie 2006 ICS 91,010.30; 91.080.10 Inlocuieste ENV 1993-1-5:1997 Versiunea romana Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel Partea 1-5: Elemente structurale din placi plane solicitate in planul lor Eurocode 3: Design of stee!__ Eurocode 3 - Calcul des structures en Eurocode 3 - Bemessung und structures — acier - Partie 1-5 : Plaques planes _Konstruktion von Stahibauten Part 1-5: Plated structural Teil 1-5: Plattenbeulen elements ‘Acest standard european a fost adoptat de CEN la 13 ianuarie 2006. Membrii CEN sunt obligati sa respecte Regulamentul Intern CENICENELEC care stipuleaza condifile in care acestui standard european i se atribuie statutul de standard national, fara nici o modificare, Listele actualizate si referinfele bibliografice referitoare la aceste standarde nationale pot fi obtinute pe baz de cerere adresat cdtre Secretariatul Central sau orice membru CEN/CENELEC. Acest standard european exista In trei versiuni oficiale (engleza, francezA, germana). O versiune tn oricare alta limba, realizata prin traducerea sub responsabilitatea unui membru CEN/CENELEC, in limba sa nationala si notificaté Secretariatului Central, are acelasi statut ca si versiunile oficiale. Membrii CEN sunt organizatile nationale de standardizare din: Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Elvetia, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irianda, Istanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Ceha, Romania, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia si Ungaria. CEN COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE European Committee for Standardization Comité Européen de Normalisation Europaisches Komitee fir Normung Centru de Management: © 2006 CENToate drepturile de exploatare sub orice forma si in orice mod sunt rezervate in lumea intreag&i membrilor nafionali CEN Ref: EN 1993-1-5:2008 RO10 SR EN 1993-1-5:2007 Cuprins Introducere. Domeniu de aplicare. Referinte normative. Termeni si definiti. Simboluri Bazele proiectarii si modelare. Generalitat Modele de latime eficace pentru analiza globala Efectele voalarii pkicii asupra elementelor uniforme. Metoda tensiunilor reduse. Elemente neuniforme. Elemente cu inima ondulata Efectul de shear lag tn calculul elementelor. Generalitati Latime eficaces pentru efectul shear lag elastic. Efectul shear lag la starea limit ultima Efecte de voalare a plcii sub tensiuni normale la starea limita ultima. Generalitati Rezistenta la tensiuni normale. Sectiunea transversala eficace. Elemente de tip placa fara rigidizari longitudinale, Elemente de tip placa cu rigidizari longitudinale. Verificare, Rezistenfa la forfecare, Baza de calcul Rezistenta de calcul CContributia inimit Contributia talpilor Verificare, Rezistenfa la forte transversale. Baza de calcul Rezistenta de calcul. Lungimea rezemari rigide. Factorul de reducere - de lungime eficace pentru rezistenta Lungimea incarcata eficace. . Verificare. Interactiunea, Interactiunea dintre forta de forfecare, momentul Incovoietor si forta axiala. Interactiunea dintre forfa transversal, momentul incovoietor si forta axiala Voalarea induséi prin talpa Rigidizari si prevederi constructive. Generalitat Tensiuni normale, Forfecare, Incarcari transversale. Metoda tensiunilor reduse. ‘Anexa A (informativa) Calcul tensiunilor critice pentru placile rigidizate: ‘Anexa B (informativ) Elemente neuniforme. ‘Anexa C (informativa) Calculul prin metoda elementelor finite (MEF). ‘Anexa D (informativ) Elemente cu inimi ondulate. ‘Anexa E (informativ) Metode alternative pentru determinarea sectiunilor eficace 2 Pagina 39 44 46 51 54SR EN 1993-1-5:2007 Preambul ‘Acest standard european EN 1993-1-5, Eurocod 3: Proiectarea structurilor de ofel: Partea 1-5: Elemente structurale din placi plane solicitate in planul lor a fost elaborat de catre Comitetul Tehnic CEN/TC 250 "Eurocoduri Structurale", al carui secretariat este dotinut de BSI. Comitetul Tehnic CEN/TC250 este responsabil pentru toate Eurocodurile Structurale, Acest standard european trebuie s& primeasca statutul de standard national, fie prin publicarea unui text identic, fie prin ratificarea pana cel tarziu in aprilie 2007, iar standardele nationale in contradictie cu acesta trebuie anulate pand cel tarziu in martie 2010. Acest standard inlocuieste ENV 1993-1-6. Conform Regulamentului Intern CEN-CENELEC, institutele nationale de standardizare din urmatoarele fari sunt obligate s@ aplice acest standard european: Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Elvetia, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Ceha, Romania, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia si Ungaria Anexa nationala la EN 1993-1-5 Acest standard indica proceduri alternative, valori si recomandairi cu note care indica cazurile in care se pot face optiuni la nivel national. Ca urmare, standardul national care implementeaza EN 1993-1-5 poate s& iba o anexa national care s8 contin parametri determinati la nivel national care sunt utilizati pentru proiectarea structurilor de otel care urmeazé a fi construite in tara respectiva. In standardul EN 1993-1-5 este autorizata alegerea nationala pentru articolele urmatoare 2206) 3.3(1) 4.306) 5.1(2) 6.4(2) 82) 9.4(1) 92.119) 10(1) 1018) c.2(1) C52) cat) 6.93) D.2.2(2)‘SR EN 1993-1-5:2007 1 Introducere 1.1. Domeniu de aplicare (1) Acest standard european EN 1993-1-5 stabileste regulile pentru calculul placilor plane rigidizate si nerigidizate solictate in planul lor (2) Efectele datorate fenomenului de “shear lag", aplicari incdrcarilor in planul lor si voalarea placilor sunt stabilite pentru grinzi cu sectiuni | si sectiune inchisé. Sunt stabilte, de asemenea, ‘componentele structurale plane solicitate in planul lor, cum ar fi rezervoare $i silozuri. Efectele solicitzrilor din afara planului placilor nu fac obiectul domeniului de aplicare a acestui standard, NOTA 7 - Reguile din aceasta parte completeazé reguile pentru sectiunile de clasa 1, 2, 3 si 4, ase vedea EN 1993-1-1 NOTA 2 - Pentru proiectarea placilor subf care sunt supuse la eforturi unitare normale sifsau tangentiale repetate si care de asemenea sunt supuse la oboseala datorité Incovoieni din afara planului elementelor lor constitutive (respiratie), a se vedea EN 1993-2 gi EN 1993-6, NOTA - Pentru efectele incarcérilor din afara planului si pentru combinatia efectelor din Inc&rcari din planul si in afara lor, @ se vedea EN 1993-2 si EN 1993-1-7. NOTA 4 - Elementele simple de placa pot fi considerate ca plane, atunci cand raza de curbura r satisface condita: (1.1) incare 2 este limea panoului teste grosimea placit 1.2. Referit {e normative (1) Acest standard european cuprinde prin referinfe datate sau nedatate prevederi ale altor documente normative. Aceste referinfe normative sunt citate la locurile corespunzatoare din text si publicafile sunt enumerate in continuare, Pentru referinfele datate, amendamentele sau revizuirile Ulterioare ale oricdirela din aceste publicatii nu se aplic’ acestui standard european decat daca ele au fost incorporate in el prin amendamente sau revizuire. Pentru referintele nedatate, se aplica ultima editie a publicatie’ la care se face referire. EN 1993-1-1Eurocode 3: Design of steel structures: Part 1-1: General rules and rules for buildings 1.3. Termeni si defi Pentru cerinfele acestui standard, se utilizeazai termenii si definitile urmeitoare 13.4 tensiune critica elastica tensiunea dintr-un element, pentru care acesta devine instabil atunci cand este folosita teoria elastica ‘a micilor deformatii pentru o structura perfect’ 13.2 tensiune de membrana tensiunea din planul median al placii 13.3 sectiune transversala bruta aria brut a sectiunii transversale a unui element, cu excluderea rigidizaiilor longitudinale necontinueSR EN 1993-1-5:2007 13.4 sectiune transversala eficace si latime eficace sectiune transversald sau latime bruta, redusa pentru a fine seama de efectele de voalare si/sau shear lag” pentru a diferentia aceste efecte, semnificatia cuvantulul ,eficace” este urmAtoarea: .eficace’™ in eazul efectelor de voalare a placilor ‘eficace™ in cazul efectelor de shear lag" cazul efectelor de voalare a placilor si de shear lag”? in plci plane structura constituité din plci plane imbinate, care pot firigidizate sau nu 13.6 rigidizare placa sau profil fixat pe 0 placd cu scopul de a preveni voalarea, sau de a intati placa; o rigidizare poate fi = longitudinal, daca directia sa este paralela cu elementul; — _ transversala, daca directia sa este perpendiculara pe element. 13.7 placa rigidizata placa prevazutd cu rigidizairi longitudinale si/sau transversale 13.8 panou secundar placd nerigidizata, bordat de tipi si/sau rigidizari 13.9 grind hibrida grind’ a c&ror tlpi si inimi sunt constituite din ofeluri de marci diferite; acest standard ia In ‘onsiderare méicile superioare de ofel in tlpi in comparatie cu inimile 1.3.10 conventie de semn fara alte indicatii, compresiunea se ia ca pozitiva 1.4. Simboluri (1) Tn pls faté de cole indicate tn EN 1990 si EN 1993-11 se utilzeaz simbolurile umatoare Ay ata total. atuturorrgiditilor longitudinale a unei pci rgidizate Ax aria seefiuniitransversale brute a unei rigiizéri transversale Aes __atie transversala eficace; Aca aie transversal eficace’ Acotwe arie transversald eficace® pentru voalare local @ —_lungimea unei plicirigidizate sau nerigidizate; b —_itimea unei placi rigidizate sau nerigidizate; by lalime liberd intre sudur; ber time eficace” pentru efectul shear lag elastic; Fes efort transversal de calcul; hy Tndltime de inima liberd intre tapi; Log lungime eficace pentru rezistenta la eforturi transversale, a se vedea 6; NOTA NATIONALA — Pentru defintiaefectului shear lag , a se vedea 1.5.7 din SR EN 1999-1-1:2006.Mira Maes (2) SR EN 1993-1-5:2007 moment plastic rezistent de calcul al unei sectiuni transversale compusa numai din talpi moment plastic rezistent de calcul al sectiunil transversale (independent de clasa sectiunil transversale), moment incovoietor de calcu! fort axial de calcul; grosimea plac fort de forfecare de calcul, incluzand si forfecarea din torsiune; modul de rezistenta elastic eficace; factor de latime eficace* pentru efectul shear lag elastic; Alte simboluri sunt definite acolo unde sunt utilizate prima data,SR EN 1993-1-5:2007 2. Bazele proiectarii $i modelare 2A Generalitati (1)P__Efectele de shear lag si de voalarea placil trebuie luate in considerare la stairile limit ultime, de serviciu sau de oboseal’ NOTA — Coefcienti partial ogi pn uilzat in aceasté parte sunt defini pentru difertele aplicali tn ‘nexele nationale de la EN 1993-1 pana la EN 1993-6 2.2 Modele de latime eficace pentru analiza globala (1)P_Efectele de shear lag si de voalare a pkicil asupra rigisitatii elementelor si tmbindirilor trebule luate tn considerare in analiza global, (2) Efectele de shear lag ale tilpilor in analiza global pot fi luate tn considerare utllizandu-se 0 lajime eficace®. Pentru simplificare, aceasta time eficace’ poate fi considerata ca flind uniform’ pe toata lungimea grinzii. (3) _ Pentru fiecare deschidere a unei grinzi, kitimea eficace” a talpilor se considera ca cea mai micd valoare dintre latimea totala si L/B de fiecare parte a inimii, unde L este deschiderea sau de doua ori distanta dintre reazem i capatul liber al consolel, (4) Efectele voalarii placii in analiza globalai elastic& pot fi luate in considerare prin ariile de sectiune transversal eficace” ale elementelor supuse la compresiune, a se vedea 4.3 (6) _ Incazul analizei globale, efectul voalaiii placii asupra rigiditatii poate fi neglijata atunci cand aria secfiunil transversale eficace’ a unui element supus la compresiune este mai mare dect pi. ori aria transversald brut a aceluiasi element, NOTA 1- Parametrul iy poate fi stabilt in anexa national. Valoarea recomandata este rm = 0.5. NOTA 2- A se vedea anexa E pentru evaluarea rigiiti atuncl cénd (5) nu este indeplinta 2.3. Efectele voalarii placii asupra elementelor uniforme (1) Modele de latime eficace” pentru tensiuni normale, modele de rezistentA pentru voalarea prin forfecare si voalarea datorata incdrcarilor transversale, la fel ca interactiuni dintre aceste modele, pentru determinarea rezistentei elementelor uniforme la starea limita ultima, pot fi utlizate atunci cand se aplicd urmatoarele conditi panourile sunt rectangulare $i tlpile sunt paralele; diametrul oricdrei deschideri sau decupari nerigidizate este limitat la 0,05b, unde b este latimea Panoului NOTA - Regulile sunt aplicabile la panouri nerectangulare atunci cd unghiul cng (@ se vedea figura 2.1) nw este mai mare de 10 grade. Dac aim depageste 10, panoul poate fi considerat ca un panou rectangular fictiv bazat pe cea mai mare inane bs $i by & panoUll ee a Figura 2.1 - Definitia unghiului aSR EN 1993-1-5:2007 (2) Pentru calculul tensiunilor la starile limité de serviciu si oboseala, aria eficace” poate fi utilizat& daca conditia 3.1 este indeplinita. Pentru stale limita ultime, este convenabil sa fie utiizata aria eficace conform 3.3 inlocuind pe cu Ax. 2.4 Metoda tensiunilor reduse (1) Ca o alternativa ta utlizarea modelelor de latime eficace® pentru tensiunile normale din sSectiunile 4 pand la 7, sectiunile transversale pot fi considerate de clasa 3, cu conditia ca tensiunile din fiecare panou s& nu depaseasca limita specificata in sectiunea 10 NOTA - Metoda tensiunilor reduse este echivalenté cu metoda latimilor efectve® (a se vedea 2.3 ) pentru elemente de placa simple. Totusi, aceasta metoda nu fine seama de nici un report de Incarcare dintre placile unei sectiunitransversale. 2.5 Elemente neuniforme (1) Metodele aplicabile elementelor neuniforme (de exemplu grinzi cu vute, panouri nerectangulare) sau elemente cu decupaje importante regulate sau neregulate, pot fi bazate pe metode de analiza cu element finit (MEF). NOTA 1 - A se vedea anexa B pentru elemente neuniforme, NOTA 2 - Pentru calcule cu MEF,a se vedea anexa C. 2.6 Elemente cu inima ondulata (1) Pentru elemente cu inima ondulatd, rigiditatea la incovoiere poate fi bazat doar pe contributiile {lpilor gi inimile pot fi considerate c& transmit numai eforturile de forfecare si Incarcaiile transversale. NOTA - Pentru rezistenta la voalare a talpilor comprimate i rezistenta 2 forfecare 2 inimilor, ase vedea anexa D.‘SR EN 1993-1-5:2007 3. Efectul de shear lag in calculul elementelor 3.1. Generalitati (1) Fenomenul shear lag In talpi poate fl neglijat daca by < L,/50 unde b, este considerat egal cu Porfiunea Tn consol sau cu jumatatea lafimii unui perete intern, si L. este lungimea dintre punctele de moment incovoietor nul, a se vedea 3.2.1(2) (2) _ Acolo unde limita de mai sus pentru b, este depasité, efectele de shear lag in talpi se iau in considerare la verificarea starii limita de serviciu si de oboseala, utilizand o atime eficace” conform 3.2.1 gi 0 repartitie a tensiunilor conform 3.2.2. Pentru verificarile la starea limita ultima, se poate Uliliza 0 arie eficace conform 3.3, (3) _Tensiunile datorate aplicari incarcrlor locale din planul inimil prin intermediul unei talpi sunt determinate din 3.2.3. 3.2. Latime eficace® pentru efectul shear lag elastic 3.2.1. Latime eficace (1) Ltimea eficace® by, pentru fenomenul shear lag elastic se determing din bos=B bo @.1) in care factoruleficace® B este indicat in tabelul 3.1 Aceasta latime eficace poate fi relevant pentru stale limita de serviciu si de oboseala (2) Cu conditia ca deschiderile adiacente s& nu difere cu mai mult de 50 % si ca deschiderile th ‘onsola sai nu depaseasca jumatate din deschiderea adiacenta, lungimile eficace L. pot fi determinate din figura 3.1, Pentru orice alte cazuri L, se considera ca distanta dintre punctele adiacente de ‘moment incovoletor nul Bi L= 0,25 (Ly* La) Bile 2s 185L, bs b be bua} tue | tira | tara, La Lal, Fara Aa A Figura 3.1 - Lungimea efectiva L, pentru o grind continua si repartitia latimil eficace*SR EN 1993-1-5:2007 pentru o talpa in consol pentru o talpa interna grosimea placi rigidizare ou Aye =D) Aus: Figura 3.2 - Notat pentru shear lag Tabelul 3.1 — Factorul de kaitime eficace” B Ce verificare Vaioare fd B= zona de moment pozitiv | =f, 0020,70 zona de moment negativ. | =f = say | BB woate varie ail = E capat liber Bo = (0,55 + 0.025 x) Bs, dar fo < Bs toate valore TH console {B= Bin drepul console gla capatul ber Go bo/Le cu in care Ay este aria tuturorrigidizailor longitudinale din latimea bp si unde celelalte simboluri sunt cele definite In figura 3.1 sifigura 3.2 3.2.2 Distributia tensiunilor pentru fenomenul de shear (1) _Distribujia tensiunilor longitudinale din placa talpil datorité fenomenului de shear lag se obtine din figura 3.3. 10SR EN 1993-1-5:2007 B>0,20: S020 o, =1,25(B-0,20) a, o,=0 aly)=o, +(6, -2,)(1-y/by)* ay)=o,(1-y/b)! este calculat cu kitimea eficace a talpil bes Figura 3.3 - Distributia tensiunilor datoritd efectului de shear lag 3.2.3 Efecte ale aplicatiel Incdrcarilor in plan (1) Distributia tensiunilor elastice dintr-o placa rigidizata sau nerigidizata, datorita introducer locale a eforturilor din plan (a se vedea figura 3.4),se determina din (32) cu incare aa; este aria sectiunii transversale brute peste lungimea so. Aceasta se poate lua, in mod acoperitor, egal cu aria rigidizarilor divizata cu distanta sa: ty este grosimea inimii; 2 este distanta la talpa NOTA - Ecuatja (3.2) este valida cénd su/se < 0.5; alfel contributja rigidizarior se neghjeaza 4SR EN 1993-1-5:2007 Se 1 rigidizare 2 distributia simpiticata a tensiunilor 3. distributa reala a tensiunilor Figura 3.4 - Introducerea incarcarilor In plan NOTA - Distibutia tensiunilor de mai sus poate f folost si pentru verficarea la oboseala 3.3. Efectul shear lag la starea limita ultima (1) La starea limita ultima efectele de shear lag se pot determina dupa cum urmeaz&s a) efecte shear lag elastice determinate ca si pentru strile limita de serviciu si oboseal b) efecte combinate de shear lag si de voalare a placii ©) efecte shear lag elasto-plastice permifand deforma plastice limitate. NOTA 1- Anexa nationalé poate alege metoda care se aplic’. Daca nu existé alte specifica in EN 1993-2 and la EN 1993-6, se recomandé metoda de la nota 3. NOTA 2- Efectele combinate ale voalarii placiiimpreuna cu cel de shear lag se pot lua in considerate prin folosirea lui Aw indicate in formula: Ag = Arey Bur 3) incare Acgr este aria eficace” a talpii comprimate datorta voalati plac (a se vedea 4.4 si 4.5) ‘Bn este factorul latimil eficace* pentru efectul de shear lag la starea limita ima, care poate fi luat egal cu fi determinat din tabelul 3.1 cu a Inlocult de A. - [Ava a= 34) byt, ‘ fr este grosimea tai NOTA - Efectele shear lag elasto-plastice care permit deformatii plastice imitate se pot Iua in ‘considerare folosind Agr dupa cum urmeaza: Ag = Anco BY 2 Aceg B 5) incare si « sunt luai din tabelul 3.1 Relatile din nota 2 si nota 3 pot fi aplicate si pentru talple Intinse, in care caz Acat se Inlocuieste cu aria brut a talpi intinse, 12SR EN 1993-1-5:2007 4 Efecte de voalare a placii sub tensiuni normale la starea limita ultima 44 General (1) Aceasté secflune stabileste regull pentru considerarea efectelor voatirii pkicil datorité tensiunilor normale aparute la starea limita ultima atunci cand urmatoarele criteri sunt intalnite: a) Panourile sunt dreptunghiulare si talpile sunt paralele sau aproape paralele (a se vedea 2.3); b) Rigidizairle, daca exista, sunt prevazute pe directia longitudinala, transversala sau pe ambele directi; ) Gaurile deschise sau golurile sunt mici (a se vedea 2.3); d) Barele au sectiune transversala constanta; ‘@) Nu se produce nici o voatare a inimil indus de talpi NOTA 1 - Pentru flambajul tlpilor comprimate tn planul nimi, a se vedea sectiunea 8, NOTA 2- Pentru rigidizari si dispozitile constructive ale placilor supuse la voalare, a se vedea sectiunea 9. 4.2. Rezistenta la tensiuni normale (1) _ Rezistenfa elementelor din placi poate fi determinat utiizAndu-se arile eficace ale elementelor plac’ supuse la compresiune pentru a calcula caracteristicle sectiunilor transversale de clasé 4 Acs, os, Was) $i pentru verficarile sec{iunilor transversale, sau a elementelor la flambaj sila flambaj cu torsiune laterala conform EN 1993-1-1 (2)__Aile eficace® sunt determinate pe baza distributie|iniare a tensiunilor in sectiune, cu atingerea limitei de curgere in pianul mecian al placii comprimate. 4.3. Sectiunea transversald eficace (1) La caleulul tensiunilor longitudinale se ia tn calcul efectul combinat de shear lag si de voalarea placii folosind aria efectiva indicata in 3.3, (2) Caracteristicile sectiunil eficace ale elementelor se bazeazA pe arille eficace ale elementelor ‘comprimate si pe arille eficace® ale elementelor intinse datorita efectului de shear lag (3) Aria efectiva Ay se determina presupunand o& sectiunea transversal este supusé doar la tensiuni din compresiunea axialé uniforma. Pentru sectiunile nesimetrice, deplasarea posibili oy a centrulul de greutate al ariel eficace Ay in raport cu centrul de greutate al sectiunii_ brute, a se vedea figura 4.1, creeaz’ un moment suplimentar, care se ia in considerare la verificarea sectiunil transversale folosind 4.6. (4) Modulul de rezistenta al sectiunii eficace Wy se determina presupunand ca sectiunea transversald este supusd doar la tensiuni din incovoiere, a se vedea figura 4.2. Pentru incovoiere biaxiala module de rezistenta efective sunt determinate in functie de ambele axe principale, NOTA - Ca o alterativa la 4.3(3) gi (4), 0 singurd sectiune eficace poate fi determinata din actunea simultand a lu Nes $i Mes. Efectele lui ey sunt late th considerare ca in 4.3 (3). Acest luc cere aplicarea une! metode iterative. (5) _ Tensiunile dintr-o talpa se calculeazé folosind modulul de rezistenta elastic al sectiunii in functie de planul median al tipi (6) _ Barele hibride pot avea material talpi cu limita de curgere cuprinsa intre fy $i defy cu conditia ca: a) cresterea tensiunilor din talp8 cauzate de curgerea inimii este luata in considerare prin limitarea tensiunilor in inimé pnd la fe b) fy (mai repede decat f,) este utiliza la determinarea ariei eficace a inimi 13SR EN 1993-1-5:2007 NOTA. Anexa nafonelé poate specifica veloarea y), Se tecomanda valoarea de sh = 2.0. (7) Cresterea deformatior si a tensiunilor la starile limita de serviciu si oboseala pot fi ignorate pentru grinzile hibride in concordanté cu 4.3(6) inclusiv nota. (8) _ Pentru grinzile hibride care respect 4.3(6) limita variatiei tensiunitor din EN 1993-1-9 poate fi considerata egala cu 1.5%, brute centrul de greutate al sectiuni eficace 4 axa neutra a sectiunii brute 2. axa neutra a sectiuni eficace 3. zona neeficace © centrul de greutate al sectiunii e Secfune transversala bruta Seciunea transversalé eficace Figura 4.1 - Sectiune transversal de clas 4 — efort axial brute centrul de greutate al sectiuni 2 eficace axa neutré a sectiunil brute axa neutré a sectiuniieficace zon neeficace centul de greutate al sectiunii e Secliunea transversala bruté Sectiunea transversal eficace Figura 4.2 - Sectiune transversala de clas 4 ~ moment Incovoletor 14SR EN 1993-1-5:2007 4.4 Elemente de tip placa fara rigidizari longitudinale (1) Atiile eficace® ale elementelor comprimate plane se obtin folosindu-se tabelul 4.1 pentru elemente interne si tabelul 4.2 pentru elemente in consola. Aria eficace” a zonei comprimate a unei pkici cu sectiunea bruta A. se obtine din: Act =P Ac (4) Ih care p este factorul de reducere care {ine seama de voalarea plac. (2) Factorul de reducere p poate fi considerat dupa cum urmeazés pentru elemente interne comprimate: p=10 pentru 2p < 0,673 2» -0055(3+y) ao <1,0 pentru 2» > 0,673 , unde (3+ y)>0 (42) pentru elemente comprimate in consolé: pentru Zp < 0,748 pentru 2» > 0,748 (43) y este raportul de tensiuni determinat conform 4.4(3) si 4.4(4) Beste latimea potrivité stabilts dup& cum urmeaz (pentru definifi, a se vedea tabelul 5.2 din EN 1993-1-1) by pentru inimi b pentru elemente interne de talpa (exceptie RHS); b-3t_ pentru tipi de RHS; © pentru talpi in consol hh pentru comiere cu aripi egale: fh pentru corniere cu aripi inegale; k, este ooeficiontul de pierdere a stabilitétii corespunzator raportului de tensiuni w si conditilor de margine. Pentru placile lungi k. este indicat in tabelul 4.1 sau tabelul 4.2 dupa caz, teste grosimea: 0. este efortul unitar critic de voalare, a se vedea ecuafia (A.1) din anexa A.1(2) si tabelul 4.1 si tabelul 4.2; 235 N/m (3) Pentru elemente de talpa ale sectiunilor de tip | si inchise, raportul de tensiuni y_utilizat in tabelul 4.1 si tabelul 4.2 se bazeaza pe proprietitile sectiunil transversale brute, datorita faptulul c& se permite efectul de shear lag in talpi daca este cazul. Pentru elemente de inima raportul tensiunilor y folosit in tabelul 4.1 se obtine utilizindu-se o distributie a tensiunilor bazata pe aria eficace a talpii ‘comprimate si aria brut a inimii NOTA - Dac cistibutia tensiuniorrezulta din diferte etape ale constructe (ca de exemply in cazul unui pod mix) tensiunie din aceste etape pot fi calculate inital cu o sectiune trensversalé consttuita din tiple eficace gi 0 inima bruta, apol aceste tensiuni insuméndu-se. Aceasta distribute rezultanta a tensiunior 15‘SR EN 1993-1-5:2007 conduce la 0 secfiune eficace @ inimii care poate fi utiizata in toate etapele pentru a calcula distrbutia finala a tensiunilor pentru analiza de efortur. (4) Exceptand relatia din 4.4(5), zveltetea plicii 2, a unui element poate fi Inlocuita cu: i 5. | Seams Amt =Ap Yuo (4.3) In care G.oneq este efortul unitar de compresiune maxim de calcul din element, determinat utilizand aria eficace® a sectiunii sub efectul tuturor actiunilor simultane. NOTA 1 - Procedura de mai sus este conservativa si necesita un calcul iterativ in care raportul tensiurilor y (@ se vedea tabelul 4.1 si tabelul 4.2) este determinat in fiecare etapa in functie de tensiunile calculate pe sectiunea transversalé eficace® definita la finalul etapei precedente NOTA 2 - De vaizut si procedura altemativa din anexa E. (6) Pentru verificarea rezistentei de calcul la voalare a unui element de clas 4 folosind 6.3.1, 6.3.2 sau 6.3.4 din EN 1993-1-1, se va utiliza fie zveltetea placii Zp fie Zpyoi CU Geomes bazat pe o analiza de ordinul doi cu imperfectiuni globale. (6) Pentru raportul de forma a/b < 1, este posibil s& se produc’ o pierdere de stabilitate de tip flambaj, iar verificarea se efectueaza conform 4.5.4 utlizand factorul de reducere NOTA - Acest luctu se aplicé la elementele plane dintre rigidizarile transversale unde instabiltatea de placd poate fi de tip flambaj de stalp si necesita un factor de reducere yr. apropiat de coefcientul de flambaj z- la fel ca la flambajul stAlpilor, a se vedee figura 4.3 a) sifigura 4.3 b). Pentru plécile cu rigidizari longitudinale, o instabiitate de tip flambaj de stalp poate de asemenea s& se produc pentru a’ > 1 ase vedea figura 4.3 ¢), a) comportare de tip stalp _b)_comportare de tip stalp al unei al plicilor fara plici nerigidizata cu un coeficient reazame longitudinale de forma a mic ©) comportare de tip stalp rigidizata longitudinal cu un coeficient de forma a mare Figura 4.3 - Comportare de tip stalp 16SR EN 1993-1-5:2007 Tabelul 4.1 - Elemente comprimate interne (ny : A bag = pb.=p BI(-w) Tabelul 4.2 - Elemente comprimate in consola SEE SE Tinea De i] Ley>0 f " bape pat e ben es ia “(1 py mH on 17SR EN 1993-1-5:2007 4.5 Elemente de tip placa cu rigidizari longitudinale 4.5.1, Generali (1) Pentru placile cu rigidizari longitudinale, arile eficace” rezultate din voalarea locala a diferitelor panouri secundare dintre rigidizari i arile eficace rezultate din voalarea globald a panoului rigidizat se iau in considerare (2) Avia eficace? a sectiunii flecdrui panou secundar se determina printr-un factor de reducere conform 4.4 pentru a lua in considerare voalarea locala a placii. Placa rigidizata se verificd, cu arile de secliune eficace® pentru rigidizdr, la voalarea globalé a placil (prin modelarea acesteia ca 0 placd ortotropica echivalenta) si se determina un factor de reducere p pentru voalarea de ansamblu a pl&cii rigidizate, (3) Aria sectiunii eficace® a zonei comprimate a placii rigidizate se calculeaza conform: cag = Pe Asan soe * LPetgeeat (48) In care Azonicc S@ compune din ariile sectiunilor eficace” ale tuturor rigidizarilor si panourilor secundare care se aflé total sau partial in zona comprimata exceptand parle eficace rezemate pe 0 placd adiacentd, cu latimea besj.er, a 8° vedea exemplul din figura 4.4 (4) Afia Aceiec8e calculeaz’ conform: Aceg te = Astay + DP Botnet 46) incare 5” se aplica pairtii comprimate din l&timea panoului rigidizat, exceptand parle Byageoe, @ S€ vedea figura 4.4; Actes Feprezinté suma sectiunilor eficace’ conform 4.4 a tuturor rigidizarilor longitudinale a ‘caror arie bruta Ay se situeaza in zona comprimata: aoe este latimea partii comprimate a fiecdrui panou secundar; Poo este factorul de reducere din 4.4(2) pentru fiecare panou secundar. 5 edge ft Figura 4.4 - Placa rigidizata sub compresiune uniforma NOTA - Pentru compresiune neuniforma, a se vedea figura At 18SR EN 1993-1-5:2007 (8) __Determinarea factorului de reducere p. aplicabil la voalarea de ansamblu ia in considerare posibilitatea aparitiei unui flambaj, implicand un factor de reducere mai mare decat pentru voalarea placii (6) _O Interpolare se efectueazé conform 4.5.4(1) intre factorul de reducere p pentru voalarea placii si factorul de reducere x. pentru flambaj, pentru a determina p., a se vedea 4.5.4, (7)__ Reducerea ariei comprimate Azerio: CUP; poate fi considerata ca o reducere uniforma pe ansamblul sectiuni transversale, (8) Daca efectul de shear lag este relevant (a se vedea 3.3), aria secfiunil transversale eficace A. a zonei comprimate a placi rigidizate se ia ca 4’, tinand seama atat de efectele de voalare local a placii cat side efectele de shear lag. (9) Aria sectiuni transversale eficace a zonel intinse a placii cu rigidizari se ia in calcul ca aria bruta a zonei intinse, redusd pentru a lua in considerare efectul de shear lag daca acesta este relevant ase vedea 3.3. (10) Modulul de rezistenfa al sectiunii eficace Way se determin ca moment de inertie al sectiunit transversale eficace Imparti cu distanta dintre centrul sau de greutate gi mijlocul grosimi talpi. 45.2 Comportare de tip placd (1) Zveltetea relativa de placd 7, a placii echivalente este definita ca: (4.7) ou Ba incare A, este aria brut a zonei comprimate a placii rigidizate exceptand parfile panourilor secundare rezemate de 0 placa adiacenta, a se vedea figura 4.4 (de multiplicat cu factorul de shear lag daca acest efect este relevant, a se vedea 3.3); Acetios este aria eficace” a aceleiasi parti din placa (incluzdnd efectul de shear lag, daca acesta este relevant) luand in considerare posibila voalare a panourilor secundare silsau tigidizarilor, (2) Factorul de reducere p pentru placa ortotropica echivalenta se obtine din 4.4(2) calculand conform ecuatie (4.7). NOTA - Pentru calculul lui c @ se vedea anexa A 4.5.3 Comportare de tip stalp (1) Tensiunea critics elastic de flambaj 0... a unel placi nerigidizate (a se vedea 4.4) sau rigidizate {@ se vedea 4.5) se ia in calcul ca tensiunea de flambaj a plécii presupusa nerezemata de-a lungul laturilor longitudinale. (2) Pentru o placa nerigidizata, tensiunea critica elastica de flambaj a... poate fi obfinutd din PEt Cope = > (4.8) Fer Ria 2lov 48) (3) Pentru o placa rigidizatd, ¢:,. poate fi determinat din tensiunea criticd elastica de flambaj ou. figidizarii cea mai apropiata de marginea panoului cel mai comprimat, dupa cum urmeaza —— (4.9) 19SR EN 1993-1-5:2007 incare J,,, este momentul de inert al sectiunii brute a rigidizarii si a partilor adiacente ale placii, in raport cu incovoierea din afara planului plac! A, este aria sectiuni tansversale brute a rigidizaril $a partilor adiacente ale placii conform figuri 1 abe nth >buy $1 be sunt valoni geometrice din distrbula tensiunilor utlizate pentru extrapolare, a se vedea figura A.1. NOTA - duc poate fiobtinut din 0, 4 unde cr 86 refer la ltura comprimata a plc, ar (4) Zveltetea relativa a stalpului 2. este definité dupa cum urmeaza: pentru plicile nerigidizate (4.10) pentru placile rigidizate (4.11) cu By 1n4.5.33); Av sg @8te aria seciiuni transversale eficace a rigidizari gi a parflor adiacente de placa, luand In considerare voalarea placil, a se vedea figura A.1 (6) Factorul de reducere x. se obtine din 6.3.1.2 a EN 1993-1-1. Pentru placile nerigidizate, se utiizeazé a= 0,21 corespunzator curbei a de flambaj. Pentru placile rigidizate, valoarea acestuia trebuie mairitd la 0,09 ile at (4.12) max,(e, €2) este cea mai mare distanta dintre centrele de greutate respective ale placii si a rigidizarii prezente pe o singura parte (sau de la centrele de greutate ale oricdrui grup de figidizairi care sunt prezente pe amandoud parti) In raport cu axa neutr a elementului comprimat eficace, a se vedea figura A.1; 0.34 (curba b) pentru rigidizari cu sectiune inchisa; = 0.49 (curba c) pentru rigidizari cu sectiune deschisa. 4.5.4 Interactiunea intre flambajul placii si stalpului (1) Factorul de reducere final e determina prin interpolare intre x. si p, dupa cum urmeazé: 2.=(9-2.)§2-8)+ 2X. (4.13) Fo, Pay o, Incare ¢ dar 0 05 oo) m,=0 if 2r <0,5 Pentru grinzile de tip cheson, b; din ecuatia (6.8) se limiteaza pana la 15ut; de fiecare parte a panoului de inimas (2) Pentru tipurile a) sib) din figura 6.1, 4, se determina conform: +21, (1+ Jim, »m,) , dar /,, < distanfa dinte rigidizile transversale adiacente (6.10) (3) Pentru tipul c) ty se ia ca cea mai mica valoare obtinuta din ecuatile (6.11), (6.12) si (6.13). (6.11) 6412) (6.413) 66 Verificare (1) Vericarea se efectueaza confor h =z so (6.14) Yi incare Fes este forfa transversala de calcul: Lee este lungimea eficace pentru rezistenfa la eforturi transversale, a se vedea 6.2(2); ty este grosimea plicit 28SR EN 1993-1-5:2007 7 Interactiunea 7.1 Interactiunea dintre forta de forfecare, momentul incovoietor si forta axiala (1) Gu condija ca 7, (a 28 vedea mai os) nu este mal mare de 0,5, nu este necesara reducerea momentululIncovoietorcapabil sia fortel axiale capabile pentru luarea in considerare a efectelor de forfecare. Dac 77, este mal mera de 0,5, atundl efectele combinate de tncovoiere $i forfecare din ina unei grin! | sau a uneigrinzkcheson tndepineste: - M \p—- 7 -— _M. eg (7, 1 <1,0 pentru, > 2 @.1) Myina) Mona in care Mrz este momentul capabil plastic al sectiunii, constand din aria eficace a tlpilor, ‘Mare este momentul capabil plastic al secfiuni, constand din aria eficace a talpilor si aria Intreaga eficace a inimi,indiferent de clasa acesteia = My M v “Vous in plus, sunt indeplnte cerinjle de a 4.6 515.5, Efectele actiunilor includ efectele globale de ordinul II ale elementelor atunci cdnd acestea sunt semnificative. (2) — Criteriul indicat in (1) se verificd pentru toate sectiunile situate la distante mai mari de fy/2 fat’ de un reazem cu rigidizan verticale. (3) Momentul capabil plastic Min, poate fi calculat ca produsul dintre rezistenta la curgere si aria eficace a talpii, cu cea mai mica valoare Af,/i« si distanta dintre centrele de greutate ale talpilor. (4) _ Daca este prezenta o fortd axialé Nes, atunci valorile Myiqs $i Mira Sunt reduse conform 6.2.9 din EN 1993-1-1, si respectiv conform 5.4 (2). In cazul in care forta axial este atat de mare incat intreaga inima este comprimata, se aplica 7.1(5) (5) _ Talpa unei grinzi cheson se verticé conform 7.1(1), considerdnd Mis = 0 si Tes ca tensiunea medie de forfecare din talpa, dar nu mai mic de jumatate din tensiunea de forfecare din talpa, iar pentru 7, este consideraté valoarea 1 indicata in 4.6(1). In plus, toate panourile secundare sunt verificate folosind tensiunea medie de forfecare care actioneazi in acel panoul secundar si determinand y, la voalare prin forfecare a panoului secundar in conformitate cu 5.3, considerdnd rigidizile longitudinale rigide 7.2. Interactiunea dintre forta transversala, momentul incovoietor si forta axiala (1) Daca grinda este supusd unei forte transversale concentrate care actioneaza asupra talpii comprimate, asociat& unei actiuni compuse de incovoiere cu fortd axiala, rezistenta acestela se verificd folosind 4.6, 6.6 si utmatorul criteriu de interactiune mm, + 087, $14 (72) (2) Daca forta concentratd actioneaza asupra talpil Intinse, verificarea rezistentel se efectueaza tn conformitate cu secfiunea 6. In plus, se indeplineste 6.2.1(5) din EN 1993-1-1 29SR EN 1993-1-5:2007 8 Voalarea indusa prin talpa (1) Pentru prevenirea voalarii talpilor comprimate Indeplinit: h, tn cy E & t fy YA ‘incare A, este aria transversal a inimii; Arc este aria transversald eficace a talpii comprimate; hy este indiltimea inimii; ty este grosimea inimi planul inimii, urmétorul criteriu trebuie (8.1) Valoarea factorului k este considerata dup& cum urmeaza daca se foloseste rotirea plastic’ k= 0,3, daca se foloseste momentul plastic k= 0,4 daca se foloseste momentul elastic k= 0,55 (2) _ In cazul in care grinda este curbata pe inaltime, cu talpa comprimata pe fata concava, trebuie Indeplinit urmaitorul eriteri: £ [A (8.2) in care r este raza de curburd a talpii comprimate, NOTA - Anexa nafonelé poate contine informati suplimentare privtoare la voalaea indus prin tap. 30SR EN 1993-1-5:2007 9 Rigidizari si prevederi constructive 9.1 Generalitati (1) Aceast sectiune confine regull aplicabile rigidizarilor structurilor din plac, suplimentare regulllor relative la voalare a placilor, specificate in sectiunile 4 pana la 7. NOTA - Anexa nafonala poate contine cerinte suplimentare privitoare la apicatile spectice (2) Pentru verificarea rezistentei la voalare, sectiunea unel rigidizari poate fi considerata ca flind secfiunea brut a unei rigidizari plus o atime de plac egala cu 15et, dar nu mai mare de dimensiunea real disponibili, de fiecare parte a rigidizarii, evitand orice suprapunere a partilor colaboratoare corespunzatoare rigidizairllor adiacente, a se vedea figura 9.1 (3) Forta axiala aplicata unei rigidizari trebuie considerata ca fiind suma forfei rezultante din forfecare (a se vedea 9.3.3 (3) sia tuturor fortelor exterioare. 15 15a tet 15et SSEESESSESE SY WZ 9.2. Tensiuni normale 9.2.1 Cerinte minime pentru rigidizarile transversale (1) Pentru a oferi un suport rigid unei pléci, cu sau féré rigidizéri longitudinale, igidizatile {ransversale intermediare trebuie s& satisfaca cerinfele minime de rezistenta si rigiditate enumerate in continuare. (2) Rigidizarea transversala se considera ca un element simplu rezemat, supus unei Incarcari laterale cu o imperfectiune sinusoidala initiald wo egal cu s/300, unde s este cea mia mica valoare dintre @;, a or b, a se vedea figura 9.2, unde a, $i a2 sunt lungimile panourilor adiacente rigidizairil transversale considerate si b este inaltimea dintre centrele de greutate ale talpilor sau deschiderea rigidizarii transversale, Excentticitatile sunt luate in considerare. 1) Rigidizare transversala Figura 9.2 - Rigidizare transversal (3) Rigidizarile transversale suport fortele de Impingere, deviate de panourile adiacente ‘comprimate, presupunandu-se o ambele rigidizari transversale adiacente sunt rigide si drepte, si considerandu-se orice fort exterioara sau tensiune normala conform notei de la 9.3.3(3). Panourile comprimate si rigidizairle longitudinale sunt considerate simplu rezemate In dreptul rigidizaiilor transversale 31SR EN 1993-1-5:2007 (4) Se verifics pe baza unei analize elastice de ordinul Il, c& urmatoarele doua criterii sunt satisfacute la starea limita ultima: tensiunea maxima exerctaté pe rigidizare nu depageste fu sgeata suplimentara nu depigeste b/300, (5) _ In absenfa unei tensiuni normale in rigidizarea transversal, cele dousicriteri enuntate la (4) pot fi considerate ca indeplinite, cu conditia ca momentul de inertie /, al rigidizarilor transversale s& nu fie mai mic decat: (9.1) + Gone Neg (1, 1) incare o,, = 222 New| 1 Gop & \a a) a E en "="F3005 7h Yi nay este distanta maxima de la fibra extrema a rigidizari la centrul de greutate al acestula; Nex este forta maxima de compresiune a panourilor adiacente, dar nu mai mic& decat produsul dintre tensiunea maxim de compresiune si jumatate din aria de compresiune eficace a panoului, incluzand rigidizarile; Gere, Turp Sunt definite tn 4.5.3 si anexa A. NOTA - Daca pe rigidizariletransversale este aplicatd o forta in afara planulu, atunci se face referire la EN 1993-2 si EN 1993-1-7. (6) Daca rigidizarea este comprimata axial, efortul de compresiune se mareste cu AN,, =a,,b° / 2”, pentru a tine seama de eforturile de deviatie. Criteriul definit in (4) se aplica, dar nu este necesar ca AN; s& fie luat in considerare pentru calculul tensiunilor uniforme datorate tensiunilor normale datorate forfelor axiale din rigidizare. (7) Cao simplficare, in absenta fortelor axiale, este posibil ca cerinta din (4) s& poata fi verificata pe baza unei analize elastice de ordinul |, inand seama de Incdrcarea transversal echivalentd suplimentara q uniform distribuita pe lungimea b: Saly + Wu) 92) in care g,, este definit in (5), mai sus; Wo este definit n figura 9.2; Wa este deformatia elastica, care poate fi determinatd in mod iterativ sau poate fi considerat egal cu sigeta maxima aditional’ 6/300. (8) In absenta unor metode mai avansate de analizé, efectuate pentru prevenirea flambajului prin rasucire a rigidizarilor cu sectiune deschisa, este indepiinit criteriul urmator: Lessa es3 (93) I E incare J, este momentul polar de inerfie a rigidizarilindependente, fata de marginea fixata pe placa; Jy este momentul de inertie la résucire pentru rigidizarea independenté. (9) In cazul in care este considerata rigidtatea rasuciri Impledecate, rigidizale trebuie s& Indeplineasca (8) sau criteriut 32SR EN 1993-1-5:2007 G2 Of (9.4) in care ¢;, este tensiunea critica elastic pentru flambaj prin torsiune, fara luarea in considerare a piedecairiirotiril datoritd placit @ este un parametru care asigura un comportament de clasa 3. NOTA - Parametrul @ poate flindicat in anexa nationala Se recomandaivaloarea = 6, 9.2.2 Cerinfe minime pentru rigidizarile longitudinale (1) Cerinfele privind ta flambajul prin torsiune, definite in 9.2.1(8) i (9) se aplica, de asemenea si figidizarilor longitudinale. (2) Rigidizairle longitudinale discontinue care nu trec prin deschiderile facute tn rigidizarile {ransversale sau nu sunt prinse de una din paifile laterale ale rigidizarilor transversale, trebuie sa fie folosite numai pentru inimi (adic nu vor fifolosite pentru tapi) neglijate in analiza global; neglijate in calculul eforturilor considerate in calculul atimilor eficace a panourilor secundare ale inimit, considerate in calculul tensiunii elastice critice. (3) Evaluarea rezistentei rigidizarilor se efectueaza conform 4.5.3 si 4.6 9.2.3 Plici sudate (1) Plcile cu variafii de grosime trebuie sudate tn proximitatea unel rigidizairi transversale, a se vedea figura 9.3. Efectele excentricitétii nu sunt luate In considerare daca distanta dintre rigidizare si imbinarea sudat nu depaseste minimul dintre bol2 sau 200mm, unde bo este lafimea placii dintre rigidizarile longitudinale. 1 min ( Prsau 200 mm) 2” 1. Rigidizare transversal 2. Sudurd transversala Figura 9.3 - Placi sudate 9.2.4 Decupaje in rigidizari (1) Dimensiunile decupajelor tn rigidizarile longitudinale nu trebule s& depaseasca dimensiunile indicate in figura 9.4. 33SR EN 1993-1-5:2007 Pp Figura 9.4 - Decupaje in rigidizarile longitudinale in th Sas 2) Valorile maxime ale lungimii £ nu trebuie sa depageasca $6, pentru rigidizarile plate comprimate; LSB tn, pentru alte rigidizari comprimate; ££ 15 ty, pentru rigidizarile necomprimate Unde fy., este cea mai mica valoare a grosimii plicit lo, (8) Valorie limita / definite in (2) pentru rigidizarile comprimate pot fi marite cu daca Ona Ox.54 $04) SESS yg 24 este efortul de compresiune la nivelul decupajului (4) Dimensiunile decupajelor in rigidizarile transversale sunt cele indicate in figura 9.5. ae <0,6h, h, Figura 9.5 - Decupaje in rigidizarile transversale (5) Atia brut a inimii in proximitatea decupajelor sa reziste unei forte de forfecare Vez, unde: (9.5) yuo hax @8te Momentul de inertie al sectiunii nete a rigidizairii transversale; este distanta maxima dintre marginea inferioara a talpii si axa neutra a sectiunii nete, ase vedea figura 9.5; bg este lungimea rigidizaii transversale Intre tapi 34SR EN 1993-1-5:2007 9.3. Forfecare 9.3.1. Montantul rigid de capat (1) Montantul rigid de capat (a se vedea figura 5.1) trebuie s& actioneze ca o rigidizare de reazem si trebuie sa reziste reactiunii din reazem (a se vedea 9.4) si trebuie proiectat ca o grind& scurta rezistentA tensiunilor longitudinale de membrana din planul inimi NOTA - Pentru efectele de excentricitate rezultate din deplasarea reazemelor, a se vedea EN 1993-2. (2) Un montant rigid de capt trebuie s4 contina doua rigidizari transversale duble care formeaza talpile unei grinzi scurte de lungime hy, a se vedea figura 5.1 (b). Banda de inima dintre rigidizi formeaza inima grinzi scurte. In mod alfernativ, un montant rigid de capat poate fi format dint-un profil lamina, prins de extremitatea plac de inim ca in figura 9.6 e ae vy 1 A Re 1. Profilinserat Figura 9.6 - Profil laminat care formeaza un montant de capat (3) Fiecare rigidizare dubia, constand din plac trebuie si prezinte o arie a secfiunil transversale de col putin 4h,t7/e, unde © este distanfa dintre axele igidizarlor iar e> 0,1 h, 2 se vedea figura 5.1 (b). In cazul in care pentru montantul rigid de capat sunt folosite profile gi nu placi, trebuie ca modulul de rezistenta al acestei sectiuni s& nu fie mai mic de 4h,” pentru incovoiere fata de 0 axd orizontala, perpendiculard pe inima (4) Cao alternativa, montantul de capait poate fi format dintr-o singura rigidizare dubla, de o parte side cealalté a inimii $10 rigidizare verticalé In vecinatatea reazemului, astfel Incat panoul secundar 8 reziste forjei maxime de forfecare atunci cand este calculat ca un montant nerigid 9.3.2 Rigidiziri care actioneazi ca montanti de capat nerigizi (1) Un montant de capat nerigid poate fio rigidizare simetricd simpla simetricd de o parte gi de alta a inimii, ca cel prezentat in figura 5.1 (c). Acesta poate actiona ca un montant de reazem, care s& reziste reactiunii din reazem (ase vedea Eroare! Fara sursa de referint&.). 9.3.3. Rigidizari transversale intermediare (1) Se verificd conditile de rezistenta si rigiditate la rigidizarile intermediare care actioneazé ca reazeme rigide pentru panourile interioare de inima (2) Daca sunt folosite rigidizari intermediare flexibile, rigiditatea acestora se foloseste in calcului lui k, din 5.366). (3) Aria sectiunii eficace a rigidizairilor intermediare care actioneazé ca reazeme rigide pentru panourile de inima, trebuie s& aiba un moment de inertie /, de minimum: 35SR EN 1993-1-5:2007 dacé a/h, V2: 1,,20,75h,t Mt) NOTA - Rigidizarile intermediate pot fi verifcate pentru o fot axial egal cu 1 fh 3 ru) verficarea la forte de forfecare se efectueaza la o distant de 0,5h, fata de marginea panoului supus la un fort de forfecare maxim. 1 conformitate cu 9.2.1(3). In cazul fortelor de forfecare varabile, 9.3.4 Rigidizari longitudinale (1) Daca rigidizairile longitudinale sunt considerate tn analiza eforturilor, acestea se verificd la tensiunile normale pentru rezistenta sectiunii transversale. 9.3.5 Suduri (1) Sudurile dintre inima si télpi pot fi verificate pentru fluxul nominal al efortului de forfecare Voz (h, daca Ves nu este mai mare de 7,./,,)/(V3 yj). Pentru valori mai mari ale Ves , sudura dintretalpa gi inima se calculeaza pentru fluxul de forfecare 77 f,,¢/V3 741) (2) Pentru toate celelalte cazuri, sudurile sunt calculate pentru transmiterea eforturilor paralele $i perpendiculare pe cordoanele de sudurd, tinand seama de metoda de analizé (elastica/plastica) si de efectele de ordinul It 9.4 Incarcari transversale (1) Daca rezistenta capabili a unei inimi nerigidizate este insuficient’, atunci sunt prevazute figidizari transversale. (2) Rezistenfa la flambaj in afara planului a_unei rigidizari transversale supuse la incarcari transversale si forte de forfecare (a se vedea 9.3.3(3)) se determina conform 6.3.3 sau 6.3.4 din EN 1993-1-1, folosind curba de flambaj c. Atunci cand ambele capete sunt fixate, trebuie folosit’ 0 lungime de flambaj ¢ de cel putin 0,75h,. Valori mai mari ale lungimii de flambaj ¢ pot fi folosite in conditii de fixare mai slabe. Daca rigidizarile au decupaje la capatul incarcat, rezistenta sectiunii transversale este verificata in aceasta zona (3) Daca sunt folosite rigidizari de o singuré parte a inimii, sau rigidizari asimetrice, excentricitatea rezultatd se ia folosind 6.3.3 sau 6.3.4 din EN 1993-1-1. Dac se considera ca rigidizairile Impiedica flambajul lateral al tAlpilor comprimate, trebuie ca acestia s& respecte ipotezele de rigiditate si rezistenta relative la flambajul lateral prin rsucire. 36SR EN 1993-1-5:2007 10 Metoda tensiunilor reduse (1) Metoda tensiunilor reduse poate fi folosita pentru determinarea tensiunilor limita pentru placi figidizate sau nerigidizate. NOTA 1 - Aceasta metoda reprezinté 0 metoda alternativa la metoda latimilor eficace specificata tn sectiunile 4 pana la 7, respectandu-se ca: ~ oe, 284 i meg Sunt considerate ca actionand deodata; tensiunile imita din cea mai slaba parte a sectiunii transversale pot s& determine rezistenta intregi sectiuni. NOTA 2 - Tensiunile limita pot fi de asemenea utiizate pentru determinarea arilor echivalente eficace, ‘Anexa hationala poate indica limite de aplicare ale acestor metode, (2) Pentru panouri rigidizate sau nerigidizate supuse tensiunilor combinategies . des $i Tes proprietatile sectiunii de clasa 3 pot fi admise, daca: Gains LSus 5 1 (10.1) Yn Tn care ax, este factorul de amplificare minim al incdrcarilor pentru care incarcarile de calcul ating valoarea caracteristica a rezistentel in punctul cel mai critic din placa, a se vedea (4); peste coeficientul de reducere, care depinde de zveltetea placii 2), care ia in considerare voalarea placii, a se vedea (5); mm este coefcientul partial aplicat in cadrul acestei metode, (3) Zveltefea placii 2, se determina prin: (10.2) Incare a este factorul de amplificare minimal al Inc&rcdrii pentru Incrcdiile de caleul pentru atingerea incarcaiiicritice elastice a placi, sub acjiunea cdmpului complet de tensiuni, a se vedea (6). NOTA 1 - Pentru calculul lui a, considerand cémpul complet de tensiuni, placa rigidizaté poate fi modelata folosind reguile definite in sectiunle 4 si 5, fara a opera reducerea momentului de inertie a rigicizari longitudinale, specificate in §.3(4. NOTA 2 - Atunci cand ce nu poate fi determinat pentru panou $i panoul secundar ca un ansamblu, sunt efectuate veriicdsi separate ale panoului respectiv panoulul secundar. (4) Pent determinarea Iu! aux poate flost fterul de plastitate fo f Vo.) (+.¥ g, @, Onss | Op 1 (# A +) (e#|%# {s) am oF ee in care oxes, 0:2 $i tes Sunt componentele cdmpului de tensiuni la starea limita ultima, NOTA - Folosirea ecuatiei (10.3) se face pe baza ipotezei de atingere a rezistentei prin plasifiere fara considerarea efectului de voalare @ placi (8) Factorul de reducere p poate fi determinat folosind una din urmatoarele metode: a) valoarea minima dintre urmatorii coeficienti de reducere: P< pentru tensiunile longitudinale, indicat in 4.5.4(1), tinand seama de comportamentul de tip stdlp daca este cazul, pentru tensiunile transversale, indicat tn 4.5.4(1) , finand seama de comportamentul de tip stilp daca este cazul: 37