70,-Nza-1....

lit &1 011110

Z) c1 to,1 =
Clet
,
....,
cs,t
, ..:.-,,-.1.:
, , 4.1 -
141 ..

ill
V 't t: 7) klcz:r4
......
k Z'' .s.'
gOlisootili
..-- ...

o
ij°Ma :11v) '.4 t
4401.1\ )

14Ar.too.
<NtolQ .' 4 1-
ti-Ammi
aka
ANUL IX. SEPT.DEC. 1930. 4

C)
ht numdrul de fata
articole semnate de:
TRAIAN SIMU
MIH. POPESCU
PR. T. BALli$EL
JOAN V. CANCEA
R. S. MOL IN
GR. FLORESCU
TR IONESCU-NL5C0 V
EM. VIRTOSU
OLTENIA ISTORICA
OLTENIA ARHEOLOGICA
OLTENIA NATURALISTA
OLTENIA FOLKLORISTICA
OLTENIA LITERARA-ARTISTICA
OLTENIA CULTURALA

1_0
R ECENZII
NOTE SI COMUNICARI

1'14;, 4:"StAl.../4K414.4/41.0 INN* *N-NI

),A,,,.441,,,AriAttst.
21. Scrisul omanesc", Craio V a
.
ARHIVELE OLTENIEI PUBLICATIE B1MESTRIALA

SUMARUL No. 51-52

Mihail Basarab . . . . . . Prof. Tr. Simu
Contribu tia Olteniei la r.u so-a.ustro-tnrc din-
tre 1787 1792 . . . . . . . Mih. Popescu
Un manuscris din 1804 al lui Dionisie Eclesiarhal . Pr. T. Bala§el
Caimacamii Olteniei . . . . . . . I. V. Cancea
Scoalele romknesti din Banat acorn 150 de ani . R. S. Molin
OLTENIA ISTORICA
Documente : Documente hurezane, comunicate de A. Sacerdoteanu.
Carte de mazdl, corn. de Const. Jujescu. Documente vdlcene, corn. de prof.
C. N. Mateescu.Hotdrnicia mosiei Rdtunda $i Poiana a marzdstirit Horezului,
transcris de I. V. Cancea. Jalba popii Badea of Celari (R.-(i), transcris de
prof. llie Constantinescu. Copie dupd un zapis din Isuorul Arze$tilor
corn. de Const. Jujescu. Carte de danie a Stance!' Glogoveanu pentru mo$ia
Comane$ti, corn. de D-na Maria I. Glogoveanu.-0 prima in legdturd cu bis.
Sf. Dumitru-Craiova, corn. de I. Constantinescu.Oameni $i fapte din trecu-
tul Craiovei, corn. de I. V. Cancea. Un act al thimacanziei Craiovei pentru
o numire de functionar, corn. de I. Donat.Tabelul $coalelor ronidne$ti din
Banat acum 150 de ani, corn. de R. S. Molin. Din arhiva veche a Liceului
Carol I" din Craiova, acre transcrise de prof. Mih. Paulian.
lnscriptii : Din biserica Buna-Vestire (R.-Valcea), corn. de Const.
Danillescu.
OLT NIA ARHEOLOGICA
Castrul roman dela Relcari: sapaturIle arheologice din 1928 $i 1930,
de prof. Gr. Florescu, cu un rezumat in limba franceza.
OLTENIA NATURALISTA
Brbliografia geologicd a Olteniei, de prof. M. Pauci.
OLTENIA FOLKLORISTICA
Soarele $i tuna, balacH, corn. de N. Plopsor. La inmormdntare, obi-
ceiuri, de I. N. Dumitrescu-Bistrita.Foaie verde bob naut, cantec com. de
C. A. Calotescu.Lupta dintre cre$tini $i pagdni in balada populard, de Tr.
Ionescu- Niicov. Descdntec .de mama padurit" §i Bocet la o feta mare, co-
municate de I. Dumitrescu-Bistrita.
OLTENIA LITERARA-ARTISTICA
In a fun de Sf. Nicolae, de I. Dongorozi. Furtuni, de Sabina Paulian.
Destin; Spleen provincial, de M. D. loanid.Baladd nordicd, de Radu Gyr.
Poemd pentru suflet, de Aurel Chirescu.Epigrame, de A. Calotescu-Neicu.
Note critice, de M. D loanid si C. D. Fortunescu. Biserici reldcute V re-
parate din Craiova, de C. D. Fortunescu.
OLTENIA CULTURALA
Doctoral Ch. Laugier.-1144carea culturald in Craiova, de Fortunato.
Migarea culturald in T.-Severin.
NOTE SI COMUNICARI
Activitatea departamentului criminalion din Bucure$ti in timpul ras-
vrdtiriii dela 1821, de Em. Virtosu.
RECENZII
CArti vi reviste, recenzate de C. D. Fort.
TABLA DE MATERIE pe anuI 1930.
ANUL IX, Nr. 31 -52 SEPT.DEC. 1930

ARBIVehe ObTONICI
DIRECTOR: PROF. C. D. FORTUNESCU
FONDATOR: Dr. CH. LAUGIER

Mihail Basarab
de Prof. Traian Siniu.

Rasfoind din intamplare vasta Istorie a Ungurilor,

de Dr. Fess ler, tiparita acum 100 de ani la Leipzig, in limba
germang, cu titlul Die Geschichten der Ungern und ihrer
Landsassen", la volumul al III-lea, incepand cu pagina 127,
am dat de o parte in care se vorbeste si despre intemeierea
Tariff Romanesti. Citind acel text, am ramas surprins de
felul cum autorul a tratat problema descalecatului lui
Radu Negru Voda, care de unii istoriografi este considerat
ca o persoang legendara". Dar mirarea mi-a fost si mai mare
vazand ca se da ca urmas al zisului voevod olteanul Mi-
hail Basarab, principe pe care nu l'am mai aflat sub acest
flume de botez in veacul al XIV-lea.
Textul lui Fess ler fund de o importanta deosebita, it
reproducem aid, insotindu-1 de cateva observatii.
Von den Thracischen Walachen, welche mit Nogajer
Tataren nach erlittener Niederlage von Ladislaw dem IV irr
das Ungarische Reich waren aufgenommen worden, hatten
sich einige Hauf en zwischen der Donau und dem rechten U-
fer der Aluta (1285, anul indicat de autor la marginea pagi-
nei) unter dem Schutze des Zewriner Banates; andere in
Siebenburgen, wahrscheinlich in der Gegend bey Fogaras,
Sy lva Blacorum genannt, niedergelassen. Die Bojaren der
ersten wahlten sich aus ihrem Mittel den angesehensten Maim
Banowetz, aus dem Geschlechte Bessarab, zum Oberhaupte,
die letztern hatten den Woiwoden Radul Negrowod, Herrn
in Om las und Fogaras, zum Ffirsten. Im Iahre der Ermor-
dung Ladislaw's (1290, anul indicat la. marginea paginei)
fiihrte Radul sein ganzes Volk aus Siebenburgen in die
heutige Walachey, und setzte sich an dem Flusse Dombo-
vitza, wo er die Stadt Kampelung (CampuM longum, Lan-
genfeld) anlegen liess. Zu seinem Wohnsitze wahlte er
297
hernach des Ardisch linkes Ufer; daselbst erbaute er die
grosse Stadt gleichen Namens mit Kirche und mit gema-
uerten Herren-Men. Ein Theil seines Volkes verbreitete
sich gegen Osten unter dem Gebirge bis an den ,Sireth und
die Stadt Brailow; der andere gegen Siiden von dem
linken Ufer der Aluta bis an die Donau hinunter. Radul's
Ruhm bewog den Mari-Ban (Gross-Ban) Bessarab mit
seinem Volke am rechten Ufer der Aluta sich der Ober-,
herrlichkeit desselben unterzuordnen, doch mit Beybehal-
tung seiner Ban-Wiirde, welche auch nach seinem Tode
als die zweyte im Reiche bey den Seinigen fortbestehen
sollte. Von dieser Zeit an waren die Walachen diess-
und jenseit der Aluta ein Volk. Das gesammte Land wurde
von ihnen selbst Czare Rumunyaske, von den Byzantern
Ungro-Blachia, von den Ungern, welche jedoch wahrend
langer Anarchie in eigener Heimath es vollig ausser Acht
liessen, Havas-AlfOld (das Land unter den Schneebergen)
genannt 1).
Radul's Nachfolger, als Furst des Volkes, (1314 an
indicat pe marginea paginei) wurde durch die Wahl Mi-
chael, aus dem Geschlechte der Bessaraben, bisher Mari-
Ban im Volke an der Aluta rechten Ufer. Sey es, dass
Michael Bessarab Hoch in der Zeit, der Ungrischen Anar-
chic der Zewriner (Szorenyer) Burg sich bemachtiget
hatte, oder dass sie ihm schon als Oberfiirsten der Wala-
chey von dem Konige der Ungern war verliehen worden;
weil er den jarlichen Tribut an die Ungrische Krone int-
mer richtig abgefuhrt hatte, fiirchtete er nichts weniger,
als von Ungarns Seite Storung im friedlichen Besitze.
Jetzt aber gelustete zwey machtige (1330 an indicat
pe marginea fetei). Ungrische Herren nach dem von ihm
in Flor gebrachten Uncle. Der eine war sein Nachbar,
Thomas Farkas, Woiwod von Siebenburgen, Hauptperson
in der Versammlung am Sanct Georgs-Tage, vorzuglicher
Theilhaber an dem daselbst in der Aechtung des Zahischen
Geschlechtes begangenen Justizmorde; der andere Dio-
nysius von Szech, Niklas Sohn, zwar nur Truchsess des
Konigs, doch jm Besitze der Gunst des Herrn nicht minder
gefahrlich. Beyde, von der Hoffnung, Carl wurde das leicht
zu erbeutende Land unter sie theilen, beredeten ihn zum
ungerechten Kriege. Mit betrachtlicher Heetmacht, aus Un-
gern und Kumanern bestehend, setzte sich der Konig
in Marsch, urn den Unvorbereiteten zu iiberfalen. Die
Wegnahme (Im Sept.: indicat la marginea fetei) der Ze-
wriner Burg kostete nicht einen Mann; das Banat von Ze-
wrin wurde sogleich eingerichtet, und dem Truchsess Dio-
1) Manuscript. Walachic. incerti Auctoris ; bey Engel Gesch. des Ungr.
Reaches Thl. IV, Abth. I. S. 59. Samuel Klein Annales Princip. Transalpin. in M.
S. §. 3. bey Engel a 0. S. 93.

298
nysius verlihen. Auf weiterm Zuge gegen den Motru-Fluss
erschienen Bessarab's Abgeordnete vor Carl. Im Namen
ihres Gebieters mahnten sie ihn ab von weiterer Fortsetzung
des Krieges. Euers Heeres Sammlung und Riistung, spra-
chen sie, hat Euch Aufwand und Austrengung gekostet;
zum Ersatz will Euch unser Herr sieben tausend Mark
bezahlen. Die Burg Zewrin habt ihr mit Gewalt genommen,
sie und alles was dazu gehort soil Euch friedlich bleiben.
Den jahrlichen Tribut werdet ihr hinfort wie bisher getreu
von unserm Herrn empfangen, auch einen seiner Sane
will er auf seine Kosten als Geissel zum Dienste Eurels
Hofes senden; nur kehret sogleich zuruch in Frieden,
denn jeder weitere Zug fiihrt in Gefahren, welche Euch
und Euern Leuten Verderben drohen".
Die Botschaft des freymilthigen Fiirsten jagte den mit
Hand-und Fussgicht behafteten Konig in Harnisch. Geht",
sprach er in seinem Zorne, und sagt dem Woiwoden Bes-
sarab, er sey nur Hirt meiner Schafe, an seinem Barte
werde ich ihn aus seinen Schlupfwinkeln hervorziehen und
gefangen fwegfiihren". Diess horte der Lyptauer Graf
Dominik (Donch) und erschrack fiber die verwegene Aeus-
strung des koniglichen Hochmuthes. Es mochte Euch viel-
mehr geziemen' , sagte er im Vertrauen zum Konige, Bes-
sarab's demuthige, bescheidene, fur Euch sogar ehrenvolle
Antrage anzunehmen; und ihm da fur Eure Huld and
Gnade zu ientbieten". Allein der Rath des kliigern Mannes
ward stolz verschmahet; der Konig wiederholte zorniger
seine Antwort den Gesandten, und folgte ihnen mit seinen
Scharen auf dem Fusse nach. Mit dem Abgange derselben
hatte Bessarab das flache Land welt und Breit verheeren,
und die Bewohner der Dorfer mit ihren Heerden und
Friichten sich auf unersteigliche Gebirge und in unzugan-
giicheWalder zuruckziehen lassen. Sobald nun der Konig,
in dem &len, ihm fremden Lande einige Marsche welter
fortgeruckt war, verirrte er sich zwischen den Bergen in
unwegsamen Gegenden. Sein Kriegsvolk gerieth in die
druckendeste Hungersnoth; die nach Lebensmitteln aus-
gesandten wurden gefangen und getodtet; und auch im
Heere begann der Tod durch Hunger und Seuchen zu
wuthen. In solchem Drangsale kam die Reihe der De-
milthigung an Carl; er bat urn Frieden unser den gemas-
sigten Bedingungen, dass ihm der Besitz des Zewriner Ba-
nates bleibe, Bessarab in Anerkennung Ungrischer Ober-
herrlichkeit beharre, den jarlichen Tribut entrichte, und
den Konig mit' seinen Heerscharen sicher nach Ungarn
zurilch geleiten lasse. Besrab bewilligte Alles, so welt ers
vermochte.
Allein nur im Frieden war er der Folgsamheit seines
Volkes gewiss; da ward ihm von Allen piinctlicher Gehor-
299
sam geleistet: bey feindlichen Ueberfallen kehrten sich die
Bojaren weder an einseitig von ihm eingegangene Vertrage,
noch an seine dadurch veranlassten Befehle; siegeboten
und ubten Rache, wo und wie sie auf den Feind trafen.
So treu und sicher auch der fiirstliche Geleitsmann. das
Ungrische Herr fiihren wollte, der Weg musste unvermeid.-
lich fiber Gebirge und durch enge Passe genommen werden:
und weder der Geleitsmann noch der Furst konnte die, aller
Wege kundigen Bojaren verhindern, den Gipfel der Berge
und die Zugange der Passe mit ihren Leuten zu besetzen.
Als demnach Carl mit seinem Kriegsvolke durch ein langes,
am Eingange weites, dann immer mehr sich verengendes
Thal eine Wei le vollig sorglos und keine Gefahr ahndend,
dem Fiihrer gefolgt war, wurde er plotzlich mit ein.em
gewaltigen Stein-und Pfeilregen empfangen. Al le Anhohen
und Ausgange waren von Walachen besetzt. Von alien
Seiten sah er sich eingeschlossen, voran der weitern Zug,
hinten den Riickweg von dem eingedrungenen wilden Volk
abgeschnitten. (10 Nov. pe margine).
Es war Sanct Martins Vorabend, als das schre-
cklichste GlemetzeI begann. Muth gewahrt e keine
Zuversicht, Waffen und Rustung keine Htilfe, Verzwei-
flung keine Kraft, denn zum Kampfe fehlte der Raum.
Vier Tage Lang wathete der Tod fiber die Ungern von
den Bergen herab; so lange standen Graf Donch, sein
Sohr. Ladislaw, Meister Martin, Berend's Sohn, und ein
Haufchen treuer Ritter unbeweglich gleich einer ehernen
Mauer urn den Konig, mit ihren Schilden ihn bedeckend.
jetzt war der Walachen Vorrath an Pfeilen erschopft;
da folgt das Morden mit Schwert und Keule. Linter den
Streichen derselben fallen unter Rittern und Herren die
Propste, Niklas von Siebenburgen, Michael von Possega,
Andreas von Stuhlweissenburg, Vice-Kanzler des Konigs,
und die meisten seiner Hofpriester. Grausam martert die
Wuth der Walachen diese Wehrlosen; sie flatten,
nach der Feinde Meintmg, den Sohn ihrer Kirche ab-
halten sollen von ungerechter Fehde. Endlich uberwaltigt
die Lust zu pliindern die Raserey der Rachgier. Das
Lager, alles Kriegsgerath, die Koniglichten Siegel betrach-
tliche Summen Geldes,Gefasse von Gold .und Silber in
Menge werden erbeutet und zahlreiche Haufen Gefangener
damit belastet, wahrend die Entschlossenstenn der Ungern
einen Ausweg aus dem Thale des Todes erkampfen.
Schnell vertauscht Carl seine Rustung mit Deso, dem So-
hne des Dionysius; seine Treuen schlagen sich mit ihm gluck-
lich durch, aber Deso, far den Konig gehalten, wird gefan-
gen und getodtet. Herzerschiitternd war des Konigs Einzug
in Temesvar; von dem zahireichen Heere, welches er vor
einigen Wochen durchgefuhrt hatte, waren jetzt in seinem

300
Gefolge kaum so viele, als ihn sonst out einer Lustjagd
begleiteten. Mangel an Vorsicht und Klugheit wird von dem
geschlagenen Feldherrn nie eingestanden, von dem besigten
Volke nie anerkannt; was dieses Mange ls nothwendige
Folge war, wurde von dem Ungrischen Volke und von.
seinem Beherrscher der Treulosigkeit und dem Verrathe
des Wakchischen Fursten beygemessen: ihn dafiir zu
ziichtigen hatte Carl weder Lust noch Kraft und Bessarab
hielt sich hinfort aller Vasallen Pflichten entbundenl,
Des erlittenen Verlustes vergass der Konig bald in der
Thatigkeit fur scheinbare Vortheile seines Hauses, und
-outer Theilnahme an den Angelegenheiten benachbarter
Fursten.
Mare Valachii din Tracia, cari, dupes infrangerea suferita
cu Tatarii Nogari, fury primiti de Ladislau al IV-lea in regatul
ungar, cateva cete se asezara' intre Dunare si malul drept al 01-
tului sub ocrotirea Banului de Severin, iar allele in Ardeal,
probabil in regiunea Fagarasului, numita Sylva-Blacorum. Bo-
erii cetelor dintai si-au ales din mijlocul for capetenie pe omul
cel mai cu autoritate, Banovet, din neamul Basarabilor; cei din
urma avura de principe pe voevodul Radul-Negru voda, domn in
Am las $i F'Agaras. In anul uciderii lui Ladislau, Radul isi con-
duse infreg poporul din Ardeal in Valahia de astazi si se aseza
Tanga raid Dambovita, unde intemeia orasul Campulung (Cam-
pum-longum). De resedinta a sa si-a ales malul sang al Arge-
sului. Aid zidi marele oral cu acelas nume, cu o biserica si curti
domnesti cladite din caramida. 0 parte a poporului sau se
intinse spre rasArit, pe sub munli, pans la Siret Si orasul Brailov.
Cealalta parte se lati spre miazazi, dela malul stang al Oltului
pana'n jos 4 Dunare. Gloria lui Radu Indemna pe marele ban
Basarab, dinpreuna cu poporul sau din dreapta Oltului, a se
supune suveranitatii azestuia, insa, en pastrarea demnitatii sale
de ban, care titlu si dupes moartea sa, sa. se continue la urmasii
sai, ca titlu de al doilea rang (in Principatul lui Radu). De aci
incolo Valahii cei de dincoace si cei de dincolo de Olt forrnara."
un popor. Intreaga Para fu numita de ei insisi Tara romaneasca,
de catre Bizantini Ungro-Blahia, iar de catre Unguri, can in cursul
indelungatei anarhii din propria for fares o lasara aproape de tot
nebagata in searna: Havas Alf Old", adeca Muntenia.
Urmasul lui Radu ca domnitor fu, prin alegere, Mihail
din neamul Basarabilor, care papa ad era mare ban al poporului
de pe tarmul drept al Oltului. Fie ca Mihail Basarab va fi luat
in stapanire cetatea Severinului, Inca pe vremea anarhiei ungare,
sau fie ea, in calitate de mare voevod al Valahiei, i se va fi
conferit titlul acela de catre regele Ungariei, pentru solvirea(
regulates a tributului ce datorea coroanei ungare, dansul nu avu
alta teams, deck sa nu fie conturbat din partea Ungariei in po-
sesiunea sa pacinica.
Acum insa be veni pofta la doi boeri unguri puternici de a

301
pune mina pe tara adusa de dansul la inflorire. Unul fu vecinul
salt Toma Farkas, voevodul Ardealului, personagiul eel mai
important dela adunarea din ziva de Sf. Gheorghe si par' tas
principal la asasinatul justitial comis tot aid prin proscrierca
neamului Zach; celalalt fu Dionisie de Szech, fiul lui Nicolae,
deli numai stolnic al regelui, totusi bucurandu-se de gratia
domnului sau. Acesta din arms nu era mai putin periculos.
Ambii erau plini de speranta ca regele Carol va impartii intre ei
tara, care se va putea lua usor ca prada si de aceea it con-
vinsera a se decide pentru un razboiu nedrept. Regele porni cu
ovtire considerabila, formats din Maghiari si Cumani, spre a
tabari asupra celui nepregatit. Luarea cetatii Severinului nu a
costat nici macar viata unui singur om. Banatul de Severin fu
imediat randuit si conferit Molnicului Dionisie. In timpul ina-
intarii armatelor inspre raid Motru, se prezentara inaintea lui
Carol delegatii trimisi de Basarab. In numele stapanului for a-
cestia cautara re abates pe regele Carol dela coatinuarea razboiteui.
Adunarea si echiparea armatei Voastre", asa graiau ei, V'a
costat multi cheltuiala de bani si sfortari; ca despagubire sta.-
panul nostru voeste sa vä platiasca sapte mil de marci. Cetatea
Severinului ati luat-o cu puterea; aceia si tot ce apartine aceleia
sa vä ramana you'd pe cale pacinica. Tributul anual it yeti primi
si de aid incolo, ca si pans acum, in mcid cinstit dela Ponmul
nostru, ba chiar si pe unul din fiii sal urea sa-1 trimita, pe soco-
teala sa, ca ostatec spre serviciu la curtea Voastra, numai sa va
intoarceti indata si in pace indarat, cad orce inaintare mai de-
parte duce la primejdie, ce va ame:ninfa pe voi si pe oamenii
vostri cu stricaciune".
Mesagiul Domnitorului de buna crddinta fiind trantsrnist
prin solii sai, aduse pe rege, care suferea de podagra la mini
si picioare, in mare manic. Plecati", grai el plin de furie *i
spuneti voevodului Basarab ca el este numai pa'storul oilor mele;
am sa-1 apuc de barbs si aa am sa-1 scot din ascunzisurile sale
luandu-1 ca prizonier". Contele Dominic de Liptau auzind aceste
cuvinte se spaimanta insusi de afirmarea indrasneati a inganfarii
regesti. Ar fi fost mult mai bine", zise dansul la urechea regelui
a accepta propunerile umile, modeste, si Voua chiar pliae de
onoare ale lui Basarab si a-1 impartasi pentru a7.easta din buna-
vointa si gratia Voastra". Sfatul barbatului mai cuminte insa a
fost desconsiderat cu trufie. Regele repeta si Inca cu mai mare
manic raspunsul sau (fat solilor, apoi isi continua marsul inainte
cu gloatele sale. Dupes inapoerea parlamentarilor, Basarab dispuse
pustiirea tarii sale in lung si in lat i retragerea locuitorilor dela
sate dinpreuna cu turmele si cu proviziunile lor in munti si prin
paduri neaccesibile. Putina vreme dupace regele inaintase ceva
mai departe in tara pustie si strains, se rataci prin muntii cu
regiuni neumblate. Gloatele sale ajunsera sa sufere in modul C.&
mai cumplit de foame. Cei cari au fost frimisi pentru aflarea de
merinde au fost prinsi si omorati; si chiar ostirea din pricina

302
foametei si a boalelor molipsitoare fu groasnic secerata. Intre
astfel de nevoi si suferinte, veni acum ranidul lui Carol de a se
umili; el cent pacea sub conditiuni moderate, ca sa ramana in
posesiunea Banatului de Severin, Basarab sä continue a recunoaste
suprematia ungara si a pl.:6U tributul anual, cum si a conduce pe
rege, dinpreuna cu ostirile sale, indarat in Ungaria. Basarab se
invoi la toate, intrucat i-a fost posibil.
Dar voevodul Basarab numai in timp de pace a fost sigur
de ascultarea poporului sau; in atare timp toti s'au purtat cu
supunere punctuala fates de dansul. In caz de navAliri dusmane,
boierii nu tineau seams nici de invoielile ce Domnul incheiase cu
cineva si nici de dispozitiunile lui isvorand din acele conventinni;
ei se razbunau asupra vrajmasului cand si uncle ii esea inainte.
Desi calauzul Domnitorului voia sa conduces ostirea ungureasca cu
credinta si in siguranta, totusi, calea trebuia luata negresit peste
munti si prin pasuri inguste. Dar nici conducatorul, nici Voda
nu putu impiedeca pe boieri, ca acestia cu oamenii lor sal ocupe
varfurile muntilor si inftarile stramtorilor. Cand apoi Carol
porni cu gloatele sale dupes- calauz, printr'o vale lunga, care la
intrare era larga, dar incolo tot mai stramta, fares, a fi banuit
vre-o primejdie, deodata fu intampinat de o puternicI ploaie de
pietri si sageti. Toate culmile si esirile erau ocupate de Valahi.
Dansul se vazu incunjurat din toate partile, asa incest si inaintarea
mai departe si calea de retragere ii era taiata de salbatecul popor
navalitor.
Era tocmai in seara de Sant-Martin, cand se incepu groaz-
nicul macel. Curajul n'a dat nadejde, armele si echipamentul
nici un ajutor, desperarea nici o putere si tarie, caci pentru lupta
lipsea spatiul necesar. Patru zile dealungul venia moartea de pe
dealuri si munti peste Unguri. In timpul acesta a stat contele
Dominic (Doncch), fiul sau Ladislau, maestrul Martin, fiul lui
Berend si Inca o mica ceata de cavaleri credinciosi, neclintiti ca
un zid de fier in jurul regelui, acoperindu-1 cu scuturile lor. In
cele din urma rezerva de sageti a Valahilor fu istovita. Incept
atunci omorul cu arma si cu Maciuca. Sub loviturile lor cazura
dintre cavaleri si marii prelati, Nicolae de Ardeal, Mihail de Po-
jega, Andrei de Alba-Regala, vice-cancelarul regelui si cei mai
multi dintre prelatii lui de curie. Grozava era furia Valahilor in
potriva celor ce acum erau in neputinta, de a se apara. Acestia,
dupes parerea Valahilor, ar fi fost datori sa impiedece pe fiul
bisericii lor (Carol) dela ostilitatea neldfreapti. Insfarsit birui
pofta de jaf asupra furiei de rasbunare. Lagarul, toate uneltele
de rasboi, sigilele regesti, sume considerabile de bani, vase de
our si argint furs luate gramada drept prada si incarcate pe spi-
narea numeroaselor grupe de prizonieri, pe cand cei mai darn
dintre Unguri isi cautau o esire din valea mortii. Atunci Carol
schimba imbracamintea cu aceea a lui DesO (Desideriu), fiul lui
Dionisie; ostenii sal devotati" avura norocul de a-si deschide
drum cu armele. Deso insa, pe care it luara drept rege, fu prins
303
si ucis. Intrarea regelui in Timisoara a fost cu totul emotionanta;
din armata pumeroasa cu care el trecuse pe aici inainte cu vre-o
cateva septamani, nu mai erau nici macar atatia tali i1 insoteau
odinioara la o vanatoare de placere. Lipsa de prevedere si de
cumintenie nu le marturiseste niciodata beliducele cel batut si
nici poporul invins nu le recunoaste. Ceeace n'a fost decat ur-
marea; fireasca a acestei lipse, poporul ungar §i domnitorul sau
le 'rouse pe socoteala infidelitalii si tradarii principelui valah.
Pentru pedepsirea a:-.,estuia, ca vinovat de infidelitate si tradarea
sugusilor lui, Carol nu avea nici pafta nici puterea. Iar de aici
incolo Basarab se considers scutit de toate indatoririle sale de
vasalitate. Perderile suferite, regele incurand le uita, desvoltand
o activitate pentru avantajele aparente ale Casei sale si partici-
pand la afacerile principilor vecini".
Notam intreacat cateva insemnari mai esentiale din
expunerea lui ,Fessler. Asa, de exemplu, ca regiunei Fagara-
sului i s'a zis Sy lva Blacorum", de unde rezulta incontes-
tabil ca Ardealul, sub dinastia arpadiana, era locuit de
Romani; dar exagereaza cand afirma ca Radu Negru voda
a trecut muntii cu intreg poporul din Ardeal. Pe urma ne
spune clar ca nu altii de mai inainte, ci dansul ar fi inte-
meiat orasul Campulung; ca isi alege de resedinta Argesul,
pe care 11 face oral mare, cladind curti domnesti cu o
biserica, toate construite din material trainic si solid. Din
a.cestea conchidem ca Inaintasii nostri erau oameni civilizati
in puterea cuvantului, nu niste bieti ciobani modesti. In-
sfarsit Fessler spune ca Radu Negru isi intinde tara pans la
Siret si Braila, pe care o numeste Brailov. Iar despre Ro-
manii olteni zice ca erau sub ascultarea banovatilor cari se
coborara pans la Dunare, stapanind chiar si Severinul pe la
anii 1330, ceeace este foarfe verosimil, caci altfel Carol)
Robert n'ar fi cuprins cetatea cu forta, spre a o ceda lui
Dionisie Szechy.
P. Dragalina, in volumul al II-lea din Istoria Ba-
natului Severin" pag. 148, la seria banilor, it aminteste la
anul 1291 pe Laurentiu, dar numa,i un acest an, si Bra a
mai pomeni pe cineva, imediat sare la anul 1330, stabilindu-1
in anul acesta pe Dionisie Szechy, putand deduce ca intre
anii 1291-1330, In baza ufirmatithrilor dui Fessler, sat-.
panul Severinului a fost Mihail Basarab.
Tocmai aici culmineaza expunerea lui Fessler, fa-
candu-1 pe Mihail Basarab ban al Olteniei si Severinului,
urmas nemijlocit a lui Radu Negru dornnul Tarn Roma-
nesti, iar la rangul de domnitor afirma, ca a ajuns prin ale-
gere la anul 1314.
Am aratat la textul german de unde si-a cules Fessler
izvoarele referitoare la descrierea acestor evenimente, insa
neavand putinta de a-1 controla, am rasfoit cronica lui Sin -
cai (pag. 488 Vol. I. ed. II.) si la anul 1329 am vazut ca
304
Mihail Basarab Inca este amintit, dupes Engel, tar la pag.
490-491 este descrisa, dar mai succint ca la Fess ler, si lupta
lui Carol Robert cu Basarab, adeca fares numele de botez,
referindu-se aid la cronicarul Thuroczi de pe timpul lui
Matia.
Avand la Indemand si Fragmente din Istoria Roma-
nilor de Eudoxiu Hurmuzaki tiparita Bucuresci, Socecu,
Sander & Tec lu 1879, spre ,surprinderea mea, vad ca
ad hunt pomeniti atat Radu Negru Voda cat si Mihail
Basarab la pag 232 vol. I, acesta ca fiind urmas lui Radu
Negru, domnind iarasi dela 1314-1333, referindu-se, nu
la Fessler ci, la Diploma Regis Caroli Robert, ddo Wis-
segrad 2 lanuarie 1323" si la Thuroczi Hungaria suis cum
Regibus, Tyrnaviae 1768, pag. 368" Diploma Ludovici
Regis ddo 1347".
La pag. 243 Hurmuzaki din nou 11 pomenelste pe
Mihail Basarab, dar de data aceasta in legatura cu un ordin
al papei Joan al XXII-lea, cand acesta cere urgent, la
anul 1327, Inainte deci de navalirea lui C. Robert in Mun-
tenia, dela Solomon comitele Brasovului, Mikth banul in-
tregei Slavonii si in fine Mihail Basarab, domnul Tarn Ro-
manesti, sa dee intrare in teritoriile respective, care a-
partin Ungariei, calugarilor dominicani, ca acestia, in call-
tate de inchizitori, sa combats pe eretici (haereticae pra-
vitatis). Hurmuzaki citeaza apoi astfel: Litterae loannis
XXII P. P. ad comitem Salamonem, barium Mikth, Tho-
mam Woyvodam et Michaelem Bassarab Woyvodam tran-
salpinum ; ddo Avinicne, 1 February 1327. Literae abso'utoriae
Joannis XXII P. P. pro universis Christi fidelibus in Hun-
garia; ddo Avinione 11 Julie 1334. (Theiner, Monum, hist.
Hung. pag. 513 si 600)".
In urma acestor consideratiuni, imi vine a crede ca
Mihail Basarab nu este altul decat Basarab voevodul, acela
care asigurase independenta Tarii Romanesti fates de Un-
guri, grin lupta dela Posada, dela anul 1330, pomenit insa
pretutindeni fares numele de botez Mihail".
Admitand ca Turoczi, Engel, Sincai si Hurmuzaki l'au
botezat pe Basarab intemeietorul ca Mihai", fie pentru ca
au vrut, lie din gresala, socotesc ca nu putem admite sa fi
facut asemenea eroare diecii din birourile papilor, can erau
Intotdeauna foarte circumspecti si bine informati in cores -
pondenfa lor, stiind cui si unde sa se adreseze, dar mai
ales atunci and erau in relatiune cu necatolicii.
Daces asi avea la indemana pe August Theiner, pe care
ilcitase Hurmuzaki, fiindca acela a fost Intre anii 1855 si 1870
prefectul arhivelor Vaticanului, si in aceasta calitate scri ese
Monum. hist. Hung., paginele 513 si 600, imi place sa.' cred

305
ca am putea stabili definitiv, ca numele de botez a lui Ba-
sarah cel Mare a fost Mihail.
Sfarsind, rog pe binevoitorul cititor al acestor randuri
care ar poseda cartea lui Theiner, sa ne incunostiinteze
despre aceasta in Arhivele Olteniei", cat $i despre faptul
ca de unde a scos Hurmuzaki citatul dela 1 Februarie 1327
pomenindu-se despre Mihail, voivodul Transalpin.

Contributia Olteniei la rasboiul ruso-

austro-turc dintre anii 1787-1792
[Dupes actele ce se pastreaza in Arhiva de Rasboiu, dela Viena]

Superioritatea Rusiei castigata asupra Turciei in urma

pancei incheiata la Kuciuc-Kainardji (1774) n'a putut Mari
deplina convingere p! acelei dintalu in isgonirea prin
propriile ei mijloace a acelei de a doua din stapanirea
ce o avea in Europa.
Deaceia farina Ecaterina a II-a, ca buna cunosca'toare
a situatiei politice, cauta sa-si castige de parte-i pe im-
paratul roman, de natiune germanioa, din apus, pentru ca
impreuna sa aducta.' la indeplinire, daces nu reinfiintarea
vechiului Imperiu bizantin, cel pufin a unei Dacii. Aceasta
din urma trebuia sa fie pelanga un pion crestin ortodox
prin care avea sa se nasca apoi Im!paratia cea mare si mult
dorita Bizanful si un stat tampon intre rivala or-
todoxa din rasarit Rusia si cea roman-catolica din.
apus Austria in politica amandorora dusa in Penin-
sula balcanica.
Aceste doua proecte sunt motivele rasboiului ruso-
austro-turc dintre anii 1787-1792, rasboiu dupes, urma ca.-
ruia au avut mult de suferit Principatele romane, caci nu
numai ca in cea mai mare parte rasboiul s'a purtat pe teri-
toriul lor, dar cand aliatii crestini. Rusii si Austriacii
au ajuns stapani pe ele, ocupandu-le, le-a pus la con-
tributii nunumai pentru hranirea trupelor incaerate in
lupta, ci si pentru usurarea greutafilor populafiei ramasa
acasa.
Faptele acestui rasboiu fiind indeobste cunoscute1),
in cele ce urmeaza voi arata numai contributia economical
adusa acestui rasboiu din partea Olteniei.
Lupte nu s'au purtat pe teritoriul Olteniei; ea a fost
numai ocupata si puss la contributie economics, ceva mai
Brea si cu mai multa iscusinta decat intre anii 1718-1739
1) Mih. Popescu: Rash. austro-ruso-turc 1787-1792. Convorbir1 literate"
pe Martie 1930.

306
ocupatia Olteniei de Austriaci,caci atunci planuindu-se
formarea aici a unei baze de operafiuni impotriva Turci-
lorl), chestia economics a fost putin neglijata. Acum insa
asemenea lucru stiind ca este imposibil, toata.' atentia
Austriacilor caci ei au ocupat si admin,istrat in. acest
Limp Oltenia a fost indreptata numai in directia de a
scoate cat mai multe foloase banesti din acest teritoriu.
La incheerea pacei Sistov 1791 este drept ca
Austriacii, ca sa, stearga.' rusinea suferita prin pacea de la
Belgrad 1739, au cerut retrocedarea Olteniei din partea
Turcilor, la urma insa s'au mulfumit si numai cu cedareia
insulei Ada-Kaleh.
* *

Ocupatia Olteniei, decatre trupele austriace, a avut

loc in cursul lunei Noembrie 1789, ()data 'cu ocuparea
Munteniei. Administratia a fost incredintata unui divan
ce-si avea resedinta la Craiova. Din divan faceau parte :
stolnicul Ion Glogoveanu, clucerul Cornea Brailoiu, slu-
gerul Iontta Argintoianu, medelnicul Gheorghe Jianu si
Constantin Haralanipi.
Din actele ce se pastreaza in Arhiva de Rasboiu dela
Viena, sectia sfatului de rasboiu, aflarn ca din Oltenia,
pans prin August 1791, cat a finut ocupafia austriaca, s'au
scos sumele urmatoare din darile ce se ridicau dealtfel si
in tim!pul cand se afla administrate cu Muntenia sub suze-
ranitatea turceasca.
Asa, de la 8 Noembrie 1789 pana la 31 Octombrie
1790, dupe cum se constata din insemnarile facute, s'au
incasat urmatoarele:
21983, 9 Venitul vamii, adus prin inchiriere.)
530628,46 Darea scoasa pentru cerialele ce trebuiau
date in nature.
11061,63 Venitul sarei, adus prin inchiriere.
98050, Din darea pe oi, oeritul.
43300, Din darea pe vin, vinariciul.
41200, Din darea pe porci si albine, dijmarituL
2000, Din darea vorniceilor 2) si a ciohodaritului3).
540,-- Din darea cotaritului4) si a sapunaritului.
750, Din darea pe vasele cu yin pentru vanzare,
cam anaritul.
5579,70 Din taxa pentru taiatul vitelor, carnaritul.
1) Mih. Popescu: Ocupatia Olteniei-de Austriaci. Buletinul Comisiune
Monumentelor istorice" No. 50.
2) Vorniceii erau slujitorli trimi§i pentru anchete, cars percepeau taxa
pentru aceasta.
3) Ciohodaritul, darea pentru cei trimist sil execute o sentintA ; in Mun-
tenia aceasta dare era la un loc cu cea pentru pavatul strAzilor cu lemne.
4) Cotdritul, dare pentru cotitul vaselor, ca sa se aplice darea CAmAnaritul,
adicA dreptul de vanzare a vinului. In Muntenia era trecuta la fondul milelor.

307
 Din prinderea contrabandelor, in special cu
476,30
tutun turcesc.
14400, Din costul a 1000 portii de fan ce trebuiau
date in natura.
835. Din darea scutelnicilor, de la Craiova.
785204,18 Total.
Din roars aceasta sums nu s'a incasat insa decaf
158.921,10 piastri, restul ramaind sa fie ridicat in anul ur-
mator, trecandu-se la rubrica datorie in restanta.
Plata personalului insarcinat cu strangerea d4rilor pe
timpul de mai sus a costar 61.527,63 piastri, restul ramaind
folos in casa statului austriac. Leafa funcfionarilor pe timp
de o lung costa 4309,40 piastri. Se pla.lea cu 2050 piastri
mai putin ca in timpul cand Oltenia se afla sub suzerani-
tatea Turciei inpreuna cu Muntenia.
In anul urmator, adica de la 1 Noembrie pana, la 1
Maiu 1791 gram pe langa sumele ce s'au incasat si numele
persoanelor carora au tost inchiriate darile ce se vindeau
la mezat. Asa:
30000, Darea adusa pe sare, inchiriata: lui Hagi
Moscu.
14854,20 Venitul vamii, inchiriate lui Teodor CostachL
1755, Darea vorniceilor, inchiriata de vornicul
StirbeL
550, Darea cotaritul si sapunaritul, inchiriate de
serdarul Costachi Otettelesanul.
600, Darea camanaritul, inchiriata tot de serdarul
Costache Otettelisanu.
2782,30Taxa pentru talatul vitelor, carnaritul, in-
chiriata de Hagi Moscu.
835, Darea scutelnicilor, de la Craiova1).
225322,32 S'au incasat din costul darei in natura at
ianume : pentru 12800 portii de paine; pentru
28.000 metzen. orz Si ovaz; pentru 8000 met-
zen porumb.
15900, Costul a 150 de care inchiriate cu cafe 30
parale pe zi, timp de 212 zile servite.
292618,82 Total de la 1 Noembrie 1790 pans la 1 Mai
1791, la care, daca achlogam si cealalta" surna
785204.1R de la 8 Noembrie 1789 pans la 31 Octombrie
1077823,00 1790, avem 1077823 pastri, sums foarte frui-
moasa pe viemurile acelea, cand banii erau
rani si scumpi.
1) Write: oeritul, vinarIclul, dijrnaritul, fiindca se inchiriau tocmai in
Septembrle, n'au putut fi trecute In tabloul de ;fats, ele ramaind neinchiriate,
caci trupele s'au retras in 1791 August. Aflam lima cá dijmarltul reusise sa se
inchirieze cu 49100 plastri pe anul 1791.

308
 Din actele acestea mai aflam apoi numarul popuLatiei,
si anume: in acest timp populatia Olteniei se ridica la
14.400 ludi, ce platiau cate 15 piastri; apoi mai erau 716 ma-
zili, ce plateau si ei la randul for cate 6 piastri; numarul
breslasilor se ridica la 655 si plateau cate 3 piastri, iar nu-
marul evreilor se ridica deabia la 4 si plateau cate 10
piastri.
Locuitorii acestia plateau anual 259351,20 piastri. Da-
rea aceasta se incasa ca un fel de capitatie, deci pe langa
cea de mai sus, ce era scoasa ca dijma, apoi din vamajsi
sare.
Acestea erau darile si venitul general ce l'au scos
Austriacii din Oltenia in timpul Ocupatiei mai sus amintite.
Tot din aceste acte aflam apoi ca Oltenia, desi era
administrate cu Muntenia, avea dari aparte. Asa aid erau
ca specific oltenesti darile urmatoare: vorniceii, cotaritul,
ciohodaritul si sapunarituL
In timpul acestui rasboiu, cu venitul scos din Oltenia
se mai intretineau si trupele austriace din Ada-Kaleh, pre-
cum si cele din Timisoara si Belgrad, unde dealtfel se afla
si comandamentul general al trupelor ce operau in aceasta
parte. Comandantul general era Feldmaresalul Conte de
Wallis.
Acestea au fost contributiile aduse de Oltenia in tim-
pul rasboiului austro-ruso-turc dintre 1787-1792. Contr,bu-
tiuni destul de insemnate pentru acele vremuri, cand banii
erau foarte rani dupe marturia ofiterilor austriaci chiar,
cari raportau ea se aflau sate intregi de unde cu foarte
mare greutate se putea strange un galben.
Mih. Popescu

Un manuscris din 18041)

al lui Dionisie Eclesiarhul

Este pomelnicul sfintei d[u]mnezaesti[i] biserici

a satului Ursani din judetul (Valcir, scris de Dionisie
Eclesiarhu Episcopii Ram[nicului], Fev[ruar] 10, la leat
1804".
Pomelnicul acesta este un text in forma (de carte,
avand marimea 20X15, contimand 14 file, dintre care una
alba. Hartia manuscrisului este albs-verzuie si subtire
Textul este legat solid in piele neagra, avand in fata o cruce
1) Acest manuscris este in posesia d-lui Const. Mateescu, profesor in
R.-VAlcea. Cel ce semneazA aceste randuri, mai posecla personal §i alts manu-
scrise de ale lui Dionisie Eclesiarhul.

309
din flori de poleiala $i chenare pe ambele scoarte, facute tot
din flori poleite de legator
Introducerea pomelnicului este scrisa cu litere chi-
rilice cursive, iar pomelnicile sunt scrise cu litere frumoase
ithitand tiparul. Cerneala peste tot este neagra, afara de
literile capitale la numele din pomelnice, titlurile pomelni-
cilor si unele notite, care sunt scrise cu rosu.
introducerea este scrisa pe intreaga fila 1 si pe recto
filei 2. Pe verso al filei 2 este o acuarela reprezentand
Intrarea in Biserica" a Sfintei Fecioare (Vovedenia Bogo-
rodtai). Pe filele 3, 4 si 5 este scrisa randuiala pomenirei
ce se face la proscomidie, Pe fila 6 este scris pomelnicul
Blagocestivilor Domnii Tarii". Titlul acestui pomelnic este
scris cu rosu $i incadrat lute° vigneta, ce reprezinta o fa-
sie de hartie finuta de 'dal ingeri ingenunchiati. Pe fila 7
este pomelnicul Preasfintitilor Mitropolifi $i Arhierel".
Titlul acestui pomelnic este scris si incadrat intocmai ca
acel al Domnilor. Fila 8 este alba. Pe filele 9, 10 si 11 este
pomelnicul Ctitorului carele au zidit Sfianta] biserica'",
scris si incadrat intocmai ca si cele precedente. Pe fila
12 este scris pomelnicul Postelnicului Mihai Popescu".
Titlul este scris cu rosu i incadrat inteo vigneta simpla4
Pe .fila 13 recto, este pomelnicul Protopopului Petrache",
al carui titlu scris cu rosu este incadrat intro frumoasal
vigneta..
Tata' coprinderea introducerei acestui. pomelnic:
,,POMELNICUL"
Sfintei si d[u]mnezaesti[i] biserici a satului Ursani din
judetul Valcii, unde sa cinsteste si sa praznuiaste hramul
Sf[a]nta Vovedenie a Prea Sfintei Nascatoarei de D[u]mne-
zeu si pururea Fec[i]oarei Marii si a Sf[a]ntului Marelui
Prooroc Botezatoriului i Mergatoriul inainte a Domnului
Iis[us] H[risto]s Ionn, care ac[i]asta Sf[a]nta biserica "la
leatul 1800 iaste zidita *i inaltata din temeliea ei si impo-
dobita cu zugravire, dupd cum sa veade, in zilele domnii
Marii sale Jo Alexandru Costandin Moruzi Voevod, .cu
blagosloveniea si sfintirea Preasfinfii sale Parintelui nos-
tru Chir Nectarie Episcopul Ramnicului, cu toata cheltu-
iala si nevoinfa Dumnealui Jupan Joan 11ranu1) Popescul
vataf fiind al Plaiului Hurezi si mostean acestui loc, intru
lauda ai marirea numelui Marelui si A tot fiitorului D[u]m-
nezeu si a Preacuratei Maicii sale. Intru veac[i]nica po-
menire si intru ertarea gresalelor sale $i ale parintilor
sai si a tot neamul sau. Ajutorand ,si lacuitorii satului
oaresce cu lucrul intru a lor veac[i]nica pomenire.i
1) Numele Urcanu este adaogat posterior de alts mans poate chiar de
a ctitorului inst4i.

310
 Deci, acest pomelnic ctitoricesc s-au dat sfintei bi-
serici dupes oranduiala sfintilor Parinti ai sfintei Biserici
Rasaritului, ca $i alfii pravoslavnici crestini sa se scrie
numele lor intr-ansul. Insa numai aceia carii vor da Sfintei
biserici odoara, adeca odajdii, carti, vase sfinte,
mori, pometuri si altele intr-ajutor si sa fie de un nume
bard cinci sute si asa sa alba a sa tinea acest asezamant
neschimbat, iar intr-alt chip nu, caci cine va indrazni a
scrie intransul vre un nume fares stirea ctitorilor $i farm a
nu da. nimic la sfanta beserica, acela sa fie supt legatura
i blestemul sfinfilor parinti. Iar cei ce dau sarindare
saracuste sa li-sa slujasea si sa-i pomeneasca pentru
unii ca aceia sä alba preotii bisericii osebit pomelnic,
ce sä zice pomelnic de obste, sa si-1 alba la vreamea sa de
pomenit, cand va pohti noriasii lor. Si 's-au scris acest
pomelnic cu cheltuiala D[u]mnealui fericitului ctitor, in
zilele Mani sale Domnului Io Costandin Ipsilant Voevod,
de mine Dionisie Eclesiarhu Episcopii Ram[nicului], Fe-
v[ruar] 10 la leaf 1804.

Pe filele 3, 4 §i 5 urmeaza, dupes cum mai sus se arata,

randuiala cum trebuie sä se faces pomenirea la proscomi-
die a raposatilor crestini care au ajutat cu din avutul lor
Sfintele beserici" si pravoslavnica credintr, chiar var.-
sandu-si sangele lor si sufletile sale si-au pus" au aparat;
a acelor ce in felurite chipuri 5i-au aflat moartea; a acelor
morti nebotezati"; a preotilor, calugarilor, mirenilor, ba.-
trani si tineri; pe Stramosul Adam si'pre stramoasa Eva
si tot neamul ce s-au nascut dintru ei"; a Preasfintitilor
si fericifilor Patriarsii lumii"; a Sfintitilor Mitropolili";
a iubitorilor de D[u]mnezeu ep[i]scopi of sfinfifi arhierei";
a pravoslavnicilor imparati si imparatease si ale coconilor
lor; a binecredinc[i]osilor Domni si Doamne si ale fiilor
lor" etc.
Pe fila 6 ambele fete este pomelnicul Bl[a]goces-
tivilor Domnii Tani", dupes cum urmeaza:
Radul Voevod, Negru intaiul Domn.
Basarab Voevod, Intaiul Basarab.
Matheiu Voevod, Stra'nepotul lui Basarab.
Costandin Voevod, Brancoveanul.
Serban Voevod, Serban Costandin.
Stefan Voevod, Cantacuzino.
Nicolae Voevod, Mavrocordat.
Costandin Voevod, Gehan.
Alexandru Voevod, Scar lat.
Manuil Voevod, Roset.
Alexandru Voevod, Ipsilant.
Niculae Voevod, Caragea.
311
 Mihail Voevod, $utul.
Nicolae Voevod, Mavroghen.
Alexandra Voevod, Moruzi.
Costandin Voevod, Hangerliu.
Acestui Domn din porunca imparateasca i-au taiat
capul pentruca au pus dajde pe tura, vaearit, la leaf 1799.
Costandin Voevod, Ipsilant.
Pe fila 7 se scrie pomelnicul Prea-Sfiintitilor Mitro-
polifi gi arhierei", in care se in§ira fara.' nici o randuiala o
parte din numele Mitropolifilor tarii gi epiEcopilor Ram-
nicului.
Pe filele 9,10 §i 11 se gasesfe scris Pomelnicul cti-
torului carele au zidit s[fanta] biserica:
Joan Ioana
Nedelea Stanca
Maria Gheorghie
Costandin Ion
Dumitru Dumitru
Nicolae Ion
Toma Maria
Dumitra Ana
Stanca Ioana
Maria Gheorghie
Maria Maria
Nicolae Ierei Nicolae
Joan Gheorghie Patru
Dumitru Floarea
Stanca Ion
Maria Stana
Patru Safta
Floarea Ilinca
Nicolae. Stanca, Floarea, Dumitra, Ioana, Maria, Ion_
Para, Stan, Ilinca, Costantin, Stan, Stanca, Mihail, Barbu,
Patru, Stana, Costandina, Stana, Ifie, Ion, Paraschiv, Udrea,
Udrea, Maria, Stana, Stanca, Oprea, Manea, Dumitru, Ion,
Ioana, Ioana, Stana, Udrea, Dumitru, Costandina, Tudosie,
Iordanca, Stan, Rada, Stana, Ana, Stanca, Mihail, Ilea (?)
Bran Ierodiacon, Ion, Floriica, Stana, Nedelea, Ion, Du-
mitru, Stana, Marina, Nicolae, Methodie monah, Aiwa,
Paraschiv, Patru, Patru, Marinca, Pantelimon §i cu tot
neamul tor.
Pe fila 12 este pomelnicul Post[ellnicului Mihai Po-
pescu" 1).
1) Acest Postelnic Mihai Popescu trebuie si fie frate cu ctitorul.

312
 Mihai Vladu
Radu Tudor
Neaga Tudora
Dumitru Stanc[i]ul
Dumitrana Ioana
Stan Maria
Marin Zoica
Costandin. Maria
Ioana Ion
Nicolae
Stanca Giura iereu
Ion Matei iereu
Ion Stanca iereif a
Cahn Gheorghie
Stancu Pa'una
Stanca Dumitru
Costandina Stan
Ion Tanasie
Ion Radu
Ioana diaconeasa Preda
Barbu diaconu Serban
Radu. Vladu, Marica, Paun, Dumitru. Cu tot nea-
mul lor.
Pe fila 13 recto. se afla pomelnicul Protopopului Pe-
trache tot Pietrari care au dat la acrilasta sfanta beserica
Evangheliea si au platit §i tarnosania arhiereasca" 1).
Patru ereu Nicolae erei
Dimitrie Manu ierodiac[ond
Zamfira erod[iaconifa] Maria ereifa
Gheorghie Gril.sorie er[o]mon[a]h
Nicolaie Filothia monah[ia]
Marica, Maria Theodosiia monah[ia]
Casandra, Ion, Matei, Ioana, Ilinca ereifa, Casandra
si cu tot neamul lor",
Aici se terming pomelnicul.
Note- La inceputul acestui pomelnic se afla o fill,
ce-i serveste de camase. Pe aceasta fila (recto) se afla
scrise de chiar mana ctitorului Ion Ursanu:
Cei ce au ajutat cu bani deosabit de ostenelile lor la
zidirea sfintei bisarici de aid dela satu Ursani pentru ves-
nica pomenire prin mine vat[a]f[ul] Ion Ursanu, care s-au
inceput dela. leaf 1800 pans acum 1804, cum areal:
20 Finu Popa Mitu.
50 Niculae Cumnatu -mieu, si 18 mie sindrilii.
50 Gheorghe Sardaru cumnatu-mieu deosabit
de osteneala lui.
1) Acest pomelnio este scris posterior, de alti mAn5.

2 313.
 30 Ion Cosor Ungureanu ot Vaideei.
Sandru Vinereanu.
Candea Vinereanu.
3 Dieaconu Gheorghe of Recea.
5 Stanca Sardaro [ a] e.
5 Pauna matusa Vladuleasral.
10 15 Florica Prioteasa of Marcea.
10 Dumitru Hadiganu Ungureanu.
Toti sa'teni ot Ursani au ajutat cu 1ucru care cat i-au
fost putinta, deosabit Tanasestii $i Vintilestii2) si altii au
ajutat cu bani de ctitorie care sä vor insamna mai pe jos
pe anume acestea dupd pomelnicile ce vor da, este cu cu-
viinta a sa pomeni in veaci. 1804 Iun[ie] 21".
Ion Vataf Ursanu".
Pe fila 9, recto, ctitorul Ioan Ursanu, la pomelnicul
sau face aceasta insamnare cu insas mana sa:
La leat[ul] 1805 Iuli[e] 6, Joi la 4 c[i]asuri trecute
din zio, s-au dat sfarsitul prea iubita mea mums Nedelea"4
Ion Ursanul".
Acest Ion Ursanul", care era cinstit cu boieria de
Vel vistier" si avea dreg atoria de Vataf plaiului Hure-
zului", este si ctitorul principal al bisericii din Targul Ho-
rez satul Ramesti, pe care tot in 1800 a inceput a a zikli
ajutat de Jupan Costandin _Covrea flamescul"., Aceasta
se dovedeste din pisania numitei biserici, in care i-se ga-
sete si portretul impreund cu al maicii sale Nedelea".
El trebuie sä fi fost necasatorit, de vreme ce nu se arata in
ctitoriile sale nici numele sotiei si nici al vre-unui copil.
Preotul Teodor Bara§el.
2) Tanisestii li Vintilestli sunt doua sate.

Caimacamii Craiovei
de loan V. Cdncea.
Cercetand unele condici ale Divanului Craiovei, aflate Ia
Arhivele Statului din Bucuresti, adaogam urmatoarele date, la
cele cunoscute pana acum, referitoare Ia caimacami ').
Intr'o carte de judecata din 1775, Julie 13 2), intitulata
Noi Caimacami Scaunului Craiovei" privitoare la pricina dintre
Clucerul Constantin Fotescu, epitropul bisericei Maica Precista
din Craiova si Constantin Fisenta cu Constantin Gioroceanu
.pe calugarie Climent monahul" pentru o moara pe apa Gio-
rocului, vedem iscaliti pe : Manolache Romanit, Fota VIcidciianu,
Hagi Stan Jianu §i .Stefan Bibescu. Intitulatia Noi Caimacamii
Scaunului Craiovei" ne da dreptul sa credem ca si la acea data
exista un slat de caimacami ca in 1740, 1745,. 1746 3), etc.,
compus din cei patru mai sus numiti.

314
 . Trecand mai departe, gdsim caimacam in 1794 Martie 4)
pe lancu Garaged, lost mare postelnic, adica mnainte de Nicolae
Hangerli, fost mare hatman, care apare in acela§ an insa toc-
mai in lunie 5), urmat din nou in lanuarie 179.5 6) de Iancu Ca-
ragea, viitorul domn.
Pe loan Glogoveanu, lost mare logo fat, it vedem figurand
caimacam nand in Noemurie 17967), avand ca succesor in De-
cemurie acelas an 8) iara§i pe lancu Caragea, care ramane in
scaun de data aceasta [Ana la sfezrsitul lui Decemurie 1797 9)
gi inlocuit apoi la I lanuarie 1798 ' ) prin Dumitrache Hangerli
sau Hangearlau, cum i1 romanizeazd condicarul.
In 1799 intre Martie -Mai ") e caimacam Alexandra Ghe-
rache, lost mare postelnic, urmat indata de Anton, lost mare
ccinzezras12).- In anul 1801 gdsim atat in August 13) cat §i in
Septemurie 14) pe Vasilache Caligari, lost mare cciminar, ne-
mentionat !And acum in lista cronologica a caimacamilor Cra-
iovei.In 1802 Octomurie IS) si Noemurie? 16) trebue sä intercaldm
intre Constantin Caliarh gi Costache Caragea pe Costache Sa-
murcas, fost mare diminar.
Dupa Costache Garaged (Decenwrie, 1802 17)- sfarsitul lui
lunie, 180318), urmeaza iara§ Costache Samurcas, care functio-
neaza pand in lanuarie 180419), cand e inlocuit cu Costache
Gherache, lost mare hatman.
Pe lorgache Arghiropol, lost mare postelnic, it gdsim in
functie §i in Mai 1806"), iar in Maiu 1813 21) tot pe acela§, de
data aceasta ca fost mare ban.-Urmeazd Nicolae Scancwi, lost
mare postelnic, care i§i pdstreaza dregatoria §i in Martie, 1815 22),
cand ii succede Constantin Samurcas, lost mare uornic, functio-
nand §i in Martie 1816 23). Numit in 1817, Nicolae Sulu, lost
mare spettar, std in slujbd nand in August 1818 24), iar Gheorghe
Sulu, tot lost mare speitar, nu e caimacam numai in 1819, ci
std pand in Fevruarie 1820 25). - Cat despre loan Samurcas, lost
mare postelnic, el ramane caimacam de la numirea sa din 1821
nand la 31 lanuarie 1822 26), data la care moare.Dumitrache
Ralet, lost mare hatman, std in slujbd nu numai in 1824, dar
functioneaza pand in August 1825 27). In fine in lunie 1830 ")
aflam caimacam pe Constantin Ghica.
Dam mai jos §i o tabla cronologica fragmentard, insem-
nand addogirile noastre personale cu litera compacta:

Manolache Romaniti,
Fota Vlficlaianu,
1775, Iulie Hagi Stan Jianu, caimacami
Stefan Bibescu.
e

315
1794, Martie Iancu Caragea biv vel postelnic, cai-
macam.
1794, Iunie Nicolae Hangerli, biv vel hatman,
1795, lanuarie Iancu Caraged, biv vel postelnic,
*
1796, Noemvrie loan Glogoveanu, biv vel logolat, cai-
macam.
1796, Dec. -97, Dec. Iancu Caraged, biv vel postelnic,
1798, Ianuarie 1 Dumitrache Hangerli, biv vel post. ,.

1799, Martie-Mai Alexandru Gherache, biv vel postelnic,

caimacam.
1799, Mai Anton, biv vel camara§,
*
1801, Aug.-Sept. Vasilache Caligari, biv vel caminar,
caimacam.

1802, pans In Oct. Constantin Ca]iarh, biv vel spatar, caimacam.

1802, Oct.-Noemv. Costache Samurca§, biv vel aminar,
caimacam.
1802, Dec.-1803,Iun. Costache Caraged, biv vel post. .
18 3, Iu1.-1804 Ian. Costache Samurcas, biv vel cam. .
1804, Ian.-Septem. Costache Gherache, biv vel hatman, cai-
macam.

1805-1806, Mai Iorgache Arghiropol, biv vel postelnic, cai-

macam.

1812 -1813, Mai. lorgache Arghiropol, biv vel ban, caimacam.

1813-1815, Martie Nicolae Scanavi, biv vel postelnic,
1815,Mart.-1816,Mart. Costache Samurcas, biv vel vornic, cai-
macam
*
1817-1818, August Nicolae Sutu, biv vel spatar, caimacam.
1818, August Lucache Arghiropol, biv vel postelnic, cai-
macam.
*
1819-1820 Fevr. Gheorghe Sutu, biv vel spatar, caimacam.
*
1821 t1822 Ian. 31 loan Samurcas, biv vel postelnic, caimacam.
1822, Fevruarie 1 Costache Samurcas, biv vel camaras, cai-
macam.

316
824 -1825, August Dumitrache Ralet, biv vel hatman, caimacam
*
1830, Iunie Costandin Ghica, caimacam.
*
Incheind acestea, vom mai spune ca, pe cand loan Glogo.
veanu (1796) semneaza ocaimacam ", gasim pe Costache Samar.
cas (1822) intitulandu-se, la inceput, cand vechilua, cand sem
tropu Cciimacamii Valahiet cei mid".
NOTE.
1) Cf. I. C. Filitti, Oltenia qi carmuitoril ei 1391-1831, In revista Ar-
hivele Olteniei IX, p. 138 §i urm.
2) Arhivele Statului, Judeceitoregi vechi No. 89, 1. 161-162.
3) Vezi nota 1.
4) Arhivele Statului, Judecatore§ti vechi, No. 81, f 131..
5) . . No. 80, f. 229.
6) Arhivele Olteniei, VIII, p. 319.
7) Arhivele Statului, JudeceitoreVi vechi, No. 80, f. 257.
8) . tv . f. 2.
9) . . f 263.
10) ,, ,, . n f. 260.
11) 77 17 ,. 1. 452.
12) ,, . . f. 321.
13) 71 ., No. 81, f. 104.
14) 71 TM 1. 105.
15) ,, 77 99 77 " f. 116.
16) PP 9. n . f. 117.
17) . 71 97 1. 355.
18) ,, ., n f 281.
,. 19) . 77 II 17 f. 281.
20) . 7/ to 11 A. 80 1. 424.
21) 11 77 No. 87 1. 87.
22) n 1.332.
, ' 1 4.
77

23) 17 9/
24) ,, 99 9e 3' No. 89 f. 80.
25) ,. .. No. 91 f. 20.
26) ,, ., 91 II n f. 51.
27) " 99 tt f. 238
28) /1 71 ,, 1. 284.

Scoalele romane§ti din Banat

acum 150 de ani
Am citit mai anul trecut In presa din Bucuresti ca
undeva, Intr'un sat din vechiul Regat, in luna Septembrie
o koala rurala si-a serbat centenarul:
Stand de vorba asupra acestui subject cu vrednicul
protopop al tractului Bisericii Albe din Banatul robit, d-sa
mi-a atras luarea aminte asupra unei lucrari intitulata:
,Orgarrizarea Koalelor Inationale romanegi in Comitatul
'Caraplui la 1785-1792". Este o expunere deosebit de inte-
317
resanta din punct de vedere istoric, stientific si politic, fa-
cuta de un anonim carturar inainte de rasboi.
Partea istorica a scoalelor noastre, acum 150 de ani,
arata in aceasta expunere tendinfa strains continua, de-a
ne desnationaliza prin mijlocirea culturei germane. Pentru
acest scop se infiinteaza scoale in comunele ,romanesti,
insa numai cu invatatori cari stiu limba germana. Din
circularele" de atunci se vede ca numai astfel de edoctus
in Germanicam et Wallachicam linguae" sunt numiti in
aceste scoale.
Mai tarziu acelas sistem mai putin fatarnic in forma,
dar si mai grosolan in fond, a fost urmat de Unguri.
Motivarea infiintarii de scoale in satele romanesti,
de catre stapanirea nemteasca nu se face insa, cum s ar
cuveni, din aprecierea desteptaciunei firesti a Romanilor
si a dorintei for de a li se da scoale. Aceasta stapanire se
vede ca, dimpotriva, tine a infatisa pe Romani ca foarte
inapoiati in cultura.
Se zice, cu data de 11 Ianuarie 1785, acum una suta
patruzeci $i cinci ani, de catra Comitele .suprem Iosif
Haller, pe atunci in orasul Iglo, in Nordul Ungariei, ca in
tot cuprinsul Carasului acelui timp nu se afla la Romani
nici un om destul de invatat, spre a i-se putea incredinta
organizarea scoalelor din Banat, iar poporul nostru ar
apare astfel ca un trib african, refractar 'la notiunea de
carte.
Din punct 'de vedere pedagogic, cercetatorul iscusit
afla in publicatia pomenita care sunt ideile pedagogice do-
minante, ale vremei, si ce se invata in acele scoale, mani-
festatiuni umile ale epocei de copilarie a popoarelor din
apropierea Orientului.,
Sub raport politic vedem ca sarcina de a face educa-
tiune si instructiune Romanilor este incredintata mai intai
oamenilor straini de scoale, factorilor politici ai Austriei,
guvernatorilor, prefectilor, pretorilor mai rar Si numai
escentional oamenilor de scoala.
.Intrarea unor oameni cu nume care sung romaneste 1)
in comitetele scolare de atunci, pufini si ei, ca Si corbii cei
albi, are talcul sau politic. Stapanii voiau sa se ara'te de-
sinteresati $i drepti fats de fiii mai invatati ai Romanilor,
dar cu reservatio mentalis ca prin chiar elementul roma-
1) Numele invAtatorilor, juratilorconsilierilor comunalimembri In comite-
tele §colare, din pricinA ca am trait bisericeste sub dependenta episcopilor sir-
besti, le gAsim ornate cu fel de fel de ici"-uri. Asa bunA oars : LupuLupu-
lovici, Popa=Popovicl, TrAilA=-- Trailovici, Ion Stan Stanovici. Numele satelor
sunt scrise pocit, pe nemtie. Caci asa era pe atunci: deoparte VIAdica sArbesc,
de altA parte puttAtorul de condici, beamterul dela Renten-Amt, Vamesul im-
pArAtesc, schimonosea numele locuitorilor §i satelor romanesti din Banat.

318
nesc renegat sa ajunga cu incetul la germanizarea popo-
rului nostru. Chiar si plata derizorie de 60 florini (120 lei)
pe an, pentru un biet dascal roman, ne arab.' la ce grad de
umilinta era condo/mat pe atunci omul pe care it bleste-
masera zeii sa, se faca invatator.,
Cu anii multi can au trecut, invatamantul public pri-
mar a progresat fireste in Ardeal, si mai ales in Banat.
Bezna s'a usurat mai ales dela desrobire incoa, asa ca
putem nadajdui ca, nu peste mult, invatamantul nostru
dela sate sa ajunga la inaltimea cerinfelor pedagogice mo-
derne, iar in judetul Carasului, cel cu frumosul trecut in
bund parte ingropat in arhiva Protopopiei de Biserica
Alba, opera de rodnica manifestare culturala prin scoale,
coruri, fanfare si biblioteci sa is proportii nebanuite.
Publicand mai departe, la rubrica respective a docu-
mentelor (pag.342 si 344), Ausweis"ul of Consignatio scho-
larum" despre situatia scoalelor primare din Banat de acum
un secol si jumatate, voim sa aratam cu o oarecare man-
drie regionala ca, dace in vechiul Regat, ici colea, o
scoald iii serbeaza centenarul, in Banat, si anume numai
in Cara§ si Severin, doua sute de scoale lot pot serba un
veac i jumatate de la infiintarea lor. Caci dace la 1785 au
existat cladiri scolare , in bono statu", atunci scoalele
acestea frebuia sa fi functional chiar de pe la 1780, exact
acum 150 de ani,
Casa Scoalelor" n'ar trebui oare sa ajute publicarea
monografiilor scoalelor banatene ce iii au istoricul in ar-
hivele vlaclic,esti dela Caransebes si Arad?
Ministerul de Instructie pi cel de Culte sa -$i faca da-
toria cum vor gasi de bine.
R. S. Molin.

319
 OhlieNIA ISTORIC

Documente hurezane
Comunicate de A. Sacerdoteanu.

I.
1820 Aprilie 18.
Diata lui Ilie Bcili /njtescu de banii ce are drill cu inzpruinut.
Diiata mea, lui Ilie Balitescu care amil la'sat-o la vremea
slabiciunii mele, temandu-ma de moarte si fiindu-mi mintile in-
tregi, amu chematil prioti $i oameni $i amit aratatil in frica lui
Dumnezeu pa la cine ce mil. La Ilie Tudorescu ta[leri] cinci-
zeci ; la Nicolae sin Statie tal. 13 '); la Opria lu Statie tal. trei 2);
la Patru Loghianii tal. 12; la lour' sin Simion tal. 6, parale 10;
la Radu Croitoru tal. 5 parale 20 ; la Nicolae Ispasu tal. 10; la
Dumitru Sandi tal. 5 ; la Dina sin Dina tal. 20 ; la Dial al Cozmi
tal. 1, parale 10 ; la Nistorii Rocescu tal. 8 ; la Gheorghe Jidovianu
tal. 7; la Nicolae Gramada tal. 10; la Nicolae i PavelirCiopleala
tal. 50, adeca cincizaci; la Nicolae sin Deaconu tal. 13 ; la Gri-
gore Tulgescu tal. 14; la Enia Tulgescu tal. 10, parale 10; la Ionu
Mija tal. 103); la Vladu tal. 64); la Nicolae Popescu otil Bogdci-
nWi tal. 4; la Dumitru Duduca tal. 2. parale 10 ; la popa Tu-
dorfi tal. 7; la Dumitru Carsti tal. 18 ; la NIihaila Robu tal. 8 ; la
Deaconu Dumitrescu Ciapa otti Bodesti tal. 10.
1820 Aprilie 18.
Eu Popa Carstea, martorti ;
Eu Popa Tudoru, martoru ;
Eu Popa Ionti Jidovianu, martoru;
Eu Deaconu Ion Balitescu, martoru ;
i ama scrisu eu Deaconu Ionu Avramii cu zisa $i cu Inva-
tatura numitului.
Pe verso sunt Insemnarile
.Di ata tati.. Iar mai jos:
'Pentru acesti bani amu lot de la lane Tudorescu inteuna
randii tal. 10 prina Nistor $i mi-eau mai adusil intr'alt rand tal.
10 Ilie Tudorescu..
1. 2. 3. Cifrele sunt cuprinse intr'un cerc.
4. Urmealt: Dumitrzt Glavantr, tAiat Insa cu o

320
 II.
1824 Aprilie 12.
Zapisu priii care Lazar Balintescu vinde un loc pentru o cciniase.
Adeca eu Lazara Balitescu datamu incredintatu zapisulu
mieu la mainy nepotu-mieu deaconului Grigore, precum sa sa.stie
ca ramainda gola de camasa nevranda fii-mieu Carstea sa-mi faca,
ama data un codricelu de loco Deaconului Grigore de mi-au fficutil
camase. Sa aiba a -lu stapani cu pace drespre (sic) mine $i de-
spre fii-meu Carstea, ca i 1-ama datu de tot i si pentru adevarata
credinta mama iscalitu ca sa sa creaza aciasta.
1824 Aprilie 12.
Eu Lazara amu va[n]dutu acela loca pa camase de tot ".
Si ama scrisa eu Deaconu Iona cu zisa numitului $i adeverezu.
Poarta insemnarea-:
.Zapisul mosului Lazar de loco de dupa, casa..
HI.
1832 Aprilie 23.
Invoirea scitenilor din Costesti de pascitt vitele in muntele Neteda
al Sf. Mancistiri Bistrifa.
Incredintez cu acest zapis la mana locuitorilor din satu Cos-
testi, $ezatori pa mosia manastiri din sud-Valcea, precum sa sri
*tie ca din muntele Neteda al sfintei manastiri nefiind trebuincios
tot, s'au invoit cu manastirea $i li.s'au dat pa jumatate din acest
aratat munte a-$i paste vitele for pa acest urmator an da la leat
1832 Apr. 23 $i pana la leat 1833 Apr. 23 in dreptu tal. 275, adeca
dooa sute $aptezeci $i cinci, pa care bani i-au si raspunsu acum
la facerea zapisului.
Drept aceia au voie sa-si pasca vitele nesuparati de catre
manastire pana la aratatu soroc, pazind a nu sa calca cu vitele
for partea muntelui care a 'limas pa seama manastirii, fiindca
acesti bani s'au luat numai pentru jumatate de munte, adeca din
isvoru cel mare pana in rau satului, iar mai mult nimic; are ma-
nastirea voie ca sa-i traga pre cei ce nu vor pazi vitele si vor
veni facand stricaciune erbii ce-i ramasa pa seama manastirii,
platind atat iarba cat $i alta paguba ce sa va urma.
Drept aceia sa aiba in grijire a nu sa calca de catre vecini
razasi vr'un hotar, caci calcandu-sa de catre cinevasi sant datori
ca pe data sa dea *tire la manastire; iar in potriva urmand sa
fie datori a raspunde. $i spre mai hunt incredintare s'au ade-
veritii cu isatlitura mea aciasta.
1832 Apr. 23.,
t A[r]h. Gavriil Bcirccinescu.

321
 Care cat au raspuns la datu banilor In :
Tal. Par.
101. 10. Popa Ion Ciorgan
36. Gligore sin Dumitru Bourescu
68. 35. Popa Ion Jidoveanu
68. 35. Popa Gore Balintescu.
IV.
1834 August 15.
Gheorghe Sarduc cumpeiret pruni pentru seise zeci de lei.
Adeca eu Mihalci Giapsa din preuna cu sotiia mea, dau
bun incredintat zapisul mieu la mana dum-lui boerului Gheor-
ghe Sarduc, precum sa se tie ca de bung voia noastra ne-am
bine invoit cu du-lui de i-am v1ndut ograjoara de pruni albi de
alaturea cu ai du-lui, insa sa aiba si p'ai de la vale sa is calf sa
vor gasi de unde au fost casa vieche. Si. tocmeala ne este in ta-
lere 60, adeca lei saizeci ; sa aiba a-i stapani in bunk pace ca un
stapan bun de statornici.
Si cancl s'au facut acesta au fost mai multi omeni ; cei cari
sa vor arata. Si pentru mai adevarata credinta m'am iscalit mai
jos ca s[a] creaza si am pus si degetul in locu pe pecete si ne-
stind carte am rugat pa scriitori de m'au iscalit.
1834 Avgust 15.
Eu Mihalcea Giapsa planica vanza'tori.
Eu Nicolae al Stoichi martor.
Eu Dragu Predi, martor.
Eu loan Florescu, martor.
Eu Simion Gosa, martor.
Eu Dumitru Lupu, martor.
Eu Gheorghe Beslegioiu, martor.
Eu Androne Parcalabu, martor.
Si cu tot satu martor.
Si am scris eu Ionita Cojocaru cu zisa
si invatatura mai sus
numitilor ; sant martor.
Insemnare
.Zapisul Mihalei ce am cumparat pruni cu 60 lei..
V.
1833 Decemvrie 11.
Tribunalul Vcilcei hotcirciste ca frafii Grigore si Nistor RUM-
tescu sa intrefie pe un al treilea [rate nevcirstnic
si sa steipdneasca in comun partea lui.
Judeca' toriea jud. Valcea.
No. 449.
Dupa j[alba] cu No. 4510 ce au infatisat catre aciasta jude-
catorie Nistor Balintescu of Costesti, vatafu de aprozi 1-au InFa-
tisat la judecata cu deaconu Grigore otam, aratand jeluitoru ea'.
322
paratul acesta fiind frate bun, nu voe$te a-1 impartasi din toate
ramasurile parintilor sai, stapanindu-le numai insusi cu salnicie.
Cerere fa.cand ca la dreptate sa -$i afle cuviincioasa indestulare ;
impotriva caruia paratul raspunzand, zisa ca toata averea parin-
tilor lor, fie ca o au impartit frateste cu jeluitoru intocmai dupa
deata muma-si, ph care death Infata$indu-o la judecata sa vazu
scrish din leat 1825, coprinzatoare ca toata averea sa o lase co-
piilor ei, adech o parte jeluitorului, o parte paratului si cea dh al
treilea parte altui copil al ei ce este nevarsnic, cu totul cu adho-
gire ca cel care va tinea ph nevolnic in casa sa $i-i va face e
legiuitele pomeniri, acela sa tie in stapanire si partea lui.
Deci, de vreme ce prin chiar infati$area dietii a$ternuth mai
sus sa face dovada ca. $i jeluitorul este a sa impartasi cu a treia
parte din ramasurile parintilor lor, judecata pa acest temeiu $i
potrivit cu povata pravili list. 74 par. 26 gase$te cu cale a sa phzi
coprinderea dieti intocmai cu aciasta adaogire, ca partea celuitle
al treilea frate nevolnic al lor, sa o stapaneasca iarasi amandoi
frhteste, fiind indatorati a ingriji deopotriva pentru hrana $i im-
bracamintea lui pang la moarte-i, cat $i pentru trebuincioasele po-
meniri oranduite prin deata mumi lor ; pa care hotarare nera-
maind vre-o parte nemultumiti, slobozi sant a apelarisi $i is cin-
stitul divan al Craiovi in soroc de doe luni.
1. 1833 Dech[emvrie] 11.
Rudechtor] Med., Alecu Bojoreanu ;
Pitar, C. Boranescu.
Gref. A. Hrisescu.
Pe verso :
Prez. Judecatori[i] Valcea.
Aceasta copie este scoasa intocmai dupa cea adavarata
anafora.
1835 Dechemvrie 31.
Prez. Stolnic loan Lahovari.
(L. P.)
Gref. A. Hrisescu.
Aceasta anafora o am primit-o astazi anul o mie opt sute
treizaci $i saki, luna Ghenar in doaa zaci $i opt, dupa care sant
multumit. 1836 Ghenar 28.
Eu Diiaconu Grigorie of Coste$ti, adeverezti.
Supt ocarmuirea plaiului Cozii.
S'au dat astazi, anul o mie opt sute trei-zaci $i $asa, luna
Ghenar in doaa zaci si opt in fiinta suptocarmuiri.
1836 Ghenar 28.
Pentru d-1 suptocarmuitor F. Albulescu.

323
 VI.
1836 Aprilie 20.
Popa Grigore si Nistor impart un loc pdrintesc, spre a nu mai
fi ceartd.
Din prigonirea ce au avut Popa Grigorie cu frate-sau Nistor
pentru niste impartala de locti parintesa ce este la spatele casii
numitului Popa fiindfi nemesi de amandoo p11rtile impreuna si cu
omu manastirii, amu mersil la acel 1061 ca sa-1 impartim frateste ;
1-am si ma.surat si esind numitu Popa cu un zapisu cu cumparare
de la un unchesi anume Lazarii si i se aleasa acel merticii de-
osabit dupa cuprinderea zapisului ce sa vazu cu leatu 1824 Apri-
lie 20; iar cel-laltu 11 s'au dat in doo : unu numitului Popa si unu
lui Nistor, la care aratandu numitula Popa cum Ca ar ti impo-
triva acelui loc alt loc in batatura lui Nistor si mergandil $i acolo
s'Ait gasit locu pentru locu. Iar numitul Nistor nu s'au multumit
zicand sa tie el in batatura Popi si Popa in batatura lui, iar not
gasind cu cale sa-si stapaneasca fiscare in batatura lui. $i pen-
tru credinta ne-amg iscalit.
1836 Aprilie 20.
Popa Nicolae ;
Ilie Negrulescu ;
Ion Istocescu ;
Ion Ispasu Ale$i.
Popa Iona Fulgescu ;
Nicolae Gramada, adeverezi :
Deaconu Balitescu ;
Andrei Loghin, adeverezi.
Dupa cuprinsul acesti a si dupa alegerea ce va'zui data la
mana numitului Popa, au fost intocmai adevarat si am intarit si
eu in lipsa parintelui cu iscalitura mea la aceasta.
Ispasu Ivanovici.

Carte de mazall
t Milostiu bojiiu Io Alecsandru Costandin Muruz Vvd. i
gospodar davat gvmid datam cartea domniei mele si acum intro
cea de Dumnezeu harazita domnii mele a doaoa domnie a tarii
romanesti Draghici Popescului (?) boernasului mazal din sud Me-
hedinti ca sa -i fie privileghiu spre a fi cunoscut de mazal si pur-
tandu-si dajdia cea oranduita dela vistierie, sa fie impartasit de
milele ce din vechime are aceasta breasla a scuti, adeca drepte
bucatele lui de dijrnarit i vinarici, pentru care toate acestea in-
credintandu-ne domnia mea si din cartile altor frati, cum si din
catastih[ul] vistieriei, drept aceea si acum i-am inoit privileghiu,
prin care sa fie cunoscut de mazal si impartasit mai sus ziselor
domniei mele. Tolco pisah gvmid [17]99 Iulie 1.
Alonograml domneascA si pecete in chinovar. Numele beneficiarului si al
judetului sunt scrise de alta manA, cu alta cernealA.
1) Comunicat de D-1 C. Jujescu, din T.-Severin. Transcris de V. Cancea.

324
 Documente valcene ')
I.

---7;;;47.14%,-,,e..erk;

Hv ,
'!

7
,
Arnit ..1
4. ta 0- Ittir.41r
.r 41
, I 1.4;11t1 CI; /1
w itt
;11-4
..
r.
lOgl 44(j. 14
.

t 'T
,1'
--:, nr
A
44
1

.°. ',' C(44 444ff ...,:

Ar "t .d... , , ,.11,147
f 4 rtAr S:44 d -I
I-u ti ,t'' 0 erl.v ' '
.. -
ti Ai 31^141,r Trioet rrt 414 1
1 Ai

a.Pt /tin tin rrio 473;111

.01. 0)-
1,4 1 /re of flap ..it's
isqtr; frf
. : A 1, I 4,-;"
eN
i

: tisy t.17414", 0/44;r1 f,

(if ,
rt 0142fra fl
.4141
A s'ilt
r."
II Trio!
4,

tf t ct
/
(112 y t.1(
rf ri
p to (a 1104 . alto

- 1,1 1 71,0
h4%
't,t0 11/tt r f .

Ce4** Fr 94Y ;44qi 1,411-id *In;

1) Comunicate de D-1 prof, C. N. Mateescu, din R,-Valcea.

325
 M(i)1(o)stiio b(o)jieiu Io Radul voevod iegra..... ') zemli Un-
gro-Vlacieo sna velicago i preado brago pocoinago Jo Leon Stefan
voevod davat gvmid sio poveleanie gvmid slug. gvmid.
Badei logof. si jupaneasei lui Chiajnei fata lui Tanasie v(e)1
post. vi cu feciorii for cati le va darui Dumn(e)zeu ca sa fie for
ocinrt In Pau$e$ti pre apa Ramnicului of sud Vlacea. Insa din
silistea satului partea Neculii $i a fratini-sau lui sin on cata sa
va alege din partea for jumatate de sili$te $i o livada langa, casa
lui Dumitru post. In liliiaci $i jumatate de parasite, de unde au
fost viea for $i curatura toati din curmatura de sus.
Si alta movie ce va mai afla de acum nainte Inca sa alba
a Linea tot jumatate, pentruca aceste mosii ce scriu mai sus
fostau ale jupanesei Voicai soacra Badei logof. de movie dela
parintii ei $i dela logofatul Necula brat sin.
Tara dupa aceaia ramaind in lipsa si saraca de parinti, fo-
stu-i-au, impresurat partea ei de movie vi unii $i altii.
Tara dupace s'au casatorit de au luat pre Tanasie postelnic,
facutu-i-au cartea parintelui episcup lui Ignataie dela svanta epi-
scupie dela Ramnic asupra satului Pau$e$ti $i altora impreajure-
ani de acolea, cum cineva$i de aceasta movie sa spue la divan.
Intraceaia megiiasii den Pau$e$ti anume popa Andreiiu, si
Givelie, $i Vlad Kirin, $i Oprea Tirilescul $i Praduna. Ei au ales
partea jupanesei V oicai jupa'neasa a lui Tanasie post. soacra
Badii logof.
Mo$iile acestea ce scriu mai sus $i cele caste se va mai afla
precum am' vazut dinaintea $i scrisoarea for 7148 2).
Si jail sa fie Badii logof. $i jupaneasii lui Kiajnai in sat
In- Pausesti o livade za 7 falci dela iazul Oancei, cu padure cu
tot, cat tine pana, in rau, pentru ca o au cumparat Tanasie post.
socru Badii logof. dela Parvul feciorul Oprii Tirileanul $i dela
fratesau Jane dirept 900 de bani gata cu zapis si cu marturii,
leat 7162 3).
Si iara sr'. fie Badii log. $i jupaneasei lui Kiajna ocina in
Pausesti toata partea Parvului de curatura din ponor cu pomet
cu tot den jos de casele.......4) Ignata si jumatatile for pelanga
Hulubesti, ca au cumparat Tanasie 'post. derept bani 5) cu
zapisu vi cu marturii.
Si iara sa fie Badii logof. $i jupaneasei lui Kiajnei o cura-
tura cu tot pometul pre Valea bradetului dela sali$te $i o livade
la Cornet langa Costa ...... ..6), pentruca aceste locuri $i vie au
fost ale Oprii Corcodel.
Deci cand au fost in zilele.. ..... 7) Voevod, sa au fost furat
niste bani dela niste pacurari vi se au aflat furfatisa (sic) $i au
cazut la inchisoare $i neavand cu ce sa plati. Tara pitariul luatu-
1-au in chiza$ie cu zi $i banii nu i-au platit, ce au fugit.
Si luand Tanasie post. banii cu dobanda de 1 -au platit. Si
pentru acesti bani apucat-au pre fratesau Radu Corcodel ca sa-i
dea banii, iara el banii nu i-au avut ci, i-au dat aceasta livada,

1) rupt.-2) anul pus de altti mans. -3) anul scris de ait . mAnd.-4) rupt.
5) suma.-6) rupt.-7) nipt.

326
si curatura, $i vie in pre de bani 600 cu zapis $i cu marturii,
7168 8).
$i iar sa fie Badii log. $i jupaneasei lui Kiajnei o tiganca
anume Maria $i cu un copil al ei Craciun $i cati va mai face,
pentruca o au cumparat Tanasie post. dela Radutul Clinci din
Medvejde cu zapis $i cu marturie.
Caci Ca aceste mo$ii $i ace$ti bani datu-le-au Tanasie post.
$i jupaneasa lui Voica gineresau Badii log. $i fiesa Kiajnei.
Drept aceaea $i Domnia mea Inca am dat Badii log. $i
jupaneasei lui ca sa si-1(e) tie cu pac(e), sa le fie mosie statatoare
for $i feciorilor lor. Sje isdvtel postavihom gvmid.
Gheorghie vel Ban. Mares vel Vorn. ; Radul vel log. Iana-
chie vel Vist. Draghici vel post. Neagoe vel Cliuc. Serban vel
post. Necula vel 9) Ghetea vel stoln. Gheorghie vel Cam.
Badea vel slug. Stoia vel pit. Radul Nasturel vel log. ina pisah
az Cahn log. it grad Bucuresti, msta Dec. 15 dni, vleat 7175.
(Actul se afla in posesia d-lui magistrat G. Petrescu din
R.-Valcea).
II.

M(i)1(o)stiio b(o)jiio Jo 5erban Voivoda ignid Vsei zemli

Ungrovlahiscoe velicago i preadovrago pocoinago Io 5erban
Voevod da vat gvmid i povlenie gvmid.
Slugilor Domnii meale Badii log. i brat cu feciorii Oprii
log. de Vlade$ti of sud Vlaci $i cu feciorii for cat(i) Dumn(e)zeu
le va da ca sa fie volnic cu aceasta carte a Domnii meal(e) de
sa-$i intoarca dela satul Vladesti ug. 162 $i dand banii sa-$(i) tie
mo$iile for cu pac(e), pentruca ace$ti bani datu iau Oprea logo-
ratul in zilele ra' posatului Matei Voevod pentru biruril(e) $i mi-
earea impar(a)teasca si alte dajdi ale satului Vladesti fiind el
fugar $i ficlean.
Deci raposatul Matei Vod(a) fost-a facut Oprii log. carte
ca sa.-5(i) tie mo$iile pana vor da banii. Si nedandu-i banii, el a
tinut mo$iile cu paac(e) pana in zilele Radului Voda Leon. Iar
dupa aceaia, cand au fost atunce temandu-se ei ca sa nu-i im-
presoare cu rumaniia pentru acei bani, fost-au venit satul Vla-
destii de s'au fost plans Inaintea Radului Vod(a) Leon in divan
cum ca le tine Oprea log. mo$iile for toate $i va sa-i impresoare
$i cu rum(a)niia pentru acei bani.
Deci Badea log. fiind de fat(a) in divan, el a mart(u)risit
cum mo$iile for le tin(e pentru bani, iar de rum(a)niie nu-i ban-
tueste. Si le-au fost facut Radul Vod(a) carte ca sa fiie capetel(e)
for in pas de rum(a)nie fail de mosie.
Si tot a tinut Badea log. mo$iile cu bun(a) pac(e) pana in
zilele Ducal Vod(a). Deci cand a fost atunce ei iar s'au sculat
cu carti ca sa-$(i) is mo$iile far de bani. Si a fost venit Dumitru
$i. si Vladul Bata, si Dima al lui Matei cu ceata lui de s'au
parat de fat(a) cu Badea log. naintea Ducai Vod(a) in divan. Si
au fostu scos satul Vladesti, $i o carte a lui Costandin Vod(a)
de porunca la alti boiari $i sluj(i)tori ce i-au fost cu pas pentru
8) scris de alta. mita. 9) rupt.
327
ni*te bani socotindu ca sa vor cu aceaia carte *i pentru
ace*ti bani ug. 162 WI vor lua mosiile fdr(d) de ace*ti bani.
Tara Badea log. el a scos cartea lui Matei Vod(a) *i s'au
citit in divan scriind cum sd tiie mo*ille pang vor da banii.
Intraceaia Duca Vod(a) facut-au judecat(d) cu tot divanul
cum au sa-i dea banii toti, au sd rabde de mo*ii, sit le tie log.
cu paac(e).
Tara de se vor mai scula ei pentru acele mo*ii cu Ora, a
fostu rumtu Duca Vod(d) judecat(a) cu divanul, cum sa -i dea satul
Vladesti toti banii deplin *i sd-si tie mosiile *i cartea lui Co-
standin Vod(a) nu o a tinut in sam(a) nimitni, ca n'au fost neci
de o treab(d).
$i a tinut mosiile cu paac(e) pand acum. Iar dupa aceaia,
cand a fost acum in zilele domniei meal(e), ei iard s'au rddicat
cu part *i au venit Vlad Bata cu ceata for de s'au pardt de fat a)
cu Badea log. *i cu fratesd'u Mihalcea inaintea domniei meal(e)
la divan pentru aceaste mo*ii care scriu mai sus. Si iar(d) au
scos sateanii din VIddesti acea carte a lui Costandin Vod(a) *i
a Radului Vod(d) Leon de s'au cetit in divan.
Deci vazand domnia mea cum cA. ...... Von. i-au judecat
sd fie numai ei in paac(e) *i slobozi de rum(a)nie, fdra de mo*ie
*1 cartea lui Costandin Vod(a) nefiind de nici o treaba *i vrand
ei ca sd-*i is mosiile in silit, fart de bani, iar Badea logordtul a
scos cartea Duchi Vod(a) des'au cetit inaintea domniei meale
in divan. 5i vazand domnia mea cum ca Duca Vod(a) au fost
numit judecator cu divanul, de sa vor mai scula asupra lui cu
Ora pentru aceaste mo*ii, sit aka. a-i darea toti banii deplin
far de voia lor.
Intraceaia domnia mea am judecat dimpreun(A) cu tot(i)
cinstitii diregatorii domniei meal(e), cum sa dea satul Vladesti
fart de voia for tot(i) banii deplin ce scriu mai sus Badii log. *i
fratilor lui *i sa -$i tie mosiia cu pac(e). 5i cartea lui Costandin
Vod(a) o am luat domnia mea de o am spart in divan *i au rt-
mas Vladul Bata *i cu ceata lui *i a treia oard de leage *i de
judecat(a), denaintea domnii meal(e) din divan platnici de ace*ti
bani. Derept aceaia am dat domnia mea Badii logof. *i fratilor
lui ca sa *i intoarca banii ug. 162 dela satul Vladesti far de voia
for *i pAnd i vor da banii i tot mo*iilor for cu bun(A) pac(e)
saju voisvtlie gvmid
Neagoe vel Ban i Badea Valceanul vel dvornic i Radul
Cretulescul vel logof. i Hrizarul vist. i Vintild vel spat. i Koroian
vel Clucer i Stoian vel post. i Barbul vel pah. i i Dumi-
trascu vel corn. i Diicul vel pit. i ') vel sluj. i $erban vel
logof. i Goran log.
In Bucurestomu, msta 4 vial(eat) 7186.
(Urmeazd iscalitura autografd a lui $erban Voevod).
Radul Cretulescu logof.

1) Locurile punctate din cuprinsul documentului arata sau ca hartia este

ruptA, sau ca nu se poate ceti, slova fiind stricattt de umezealA.

328
 Hotarnicia mo*iei Ratunda §i (rupt)
a manastirii Horezului)
Noi 12 boeari hotarnici cari santem luati pre ravasele Ma-
riei sale domnului nostru 10 Constandin Basarab Vvd de sfintia
sa parintele Joan, egumenul ot sfanta manastire Horezi $i de
egumenul Paisie dela Calui $i de Dumitra$co capt. Argintoian
ca sa cautam si sa adeverim mo$iile $i sa le hotaram ale sfintei
manastiri, Horezii, din fundul Diiului de catre ale mosii ce au
fost impreunate. Deci viindu-ne cinstita porunca marii sale im-
preuna Cu sluga marii sale Tanase vtori portar, cand au fost la
zi si la soroc ne-am strans toti deplin la mo$iile sfintei manastiri
Hurezei, care mosii sa chiama Ratunda $i Poiana, de am $azut
zece zile, de le-am cetit toate cartile $i de mostenire $i de cum-
parritoare $i zapisele cine ce au avut. $i am ales partite toate
ale manastirii Hurezul din Poiana $i din Ratunda de catra Du-
mitrasco Argintoianul $i de catre manastirea Caluiul. Insa dela
satul Poiana a treia parte $i din Ratunda iar a treia parte. Si
am ales di cealelalte parti $i din Poiana. $i din Ratunda partea
Mihului, nepotul Coandei comis. $i am tras mo$iile dupre obiceiu
pe trei locuri, $i am ales partea sfintei manastiri Hurezi toata
ce i s'au facut dinteamandoua mo$iile predinsus. Deci fiind
mosia Ratunda mai scurta $i mosia Poiana mai lunga, deci pentru
scurtul mosiei am mai sporit la partea sfintei manastiri Hurezii
stanjeni 208 care s'au facut preste tot pe la capul despre amiaz,
despre Dunare din drumul care vine dela Jdegla, care mea(r)ge
predin sus de Magura pre la Comani pre la capul mosiei in jos
spre rasarit pana in hotar manastirii Caluiul in piatra stanjeni:
2260 $i pre la mijloc: iar din drum in jos dela sili$te la Ulcelu$
spre rasarit pana in hotarul manastirii Caluiul in piatra stanjeni
2172: Pre la capul despre Comani, din hotarul Otetelisanilor in
jos spre rasarit pana, in hotar manastirii Caluiul in piatra stan-
jeni 1960. Insa sa se tie $i seamnele piatrilor pa unde s'au pus.
Intai in capul mosiei despre Comani, in cornul mosiei despre
Ciuperceni am pus piat(r)rt langa drum in rascruci. De acolea
in jos spre rasarit pe drum, pe la capul mosiei, am pus piatra
in marginea drumului Diiului langa movilri. De acolea despre
amiaz drept in grind in piatra. De acolea inainte tot spre amiazi
in cornul mosiei despre Misina am pus piatra. De aci drept in
sus, pe la capul mosiei spre apus pana in drumul care vine la
Jdegla, care merge la Comani pre din sus de magura. Din drum
in sus spre miaza-noapte prela silistea lu Ulcelu$ilor pana. iar
in cornul mosiei, unde sa Incheie hotarul in piatra in drumul
Diiului. Drept aceea am dat aceasta a noastra scrisoare la mana
sfin(iei sale parintelui Joan egumen ot sfanta manastire Hurezii
ca sa aiba a Linea $i a stapani sfanta manastire Hurezii
aceste mosii cu bung pace in veaci preste tot hotarul cu tot ve-
nitul, din hotar pana in hotar, prin pietri si prin semne. Pentru
ca asa am adeverit mai cu dreptate. Aceasta scriem.
1) Din hartiile Tismanei, comunicate Redacliei de catre D1 Dr. Raul I
Calinescu si transcris de I. V. Cancea.

329
 Mai 6 leat 7207 (1699).
Azi Stan vornic, Danciu logofat ot Ape le vii, Neagomir ot
Cacaleti, Joan iuzba$i ot Potbanita, Radul ot Urzicuta, Stanciul
arma$ ot Como$teani, Vasile Fratosticean, Oancea parcl. ot Ba
ile$ti, Dumitru ot Urzicuta, Dima ot Giurmani, Sandul ot Urzi-
cup, Zoo$i parcalab ot Bailesti.
Aceasta s'au scris de not dupa porunca sfintei manastiri
ilorezii, la leat 1831, cand se adusease condicile $i sineturile
tutur sfintelor manastiri la sfanta mitropolie in Bucure$ti. Si spre
$tiutrt am iscalit.
Stefan ieromonah Tismeana.

Jalba popii Badea ot Celari-R-ti

pentru o pdrd nedreapta impotriva-i ').

Prea ci(sti)te cilibi,

Herbinte jaluiesc milostivirii d(u)mit(a)le ca sa am drept ca
inaintea rabeliei lut Tudor cu un an au venit un Chitul Brebul
ot Caracal $i mi-au lasat tl 50 bani pa orz $i eu i-am dat in
mana parcalabului ca sa dea orz $i pa'rcalabu acei bani i-au
mancat Inca $i de-ai satului $i eu fiind dus la Bucure$ti cu alt
nacaz cand am venit m'am pomenit cu mumba$ir un polcovnic
$i m'au apucat cu mare zor ca sa inplinesc acei bani cu dobanda
for $i puindu-ma la inchisoare i-am dat zapis cu soroc pana intr'o
saptamana pa acei tl 50 $i dobanda tl 18 in 9 luni. N'am ajuns
la saptamana $i s'au spart Caracalu $i au fugit fiesicare top in
toate partile, iar la anul iar(a)$i s'au adunat de loc m'am po-
menit cu alt mumba$ir $i ne avand alt ce face am avut un carlan
de cal $i 1-am vandut in tl 54 $i am dat banii in mana mumba-
$irul(ui) cu marturii mai ramaind din doband(a) tl 14 $i iar $i la
saptamana m'am pomenit tot cu, acest mumba$ir ca sa implinesc
$i cusurul ce mai ramasas.a $i eu neavand barn ca sa-1 mai dau
am mers la Caracal dinpreun(d) cu mumba$iru. Acolo acest Nita
Brebu m'au fost dat la un Ivancea Sarbu starostea de cumpanie
fiind amandoi tovarosi $i Ivancea m'au apucat cu mare zor de
cusorul ce mai ramasasam m'au dat la potropopul Lagrul $i en
iar(a)$i am cazut la rugaciune la acel Nita Brebu $i m'au luat
in chiza$ie pa acei bani ce mai ramasasam dandu-m $i tl: 2 : $i
par(a)le: 20: tl: 1 : 1-am dat dreapad $i parale 60 zeciuiala find
catana fata $i din rama$ita acestor bani am mai dat tl : 6: chi-
zawlui mieu, ramaind numai tl: 8: din dobanda $i n'au trecut
vreme multi la mijloc $i am cazut la grea boala $i am zacut
trei ani $i acel Ivancea la anul trecut s'au dus la Taligrad cu
necutatorie s'au intamplat de au murit acolo far de limbo $i eu
ma viz acum apucat iar(a)$i de toti banii ce stint in zapisul $i
cinci ani am fost nesuparat traind Ivancea in viiata $i eu acum
1) Comunicata de D-1 Ion 1. Cellarianu. Transcriere de D-1 Prof. Ilie Con-
stantinescu.

330
fiind apucat am luoat acel mumbasir si m'am dus in judecata la
dum(nea)lor boeri ispravnici si el au aratat netagaduit ca au
priimit acei tl : 54:, dar i-au dat in mana Ivancei facandu-$i
amandoi si catastih ca au fost spre inplinirea a mai multi bani.
Judecata 1-au osandit ca sa raspunza el bani, dar la opreala nu
1-au pus, dar eu sant apucat cu catana ca sa inplinesc toti. Prea
cin(sti)te Cilibi, la dooa ponturi ce i sa mi sa descopere drep-
teata ca sa fie ci(nsti)ta porunca catre dum(nea)lor ispravn(i)ci
boeri mai intai ca sa aduca jupaneasa Ivancei dinpreuna cu ne-
potu-sau Patru ca sa-i puie supt blestem ca nu au catastih de
primirea banilor sau *Uinta ca catana cu totul jury ca au dat
bani in mana Ivancei cum $i alti bani facand am(a)ndoi catastih
de priimirea banilor si atunci cand va priimi blestem sa puie
catana la popreala sa inplineasca bani, Ca va fi pacat sa umblu
zmacinat de o luny Si cu trepede si zeciuiali si cheltuiala $i cu
bani dati. $i cu(m) va fi mila dumi(ta)le asupra saracii mele.
Prea plecat
Popa Badea of Celari sud Romanati.
Costache Ghica, biv vel hatman, caimac(a)m Craiovei.
(Pe verso):
Ci(nsti)ti dumv. boeri ai Cr(io?)vei ai judetul(ui) sa cerce-
tati jalba aceasta si la dreptatea ce va avea jaluitorul sa -$i aibe
cuviinciosa indestulare s(i) sa indreptati, sau neodihnindu-sa vreo
parte sa-i trimiteti la Divan.
No. 19. 1827. Mai 23.
(NoTA : Pecete rotunda, cu marca celor cinci judete oltenesti $i data 1827,
cu inscrip%ia: Costandin Ghica, caimacam Craiovii).

Copie dupe zapisul ')

prin care Vasile Anesculdin satul Isvorul-Anestilor, ju-
detul Mehedinti vinde lui Gheorghe al Jupei de la Pe. teanci
acelas judetpartea sa de mow ce o avea itt acel sat-1752.

7 Adeca not care ne vom iscali mai jos ca sa creaza

datam zapisul nostru la mama lui Gheorghie al Jujei di la Pes-
teanaprecum sa tie ca iam vandut partea mea de mosie di(n)
Pesteana mica din sud. Mehedinti $i i-am vanduto de a mea
buna voe in taleri 40 insa patru zeci cu stirea tutulor moste-
nilorpeste tot hotaruldin seasa fonieuna$i i-am vanduto
ca sa-i fie de vecilui si copiilor lui si nepotilor lui si strane-
potilor care Dumnezeu va darui.
$i am vanduto mosia eu Vasile Anescul Isvoranul si Du-
mitrascofecior Anesculuivanzator.
Dechimvrie 17-7261.
1) Originalul document in pAstrarea D-lui Constantin Jujescu avocat
T -Severin.

331
 Eu Nicola Anescu martor
Eu Mihai Anescul nepot, Nicoli martor
Eu Vasile Taroi martor
Eu Jitea Nanulescul martor
Eu Pavel Izvoranul martor
Eu Costadin Manioc martor
Eu Nicola Eraceanul martor
Eu Lapadat Munteanul martor
Eu Vasile Tabana martor
Eu Gheorghie Poroineanul martor
Eu Dumitrascul sin Frimul Varzob martor
Eu Preda Varzob martor
Eu Barbu san Arvatescul martor
Eu Barbu Stegar Arvatescul martor
Eu Mihai Bal(a)mat otam martor
Si am scris (eu) Popa Dumitrul Izvoranul cu zisa acestor
mai sus numiti in casa lui Vasilie Anescul.

Carte de danie a Stanchii Glogovencii

pentru Comane*ti l)
Stanca Glogoveanca jupftneasa raposatului dumnealui Con-
silier Mateiu Glogoveanu din preuna cu fiul sau Ionita dam car-
tea noastra Stintei $i dumnezee$ti Manastiri Tismana $i parinte-
lui Gavril Egumenul din preuna cu tot soborul pentru ca fiind
not ctitori vechi la sfanta Mdndstire de la nu* $i strdmo ,si nos-
tri, a$a $i in bine am voit din tot gandul meu de am dat danie
sfintei manastire, mo$ia mea Conwinesti de jos ce este osebita de
mosneni $i Petresti de sus din tot hotarul, care mosii sunt date
mie de zestre de la rilposatul dumnealui parintele meu Staicu
consilier Bengescu, pqntru care mosii fiind ca zapisele se atia la
pastrare pana acum tot la fratii mei Benge$ti, ear cand se vor
aduce la mine eu sa aib a le trimite la sfanta manastire. Drept
aceia am dat aceasta carte sfintei manastiri ca sa stapaneasca
acel hotar de mosie cu buna pace de dare mine 5i de catre tot
neamul meu; sa fie parintilor manastire de hrana $i noua veci-
nica pomenire. Aceasta am scris $i pentru Intarire mai jos ne-am
pus iscaliturile $i pecetiile ca se creaza.
Leat 7251 August 19 (1743).
(ss) Stanka Glogoveanka.
(ss) Ionita Glogoveanu.

1) Comunicata de D-na Maria I. Glogoveanu, din actele familiei sale.

332
 0 pricing
intre mahalagiii bisericei Sf. Dumitru din Craiova
si preotul Ion dela aceeasi biserica ').
(Din dosarul Episcopiei Nr. 144 43).

I.
Neofit en Mila lui Dumnezeu Arhiepiskop $i Mitropolit
Ungrovlahiei.
Kliricatul sfintei Episcopii Riimniku din Kraiova, azand
ar5,tarea ce face Cucernicul Protopopu local, prin alitturatele trei
raporturi supt No. 58, 67 $i 92 cum $i cele coprinse in jalba
mahalagiilor enoriasi de la biserica Sfantului Dimitrie de acolea
din Kraiova, alaturata p5, rang& eel dintai raport de mai sus
subt No. 58, toate atingatoare de para ce se aduce impotriva preo-
tului Ioan de la numita biserika $i infati$'and fara zabava p5, doui
sau trei din jaluitorii mahalagii ca vechil si din partea celorlalti
fats cu piratul preot, s5, cerceteze atat pricina descris5, in jalba
for cat si ce se poruncise in ate trele raporturi subt No. 58 $i,
67 $i 92 $i on in ce chip va descoperi fiinta pricinii $i adevarul
acestor imprejurari, sg fac5, alegere inscris, dandu-si parerea sa ce
urmare are 4 sa face in aceasta 'pricing, $i pa care alegere sa, ni
se fach, $i nou'd cunoseuta, intorcand tot de odata $i numitele hitr-
tii aici inapoi, ka s51 dam porunca $i deslegare de urmare.,
1843 Noemvrie 8, No. 928.
II.
primit 22 ghenarie No. 38.
va sta la delA.
Prea Sfintii Sale Pgrintelui Arhiepiscop $i Mitropolit al Un-+
grovalahiei, D-lui Neofit.
Klericatul Sfintei Episcopii Rananic.
La porunca Prea sfintii voastre subt No. 228 din 1 Noemv.
al anului incetat, cu care sau trimis in cercetarea acestui Klericat
trei raporturi din partea Kucernicului protopop al ora$ului Kra-
iova subt No. 57, 67 $i 92 i jalba mahalagiilor enoria$i ai bisei
ricii Sfantului Dimitrie de aici, toate atingatoare de para co se
aduce impotriva preotului Than de la. numita biserica. Raspunzand
plecat sit face cunoscut, ca asem5,nduse klericatul intru toata
ooprinderea nomerarisitei porunci au chemat piti iscalitii
din jalba mahalagii $i au venit la sorocu marginit dintransii
insa.
1) Comunicate de D-1 I. Constantinescu.

333
 M. Petrescu.
Panait Teodoru.
,. Anton Tabacu Epitropu Bisericii.
Ionita, Nicolau.
Gheorghe Arghir $i.
Anghel sin popa Matei. ku carii infati$and pe parat
sau citit mai intai in auzale jalba de mai sus. Dupa care intre-
banduse a ne arata de sau urmat de p5,ratul cele intransa des-
crise patru articole sau nu? au raspuns cat pentru art. 1 al gal-
cevii dintre ei preotii ca este adevarat. In ada,ogire ca care
dintransii va fi pricinitorii adica on paratul sau cei lalti doui
preoti nu pot sti. De cat vazand ca mai cu seama se urmeaza neo-
randuelile, dela venirea paratului acestui dau cu banuiala ca, in-
su$i poate fi pricina. Kum. $i art. '3-lea pentru departa,rea para-
cliserului dela biserica sfantului Dimitrie $i mergerea la alta ca
din pricina unei b5,tai ce s'ar fi urmat intre parat cu dansul au
plecat. Iar la art. 2-lea unde zic ca cei lalti preoti umbla sa se
departeze cautandu-$i alte biserici $i al 4-lea pentru cantaretul
din dreapta, ca sau mutat la biserica sfantului Spiridon, au aratat
atat Epitropul $i cei lalti, ca de $i la, darea jelbei se instiintasera
ca, dintra p5,ratului pricina sar fi stramutat, insa au aflat mai in
urma c5, cantaretul sau dus la sfantu Spiridon caci eau dat leaf a
mai multi. Kum asemenea $i preotul Iancu slujea la biserica
Mantuleasa oranduit de Cucernicul protopop, fiind ca ramasese
acea biserika, numai ku un preot $i Kucernicia sa bolnav aflan-
duse nu putea sa$i tie randul iar nu ca din pricina paratului se
impra$tiasera. Si asa, prin urmare aceste dou5, ponturi sunt nea-
devarate, incredintandune despre aceasta ca asa este $i chiar preo-
tii cei doui fiind fata la cercetare. Dup5, aceasta cercetand $i
cele descrise in raporturile subt No. 67 atingator de cununia ce
se zice ca., au cetit paratului lui Tanasie Rachieru cu o Kostandina
fiica lui Ghita Sandoio of satu Troaca, fara, a avea ravas $i bi-
leturi dela protopopie $i No. 92 pentru pricina bataii urmata
intre parat cu popa Ioan Zanogeanu in zioa praznicului Adormirii
Maicii Domnului, pa, paralele adunate dupan biserica cu cutia, $i
celelalte neintelegeri ale preotilor Iancu $i Ioan Zanogeanu de ne-
raspunderea $i imparteala cu paratul a prinosului ce vine la bise-
rica, adeca, liturghie, sarindar; banii stransi la paresimi $i altele
subt cuvant ca nul cunosc de tovaro$ $i preot al Bisericii fiind
poruncit dela cineva. Sau dovedit adevarate $i urmare intocmai
cum se arata, de Kucernicul protopop.
De aceia potrivit nomerarisitei porunci nu lipsim facand cu-
noscut adevdrul descoperit a zice (de vet ga'si $i Prea sfintia
voastra de cuviinta), ca sa se departeze paratul de la aceasta
biserica ordnduinduse la alta caci cereand a-i impaciui pe enoria$i
$i preoti cu a ramanea numitul tot la aceasta biserica nau fos
putinta zicand toti c5, nu-1 mai primesc sau bine voind sa priviti
coprinderea raportului subt No. 92 al Cucernicului protopop
(care din preuna, cu cele lalt4 i jalba sa inapoiaza cum porunciti)

334
spre indestulare din ce pricina sa izvor5,sc intrigile intre Oral si
tovarosii sai si sa dati strasnica porunca cu chipul ce yeti socoti
c5, cere buna cuviint5,.
Ai prea sfintii voastre prea plecati si smerite slugi.
(Urmeaza patru semnaturi, intre care D. Protopopescu).
No. 29, Kraiova, anul 1844 luna Ghenarie, 17.
III.

primit 7 Septemvrie No. 649.

Prea o sfirrtite si mult milostive stapane.
Protopopia plasilor Jio ocolu orasu Kraiova.
Preotul popa Ioan fostul ot petre boju ce acum se af15, slu-
jitor la biserica sfantului Dimitrie metohul Sfintei episcopii do
aicea, prin jalba ce au dat acestei protopopii impotriva preotului
Ioan sin pop oprea zanogeanu tot dela aceasta Biserica au facut
aratare, ca la 15 de avgust in ziva adormirii Maicii Domnului
slujind catesi si trei preoti sfanta leturghie sand au fost la. can-
tarea chinonisului, au venit paracliserul cu cutia ce umbla prin
biserica de strange parale pentru dansii si iau puso pe sfantul
prastol, pe care luanduo fostul ot petre boj ca sa deserts parable
in bazma dintransa si in urma sa be imparta, sau pomenit de
odata, cu paratul de unde sfarama sfantul agneti aflanduse
insusi de rand, ca lau trantit din mana jos si au pus mana
pe cutie zicand reclamantului ca sa o lase din mama, ca
rare nici, o trebuinta, si ea, nul cunoaste de preot pa obrazul ara-
ta,tei biserici fiindca, insusi are porunca dela cineva ca sa, nul eu-
noasca, si asa certanduse si tragand de cutie si o parte si alta
pana au sfaramato de tot, au dat si cu piciorul in mana jeluito-
rului in cat au inceput a striga de a auzit tot norodul ce sa afla
in biserica, intre acestia eau sfaramat si main, facanclui sange de
au picat pa picioare in sfantul altar. Dupa care in urma aducan-
duse paratul fata fiind catesi trei chiar in presudvia cliricatului
sau intrebat ce raspuns da la cele provalisite de jeluitor atat prin
jalba cat si prin grai, si lau tagaduit ca eau tras cutia, din mana
si ca au zis si zice 115, nul kunoaste de tovaros, dar sange nu eau
fakut, apoi zicanduise jeluitorului dm& poate sä fak5, dovada p5,
cineva din negutatori cei care se afla, in biserica ca lau vazut
sangerat, au adus de fata pa un costandin georoceanu si d-lui
antonie tabaku epitropu bisericii negutatori cinstiti, si intreban-
duse ce stiinta au despre cele jeluite de popa ioan an aratat, ca si
dansii lau vazut cu maim sangerata iesind din sfantul altar sa
mirueasca si au auzit si sgomot, dar nu au cazut sange jos nau
vazut, apoi in urma si paratul nau tagaduit ca intru adevar au
fost sangerat sgar5,iindu-se de cutie, si asa, din_ cerce1 are
0 a sa tagaduire sau gasit vinovat si sau indatorat a sa

335
irnpaca atit pentru aceasta, cat $i pentru alte imprejurari $i an
mai aratat jeluitoru ca, 'i an poprit dreptul seu de la biserica, de
un an de zile $i pana, acum, adec5, sarindare $i bani ce sau strans
la paresimi, precum $i toate cele ce intr5, prin usa bisericii sal
despagubeasca, $i nau dat supunere la sfatuirile ce i sau f5,cut
atilt paratului, cat $i celui lalt tovaro$ al for preotul pop iancu,
ci cu cuvant an zis ca ei nul cunoaste de preot la biserica, (in
1.111

ce putere nu stim). De aceia ca sa nu se intample vre o .primejdie

de moarte intre dansii, printracest plekat raport se supune in
cunostinta Prea o sfintii voastre a se chibzui cele de cuvinta, intre
dte1ii, fiind cu toata, plecaciune.
al Area o sfintii voastre prea plecat $i supusa, slug&
Kostandin Iconomu protopopu
anul 1843, luna Septemvrie 2, No. 92, Kraiova.

IV.
prima 21 Aprilie, No. 21.2
Ku smerita plecaciune ma, inchin Prea o sfiintii voastre.
Ku toate ca, in multe randuri sau supus cunostintii Prea,
sfintii voastre neoranduelile ce se urmeaza de preotul loan dela
biserica Sf. Dimitrie de aici, dar nefacanduise nici un fel de infra,-
nare, petrece tot intracelea, pana, in cat $i ieri la 16 ale curgato-
rului Aprilie, pa langa, slujba sfintei leturghii ce an savarsito
Ears voia mea, au indr5,snit asupra cuvintelor ce 'i am zis de ce
s5, sluejasca in vreme ce sa, indatorase preotul Costandin al bi-
sericii Episcopii sa leturghiseasca, ca dupa slujba sa citeasca $i
moliftele pentru ploaie, imi raspunde vorbe proaste cu care nu
se pot descrie aici,
De aceia $i acum fak plekat cunoscut $i ma rog ca sa porun-
citi cucernicului protopop al orasului sal departeze dela aceasta
biserica, $i sal oranduiasca, la alta unde va fi de lipsa $i trebuinta
ca sa lipseasca, neoranduelile, sant
al prea sfintii voastre prea plecat ,$i supusa sluga,
Timotheios Evdohiadis
anul 1844, luna Aprilie 17, No. 172, Kraiova.

336
 Oameni *i fapte din trecutul Craiovei
Acte §i doc. comunicate de loan V. Cancea.
--
32
1850.
0 STATISTICA A CRAIOVEI.
(Arhivele Statului, Pre!: Dolj, dos. 1028.)
In dosarul 1028/1850 al Prefecturei Dolj, intitulat : Delei pen-
tru statistica acestui judet., gasim la rubrica :
Ora ,su Craiovei
3291 case,
10062 barbatt 1 90912 locuitori,
10150 femei /
10 scoale,
9 inviltatori,
-183 scolari,
26 biserici de caramida,
11 mori cu cai,
2 temnite,
8S prizonieri (arestanti),
2597 cai,
56 iepe sau iepe sterpe,
131 bivoli,
980 boi,
7 tauri,
125 vaci,
30 catari,
115 oi sterpe tigare,
38 oi sem ple,
161 oi turcane,
105 miei sterpi tigari,
20 miei sempli tigari,
12 capre,
575 ramatori,
15 covikerii sau herarii,
Pamanturile orAsenesti se impart astfel : ')
5 ale Statului,
48 boeresti,
11 manAstiresti sau bisericesti,
94 proprietaricesti,
Recolte in chile de 400 oca chila, insa ce produce un an
in treg :
100 chile porumb.
38 pogoane terenuri cultivate (vii sau parti intrebuin tate
la cultura) dau:
430 vedre vin a 10 octl.
1) Nu se da. Intinderea.

337
 Din cultivarea albinelor rezulta:
45 ocale ceara,
135 ocale miere ;
Iar din a viermilor de matase
2800 ocale gogosi.
33
185-1.
DESPRE .JURNALUL DE CRAIOV.A.
(Arhivele Statului, Pref. Do lj, dos. 13941)
La 10 Mai 1854 Ocarmuirea de Do lj primed o jalba de la
G. Macescu, redactor responsabil., prin care ii cerea. invoirea
spentru redijarea unui jurnal.. Trei zile mai tarziu voia fiind
acordata, Iosif Samitca, la care se tiparea gazeta, cere Carmuirei
sa pecetluiasca foile sac pecetea Cznstitei Carmuiris, ca sa nu fie
el sin rdspunderes. Tot acesta ne vorbeste despre continutul ga-
zetei lui Macescu, care voeste a inprovizd un jurnal regulat
sat at de shintale de afar cat si cele din ncluntru acestui princi-
spat, $i natural supus cenzurei. Si. trebue sa fi avut succes, daca
ar fi sa luam in consideratie ca, tibia dupa noun zile, la 19 Mai,
Carmuirea judetului Do lj primeste de la cea de Mehedinti un
grop de 236 lei $i 10 parale spre a fi predati lui Macescu, ca fiind
sprelu a mai multe jurnale yentrzt care s a abonaltirci unit din
.1dcuitorii judetului Mehedinli. Numai ca debutul fericit era sa
se schimbe in curand in necazuri. Si in adevar, Macescu e silit
sa se planga lui Sami-Pasa, .Guvernatorul Vzdinului si Nazirul
Romcinii., care la 2 Iu lie scrie Carmuirei de Do lj:
sDumnealui redactorul gazete4 ce in urma desertdrii Va-
.1alui mici, se 'vise in capitala acelui judet subt numire de jur-
.nalu Craiovii , ingilisdndu-se in persoand la not ne-a reclamat
cd s'ar fi poprit de cdtre aces Cinst. Cdrmuire esirea aceluz jur-
anal, supt ce pretext nu se .tie poruncind sa se lase libera
aparitia faro nici o cenzura $i lasand raspunderea intreaga asu-
pra redactorului, dar trimitand totusi regulat caw un numar can-
celariei lui Sami Pasa. In acelas timp mai da ordin sa se oprea-
sca cu totul ' Gazeta lui Carcalechi., care mai circula Inca prin-
tre cititorii ei, mai cu seamy in Craiova, s fiindcci aceasta gazetd
ese de supt o redactie unde domind Inca influenta ruseascd', iar
abonatii ce o vor mai primi in viitor (vor fi considerali ca par-
stizani ai vrcijnia,suluz si vor trage asupra -le oscinda meritatcl..
Dar daca gazeta lui Carcalechi nu era in gustul pasei, Gazeta
Craiovei pare sa nu fi fost pe placul Carmuirei, caci la 4 Iulie
aceasta raporteaza lui Sami Pasa: 'In Gazeta jurnalul Crazovei
scu No. 4 ce au voit sd se pue supt tipari de ccitre redactorul
seis , s'a vcizut figurdnd articole din cele ce s'a firculat in
acest prinfipat in anul 1 848, si carele s'au cunoscut a fi atat
in potriva ordinului legal cat .si vdtdmdloare linistii obste.sti.,
pentru care s'a oprit aparitia unei asemenea vdtdmdtoare ga-
zete., punandu-se in vedere redactorului sa scoatil acele articole,
tiparind-o snumai cu ceace buna cuviintd va ceres. Macescu insa
se opunea din rasputeri, vrand sa tipareasca totul sfcirci eseptie,
as.a cum o intocmise dansul. La 8 Iulie Serdarul Alecu Dalgeanu,
338
Ocarmuitorul judetului, primeste rhspunsul pasei: Consulerandu-
se moderalia numerilor precedente....... se scrie D-lui Cdrinititoi
ca faro nici o observage din parte-i sau impunere de cenzurd,
.sd se lase slobodd iesirea acelui jurnal. Astfel !find, Carmui-
rea se vede silica sa ordone tipografiei tiparirea jurnalului si sh
lase libera raspandirea lui....
Dar,tipografii Iosif si Iancu Moisi, prin jalba for din 13 Iu-
lie catre Carmuire, refuzh imprimarea jurnalului, motiviand:
I. CA prin porunca Cinstitului Secretariat al Statului supt
No. 899 din 1849 este oprit a tipari ceva necenzurat si ca prin
urmare vor fi dati In « judecatd cremenald.;
II. Ca legile tarii nu sunt desfiintate, ca sh se dea voe tipa-
rului a fi liber ;
III. CA Helim Pasa, prin proclamatia ce a dat cand se aflh
aici, zice ca voeste a se phzi ordinea legala si, de se va tipari
aceastd gazetd, este invederat lucru cd sd calcd legiuirile'. si
IV. ca chiar Maria Sa Sultanul, stdpdnul nostru., nu vo-
este sa strice legile saris.
Carmuirea inainteazh in copie, lui Sami Pasa reclamatia ti-
pografilor, cerand ca i se dea cuvlincioasa dezlegare tie urmare..
Aceasta neintrerupth corespondenta,ca si piedicile ce se iveau
in calea aparitiei furnalului de Craiova, au darul sh enerveze
in cele din urma pe pase, care se vede silit sa raspunda pe un
ton mai apasat :
sd va Idsci liberd iesirea acelui jurnal nunial supt
cenzura noastrd fi va indatord negre.it pe acel tipograf a'l ti-
fpdrl, nefiind in cdderea lui sd opserveze lucritrile reginzului
factual, cu neste argumente contrare lzoldrarii ce am dat, luand
toatd raspunderea asupra noastrd. D. Administrator f(Ccirinui-
torul), chemcindu-se serios la cuno,stiinfa datoriilor sale, i se lace
fbdgare de samd cd in ales/a raporturilor sale ptind acum in
aceastd inprejurare si a decretelor ce i s a dat, n'au fost d'a in-
tra in corespondenld cu acel tipograf, d'ai incopid decretele noa-
ire .i d'ai przmi rdspunsurile sale ca sd ni le incopieze nod, ci
numai d'a nu se mai amestecd D. Administrator la ceuzura
acelui jurnal, a cdrui wire s'a urmat.liberd pdnd la No. -I fdrd
nici o cenzurd $i fdrd ca acel tipograf sd se arate cit vre'o pro-
punere contrard precum set aratd acum: urmare care tiara altd
<brinttiald, trage serioasd bdgare de samd attit asupra liii cat .i
asupra D-lui Administrator, care trebue a se convtnge odald de
delicatela tinzpului si de enteresele fdrii $i sd nu lase prilej de
intrigi si neuniri personale, care nu recomandd bine pe un am-
ploalat de Stat. a cdrui misie este pentru binele $i unirea tutu-
lor. 1854, bilk 15'.
Cu aceasta se terming dosarul Prefecturii Dolj, No. 1394,
depus la Arhivele Statului din Bucuresti.
Printre randuri se pot citi destule, scutindu-ne astfel de mi-
ce comentarii. Cat va mai fi durat aparitia furnalului de Cra-
lova. si cine ii va fi dat lovitura de gratie, n'am putut atih, iar
in eolectiile Academiei Romane n'am gasit niciun numAr.

339
 Copie 1)
dupa actul prin care Caimacamia Craiovii orandue§te pe $etrar
ZAtreanu ca administrator al magaziilor de producte
pentru armata ruses dela Calafat.

Fiind ca atat dupe cartea.... ce ne au venit pentru a$ezarea

magaziilor pe la locurile uncle sant a se aseza o$tirile imparatesti
spre Iernatec, precum $i dupe intocmirea ce este facuta de care
excelenta sa D-1 ghin5,ral aghiotant baron Getman, nacealnicul
o$tirilor de aici, die un4e e a 4i 53 d3, hrana for si tailor for
dup5, tarif, este Kaimacamia indatorata a orandui la fie$care loe
cateun magaziner din oameni vrednici, cinstiti $i cu bun& ere-
dinta, feritori de on ce urmare impotriva care sant a sä multumi
numai cu leafa ce li sa va orandui dela cinstita vistierie. Drept
aceea dupe alegerea ce au facut Kaimacamia iata, orandui pe
D-ta biv vel (Setrar) Zatrene la magazia de la Kalafat, ca pe
unu ce avem bun ipolipsis asupra-ti $i te indatoram ca sa urmezi
intru toate precum mai jos prin ponturi sa arata.
A. SA tii curat catastih de primirea ce vei face despre fe-
lurimurile productelor $i de dare intocmai dupe reforma ce in
dos sa arata, ingrigind a da cfitantele la mina oamenilor de la
care vei primi cu curates deslusire, precum si de cele ce vei da pe
la ostiri, ca sä iei cfitantile de la comandirii polcurilor, supt is-
calitura $i pecetia fie$tecaruia comandir coprinzatoare de toate
cele ce vei da cu deslusire curates.
B. La fistecare sfarsit de lung sa fii dator a asterne soco-
telile intocmai dupa reforma ce sa arata $i dinpreuna cu cfitantile
ruse$ti sa le trimiti aici la Kaimacamie, ca dupit ce se vor adeveri
$i aici s5 se trimita la Bucure$ti dupa poruncile ce sant date..
C. Sit te afli cu ingriijre $i asupra magaziilor undo sant
a$ezate prod.ucturile a nu sa intampla din neingrijire on sa se
intamplare, ca vei fi insa-ti la raspundere, caci prin
aceasta numai ispravnic $i pornire, ca sa nu ti mai ramie cu-
vant de indreptare.
D. Pe fie$tecare saptamana s5, raportuesti la Kaimacamie
de suma producturilor ce vei primi, de suma ce vei da $i de cea
ce sa afla in magazie, ca sa aiba Kaimacamia $tiintd.
E. Toatii silinta s5, pui spre multumirea o$tirilor a nu cerca
cea mai mic5, suparare, ci intru toate s5,-$i afle desavar$ita multu-
mire cu raspundere legiuitelor producturi.
1) Comunicat. de D-1 Ton Donat din Craiova.

340
 Z. Dupa poruncile cinstitei Raimacamii te indatorez ca de
primirea fainii sa fii cu luare-aminte, ca dupa primirea ce vei face,
adica faina de frunte ce vei primi, asemenea sa dai cfitante, pre-
cum $i pentru a doua mans $i a treia, neindrasnindu-te a face
faina de a doua $i a treia frunte, sau cea de sama a doua mans, ci
precum va fi faina asamenea sa se des $i efitantele, ea nu dup.&
cercetarea ce este sa se Lea dovedindu-te te vei judeca $i te vei
osandi cumplit $i cuvant de indreptare nu vei putea avea. Cand
intru teat& urmarea iti va fi glasuita poruncii ace$teia vei do-
bandi laud& $i cinste dela stapanire, units cu slujba ce vei
arata. Iar impotriva vei fi judecat $i osandit la raspunderea pen-
Ira tot ce in potriva urmeaza.
'829. Dec. 15.

Copie dupa reforms.

Foaie de producturile in in magazia ostirilor roseiti de

la 1 Ghenar pan'a. in
De la tine
(Insemnari de cifre far& important& documentara).
Notd Pecetie ovals In negru, cu sterna celor chid judete, avand la mij-
loc cloud halebarde Incrucisate II un alt ornament indescifralill. In exerga cir
culara se citelte inscriptia: Kostandin Ghica, Kaimacamu Kralovii.
Titulatura documentului lipsind, nu se poate sti cu certitudine cAtre cane
anume este indreptatA porunca. Din corespondenta negustorului D. Aman (lorga:
Studii st documente , se constatA to preajma acestei date existenta a doi ZA-
trent : Primul, Dimitrle Zatreanu, al drui titlu de boerie nu se gaseste Insem-
nat, scrie acestuia la 27 Decembrie 1820 despre cei 1.160 de lei din banii vi-
nAriciului dela Gorj", aduli de Costache MaldArescu (pag. 56.) Cel de al dollea
e Constantin ZAtreanu, care la 1824, August 4, cand semneazA un a& de lova-
rAsie cu Vasile Brailoiu si Serdarul Aman, era Stolnic.
Data pare Indreptata, cu o alts cerneala, cid se vede a ft lost In origi-
nal: 1829 Ghenar 14.

Cu privire la tabelurile din paginele urmatoare, vezi

articolul D-lui R. S. Molin: Scoalele romlneti din Banat,
arum 150 de ani", la pag. 317.

341
C-* RENT-AMT COPIA.
LUGOSCH
t\D
AUSWEIS
Wieviele und in welchen diesendigen Bezirks Ortschaften ganz neue im Fundament und 1 Schule ausser diesem von gebrannten
fibrigens aber ungebrannten Ziegeln zu erbauende Schulhausern nach denen beiliegenden Planen und Oberschlagen,
in Antrag zu nehmen waren.
1785.

Diese Ortschaften Nach deren Anzahi

such die Schulen
Benenung der =
z
.....
zu erbauen waren
.ea.) .,
= A, Ir,
4.,....- ,,,, -a BEMERKUNGEN
Ortschaften -:'-'iVoa
z u'= 4'S
Ca tia3
= ''' 1-te 2-te I 3-te
a, Z ucn . ... ),,.....

Klasse
PI =cg
Wallach. Lugosch 401 325 3/ 11 Hat eine geraume von guten Maalien erbaute Schule
Boldur 150 75 I ,, ,,
Schabar 79 42 1 IP IP I,
Hodosch 86 45 1 IP IP

Hung. Sakosch 499 200 J1 ,, I ,,

Wissak 302 180 P/ 1 ft
Herindienst 163 85 >, )1 Kommet in Herindienst zu errichten, wohin die Kinder von
Satumic 75 30 /I )1 Satumic ob der Nahe zu gehen haben
Alioshag 109 54 1 11 /I II
Homorisch 112 60 1 ,, 1/

Gavosdia 159 87 /3 I JV ID

Lugoschel 178 100 1 ,. 1/

Schorna 67 42 1 II ,.
Sakul 171 100 1 /1 !I
Kaveran 79 44 1 !I 1! I/

Prisaka 148 87 1 ,, IP 21

Saguschen 120 70 1 /7 ft
Pestiere 118 60 II 1 ., Haben die Schule gemeinschaftlich, welche in Pestiere zu
Macsova 124 70 ,, PI
erbauen ware
Tiekova 97 57 V P1
Schidioara 199 120 PI Obgleich Krivina von der Schule entfernt, so kann doch
Krivina 63 32 99 Ob des kleinen Ort dahin mit einer Schule der Antrag
Kricsova 157 95 PI gemacht werden.
Cseresh Temes 93 48 Hat gleiche Beschaffenheit wie nebenseitig.
Maguri 43 28 1
Tapia 74 51 1 ff Da letzterer Ort ganz nahe an Tapia, so kann die Schule
Harmadla 50 30 13 gc meinschaftlich bestehen zu Tapia.
Poganyest 73 45 1 1/ /9 Obgleich dieser Ort mit keine m eigenen Lehrer bestekist
so wird wegen zu weiterer Entfernung v. Schurest ein
Drinova 57 40 1 II It eigenes Schulhaus hier zu erbauen sein
Schurest 33 20 1 PI I/ Kann die Schule gemeinschaftlich bestehen, und zu Schurest
Potjest 32 20 1 7/ erbaut werden
Barna 37 24 1 IP
Sarasan 55 30 I /I II
Leogoschest 61 45 1
1 71 ft Ware bisher ein Filial v. Leogoschest, bedarf doch wegen
zu welter Entfernung ihre eigene Schule.
Remete 69 50 I 31 II

Gladowa 93 60 1 I, IP Eben ein Filial v. Kuttina, aber zu welt v. dannen entfernt

Kuttina 99 70 /3 PP

Klicsova 157 100 1

/7 Die Schule zu Klicsova zu erbauen wohin die Kinder
Nevrincsa 45 25 1 PI v. Nervincsa abgehen konnen.
Poerul 75 45 1 II SI War ein Filial v Gruin, doch der Entfernung und Anzahl
Gruin 93 60 1 21 Pt der Kinder wegen eine eigene Schule Gross Costil zu erbauen
Gross Cost!! 135 88 II 1 Diese 3 Ortschaften liegen nahe beisamen, mithin die Schule
Klein Costil 29 18 II 1 zu Gross Kostil zu erbauen
Sy lha 198 100 IP 1
II
Valjalunga 35 20 1 Valjalunga ist zwar etwas entfernt, konnen die Kinder nach
Hesserisch 62 40 l' 1 1 Hesserisch abgesendet werden.
21 10 3
David Lazar m. p. Rentmeister. Franz Mihael Grubel m. p Kr.
K. Kaal-Rent-Amt. Lugosch, den 16-ten October 791.
 CONSIGNATIO
scholarum graeci ritus non uniti nationalium per gremium Cottus Krasoviensis introductarum 1791.

I
Ea

scholae inquo
quae ad Numerus

rn lira methodum
posses-

Utrum norma-
filiales

Aediticlum
hotam
i 211 Catheche- (A

edoeti aunt

statu con-
cu

'
oertinent
Locall Director ta, utrum t= o c
---.
E r, 4..., , si 2, ,_
u
PreculIares eaeque

sistit
....9 Ls 11. ,G) 2 El _.V. zo , ,:,.= Ili
fundate
Ecclesiars- Docentes ...ca 5.0 0- ,,, 0 0 .c 4.:
,. , . _
cjusdem conditio this v. Tell- an
ca (,)
, C.) a) ... Q .1.1
a. .0 J.... .4- ...- 0 1 -4. 7, observationes
giosus 6 Pueri I 13Dee ". Pueri Pue-
Dee 'T1

"
1 2 3 4 5 6 7 8 9 I 10 I 11 12 13

f. Georgius Jankutz Solus Alexlus Geor- Edo-

In malo Et
tus
ideo aliud novi-
aedificandum
3. juratus posses- paeda- ctus Valla- 47 24 15 statu
gevits hicam existit necessarlo cen-
s'onis gogus est setur

Marjan Skefitz do
Stephan Lun- Gna- 80 70 25 10 do do
judex loci govits rus do
-
. ,--

O b' Tomas Nicolae- Solus Vukmir Ma- Valla-

to paeda- 83 32 20 9 do do
0 vits agricola gogus
rianovits non hicam
CC -0

Joannes Dalja Utcunque Tam intrinseca

Adamus in bonno, quam extrinseca
juratus posses- do Georgewits est do 190 101 42 12
sionis sed eget reparations
n9:

cc
Angyel Marsulesc do
Joann Po- do do 115 13 23 2 In bonno
rg povits
co agricola
 1 2 3 4 5 6 7 8 1 9 10 11 12 13

Edoctus
Bozsur
Joann Popovits Solus pae- Nicolaus Pe- .2.. Vallachi- In bono

est
50 25 29
agricola dagogus lanovits 2 11 cam

:
Vallachi- Noviter aedifican-
Josephusi Naso Martin A cam, hun- dum scholare aedi-
In ruinosa ficium est neces-
do 26 16 17

0
cameralis rationista Gradovits d° garicam et
latinam sarium
_ ....._ i

Germani- Propter copiosam

c ,, Trail Janko Konstantin cam, illYti juventutem neces-
do Jankovits do 100 65 76 In exigua sarium foret aliud
`u H
agricola cam et vat-
lachicam extruere aediiicium

Martin Stan Michael Vallachi- 20 21

In malo, do
do do 40 et ruinosa
agricola Popovits cam

Moysel Dragoi Zsivoin do do 84 60 20 do do

do
agricola Kozak

co
Joannes Muntjan Joann do
do non do 60 25 12 do
ca agricola Radulovis
... _ .
Indefectum scholaris aedificii,
juventus in quadam privata et
Joann Stanovits do
Jsaias do do 20 14 12 Lxigua, erga censum assumta
agricola Jankovits domo instruitur, seguaciter no-
viter erigendum venit.
 1 2 3 4 I1 5 6 7 8 9 10 I 11 12 13

0 Hungari-
11 14
42 2
Martin Czeryan
agricola
Bolus pae-
dagogus
Johannes
Szllagy
Edoc-
tus cam et
vallachi-
81 51 30
Eadem reflexio uti
In nullo apud possessionem
est cam Bateste
ali

Petrutz Pekonesk do
Martin
do Vallachi- 35 23 25 do do
agricola Paulovits Calll

2 Marko Lungulesk do Georgius non,ex 35 9 do do

agricola Michailovits inte- do 17
gro

Martin Banda Demetrius 35

schila juratus do
Janovits est do 65 30 do do

Michael Olzagan do
Teodorus do do 30 21 do do
agricola Michailovits 12

Michael Mutza Juventus hujus loci

do Konstantin do do 101 60 12 do in domo ludima-
agricola Folzan
;S
gistrI instruitur

'BA Dominalis °B- do Georgius do do 84 32 52 12 In bono

.1 efalls Teodorovits
 1 2 8 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
4414.141

1
Juventus inaesuata qu-

Csiklava
Edoc- adam domo, ubi etiarn

pagus
Joann Meran Solus pae- Symeon Val la-
juratus possession's dagogus Oprovits tus chicam 87 193 30 15 In nullo lud. habitat, inatruitur;
adeoque sume necesa-
est rlum est ut nova domos
. . scholae extrualur

E Angyel Czerniatzul do Aleus

xi
do do 97 58 18 do do
agricola Moyskovits
.
o
in ho
Pettus Frentx Luka v ,, In exigu
do do 64 45 52 do
juratus possession's MBE lovits oi =
0 et ruinosa
= 04

do Janku
Jan est
Vacant Georgevits do 60 42 43 In bono

Abraham Ge lez Stephanus Novitus erigendum

do non do 22 14 10 In nullo est:aedificium
judex possession's Jannovits scholare
1

....... _____
N
i4 n bono Be.
Tu.
... Josephus Lukin do Jaannes --co-5.
LI do 25 20 eget repara-
agricola Bercsa 61 tions intrin-
a 0.1
°o
4) seca

Stroja Bosiok do Oruia Po- do do 90 60 40 12 In nullo Aliud necessarium

Spanus povits est aedificandum
 1 2 3 4 5 6 7 8 I 9 10 11 12 13

4,> 4)
J a nosch Kokora
juratus possis.
Solus
pedago- Lazar Pe-
trovits
Non Vallachi-
edoc- cam 4.
23 28 14 5 In nullo Alliud necessarium
est aedificandum
0 gus tus

Lupul Frentz do
Agram
est do 48 51 20 16 do do
E juratus Lupulovtts
0

O
Koszta Donkljan Janko do 90 42
In exiguo
20 et ruinosa do
agricola do Ad a movits do 100
0

Germanl-
Michael ca m et' 23 In bona
Vacant do Georgevits do Vallachi- 70 44 23
O
A cam
tn Propter defectum echo-
7 ae in domo qadam de-
Dragoj Lazar do
Philipus 4a,
V) 0 Vallachi- 33 12 18 In nullo serta, ubl et ludim ha-
.0 juratus posses. Popovits ill17
0 cam bitat juventus docitur
0) sequaciter
P.b
,11 Sume necessarium
Georgius Kvina Nicolaus do 48 do est novum!aedifi-
.C2 do do 103 17
agricola Petrovits clum extrul.
0 p.

i
1

Dragoi Gaspar do
Theodorus non do 36 12 26 do do
"5 par judex Theodorovits
A
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 11 12 13

Desestye 1

edoctus
Janosch Foie So lus pae- Grigorius z Val la-
Sume necessarium

est
agricola dagogus Popovits chicam
87 90 10 In nullo est novum aedifi-
o cium extrui
1
g Szurestye:
Batestye Mundria Bukaty Martin
r,., '
= do do do 84 52 12 8 do do
jurarus Jankulesck
a ,;I:1

Sretko Olde do Joann es do do 176 162 93 do do

juratus Gavrilovits

edoctus
Joann Popovits Solus pea- Andreas Val la-
In bono, Al lud novitum

est
agricola dagogus Martinovits 6 chicam 107 83 90I sed aedificandum
exiguo censetur

I
Hic loci scholari ae-
dificio non existence
Gabriel Janovits Demetrius juventus partim in pri-

Q.
do do do 50 32

0
agricola 100 vatis domibus, partnn
Krischan
vero in diversorio
cameriliensis inatruitur.

Paun Luca do Gerjtya do do 178 115 30

In bono
agricola Adamovits statu
. _

Janko Katola tana do Atym do do 16J 110 60 do

agric Geytja
ja
 1 2 I 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Fadimak I
Streiu Borskeu Solus
1 paeda- Georgius 1;1. t:5) g Vallachi- 35 15 18
In bono Sed reparatione
.74 agricola gogus tanoschevits a) 'a..) .-. cam statu eget.
(.1'

,I)
0)
= V-. Martinko Floresk Martin do Aliud extruendum
agricola do Buscheu do 25 40 22 In nullo est.
4 2 `n
_ ___
loann Markovits Michael In malo, Propter multitudi-
nem protium alia
do do do 85 40 10 et exiquo nova
juratus Petrovits schola aedifi-
sequaciter canda est

Demetrius Medelian Basilius non

agricola do Popovits do 33 15 21 In nullo do

... __.

Petrus Flora do us do Non

its do 86 44 25
exist it do
PopoPetry

Mora Gutz Paulus est do In parvo e

juratus do Trailovits 162 47 66 18
ruinoso do

el)
Illyricam
...
Ianosch Mutzu do
Nicolaus do et 48 30 18 15
eget repa- est do
juratus Bogdanovits Vallachi- ratione
a cam
 1 2 3 4 5 I 6 7 8 9 1 10 1 11 12 13
.--.

I
Hodasch

integro
non ex
11 Paun Popovits Solus pae Alexander Val la-
agricoia dagogus Vessovits chicam 53 28 25 17 In nullo
2

edoctus
Jovitz Faor Paun In novo

est
do do 116 91 20 sed tamen
agricola Stanovits
exiguo

1
Vida Mita Joann aliud aedifican-
ri do

0.
do 110 In nulio

0
agricola 51 12
Zivkov1ts dum est

Jllia Bellan do Dim itre

i do

0
Joanovits do 72 21 do do

_IIL_

I
Lazar Miklea Moyse
agricola do do do 45 17 18 8 In ruinose do
Kallina

Nika Syma Scholar Vidul

paeda- do do 50 38 16
reparati-
agricola Dratsilov one eget
Bogus

Demetrius Talposch Martin do in malo

agricola do Serbul do 39 35 11
Jet ruinoso
 1 2 3 4 5 6 I 7 1 8 9 10 11 12 13

vs
Gruja Korbey Solus Stephan --' Valla- Utcunque Sed scamnis des-
tituo ad eoque re-

ts2
0 CD
--E1
paeda- :11A 209 173 75 26
agricola Popov Its bono
=, gogus paratlone eget

8 .0 Alexander Belenjag Joann

C)
..--
agricola do do 126 96 18 In bono
O'.
-5' Bertsa
a co

.
Em-
Demetrius Moyse In malo
, 39

...1
..
Zselekutyan do do 137 77 et

0
35
agricola Miutzovits isolato
X

11
. .

Janko Penda Pavel

tt

0
o.

ofc
do 94 37 50 In bono

o
do 2
juratus Gaitovits

ed
El A
Joann Pinka Paulus ..... g
.> In male

Its:
P
do non .9, 44 40 26 10
juratus Petrovits
.4.7;

.
.
:
Jovan Stantsu Damaschin In bono
32

CM
do est do 106 73 ed seamni
juratus Bottasch des iitua
XZ

cam, et val-
a.
..
Illyricam,
i.1 7

germani-
tactile/ire
E.. Id Alexander Michael In optimo

C)
C::.
do est 106 49 38
-71' 2 Thomscha Thomits statu
5C
 1 2 3 4 5 6 7
..
8 9 10
RIIIIIMIMM
I1 12 13

Petrosa et

edoctus
Krivina

Pojen
Valla-
Josiph Homosdjan Solus pae- Vasille
..: In nullo A Illud aedificandum

non
70 50 20
I11 Dutz dagogus Michallovits chicam est noviter
. .......
Rumu- x .n.

non ex
>'''

integro
.E, neste Josiph Tikel Joseph
do n° do 150 48 52 do do
agricola Jinoschevits
.
_
Illyricam
Petrus Tsumagus do Mathias et Valla- 50 25 28 10 do do

u,
I

CD
11 .
juratus Popovits chicam
a
ig Janosch Tedorovits Philipus Valla-

Cl.
do do 35 11 27 do do

o
§ et agricola Popovits 1

chicam

I
Nicolas
Janko Mostetz do
Nestorovits non do 42 46 12 do do

... ...
Hujus possession's echo-
la ocasione irruptionis
Etr-';.' Joan Serbu do Joann do do 35 36 14 do Turcarum exarsit,et ideo
A ,E agricola Janoschevits peculiar's refleaio circa
ejudem aedificationem
haberi debet

ii 4 :6
Janosch Pogan
agricola
do Vocmir
Popist do do 48 20 14 do aliud aedificandum
 1 I 2 3 4 5 6 7 8 1 9 10 11 12 13

Klttsova

edoctus
Solus
1 Pascul KoprItzesk IosIph 14. Val la-

est
>,:, agricola paeda-
Boguss Popovits ui chicam
79 34 15 In nullo Aliud aedificandum
.

PragoI Gerg do Petrus 135

agricola do do 55 18 do do
Popovits
Yu
... ..._

Moyse do Ioann do 54
Murar Popovits do 30 12 do do

Grula Belsan do
Georgius
R.." agricola Ianovits do do 68 82 30 15 In bono do
F
Germani- Loco praenotati paeda-
lzdra Berber Konstantin gogi conalitutus eat
Utcunque alter
mercator do est cam
cam,et
illlYri-
Val- 380 268 79 9 paedagogus no-
Profits bono mino Zsivan Mutzu-
lachleam lovits

Alexander Nicolaus
Vasilievits do Val la-
lankovits do
chicam
108 48 26 In nullo
agricola

Vo Martin Morjesk do
lanosch 20 aliud aedIficium
agricola Lazarevits do do 9 10 do
noviter extrui debet
3
 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
1 2

v)
24 LI Michael Arkeu Solus Solomon 0 ....
. Illyricam Aliud aedificium
9 In nullo noviter
-. .., et Valla- 48 26 18
jurassor paeda- Josiphovits
,...,
0 extrui debet
gogus -0 chicam
V

1Dobrestye Stojan Jubiu do

Nicolae
do do 44 26 22 do do
agricola Popo vits

Dragan Opreschan Mathias do do 50 17 15 do do

do Philipovits
juratus

K& In mala
6'
Paun Lupulesk Tr/ilia Valla- et ruinosa,
?.. agricola
do Jannovits 0 V= chicam
72 70 37 17 scamum aliud extrui debet
0 destituo

'§ Zsurka Dubova do

Joannes do 22 25 12 In nullo do
agricola Parvul est

Illyricam
Dragomir 'Nadul Georgius et 52 41 30 do do
do do Valia-
agricola Gruja
chicam

Janosch Kornyan Martin do 91 56 14 do do

do do
Kornyan
 1 2 3 4 1 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Mardzina
u) Val la-

'decal'
Solus 1
N 0 Jovitza Kladovany paeda- Joanne s -4
0 ci) chicam
0 judex loci Popovits ,g u et Illyri- 38 19 31 11 In nullo Allud
gogus
E .2) cam

od
o Petrus Stupar Nicolaus Valla-
do Konstanti- non 55 39 33 22 do do

5
Ca judex loci chicam
novits

ex integro
2
na
Joannes Boton Zakov n a) Nov um aedificlum

non
ludex possessionis do do 50 39 37 25 do
Zsurkovits 2 .2 scholare extrui debet
24
o

Paulus Bote do Janko

judex possessionis Trailovits do do 41 23 15 do do

, Illyricam
Theodor Pencoan do 11lia et 219 penitus
17/8
a grlcola Belanovits est Va lla-
123 30
in nullo do
Z chicam
Vella-
>IV
tO .44.7.., Martin Popovits Andreas chicam, In bono
CO
agricola do do Germani- 198 85 50 sed a mpli-
Z Popovits cam et
N on debet
N Hungaricam

Vallachi-
Vuja Stoja Pettus
juratus do
Jannovits do
S'
cam et 1d5 96 50 19 In bono
Ciermani-
cam
 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Germani-

Oravrtza
cam, 11Iyri-

pagus
zoo
Solus pae- Georgie et 81 59 81 10 In optimo
Vassilie Oatspar dagogus Nedits
CHM
Valle-
-cs
chIcam

Parochus do
Konstantin est do 70 31 11 In optimo
loci Stanovits

Illia Vallachi- Aliud aedificandum

Zamphir Stephan do est 49 26 14 In nullo sume necesarium est
Danilovits cam
OE
OD Schola in domo
Petrus Bott Theodor non non 60 42 24 do ludimagistri
do Petrovits
0 juratus servatur. do
O

0 Mericola Konstantin Vallachi- 11 repara-

do est 40 28 31
tione eget
Szelcoschan Popovits cam
13-1

CO

0r,3 Ursul Nestor Joann Non

do do do 140 64 25 existit
agricola Joanovits
N
Ci)
Humus loci ex.minatus
III yrica m iudim Dimilru Man in
Michael Zuza Zaharia In sensuata scius piimoiibua loci ad
do non et Valla- 92 64 15 dono schola re grutas est eruditus.
agricola Szuszany chicam servatur Et idea pro interim Pa-
rochus loci juventutem
instruit.
 1 2 3 4 5 I 6 1 7 8 9 10 11 1 ri 16

ive to i Liquidem loci luventu

Matschov
Pestere Michael Schebeschan Solus pae- Martin
G.) ...
to Vallachi- 25
tern in privatadomo abs.
In nullo que omnibus ornamentis
a 0-I 113 93
agricola dagogus Philipovitz ca "a' cam instructor hints aliud ae
G. dificium extruendum est
lilt loci tuit utcunqut
smoovrd cc
= aedificium scholars, seC
Pascal Olar do Kyrilus 0 ...u
....
do 161 92 13 do si quidem idem per Do.
minom Fagaraa II: jura
juratus Popovits u .2, lorem pro aul habIta
or
Urine illicito, occupatum
asset, idea hie juventui
instruitur nec ludiniagis
Ioann Meschan Petrus ler habetur.
do non do 25 12 32 8 do
spanus Zserbanovlts aliud aedificandum
_

Petrus Bostesk Joannes repara-

do Popovits est do 28 17 12 tione egei
agricola

Georgius Obany Pettus 57 28 In nullo eadem rellexio uti

agricola do do do 17
spud Petrilova
Radulovits

Strain Zepenes Joann

do Jankovits do do 132 100 60 19 In bono
spanus
Diaconus

Marko Zsidin Joann Utcunque Sed reparatione et

do do do 46 22 21 6
bono amplificatione eget
juratus Derka
 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1U 11 12 16
IL

Reschitzel
m
111yricam,
IA
Ugrin Albul SOWS
Athanasie ain0 germani- Utcunque,
".a
,., juratus
paedaga-
gus Nikolaevits 0 GJ
1
0.,
an
cam et
vallachlcam
54 64 36 17
bono I

Ce -.
1...
ea 0
-,- 0co Ioann Popovits Petr Vallachi- In nullo Aliud aedificium
x do do 75 35 1
extrui debet
cv Ol
agricola Dragoilovits cam
ce

0o Illyricam
>
Athanasie Miuk do Koszta do et valla- 120 80 80 In bono,
cz agricola Musstetz chicam
rx

>1
o>
.2
, t'4 cr
co
0 Martin Zario do Nicolae
non
Illyricam
et voila- 36 20 20
In bono,
sed repa-
U3 0
=0
0. ...,
judex Popovits ratione
..E. chicam eget
ce E.

E ts./
-
c.

co
Zsivan Petrov do
Zsivoin
est Valla- 40 20 20 In nullo
17 cij
co 0 o. agricola Popovits chicam
Ix c'
. >, >2 Illyticam,
7: .0 0 11
Miutza Opra Janosch vallachicam In bono tamen intrinseca
-0 u
= u, co ..-. co
me) 03= do do 81 39 44
N RI = agricola Nicolaevits germanicam eget reparatione
cn -2 N co hungaricam

In bono Valde exiguo et

Michael Kovats Pavel valla- 162 100 60 idea ampliare
"12 do do sed
=
N
agricola Popovits chicam debet
ril
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Szurdukul

1
Botineste
Indefectum scholatis

edoctus
Riszta Krestin Solus pae-
In nullo aedificii juventus in

est
Marko f, 18 Val la-
dagogus 49 16 14
agricola Grujovits ,s w chicam paedagogi domo
instruitur
Germani-
Joan Moschou do Georgius cam valla- 97 56 in bono

a.
51 14

0
judex Alexandrovits do chicam illy-
ricam

Trail Vela-
Verwalter-Amt do do chicam, do

0.
125 62 68

0
Michallovits illyricam

Vocul Baia Sabbas

do do 74 53 45 In nullo

0.
do 10

0
judex Sabits

Marian Abraham Stephan

Novitus aedifican-
do Valla- 86 45 In nullo dum scholare:aedi-

0.
73 12

0
spanus Trailovits do chicam ficium est

Germani-
Rusovan Metsik Maxim cam,' valla- 288 In bono

00.
agricola do do thicam,hun 115 42
Popovits
garicam

Augustin Kjivu Arsenius Valla- In bono

agricola do do chicam, 80 76 80 10 sed valde exiguo
Lorintz illyricam
 4A
1 2 1 3 4 5 6 7 8 U 10 11 I 1S
to

I
to

Szubo-
Solus

titza
Prekup Szavin Joann n .P... Valia- , In malo
agricola pa eda- Theodorovits chicam 62 24 28
gogus E 61
v., ''-' et ruinoso

' .... .. . . .
Haec possessio aeque
Abrahamus uti et Kavaran per ir-
Georgie Merzinka do do do 75 32 15 ruptionen Turcartim
nullo exarsit,
Popovits In Ita, ut non sit
in statu ludimagistrum
. inter tenendi, et scholam
extruendi peculiaris
In parvo proinde et con digno re-
Dragan Antonini do
Zamphir est do 70 40 28 ?loci° ejusdem haberi
agricola Grossovits et debet.
ruinosa
.. . _
- - - -
--ig
Konstantin Popovits Dlmitrie Et Med vovitus
t agricola
do Popovits do do 81 58 13 In nullo erigi debet
scholarfs donnis
2 . . . ---

Ianosch Paun do
Petrus do do 75
agricola Popovits 57 52 30 do do

- .,_ . .. _

Ioann Drago Iosiph non do 50 36

agricola do Popovits 16 5 do do
. - . . .

Martin Gabriel do Eremia est do

agricola loanovits 58 38 9 do do
1 2 1 3 4
, 5 6 7 8 9 10 11 12 13

r- Jersink
Ohaba
Theodor Danilovits Solus pae-
agricola

Marko Gruyesk
agricola

Petrus Novak
agricola
. ,.
Vasilie Popovits
agricola

Paun Mik
agricola

Michael Kapral
juratus

Nicolae Muntyan
agricola
dagogus

.......
do

do

do

do

do
Theodor
Lobanz

Damaschin
Jankovits

Dragoj
Jankovits

Dragoj
Petrovits
.

Ioann
.

Georgievits

Georgius
Popovits

Petr us
Muntyan
edoctus
-.- -
ti

est
far
do

0.
0
0
do

do

P.
P.
0
do

0
do
P.

do
0
Hungari-
am, valla-
chicam

Vallachi- 102
cam

111iricam,
vallachi-
cam
..... ..
Vallachi-
cam

do

do

do
27

74

50

116

191

90
. .
26

. . .

57

18

36

...
20

45

73
.
20

18

72

._

30

38

16

23
-

.,

12

19
.-
In nullo

.
do

do

in bono
. .

In ruinoso

do

do
.
do

do

Novitus aedifican-
dum censetur
.

do

do

do

do
 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Vermesch
Sol =
Petrus Urtjuk paeda-
Vassilie t -.a. Val la-
119 76 14 In ruinoso Novitus aedifican-
dum est
agricola Bogus Popovits 4 °' chicam
al

Miriam, In malo
Petrus Zaikov do Martin do Vallacht- 46 29 12 do
agricola Petrovits et ruinoso
cam

Martin Ferika loann Vallachi - 75 55 25 do do

do do
agricola Popovits cam
. . . . . .... . ...
1111ricam,
lanosch Sporca do Paulus do Vallachl- 90 60 30 do do
juratus Popovits cam
_
.

Martin Mintzesk Athanasi Vallachi- 45 22 14 do do

do non cam
agricola Popovits

Petrus Daschcu do
Nicolae est do 125 41 26 do do
agricola Petrovits

Paulus Latzkovits do Zsivan non do 41 16 15 do do

judex Cruja
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

I
Zaguzsen

Edoctus
Petrus Stanutz So lus pae- Michael j-,.; Vallachl- 42 30 In malo reparatione eget

est
dagogus 17
Stojkovlts cam
. .. .. .. . . _ .. . - .
Gladna
Germanl-
Ioann cam, hunga Penitus Noviter aedificari

0.
Joann Thomas do do 70 15 36

0
Prodanovits ricam, voila- in nullo debet
chicam
. . . . _ . . . . .

"
.

.
Martin Dragan Perus
t

C.
do do do 203 108 20 do do

c:.
agricola Dragojesk
... ___,_ ._. __ .. ___ -1.-

,
Grigorius Popovits Nicoiae In statu Sed amplificari
do do 43

C.
21 19 utcunque

o
juratus Popovits debet
Bono

.
Alexander Radi la do Ioann do
In mato
do

o.
63 57 20 do

o
agricola Ianovits 5 et proviso
... ..

.
Vallachl- Utcunque
Nicolaus loanyesk Thomas in bono, se.

C.
do do cam et 70 40 12

c)
juratus Popovits ita exiguum
illyricam ut non nisq
20 pueros re
ciperepossi
 Din arhiva veche a liceului
Carol I, Craiova
Acte et insemnari cu privire la inceputul *coalei.

Liceul Carol I din Craiova isi are inceputul in vechea scoala

dela biserica Obedeanu. organizata si redeschisa dupa revolutia lui
Tudor Vladimirescu de catre Stanciu Capatineanu si Grigore Pie-
soianu1), avand curs primar si secund r (o claw de umanioare).
V. A. Urechia in Istoria Scoalelor spune ca $coala s'a redeschis
la Craiova cu dascalul Stanciu, pe Ianuarie-Martie 1826"2), iar
intr'o conferinta tinuta la Academie in 18973) arata ea la 1822 s'a
infiintat o scoala publics in curtea bisericii Obedeanu din Craiova,
sub numele de Scoala Domneasca", in care tinerimea Craiovei in-
vata limbile Franceza, Romans si Elena cu dascali platiti anume din
fondurile averei Bisericei Obedeanu".
Si mai departe: ,,In anul 1825 ( ?) luna Maiu, venira din Bur
curesti fericitii dascali roman: Stanciu Capatineanu si Grigorie
Plesoianu, discipolii nemuritorului si marelui patriot ardelean Gheor-
ghe Lazar, ocupandu-se, Grigorie Plesoianu cu instructiunea pri-
mara, iar Stanciu Capatineanu cu instructiunea secundara".
I. H. Radulescu arninteste in Issachar (pag. 78) urmkoarele
despre Scoala dela Craiova: Se. creel si o scola la Craiova pentru
prima 6ra de a preda gramatica, litteratura si sciinte in limba
Patriei. Primii professori furs numiti doi din devil mei, Stanciul Ca-
patineanul si Grigorie Plesoianul. Primul fu numit si inspector".
Mai departe Heliade arata ca, Stanciu Capatineanul inainte de
a pleca la Craiova s'a dus impreuna cu, in toamna anului 1827, din
cauza ciumei, la mosia lui Const. Golescu, la Golesti, unde catesi
trei au jurat sä propage si sa implineasca principiile nationale ale
Societatii literare" inf,intata mai inainte.
Dupa aceia: Capatineanul se dusse la Craiova spre a stabili
acolo scola dimpreuna cu Grigorie Plesoianul".
Nepotrivirea dintre datele aratate de Heliade (1827) si V. A.
Urechia, (i 826 Ianuarie-Martie), $e datoreste, probabil, lipsei unei
informatii precise 4).
Credem ca, din acest punct de vedere, cea mai autorizata in-
semnare despre anul si luna redeschiderii sau mai exact infiintarii
scoalei dela Obedeanu, intruck ea se organizase pe baze complect
deosebite deck fusese inainte de revolutia lui Tudor Vladimirescu,
este notita ce se gaseste intr'o tiparitura-traducere p. lui Grigorie
Plesoianu Cartea poarta titlul: Cele dintaiu cunostinte_pentru
trebuinta copiilor care incep a citi. Traduse din frantuzeste si adao-
gate de Grigorie P. Plesoianul, profesorul de imprumutata imva-
tatura al Scoalelor Nationale din Craiova 1828"5). Pe pagina III,
jos se gaseste urm5.toarea notita tiparita: Scoalele de stiinte pe
limba romaneasca, s'au deschis in Craiova de Stanciu Capatineanul
Profesor National, la 1826, Maiu 20.

365
 Notita de mai sus este provocata de inchinarea pe care Pleso-
iarnii o face lui Alexandru Ghica, cu prilejul tiparirii cartii. Nu este
lipsita de interes aceasta inchinare; de aceia o transcriem0):
Prea cinstitului si Nobilului Patron, dumnealui marele logo-
fat al tarii de sus, Alexandru Ghica`.
Daces cea mai taiu deschidere a scoalelor Nationtale din Cra-
lova s'a fnchinat dumitale ca unuia ce atunci erai Caimacam, Ru-
manii mici, si care ai indeminat toata rostirea deschiderii, dat
tinerilor copii eel mai bun curaj la frumoasele invataturi prin cuvin-
tare si patrioticeasca mingiere ce leai facut; cu dreptul este dar ca
si cea mai dintiiu carte esita din roadele acestor scoale, sa bine-
voesti a o primi inchinata dumitale. Al dumitale prea plecat Grigorie
P. Plesoianu) ".
Desi V. A. Urechia (in Ist. Scoalelor) 7) vorbeste numai de
Stanciu Capatineanul ca organizator al 5 coalei dela Craiova, se
poate conchide totusi din continutul dedicatiei de mai sus si din
insemnarea lui Heliade ca si Gr. Plesoianu trebue sa fi venit la
Craiova °data' cu Stanciu Capatineanul. Gr. Plesoianu cunoaste
cuvantarea pe care a rostit-o Alecsandru Ghica la deschiderea cursu-
rilor, vorbind despre ea ca unul care a fost faxes. Pe langa acest
lucru, cartea tiparita de Gr. Plesoianu 8), e considerate de el insusi
ca rezultat yl roadelor activitatii dela Craiova. Ca sa poata tipari la
1828, trebuia sa fi piedat cel putin un an, doi la Craiova. Stanciu
Capatineanul insa a avut conducerea scoalei, de vreme ce este citat
chiar de Gr. Plesoianul, ca deschizand el cursurile. Acestui lucru se
datoresc insemnarile de mai sus atat la Plesoianu cat si la ceilalti.
(V. A. Urechia si Heliade).
Inceputa deci la 1826 Mai 20, scoala dela Obedeanu nu func-
tioneaza in mod regulat mulled vreme, din cauza .imprejurarilor grele
prin care treceau Principatele
In 1829 scoala se inchide din cauzal boalelor si se redeschide
la i Aprilie 183o din ordinul lui Chiselev 9).
Putin timp dupes aceia manastirea Obedeanul este ocupata de
militie; scoala se inchide, iar profesorii si ucenicii" for se imprastie.
In 1831 se incearca repararea odailor dela Obedeanu, pentru
redeschiderea cursurilor.
Iordache Otetelisanu, marele sprijinitor al inva'tamantului si
boerii Constantin si Neculaie Bra'iloiu fsi iau aceasta sarcina, dar
Eforia coalelor din Bucuresti, gasind ca lucrarile ar costa prea
mult, intervine la Marea Vornicie sa dispuna ca scoala sä se des-
chicla fn casele dela biserica Maica Precesta of Dud.
In urma unor mid reparatii, cursurile vechii scoale dela Obe-
deanu incep la Maica Precesta, la 7 Decembrie 1831, cu profe-
sorii Stanciu Capatineanu, Florian Aaron 10) si Grigorie Pleso-
ianull) .
Capatineanul si cr. Plesoianu contau tot ca profesorii §coalei
Centrale din Craiova, chiar inainte de a se redeschide cursurile la
Maica Precesta (astazi Madona Dudu).
V. A. Urechia i2) publica o jalba a locuitorilor din mosia

366
Caiacalului, in care cer Eforiei dascali, de oarece ei nu au putut
gasi, deli au trimis pe Ionita Perieteanu in Bucuresti pe vreme
impotriva, asta primavara si cu grele cheltueli, numai si numai pen-
tru a gasi acest fel de dascal intemeiat in sciinte nationale si cu
limbi straine, si dupa toata silinla ce au pus, nu au putut gasi, afland
lipsa aici in Bucuresti de acest fel de dascali. Martorii sciutori
bine de acestea pot fi singurii D-lor profesorii ai $coalei Centrale 13)
din Craiova, Mosiu Stanciu Ccipagneantd si Mosiu Grigore Ple-
soianu..."14).
Din jalba aceasta se poate observa creditul mare pe care it
aveau acesti doi marl barbati ai scoalei secundare din Craiova,
elevi ai lui Heliade Radulescu, si influenta pe care au exercitat -o
din Craiova, asupra intregii Oltenii (casi I. Maiorescu, de Mai
tarziu).
Scoala condusa de ei si de Florian Aaron se reorganizeaz
la Maica Precesta, unde ramane pang la 1842, and se muta 4n
localul vechiu al liceului Carol I, construit intre 1836-1842. (Lo-
calul de astazi al liceului a fost construit intre 1893-1895).
La 1832 (Aprilie), se numeste ca inspector at scoalei cen-
trale din Craiova profesorul Fl. Aaron, care cere, in acelas an, la
August, ca sa fie transferat de Eforie la Bucuresti 4in cauza sa-
natatii sale, amenintata, de and a venit in partile Craiovei 15).
. Eforia accepta si numeste in locu-i pe Stanciu Capatineanu, ca
inspector al Scoalei, dela 1 Octombrie 182. Ordinul poarta nu-
marul 404 din 14 Oct. 1832 si se gaseste in arhiva liceului Ca..
rol I.
Stanciu Capatineanu conduce scoala pang la 15 August 1837,
and este inlocuit de Eforie prin I. Maiorescu, profesor la Cernet.
**
Din sumara expunere de mai sus cu privire la scoala secun-
dara din Craiova se poate vedea ca. liceul Carol I, din ,Crniova,
isi are inceputurile la 182616).
Cercetand arhiva veche a liceului, in urma inventarierei din
anul trecut, am gasit insa acte numai dela 1832 incoace. Pentru
vremea anterioard acestui an se vor fi afland in alta parte. (Sc.
Mateescu noteazd la 1893 ca liceul n'are acte mai vechi de ItaTtua-
rie 1832).
In preajma sarbatoririi centenarului liceului, multe din actele
ce se g-ase,sc in arhiva liceului 2rezina interes, mai ales pentru o
monografie complecta, to urmeaza.' sa se intocmeasc5.17,). De aceia
socotim nimerit sa ,publicam unele din ele.
Dupa deschiderea Scoalei Centrale la biserica Maica Pre-
cesta, profesorii anunta, cum am mai spur, Eforia de acest lucru
si cer si salariile 18). La raportul for Eforia raspunde prin ordinul
de mai jos, primul act ce se gaseste in arhiva liceului.
Primita la 1 o Ghenarie.
Eforia Scoalelor Nationale
Dumn(ea)lor Profesorilor ai Scblei Centrale din Craiova".

367
 Sau primit raportul Dumn(ea)v(oastra) scris dela 7 ale tre-
cutei lu(ni) Decemvrie supt No. 2 si au vazut Eforia cererea ce
faceti pentru slobozirea lefilor dum(nea)v(oastra) la care_si ras-
punde Eforiia ca o asemenea chipzuire este nevarata din indato-
ririle sale. Si sa sileste ca Fara zabava sä faca_ punerea la tale, cad
atunci, dupa primirea unor stiinte ce sa cer dela magistratu acelui
oral sä va face cunoscuta dum(nea)v(oastra) desavarsita hotarirea
Eforii.
Dum(nea)v(oastra) insa silitiva cu dinadinsul intru inplinirea
datoriilor fiestecaria insarcinari si flind incredintati ca totdeauna un
merit bine cunoscut, este supus recunostintii. Si binevoiti ca la
fiestecare cloud saptamani sa trimeteti Eforii raport formal de
toate cate sa ating de acel institut.
Al. Filipescu, Stefan Balaceanu, B. Stirbeiu.
Secretar, N. Iliescu 19)
Anul 1832, Ghenarie 4, No. 67, Bucuresti.
Al doilea act din arhiva liceului se refera la fixarea salariilor
profesorilor Scoalei Centrale.
Primit la 29 Fevr.
Eforia Scoalelor Nationale
Dumn(ea)lor Profesorilor ai Scoalei Centrale din Craiova.
Dupes raporturile ce aji trimis Dum(nea)v(oastra) catre eforie
vi sau hotarat dela I-iu trecutei Ghenarie leaf a dupa cum se in-
semneaza, adeca D. S. Capatineanului lei trei sute, D. F. Aaron,
lei trei sute, si D. G. Plesoianu lei doua sute cincizeci, si s'au po-
runcit casierului Scoalei a vi se slobozi mai sus aratate suine pe
Ghenarie si urmatoarea Fevruarie, iar dela I-iu viitorului Mart,
yeti primi si Dum(nea)v(oastra) leaf a dupa intocmirea ce sau fa-
cut de obste.
No. 125, anul 1832, Febr. 26, Bucuresti.
B. Stirbeiu
Secretar, N. Iliescu
Din Februarie Si pana. in Octombrie nu mai exista vre-un act.
La 14 Octombrie se trimite ordinul de numirea lui Stanciu
Cap'a.'tineanul ca inspector al Scoalei Centrale.
Eforia Scoalelor Nationale
D. S. Capatineanu Profesor de gramatica in Scoala Centrals
din Craiova.
Primit la 18 Octomv.
Sa face stiut Dum(ita)le ca de la -iu Octomvrie esti orinduit
Inspector acei scoale. Pentru care si sa trimite dum(ita)le alaturata
diploma, si de primirea ei vei bine voi a ra'spunde, tremitiend Si cata-

368
logul de scolari ce sa afla acum in tr'acea 5coala, inpreuna cu ara-
tare de numarul acelor ce sint destoinici a urma in clasul de alit-
metica si de. geografie, ca sa se faces mai in graba chibzuire pen-
tru asezarea si acestor clasuri in scoala de acolo.
Pentru madularile Eforii.
P. Poenaru
Secretar N. Iliescu
No. 404, Octombrie 14, Anu 1832, Bucuresti.
Stanciu Capatineanul, primul organizator al scoalei dela Obe-
deanu, ala'turi de Gr. Plesoianul este. numit deci ca inspector al Scoa.-
lei Centrale la 1832, Octombrie t, dupes plecarea lui Florian Aron 20).
In acest an paraseste scoala, retragandu-se dela catedra de
matematici si Grigorie Plesoianul, din cauza ca era nemultumit de
felul cum era rasplatita dascalimea fatal de alte categorii de func-
tionari 21) ".
Dupes cererea lui Capatineanu, Eforia ii incredinteaza catedra
vacanta de aritmetica. Iata ordinul Eforiei:
Eforia Scoalelor Nationale 22)
D-1 Stanciu Capatineanu
Dupes cererea ce ai facut dumneta Eforii, sa de dum(ita)le si
clasul de aritmetica cu leafy de lei does sute pa an, ce vei incQpe
nutnai de cat acest curs, si trimitand Eforii catalogul de scolari,
ce se vor gasi destoinici a urma intr'acel clas. Sa va da du(mi)-
t(a)le si carte de numire".
Pentru ma.'dulirile Eforii
P. Poenaru
Secretar N. Iliescu
No. 418, 1832, Octomvrie 2 1, Bucuresti.
SA scrie catre aceasta ca sal trimiti dum(nea)ta la Eforie si
catalogul de toti scolarii ce sa afla de obste prin toate clasurile, in
togmai dupes forma ce sa alatura du(mi)t(a)le".
Prin plecarea lui Fl. Aaron si a lui Grigorie Plesoianul scoala
craioveand pierde doul elemente de valoare. Mai ramane Stanciu
Capatineanu, care conduce invatatura la Craiova pang la 1837 Au-
gust 15, cand este inlocuit de Eforie la conducerea scoalei prin I.
Maiorescu.
Din corespondenta dintre P. Poenaru si unchii sai, Gheorghe
si Grigorie Otetelisanu, publicata de generalul P. V. Nasture123), se
poate vedea ca Stanciu a plecat dela Craiova si din invatamant din
cauza intrigilor unor boeri, cari nu vedeau cu ochi 6uni activitatea
lul si progresele scoalei. Agtfel a fost acuzat ca a pus sa se arunce
in foc icoana in loc de lemne24).
Vor fi, poate, si alte motive pentru plecarea lui Stanciu Ca-
patineanu.
La 20 August 1837, primeste ordinul de inlocuire, semnat de
Al. Filipescu, St. Balaceanu, B. *tirbeiu, N. Picolo si P. Poenaru,

369
 Primit la 2 Avgust.
Eforia Scoalelor Nationale
D. Sluger S. Capatineanu
Din jurnalul ce s'a incheiat de catre Eforie la 15 de Avgust si
care sa trimis in copie 25). Comitet de Inspectie vei lua dum(nea)ta
stiinta de norla intocmire ce s'a fAcut la scoala centrala din Craiova.
Dumneata dar vei bine voi a incredinta in mana noului oran-
duit Inspector toate instructiile Eforii ce s'au trimis dupa vremi la
acea scoald, registruri, dele, sl toate obiectele caw se ating de acea
scoala facanduse foae pentru toate si iscalinduse de dum(nea)-
v(oastra) amandoi".
Alexandru Filipescu, St. Balaceanu, B. 5tirbeiu, N. Pico lo P.
Poenaru,
Secretar N. Iliescu
No. 379, 1837 August 16, Bucuresti.
NOTE
1) N. Banescu: Inceputurile <$colii Centrale a Craiovei., Cony. lit. No. 8,
1910, pag. 887. cAmandoi incepuse la Craiova, pentru intaia oars, invatatura in
limba patriei la 1826-27..
2) V. A, Urechia: Istoria $coalelor, torn. I. pag. 113. Buc. 1892.
3) Citatul e luat din <Biserica Obedeanu din Craiova*, un articol al Par.
C. Ionescu, Arhivele. Olteniei No. 4, Dec. 1922. Conferinta n'am gAsit-o Inca.
4) Issachar a fost publicat intre 1859-1869. Tinand seams de nota lui Gr.
Ple$oianu, mult mai apropiatA ca timp de deschiderea scoalei, am putea conchide
ca Heliade a insemnat gresit anul inceperii $coalelor la Craiova.
5) Traducerea este facuta din P. Blanchard. Cartea se gaseste in biblioteca
liceului <Carol II.
6) Nu stim sa se ft publicat undeva pana acum. Despre carte aminteste V.
A. Urechia, t, $coalelor t. I, pag. 125, in legatura cu capitolul de istoria Ro-
manilor: <Idee repede despre Istoria Rumanilor., publicat in Curierul lui Eliade
$i in Albina (No. 53 din 1829). Acest capitol a contribuit mult la raspandirea ideei
nationale In Principate. Faptul ca V. A, Urechia numeste cartea lui Plesoianu
Intai le cuno$tinte), si nu <Cele dintaiu cunostinte pentru trebuinta copiilor., fart
sa puns data tiparirii, precum si amanuntul ca transcrie titlul capitolului de istorie
aratat mai sus prin ((dee rapede despre Istoria Romani lor., ne face sa credem ca
n'a avut cartea, in care ar ft gasit notita cu privire la data deschiderii $coalelor
din Craiova $i ca informatiunile le-a luat din (Curierul Romanesc. si < Albina Ro-
maneasca..
7) In conferin(a dela Academie (1897) aminteste $i de Gr. Plesoianul.
8) Cartea are si o cprecuvantare* interesanta prin continutul ei, care sea-
mana cu acela al articolulut lui Gh. Lazar (1818), comunicat B. Poenaru in dis-
cursul sau de receptie la Academie (Analele Academiei IV, 1872, pag. 115).
9 N. Banescu, articol citat, pag. 888.
10) <Florian Aaron venise in Craiova la 1830, pentru copiii Carmuitorului,
ginerile lui Dinicu Golescu, la scoala caruia propusese el inva(atura pentru intaia
oars, in Cara, la Golesti.. N. Banescu, articol citat, pag. 890. Heliade arata in Issachar
pag, 78 ca Florian Aaron a fost conducatorul scoalei dela Golesti, dupa ce fusese
invatat de el metodul lancasterian, in iarna anului 1827.
11) Raportul profesorilor catre Eforie, No. 2, din 7 Dec. 1831. In acelas ra-
port profesorii cer st lefurile dela Eforie.
12) V. A. UrechiA, Ist. $coalelor, t. I, pag. 140.
13) Raposatul Gh. Busila, in: <SarbatOrea de 50 de ani a liceului Carol I.,
Craiova 1903, $i Alex. Barbulescu in <Anuarul liceului Carol I., Craiova 1914, ambit
fosti directori ai liceului, considers ca $coala dela Obedeanu s'a numit (Scoala
Centralia dupa mutarea ei la biserica Maica Precesta. Din jalba Caracalenilor se
vede ca era numita astfel si inainte de all schimba localul dela Obedeanu.
14) Plangerea este din 1831, Main 26.
15) N. Banescu, Cony, lit. No. 9, 1910, pag. 995.

370
 16) Vezi si Petru Rascanu: Istoricul Invatamantului secundar, Iasi 1906,
pag. 81.
17) Conferinta plenary a d-lor profesori ai liceului Carol I, in sedinta dela
20 Octombrie 1930 a hotarit tiparirea unei monografii a liceului, in vederea ser-
barilor centenarului. Au fost delegati d-nii profesori : C. D. Fortunescu, N. Gh.
Dinculescu, A. Vasculescu si directorul liceului. Se va adaoga si o pane literary,
formats din articole, amintiri de-ale fostilor elevi ai liceului. Aceasta d;n urma
se va intocmi sub conducerea d-lui prof. I. Dongorozi.
Istoricul liceului Carol I a fost alcatuit pentru prima data de prof. Sc. Ma-
teescu, fost director al liceului Imre anii 1890-1894, sub directoratul caruia s'a
lucrat cea mai mare parte din maretul local al liceului de astazi. Istoricul liceului
n'a fost tiparit, ci numai trimis Onor. Minister al Instructiunii, cu raportul No. 59
din 22 Aprilie 1893. [Se gaseste la liceu in copie]. Pe baza lui s'au intocmit apoi
de Gh. I. Busily 1903 si Alex. Barbulescu 19.14 doua lucrari meritorii, tiparite. In
1926-27 s'a incercat transcrierea unor acte vechi, de catre un domn profesor
delegat si plant de directiune, N'am putut gasi insit nimic din acestea, cu toate
staruintele depuse, si nici nu sunt inregistrate undeva, deli e sigur ca au fost
trimise liceului in 1927.
18) Raportul e publicat de N. Banescu Poarta No. 2, din 7 Dec. 1831
19, Ordinile de mai sus, cu semnaturi cu tot, sunt originale, nu copii.
20) Arhivele Statului, dosare 6585 din 1832, fila 10 (Din N. Banescu : artic.
citat, pag. 993.
21) N. Banescu, artic. citat, pag 996.
22) Arhiva liceului Carol I, dosar No, 255.
23) Convorbiri literare, Martie 1914 (Din Alex. Barbulescu: Anuarul liceului
Carol I pe 1913-1914,.
24) Lucrul n'ar fi prea surprinzator nici pentru vremea noastra. Acum cativa
ani; un veac dela boerii lui Stanciu, un director de scoala a reclamat autoritatilor
superioare cy niste profesori au absentat dela o festivitate cu intentia de a pro-
fana memoria unui mare barbat de stat, mort de curand Acelasi cum sa-i zi-
cem ? intr'un proces-verbal al unei adunari importante a inserat amanuntul, ca
la rostirea numelui unui domn ministru, toata lumea a aplaudat, sculandu-se in
picioare ; numai doi domni au stat jos si n'au aplaudat.
25) Copia n'am gasit-o in arhiva liceului. Jurnalul s'a publicat insa de cave
V. A. Urechia in <Istoria Scoalelor. tom. I pag. 354-355. in acest jurnal No. 383
din 15 August 1837 12) se iau cdeosebite masuri spre mai multa sporire a scolari-
lor in cunostinte temeinice*. Astfel: se infiinteaza cursul de istoria universala
la cls. III $i IV, iar in cls. IV se va urma cu limba elineasca in toate zilele, limba
frantuzeasca de 3 on pe saptamana $i desemnul de topografie de 3 on.
26) La 1837 in Iunie se infiinteaza la Craiova $i prima scoala de fete cu
fondurile date de Clucerul Iordachi Oteteliseanu. Paharnicul Lazar Oteteliseanu
doneaza casele sale pentru aceasta scoala (V. A. Urechia op. citat, pag. 355).
27. I. Maiorescu, profesor la Cerneti se mutt' la Craiova ca profesor si In-
spector in locul lui Stanch! Capatineanul. Se fixeaza catedrele lui I. Maiorescu:
istoria universala si stilul scrierii in limba romaneasca, aratandu-se si salariul de
600 lei pe luny.
28) Se numeste ca profesor la Craiova Dimitrie Serghiade, mutat dela Giur-
giu, la clasele I si II de umanioare, penfru cursul de deprindere la scrierea roma-
neasca $i gramatica.
29) Se mentine profesorul C. Barbovici pentru geografie in cls. H. (In locul
cronologiei va face aritmetica rezonata in cls. 1V, dupa uvragiul lui Franklin.
30) Se transfers profesorul Gross de la colegiul din Bucuresti la Craiova
pentru limba frantuzeasca, la cele 4 clase de umanioare, in locul lui Visamont.

371
 INSCRIPTII
Inscriptii din bisericile valcene
Biserica (Barra Vestire., de langa. Primaria orasului Ram-
nicul Valcii, are deasupra usii de intrare inscriptia urmatoare:
(Aceasta sfanta si dumnezeiasca biserica din ora$ul ram-
nicul $i intru carea sa. cinsteaste $i sä prazInuia$te hramul buna
vestire a prea sfintei nascatoarei de dumnezeu $i a celui dintru
sfinti parintelui I nostru nicolae: fostau mai nainte zidita de mir-
cea voevod = iar cand au fost intru stapanirea neamtilor I viind
turcii cu ritzboi asupra neamtilor ; iau biruit $i iau scos dintra-
ceste cinci judete $i au arsa I toate sfintele besearici $i fiind
aceasta sfanta besearica mai vechie $i surpata au ajuns la pu-
stare I deci dina pronie dmnezeiasca sau indemnat $i sau apucat :
dumnealui raposatu/ logofatul I radul ramniceanul fiincla . de
neama pamanteana . de aici dint orasu/ ritmnicula . impreuna',
cu dumnealui I raposatu/ jupana loan moldoveanul: dela sibiio
impreuna $i cu Zupan : grigorie tota deacolo dela sibii : I io de
au zidita aceasta besearica : dina temelie tota . In locul acei vechi
$i o au infrumusetata : cu zugraveala precuma. I sit veade : in
zilele luminatului domn to costandin nicolae voevod fiinda. ar-
hiereu : scaunului acestuia parinte I le kir kliment : episcopul
rimnicului ca sa le fie veacinicit : pomenire dumnealor $i a tota
neamul for fiind osteni I toare $i mult straduitoare dumneaei ju-
paneasa stanca sora dumnealui logofatului radul care I $i dum-
neaei cu ce au putut au ajutat, iunie 26, ani dela adam 7255
iara dela hs (Hristos) 1747.
(Note : Literile cursive sunt aruncate deasupra $irurilor
Vorbele din parenteze sunt lamuririle cititorului).
In launtru deasupra usii de intrare e zugravitit biserica
tinuta de sub scant de logofatul Radu, in dreapta caruia mai
sunt chipurile lui Atanasie logofatul Ramniceanu, a sotiei .ego.
Coanda $i a trei fete ale Stancai. De partea cealalta biserica nu
e tinuta de nimeni, cred ca trebue sit fi fost l'asat nezugravit,
fiindca n'ar fi putut veni in Ramnic cei doi ctitori dela Sibiiu.
Ca sa nu se observe aceasta, s'a atarnat o icoana pe panza,
reprezentand pe Mantuitorul, inconjurat la patru colturi de cei
patru evangheli$ti.
Pe peretele de Nord sunt zugravite: Io Costandin Nicolae
Voevod' (Mavrocordat), Preasfintitu episcop Ramnicu kir Gri-
gone. $i, la Rasitrit de fereastra, cpreasfintitu episc. i Ramniculu
kir Kliment'.
Observare : Pictorii $i elevii $colilor de belearte ar putea
face &pH de pe multe din tablourile de pictura fresco din bise-
rich, $i mai ales am vrea sa atragem atentiunea celor in drept
asupra tablourilor din pridvorul bisericii, unde se afla. (raiul $i
iadul', cum $i vreo 7-8 scene ale sinoadelor ecumenice, acestea
negasindu-se mai la nicio biserica din cate am vazut, iar pictura
arata par'ca e facutit de putina vreme, nu de aproape 200 ani !
Const. Daniiiescu, institutor in R.-Valcii.

372
 ObTENIA Rfl OhOGIC

Castrul roman de la Racari

Sapaturile arheologice din 1928 *i 1930 ')
In fata statiei de drum de fier Racari, la circa 50 m., spire
sud, se ridica deasupra nivelului campului un mic platou, de forma
dreptunghiulard, cu axa cea lunge orientata, inspre Est *i Vest *i
cu o suprafata de peste 2 Ha. De jur imprejur is inchide un an
larg, in starea lui actuaIa, de c. 15 m. adane de c. 1,20 in.,
din care, la coltul de S-V al dreptunghiului, se desprinde o rar
mura, cu directia spre S-V., lunge de aproape 60 in., ajungand cu,
capatul in valea Jiului. Fara indoiala ca ramura aceasta de *ant
nu putea sa, aiba alt rost decat de a stabili o comunicatie inure
*antul din jurul locului dreptunghiular *i apa Jiului, care, pe vre-
mea romans, curgea de sigur chiar pe la capatul ramurei noastre,
insa cu timpul s'a retras- mereu spre dreapta, curgand astazi la
aproape 1 km. departare.
Pe locul nostru dreptunghiular nu se vede, la suprafata, nicio
urma de constructie. Destule cioburi, insa, de vase *i caramida,
romane, nu numai pe acest loc, dar $i imprejurul lui, spre Nord
*i Est, pe o suprafata de cateva hectare, sunt indicii evidente de
existenta unei asezari romane in acest loc.
0 singur5, privire superficia15, ne vorbe*te, deci, despre exis-
tenta, in acest loc, a unei fortarete militare romane un castru
cu a*ezarea civila alaturi.
Pentru prima data e remarcat *i identificat ca atare in
Magazin istoric .pentru Dacia" vol. II, 1846, p. 104-105, de A.
T. Laurian. Pe vemea aceea, foarte probabil, zidurile castrului
erau, eel putin in parte, vizibile, caci Laurian spune: De aci kde
la Valea Rea, Brade*ti) merseram in sus catre satul Racari, undo
aflaram ruinele unui castru roman. Fundamentele acestuia for-
meazo, o figura patrat5,, linia de catre miaza-zi face 180, cea, de
cMre rasarit, in al carui mijloc se vede poarta, face 150 pa$i".
Laurian identifica acest loc cu vechiul Amutrium, pentru
motivu] ca distanta de la Egeia, cea insemnata pe Tabula Peutin-
geriana, consume bini*or cu pusaciunea locului acestuia". Totu*i
observe nepotrivirea inure a*ezarea acestei localitati pe stanga iar
a raului cu al carui nume, Mutrium, se inrudeste pe dreapta,
Jiului. De aceea vrea sa mai afle lamuriri in dreapta Jiului;
la Manastirea Motru, insa nu afla nimic.

373
 In 1897 Tocilescu intreprinde o campanie de sapaturi ar-
heologice. Anume, intra in castru pe porta principalis sinistra, des-
copera praetorium $i, voind sa iese de.cealalta parte pe via prin-
cipalis, prin porta principalis dextra, nimereste alaturi, prin
latus praetorii. Edificiile descoperite, fara nicio paza, au ramas la
dispozitia celor care aveau nevoe de material de constructie, asa in
cat, astazi din ele n'a mai ramas decat foarte putin din temelii,
care, si atat, a putut fi salvat gratie bunei griji gospodare$ti a
proprietarului locului, care, pentru a transforma locul iard$i in
teren de munca, a carat pamantul la loc, umpland gropile $i aco-
perind zidurile scapate de devastare. Rezultatul acestor sapaturi
Tocilescu nu-1 publica nicaieri; doar planurile $i sectiunile lor, exe-
cutate de d-1 Po ionic, .se afla in arhiva Muzeului National de
Antichitiiti din Ilucure$ti; $i le voi utiliza in cursul acestui stu-
diu, mai ales pe acelea care reproduc elemente de constructii ce
nu se mai pastreaza agt5,zi.
Pomene$te totu$i $i Tocilescu despre castrul de la Racari in
Fold nes et Recherches arch." p. 140, insa numai in cinci randuri,
anuntand doar descoperirea a 3000 de fragmente din don& statui
de bronz (o data $i jumatate marimea naturala) a doi impara,ti
romani: una equestra, a lui Heliogabal $i una a unui imparat ne-
cunoscut. Cu aceasta ocazie vedem ca el pastreaza identificarea lui
Laurian: Amutrium.
Mai thrziu, in 1913, V. Parvan public5, in Stiri noun din
Dacia Malvensis" (An. Ac. R. Seria IL Tom. XXXVI, Mem. Sect.
1st. p. 54) studiul unor obiecte gasite la Racari, Intre care $i o
diploma militara. Aci el spune: Gary Racari pe linia Craiova
T.-Severin este a$ezata chiar pe ruinele unui important centru
urban al Daciei Malvense, al earth nume nu-1 cunoastem, dar ar
putea fi insu$ acela al capitalei provinciei". Ar fi deci probabila,
dupa Parvan, identificarea acestei locant5,ti cu colonia Malvensis,
sprijinind aceasta identificare mai ales pe bogatia materialului
cultural descoperit pang acum aci.
Pana in prezent, in sapaturile efectuate, n'am gasit niciun
fel de document privitor la numele localitatei, ceeace totusi nu e
exclus sa fie gash mai tarziu.
Totusi, comparand distanta data de Tabula Peutingeriana
Intre Drobeta (T. Severin) si Amutrium, XXXVI m. T. (cf. $i
PaulyWissowa, R. E. I., Amutrium, col. 1990) cu distanta ac-
tuala Intre T. Severin $i gara Racari, 79 km., constatam o nepo-
trivire prea mare, ca sa, nu fie luata in seama.
Indemnati asa, dar de acest singur element ar" trebui sa res-
pingem identificarea localitatii antice de la Racari cu vechiul
Amutrium. Caci mai mult Inca: Intre Amutrium si Pelendava
Tabula Peutingeriana d'a o distanta de Inca XXXVI m. p.
In hartile istoricilor moderni Pelendava e asezata pe langa
Craiova; dar de la Racari pang la Craiova nu sunt decat 30 km.
Rezultatul acestei comparatii ne-ar Indemna sa cautam Amu-
trium cu vreo 25 km. mai Inapoi Inspre Drobeta, adica in regiunea

374
ButoiestiStrehaia. Insa in aceasta regiune pana, acum nu s'aii
semnalat urme de vreo asezare romans asa importanta, iar pe de
alt.& parte, data drumul roman se afla earn De traseul $oselei na-
tionale actuale asa cum e acceptat de arheologii moderni
e grew de admis ca localitatea antics de la Racari, care de fapt
dupa cum spune si Parvan a fost un centru urban important,
4
sa nu fie enumerata, de Tabula Peutingeriana Intre celelalte care
se in$iruiau de la Drobeta la Romula.
Iata deci cum din acesfea se iveste o problems de caracter
mai general privitor la arheologia Olteniei: Ramane, adica, tra-
seul drumului roman Drobeta-Romula acela$i de pane acum, pe
traseul $oselei nationale $i drumului de fier actual, sau trebuie
eautat in alts parte?
Fara indoiala, ca raspunsul precis la aceasta, problems nece-
sit& o cercetare minutioasa pe teren. Totu$i sunt anumite elemente
care ne indreptatesc sa, cautam acest drum pe una din culmile
dinspre Sud, care merg aproape paralel cu drumul de fier actual.,
Astfel, in afara de nepotrivirea Intre datele Tabu lei Peutinge-
riane si realitatile constatate pane acum, trebuie sa ne mai gandim
6i la o alts nepotrivire. Este $tiut ca Romanii, Intr'o provineie
nou cucerita, erau preocupati in primul rand de tinerea ei in as-
cultare printr'o activitate military care sa se impuna. In acest
scop aveau nevoe de drumuri cu caracter strategic, spre a avea
adica orizont larg $i a fi ferite de curse.
De aceea, in general, drumurile militare romane urmeaza,
culmile dealurilor. Dar drumul roman Drobeta-Romula, dupa lo-
calizarea lui de pang acum, este cu totul Impotriva acestui prin-
cipiu. Caci de la Balota pan& la Craiova el strabate o vale cu-
prinsa Intre dealuri neIntreruite.
Dar. data totul este impotriva localizarii drumului Drobeta-
Romula pe traseul $oselei nationale actuale, apoi un element de
o importanta destul de mare ne indeamna a-1 cauta pe Una din cul-
mile de la Sud de aceasta linie. Anume este insasi existenta acelui
vallum roman, la sud de aceasta linie, care reprezinta, dupa cer-
cetarile de pang acum, limes-ul stapanirii romane in Dacia inainte
de Traian $i dealungul caruia prin urmare trebuie sa admitem si
existenta unui drum militar, care s'a pastrat ca atare, ba poate
chiar perfectionat, $i dupa Traian.
Amintirea lui se pastreaza in traditia popular& pane astazi
in nurnele de Ca lea lui Traian. Acesta va fi deci drumul Drobeta-
Romula si pe el vor trebui cautalk Amutrium si Pelendava.
Acum insa, tinand seam?, de importanta de centru urban
a a$ezarii romane de la Racari, ni se pune intrebarea: Cum a putut
aceasta sa ajung'a la o asemenea desvoltare, farce a fi in legatura,
directs cu vreuna din importantele retele de comunicatie din Dacia
klalvensis? Aceasta Intrebare fire$te ar fi foarte justificata dad.
retele de comunicatie importante ar fi numai acele care figureazi
in itinerariile antice. Ci e cu mult mai probabil ca aceste itine-
rarii, ajunse pang la not in copii dup5, cOpii, prezint& uncle lipsuri

375
provenite din diferite cauze. Caei urmarind linia Jiului in sus,
d.earandul intalnim urme de asezari romane, intre care destul de
importante cele de la Magheresti, Skel, Bumbesti, din jud. Gorj.
Aceste asezari far5, indoiala erau legate intre ele printr'un drum
care, despartindu-se din drumul Romula-Drobeta, in apropiere
de Craiova, mergea pe stanga Jiului in sus, prin Racari, spre
Bumbesti, unindu-se, .poate, cu eel care venea de la Drobeta la
Bumbesti si continuand astfel peste munti la Sarmizegethusa.
din punct de vedere economic, dar mai ales din punct de vedere
militar chiar cu privire la 'operatiile rasboinice ale lui Traian
in Dacia prezenta unui drum roman pe aici nu este exclus5...
Asa dar identificarea localitatii romane de la R5,cari cu
anticul Amutrium nu mai poate fisustinuta, iar, in ceeace priveste
ipoteza lui Parvan,prin care ar fi de asezat aci colonic Malvensis,,
romane a fi verificata prin rezultatele sapaturilor viitoare. Deo-
camdata totusi, in aceasta privinta, avem de retinut un fapt sigur:
importanta de centru urban a acestei localitati, din care a iesit la
iveala pang in prezent un material .de o valoare cultural& de cea
mai mare insemn5,tate.
Privitor la data intemeerei $i istoricul castrului, alte infor-
matii nu avem in afar& de cele pe care le scot la iveala sapaturile.,
Pan& in prezent insa documente mai precise in aceasta privinta
nu s'au ivit. Monetele gasite pan& acum cele mai veehi din
timpul lui Traian, iar cele mai noi din timpul lui Gordian ne -ar
indemna sa asezam intemeerea castrului in prima jumatate a sec.
II $i parasirea lui la inceputul navalirilor barbare. Monumentele
arl.eologicc contribuie la confirmarea acestei pareri.
CASTRUL
Monumente arhitectonice
Sapaturile executate in cele doua veri la Racari au avut ca
obiect numai castrul. Si anume, s'a scos la iveala pans, acum in-
cinta-fortificatie, cele patru porti ale ei, via principalis si prae-
torium.
In ceea ce priveste starea de conservare a zidurilor, ea e mai
bun5, numai pe laturile de Sud $i Vest ale zidului inconjurator,
fiind conservat aci zidul pang la 40 cm., deasupra soclului, cum $i
la turnurile portilor, unde in unele locuri inaltimea zidului trece
de 1 m. R estul zidului inconjurator, cum $i zidurile pretoriului,
deabia isi mai pastreaza temelia. Aceasta tota15, distrugere da-
teaza din epoca, foarte apropiata de noi in timpul lui Laurian,
dupa cum am vazut, o parte din ziduri era vizibila la suprafata
terenului si se datoreste distrugatorilor pacinici. In adevar,
dealungul zidului inconjurator, pe unde acesta este mai daramat,
se observ5, deasupra temeliei pastrate $i exact pe grosimea ei un
amestec de pietre marunte si moloz, care se ridica in sus pans.
aproape de 50 cm., de la suprafata solului. Aceasta insemneaza,
ca, nu mult in urma, c6lturi de ale zidului ie$eau la suprafati.
376
Locuitorii din imprejurimi, avand nevoie de material de construe-
tie, 1-au gasit in aceste ziduri. Au scos deci, cu tarnacopul, piatra
cu piatra papa au ajuns la temelie, pe care au crutat-o fiind
alcatuita, din piatra mai maruntii, de rau. Dupa aceea, ca sa nu
ramana santuri pe locul utilizat pentru cultura, le-au asIupat cu
molozul rezultat din curatirea pietrelor, apoi au nivelat taind din
malurile $antului, din care cauza terenul aci., in loc sa fie mai
ridicat, cum s'ar fi cuvenit, este dimpotrivii mai jos.
Dupo, ceeace ni s'a pastrat, totusi, se poate stabili in chip
precis planul, ba chiar, cu ajutorul elementelor gasite in daraina-
turi $i al analogiei, se poate reconstitui $i profilul incintei castru-
lui in chip aproape complet.
r--
TORIA DECVMANA

ROItTA PRINCIPALls ()EXTRA POKTA PRINCIPAJ.I5 SINISTRA

VIA PRINCIPAIIS

PORTA PRA1ORIA

101211:3.....=
SCARP. 'Iamscoarrtsf.r.
Castrul roman de la Racari (sApaturile din 1928 $i 1930).
Le camp romain de Racari (fouilles de 1928 et 1930)

6 377
Co oo

00 t -r
-fly I 1)6.1
(
*vers. 44,1
-lePePo J.
a e 4'
'1

'
,01.
.4 400 yoo
° r- 15`,1-
4

\t\ckitZ
a

b
Fig, I Et, b.
 Incinta. Castrul are forma unui dreptunghiu, cu axa cea
lunga indreptata spre Est, cu o mica abatere de c. 90 spre sud 2).
Lungimea sa, masurata de la fata exterioara a zidului inconju-
rator, e de 173,20 m., tar largimea de 141,50 m. (v. pag. 377). Zi-
dul irconjurator are o grosime de c. 1 m. In interior se razema de
el valul de parnant gros (le 3 m., din marginea caruia, coboara spre
interior o panta usoard lunga de 5 m., ajungand intr'un drum larg
de c. 3 m., via angularis. lnaintea zidului se af15, iarasi un drum
larg de /c. 2 m., berma, apoi un an larg, sus, de c. 8 m. si adane
de c. 3 m.
Facand o sectiune aproape _de porta praetoria, incinta cas-
trului se prezinth, in profil (fig. 1, a si b) astfel: Din zid se pas-
treaza, in acest loc, numai temelia. Masurand de la temelie in sus,
valul interior are o inaltime de c. 2,20 m., din care sazand circa
0,20 m., care reprezinta stratul de dararnaturi $i p5,mant vegetal,
ramble inaltimea proprie a valului de 2 m. Si, de fapt, la aceasta
inaltime pamantul prezint5, o scoarta tare, amestecata ici colo cu,
faramituri de piatra si caramida, rezultata fara indoiala din ro -'
lul pe care 1-a avut de a servi ca pavaj de dfum pentru miscarea
irupei la creneluri. Asa dar zidul se ridica pada la pavajul valului;
cu aceeasi grosime, tar de aci in sus, cu o grosime mai mica, con-
tinua, fara indoiala, cu eel putin 1,65 m., adica inaltimea obis-
nuita a unui om, in care inaltime, de sigur, trebuie socotita si
inaltimea crenelurilor. 0 determinare mai precisa a acesteia din
urma nu e Dosibila pe baza descoperirilor facute; totu.i, ea nu
poate fi mult deosebita in tot cazul nu poate fi decat in minus
de aceea admisa de Jacobi pentru crenelurile castelului Saal-
burg 3), pe baza eatorva indicii culese din sapaturi 5i prin analosie
cu castrum praetoriense din Roma ale carui creneluri, masurate
de von Cohausen in 1857, au inaltimea de 0,78 m.
Cu privire la grosimea crenelurilor si marimea spatiului
dints ele, in sapaturile noastre n.:am gasit niciun indiciu. Sap.i-
turile noastre insa, din motive de economie de fonduri, s'au limitat
numai la un *ant dealungul zidului, pe cata vreme bucati din
creneluri, la daramare, cazand de la o inaltime mai mare, foarte,
probabi1, s'au rostosolit papa in fundul santului. Totusi, aceste
creneluri trebuiau sa alba o grosime atat de mare meat sa poata
adaposti un om, adiea eel putin 0,65m.4). Tot asa, spatial dintre,
creneluri nu putea sa se deosebiasca mult de cel de la castrul pre-
torian din Roma, 2.82-3.44 m. si de la castelul Saalburg,
.2,42-2,82 m.5), adiea un spatiu suficient ca sa poata intra 3 4
oameni, de front. Da chiar, dad*, tinem seams de str5,mtarea aces-
tui spatiu in epoca t'arzie imperiala, ceeace corespunde caracterului
defensiv din ce in ce Mai Tronuntat al castrului la zidul lui Au-
relian el se stramteaza asa de mult ineat nu poate incapea decat
un singur om atunci pentru castrul nostru, care, foarte pro-
babil, dateaza din prima jumatate a sec. II p. Cr., trebuie sa
admitem un spatiu intre creneluri de eel putin 3 m.
Drumul de rond de pe val, asa, cum se prezinta in sectiunea.

379
noastr5,, are o largime de c. 3 m.6), panta valului in interior are 5
m. largime, iar via angularis aproximativ 3 m. Atat panta cat
si via angularis sunt pavate cu pietris de rau, asa ca, pentru via
nu se poate determina precis largimea, ea neprezentand acele ele-
mente constitutive ale unui drum .pavat cu piatra mare, care sr,
permits a-i lua dimensiunile exact.
Dealungul zidului, in exterior, se intinde berma, larga de
circa 2 m., apoi un sant larg sus de 8 m., $i alone c. 3 mk La
coltul de S-V al castrului se desprinde din acest an o ramura

Fig. 2.
care, mergand in directia S-V, ajunge in valea Jiului, pe unde,
fara indoiala, in epoca romans, era chiar cursul raului. Aceasta
ramura probabil servia ca sa aduca apa in santul inconjurator al(
castrului. Atat adancimea uniforms cat si directia acestei ramuri
in cursul apei, deci favorabila unei curgeri spre castru, iar nu unei
scurgeri in afara, ar confirma rolul pe care i-1 atribuim.
Portile, turnurile si eolturile. Incinta castrului pe toate pa-
tru laturile este intrerupta de cite o poarta. Pe latura de front
dinspre rasarit exact la mijlocul ei, porta praetoria (fig. 2);

380
'poly , 111 3 I A 4 : Str'at de ca0reni.7

Mel/ rG . .Y.....-1,

A
SS
z 41:.t `.__
,
PORTA PRINCIPAL15 DEX5TRA.

, ti ,s, ;.
."4
T ur rad de nerd si interiaru] Porte de vest "4".. 10
cr -
'
r:4 is ® u, d --

p 0.. 7,- 4 e"" ,i '

4. .4 ..-:-'"'-......--.: '''-
..A./. .

a-WI,
Ark -4 ° 2
JtT 10004.. rte.
Rte : .
_ ^
,I....-, :.1, 11.

ier :4,4,-,;:6..÷ --, 1 ,w-m 41

Po,onc )1 ,=,:r.ca./..,,..,,..2,e.
1 i"......11/4'n,.."' - "-- -.÷".... ''. r-CJIII-1" -.."-, . ...--*,;:;' : '' ''' '
=.0.". 4' "
-
Sus stanga: fig. 1, jos: fig. 2, sus dreapta: fig. 3,
pe latura opusa, corespunzand exact cele dintai, porta decamana;
pe celelalte dour laturi, iarasi corespunzand una alteia, porta
principalis dextra (fig. 3) si porta principalis sinistra. Acestea din
urma,, insa, nu mai sunt asezate la mijlocul laturilor, ci cu mutt'
mai aproape de frontul castrului.
Pupa principiile lui Hygin ele ar trebui sa se gaseasca la a
treime din lungimea laturilor respective departe de latura de
front. Depasese insa aceasta treime cu destul de mult departa-
rea for de latura de front e de 59,50 m., fate de 100,85 m., de-
partarea for de latura portei decumane (v. pag. 377). Deci iarasi o
nepotrivire cu prescriptiunile lui Hygin, care nu poate sa nu fie
push', in legatura cu forma castrului nostru mai apropiata de
forma patrata a castrului lui Polybiu.

-
*lai ;77

C
'.::: -

iil r.,.,
..

'....2.
En t
..
:xel,,
:44 0)

.T I

FL, 46' -

Fig. 3

Forma si dimensiunile portilor sunt acelea§i la toate. Mici

diferente de dimensiuni sunt rezultate atat din starea de conser-
vare a zidurilor, si deci neputinta de a lua masuri exacte, cat,
poate, $i din neperfectiunea executiei planului arhitectural, dat
fiind materialul nefasonat intrebuintat in constructie.
Toate patru intrarile au o largime de c. 3,95 m., $i sunt
flancate, in interior, de cite un turn (v. pag. 381, fig. 1).
Turnurile, de forma dreptunghiulara, cu liirgimea, in interior,
de 2,60-2.70 m., iar lungimea de 3,60 m., au zidurile ceva mai
subtiri decat zidul inconjurator, 0.90 m., si stint prevazute cu o
intrare large de 1 m. pe latura dinspre interiorul castrului. Latura,
for de front iese inaintea zidului inconjurator cu c. 0.15 m., iar
din zidurile for dinspre intrare la colturile din interior si la
2.10 m. de la acestea spre 'exterior proemineaza cu c. 0.20 m.,
cite doi pilastri grosi de c. 1180 m., a caror temelie, continuand-
de-a curmezi$ul intrarei, face legatura constructive intre turnuri.

382
Acesti pilastri serviau ca usciori pentru poartd. Data insd si cei
dinspre interiorul castrului, pentru o a doua poartd, seryiau la ace-
lasi stop, nu putem afirma; insd pentru cei dinspre exterior,
sunt dovezi gdsite in situ. Anume, la porta principalis dextra,
se pastreazd, in situ, o bucata din prag asezat inapoia pilastrului.
Mai clar se poate vedea aceasta din desenul d-lui Polonic (v. pag.
381, fig. 21. care ilustreazd porta decumana vazut5, dintr'o parte.
Aci, pragul e inapoia pilastrului 5i la marginea, iui se observil
gaura pentru tatana portii 7).
Erau, de sigur, cloud porti care se deschideau inteo parte
$i alta in interior o singurd poartd nu s'ar fi putut deschide
complet, din cauza pilastrilor dinspre interior.
Drumul intrarii e pavat cu pietris de rau, formand un strat
de 0.15 m.

jo
8

Sy

TVRNVL DIN COLTVI, S.V.

Fig. 4.

Cum $antul inconjurator era umplut cu apd, fiird indoiald

ca la fiecare poarta trebuia sa existe cite un pod peste el. Asupra
acestor poduri dac5, erau fixe sau mobile nu putem da nicio
larnurire, intrucat din cercetdrile fdcute, cu toate c5, necomplete,
n'a iesit nicio urmd doveditoare.
Privitor la profilul intrarilor, dupa resturil,e de material de
constructie gdsite in dardmaturi piatra multi, caramidd, tigla,
°land, bucati de lemn ars, cenu$5,, crampoane, cuie de fier e
foarte probabil Ca el se asernana mult cu cal al intrdrilor de la.
castelul Saalburg8). Turnurile aveau deasupra cafe un etaj 5i
acoperi$ de tig15, 5i oland. Ele comunicau cu valurile al5,turate
prinlr'o u$5,, la care se urea probabil pe o scam, cu cateva trepte,
iar intre ele, pe deasupra intrilrii, printr'un coridor construit in
lemn, &dei nicio urma de bolta 'de zid n'a esit la iveald din stip5.-
turi. Portile deci construite din lemn 5i ferecate cu nituri din
care cateva resturi s'au gdsit in cenu$a dintre turnuri se reze-
mau sus de un prag de barne groase.

383
 V 17/
/ e./ / .03 _
I// e/ //_ ,,,,,/ ,
yii
/
/ /
/
1H

4 / /, / / / / // ii
// 11
//)/ ,

, , .c. ,
*
/ .2 v 0
I
,,,, /9, ,,,,No# ,-,,,,,
1 1 10 - 4.
,
0

60

tY ..0"/X4711

.4.7'
,/
0.,7;77,//077,74,7r.
0
/1 r .,,y,/, ,,,,,y,,,,,,,,
r, 7
0
/coeak /077,
,:-
i ##i / x,A
WV,
SCARA

Praetorium.

Colturile castrului sunt rotunde, a$a cum erau de obiceiu

la toate castrele, atat pentruca aparatorii s1-$i poata indrepta ti-
rul in mice parte, din care ar fi venit navalitorii, cat $i pentru
0 mai mare soliditate unghiul drept fiind mai u$or de dis-
trus 9). Ba chiar, pentru o $i mai mare soliditate a lor, zidul se
ingrow ie$iml in afara cu c. 0.15 m., pe o lungime de 4.40 m.,
iar in interior se ridica, la fiecare colt, cate un turn larg de 2.8S
m. $i lung de 2.90 m., cu o intrare, larg5., de 0,95 m. pe latura
dinspre interiorul castrului (fig. 4). Poarte probabil e. $i aceste

384
turnuri avead cate un etaj deasupra si serviau atat ca posturi de
observatie avand campul de privire deschis pe ambele laturi, cat,
poate, $i ea posturi de instalat masini de rasboiu.
Intre colturile posterioare $i portile laterale, de asemeni, zi-
dul castrului prezinta o particularitate. Anume, exact la mijlocul
distantei dintre porti $i colturi se desprind in interior, din zidul
inconjurator, Cate doua, ziduri perpendiculare pe el, lungi de. 1.50
m.. ,groase de 0.75 m.,.0 departare unul de' altul cu 2.85 m. E
clar ca nu puteau forma un turn, ci mai degraba serveau la susti-
nerea unui postament tot pentru maaini de rasboiu. In drer;tul for
zidul inconjurator de asemeni proemineaza in afara cu .c. 0.15 m.
ca $i la turnurile de colt.

Interiorul castrului. In interiorul castrului, sapaturile noas-

tre n'au dat la iveala pang in prezent decat via prineipalis $i
praetorium. Totusi, dupa sondagiile acute, putem anticipa sapa-
turilor in ceeace priveste impartirea lui in interior.
Castrul e impartit in patru parti, prin cele doua linii perpen-
diculare, care sunt insasi drumurile prinCipale ale castrului, care a-
jung cu capetele la cele patru porti. Drumul care uneste portile late-
rale e via principalis (v. p. 377), iar celalt, intrerupt de .praetorium,
poarta numele, pentru portiunea de la porta praetoria pang in fata
pretoriului, via praetoria, iar pentru continuarea sa din spatele
pretoriului pang. la porta decumana: via decumana. Prin spa.Lele
pretoriului, paralel cu el, este un alt drum, ale carui capete aujng
la zidurile suporturi pentru catapulte, via quintana. Asa dar avem
in castrul nostru $i a doua impartire a lui pe axa lungimei
prin acest din urma drum, via quintana, $i prin via principalis,
adica in trei parti. Partea anterioard, cuprinsa intre via princi-
palls $i latura de front, este practentura ;.cea dintre via prineipalis
$i via quitana: latera praetorii; iar ultima: retentura.
Cum era $i firesc, am indreptat sapaturile din via principalis
in latera praetorii, pentru a descoperi eel mai important edificiu
al castrului, de la care si-a si luat numele aceastra diviziune.

Praetorium. Pretoriul este situat la egala distanta de latu-

rile de Nord $i de Sud ale castrului, intre via principalis $i via
quitana, de asemeni la ega15, departare de ele, c. 3 m. (p. 377 $i
fig. 5). Are forma dreptunghiulara, lunga 37 m., larga, 34 m., cu
aproape aceeasi proportie intre laturi ca $i aceea a castrului. E
orientat cu fata spre Est, ca $i castrul, intrarea lui fiind exact pe
axa portilor praetoria $i decumana.
Desi zidurile sunt cumplit devastate, totusi, dupa temeliile
paslrate, s'a putut stabili planul complet (v. p. 384). Astfel in in-
terior praetorium este impartit exact dupa planul unei case ro-
mane. 0 intrare larga de 6 m., duce intr'o curte dreptunghiulara
de 15 X 18,50 m., Atrium (pag. 384, A). Pe trei parti cea din
fata $i eele doua laterale ale atriului, alcarga un coridor

385
larg de 2.30 in fata si 2.40 m., pe laturi prin fata unui sir de
camere cite 5 pe partile laterale si cite 4 de o parte si de alta
a Mani, toate cam de aceleasi dimensiuni, afar& de doua cele
de la colturile coridorului care sunt foarte inguste, 1.10 m. La
niciuna din camere nu s'au gasit intrarile, zidul fiind stricat pang
la tem elie, dar ansamblul arhitectonic ni le indica in chip neindoios
inspre coridor.
In coltul S-V al atriului in desemnurile d-lui Polonic este
indicate baza unei statui equestre astazi nu se mai pastreaza
nimic iar in celelalte 3 colturi cite o lantana (pag. 384, f.).
In fund atrium este inchis de un zid gros de c. 0.80 m.,
dincolo de care se deschide o a doua curte Eli; care °cape toata

rn
' 4F",
.0.14 II"... 6-C* 74.6.1.,
_
_ .

'
;." Wa

i
rs
?6
-
°

eg"?*. ftt; s4' 7d,

7

T o'er P
li; oeL
LE. MARVAi t'S/1. " -2 .
Fig. 5.

largimea pretoriului, iar din lungimea lui 8 m. Aceasta curte ar fi,

raportandu-ne la casa romani, peristyllum. Ea se termini in
fund cu un sir de camere care ocupd ultimii 5 m. din lungimea
pretoriului.
La mijloc o camera 0, large de 5.90 m., terminate in absida,
intarita prin contraforti in exterior, care ar fi Oeeus al casei no-
mane. De o parte si de alta a acesteia cite doua camere largi,
cele alaturate ei, de cite 4.65 m., iar celelalte, de date 5.10 m.
despartite prin cite un coridor larg de 1.60 m. In toate aceste
patru camere se gasesc urme de calorifer asezat la mijlocul for
pe directia lungimii pretoriului. Urmele lush: astazi sunt asa de
recluse, incat dupa, ele abia se poate presupune existenta calorife-
rului. Avem insa un desen al d-lui Polonic, care dovedeste buna
lui stare de conservare in timpul sapaturilor lui Tocilescu (pag. 381,
fig. 3). Dupa acest desen, caloriferul se compunea din doua ga-

386
lerii despartite prin pilastri totul construit din caramida cu
mortar -- acoperite sus cu un rand de caramizi, cu un strat de ci-
ment pe deasupra. Probabil ca aceste galerii contiuuau prin perete
in sus prin tuburi construite cu caramizi cu picioare 'la colturi
din care s'au ,gasit fragmente in diiramaturi trecand $i in e-
tajul superior, care, foarte Probabil, exista. De altfel vom mai re-
veni asupra caloriferului cand continuarea sapaturilor ne va scoate
la lumina $i celelalte elemente constitutive.
Pentru determinarea functiei diferitelor piese ale pretorin-
lui, hard, indoiala ca $i mediul arheologic ne-ar fi fost de un sprijin
destul de pretios. Acest mediu insa a fost rava$it prin sapatu-
rile lui Tocilescu, lipsite de cea mai sumara descriere, $i deci e in
intregime exclus. Vom incerca totu$i numai cu ajutorul elemen-
telor arhitectonieo-constructive $i al analogiei sa ne dam seama de
aspectul cladirii $i de functiunea diferitelor ei piese.
Mai intai constatam ca pretoriul nostru se compune din doua
parti principale: curtea centrala, atrium, $i tour sacree" cum
o numeste Domaszewski (Neue Heidelb. Iahrb. IX, p. 149, cf. Hett-
ner, Westd. Zeitschrift, XVII, p. 343 sq) sau peristyllum.
Atrium era fara, indoiala descoperit. Peristyllum insa prezinta
uncle elemente care ne-ar opri sa ni-1 imaginam descoperit. Anume
este zidul care-1 desparte de atrium. Acest zid, de sigur, nu figura
in ansamblul arhitectonic al pretoriului numai cu rolul de a des-
parti cele doua curti, ci indeplinea un rol arhitectonic. El contri-
buia in inchiderea unui spatiu intr'o forma" oarecare. Cercetand de
o parte si de alta a lui, n'am gasit nicio urm.5, care sa dovedeasca
existenta, dealungul lui, a unui $ir de pilastri sau coloane cu carp
sa fi putut aleatui un coridor acoperit sus. Ramane deci de pre-
supus ca spatiu1,34 a carui inchidere contribuia, era peristyllum $i
deci zidul nostru sprijinea acoperisul peristilului.
Cu privire in rolul pa care-1 aveau diferitele camere din
praetorium, facem de la inceput o remara pe baza careia le putem
imp5,rti in doua categorii. Anume, camerele din peristil au ca-
lorifer afara de camera absidala $i cele doua coridoare dintre
cele en calorifer pe cand camerele din jurul atriului niciuna
nu are. Prezenta caloriferului indica functiunea de camera de lo-
cuit. Probabil insa ca deasupra mai era un etaj, $i locuinta, propriu
zisa eon-kandantuluisa fi fost aci. In cazul acesta eamerele de
jos serviau pentru biurourile diferitelor servicii.
Camera absichla, lipsita de calorifer, prin forma deoSebita
$i a$ezarea ei centrala,, avea, de sigur, o functiune speciala. Ea.
servia drept ca_pela, unde erau depuse signa militare, a$a, cum a
recunoscut Domaszewski $i impreuna cu el toli arheologii lob
Camerele din jurul atriului lipsite de calorifer nu pu-
teau servi decat ca magazii armamentaria "). Descoperirilc fa-
cute in pretoriul castrului din Lambaesis confirm& in totul a-
ceasta 12).

387
 Material si sisteme de constructie.
Romanii, gratie spiritului loir practic $i desvoltarii corpora-
tiilor profesionale, se adaptau cu uprinta imprejurarilor locale, in
ceeace priveste arta de a construi. Blocul de caementa devenind
ekmentul principal al arhitecturii romane, se intrebuinta in pla-
caj orice fel de material, neglijandu-se fasonarea in legatura
cu estetica exteriorului in caz cand materialul nu era favorabil
$i multumindu-se numai cu soliditatea satisfacuta pe deplin de
blocul de caementa.
In regiunea Racari; astazi $i de sigur $i in antichitate
singurul material de constructie este piatra de rau $i piatra ni-
sipoasii de deal, numita de popor saga", ambele de o totals im-
posibilitate a suferi cea mai u$oara .fasonare. Romanii le-au
intrebuintat pe amandoua la constructia castrului, $i in plus ca-
ramida.
Piatra de ram de dimensiuni mai mari au intrebuin-
tai-o la temelia zidurilor, pretutindeni, iar pe cea de dimensiuni
mai mici la pavatul drumurilor; piatra de deal saga" au intre-
buintat-o la constructia zidului de la temelie in sus, dar nu tot ci,
prol.abil in partea superioara, au intrebuintat caramida, de oare,:e
aceasta se gaseste in cantitate foarte mare in daramaturi.
Piatra de ram intrebuintata in temelii are forma aproxi-
mativ rotunda sau mai mull oval5, ui e asezata in picioare" --
randul de baza batut chiar In pamant Saga" are o forma foarte
neregulata $i dimensiuni variate, ins& convenabile pentru ca
piatra sa fie usor manuita. Tn placaj sunt a$ezate bucatile mai
plate $i cu fata mai regulate afara. Golurile dintre ele, rezul-
tate din neregularitatea for sunt umplute cu mortar, sau, atunci
cand sunt prea mari, $i cu bucati mai mici de piatra. Emplec-
tonul" e alcatuit din fragmente, in general mai mici, de saga",
amestecate bine in mortar, iar din distanta in distant& e strabatut
de la o fat& la alta a zidului de lespezi mai mari, de sigur, in
vederea unei legaturi mai solide. In el nu se observe niciun frag-
ment de alt material caramida, tigla, etc. , ceeace inseamn5
ce resturile de zid pastrate dateaz5 din chiar epoca Intemeerei cas-
trului $i nimic nu apartine vreunei .eventuale refaceri. De altfel
acest lucru e atestat $i de tfaptul ca pans in prezent, in sapatu-
rile noastre, n'am constatat deeat un singur strat de culture.
Caramizile scoase din dararn5,turi sunt $i .ele de dimensiuni
variate, probabil, dupd Intrebuintarea pe care .o aveau in construe-
tie. Astfel, pe langa zidul ineonjurator ,s'au gasit caramizi cu
dimensiunile: 0.42 X 0.30 X 0.06 m., i 0.39 X 0.27 X 0.05 m.;
in praetorium $i pe via principalis, pe langa aceste doua tipuri,
s'au mai gasit Inca patru tipuri: 0.32 X 0.15 X 0.06 m. $i
0.28 X 0.18 X 0.055 m., Intrebuintate, poate la areiiri $i
plate-bande dela u$i., ferestre; 0.27 X .0.22 X 0.07 $i 0.215 X
0.215 X 0.03 intrebuintate la calorifere. Fetele caramizilor sunt
brazdate de adancituri ',ware f5,cute cu degetele mainii (And
caramida era crud5, pentru a le da o prize mai mare..
388
 Dace', si lemnul a fost intrebuintat, macar la etaiele sups.
rioare ca la castrul Saalburg de pada (vezi Iacobi, 1. c.), nu
pultem raspunde in chip precis. Se ,pare, totusi, ca data fiind can-
titatea mare de car5,mida ce se -zaseste in dAramaturi, aceasta a
fost elementul de constructie pentru partea superioara a zidurilor.
Lercnul nu a fost utilizat decat la poduri si scheletul acoperisurilor.
Tigla si olana dupa resturile din daramaturi au servit
la acoperis.
Monumente epigrafice si sculpturale.
Monumentele epigrafice si sculpturale iesite la iveala din
sapaturile noastre pang in prezent sunt relativ putine. 0 singura

.!:

.+?

04 ow
Y
t '1r

Fig. 6.
piatra cu inscriptie ba chiar ,si aceasta un fragment si cateva
caramizi care reproduc aceeasi stampila variind numai ca forma
sunt toate monumentele epigrafice; iar cele sculpturale sunt
reprezentate printr'un fragment o facie din cap cu urechea
stanga dintr'o status de bronz (o data si jumatate marimea
natural") si prin Inca un alt fragment dintr'o figuring de teracota.
389
 1. Fragment dintr'o stela funerary de calcar jumatatea
din dreapta a partii. superioare (fig. 6). Ga'sit chiar pe pavajut
turnului, din dreapta intrarii, al portii praetoria, in mijloc. Ara
inaltimea de 0.85 m. latimea de 0.83 m. $i grosimea de 0. 21 m.
Pe suprafata nu are nicio urmh, de mortar, pentru a banui ca e
cazut din zid, ci mai degraba.a fast adus in turn intr'o epoch mai
tarzie spre a servi, poate, intr'un fel oarecare, la vatra uncle-$i
faceau focul, in timp de iarn5,, soldatii care faceau de garda la
poart5..
Dupa resturile pastrate, arhitectura fetei stelei se compnnea
dintr'un camp cu inscriptie adancit $i.incadrat de o rams in care.
alearga un vrej de edera; sus se terming cu un fronton, in relief,
ale carui laturi superioare se reazema cu capetele laterale pe cate
un mic altara$; la colturi, deasupra, tot in relief, cate o acrotera.
Capatul superior al stelei era orizontal $i, ca de obiceiu, tre-
buie sa fi avut un coronament, probabil lucrat separat, ca, un
con de pin sau cei doi lei obi$nuiti la monumentele funerare ro-
mane.
Din inscriptie se pastreaza numai cateva litere de la sfar-
situl a patru randuri. Literele au inaltimea de 0.065 m. $i sunt
destul de ingrijit sapate. In randul 3 prima litera e un T; tot
asa, in randul 4 singurul fragment de literg phstrat pare sa fie
tot dintr'un T. Cetim:

[D(is)] M(anibus)
1W1 [S]ura

MR [vixi]t an(no)s

[mili]t(avit)?-

Din acest fragment de inscriptie funerary desprindem doar o

parte din denumirea defunctului cognomenul.Sura $i calita-
tea lui de militar, data, admitem reconstituirea din randul 4,
militavit. Cognomenul Sura se mai intaineste numai in doll& ins
oriptii privitoare la locuitorii din regiunile dunarene (C.I.L., ILL,
14780 $i 11210).
Duph, forma literelor $i arhitectura fetei stelei un sin-
gur camp, acela al inscriptiei, terminat sus cu un fronton me,
numentul dateaza, foarte probabil, din prima jumhtate a sec..
II, p. Cr.
2. Mai multe fragmente de tiglh $i caramida, cu $tampila,
gasite in d5,ram5,turile din turnuri, praetorium ,oi de pe laugh
zidul inconjurator. Duph dimensiuni $i forma literelor avem de a

390
face cu mai multe stampile, cuprinzand insa, ca inteles, aceleasi
litere (Fig. 7 si 8). Dintre litere numai ultima din cele 3 are
forme deosebite. Fara indoiala insa ca este un E cursiv, cake in
unele cartuse are o forma colturoasa, mai mult sau mai putin,
labartata. Aceasta forma provine, probabil, din neputinta meste-
rului stangaeiu de a reda intr'un material dur rotunzimea for-
melor cursive. Cateva bucati de caramida pastreaza aceleasi li-
tere, incise lush' cu mana direct pe caramida crud& cu ajutorul
unui \Tali ascutit (fig. 9, din pagina urmatoare). Aci se vede
forma sinuoasa a lui E, care in stampila a devenit colturoas5.

Fig. 7.

`t

r iv' 1.
II MI,

r
.16C ..,,,,.. .4.11144.0Z.,3,,, -,:,,-'

Fig. 8.
Asa dar stampila noastra cuprinde trei litere: N. M. E.
Fara indoiala ca ele sunt initialele , denumirei corpului de trap&
care a construit castrul si, probabil, 1-a ocupat ca garnizoana.
Dupa prima liters N avem de a face cu un corp de
trupa neregulat un numerus. Cum a luat parte la constructia
castrului, foarte probabil chiar imediat dupa cucerirea Daciei de
Traian, trebuie sa fie dintre trupele neregulate aduse de Traian
in expeditia lui de cucerire. Intre .acestea stim ca erau in mare nu-
mar Mauri equites, comandati de Lurius Quietus. Cele dour',
litere din urmil ale stampilei noastre ar corespunde exact initialelor
denumirii acestui corp de trupa.
E deci foarte probabil ca un detasament de Mauri N(u-
morns) M(aurorum) E(quitum) a fost insarcinat de Traian cu
391
construirea castrului de la Racari $i ocuparea lui ca garnizoan5,.
' Si in cazul acesta, acel E cursiv din stampila noastra nu e
un f apt intamplator, ci s'ar explica tocmai prin prezenta Maurilor
aci, fiind stint el in inscriptiile africane se gaseste intrebuintata
destul de des forma cursiv a literelor 13).
Denumirea detasamentului nostru, ca form5,, nu -e neobis-
nuit5,. In CLL., 10527 intalnim un corp de trupa cu o denumire
compusa din aceleasi elemente, cu o mica schimbare numai in
ceeace .priveste locul lor: Numerus equitum balmatarum.
Trupe de Mauri de altfel erau idestul de rasp5,ndite ini
Dacia14), alcatuind de obiceiu numeri de pedites si equites ames-
tecati, dar $i numeri peditum deosebiti de numeri equitum 15).
La Racari, prin stampila descoperita, se dovedeste existenta unui
corp de trupa de Mauri c5,15,reti Numerus Maurorum equitum.

-*
.24

° c
sIL .1.1
°

FAL egp...er
Fig. 9.
Asa dar, cand V. Parvan cautand s& explice prezenta
diplomei militare a unui Maur la Racari sgune: C5, unul,
dintre acesti Mauri s'a asezat dupa, liberarea din armat5, tocmai
in Racari (adic& in Dacia), nu e de mirare, ()data ce in aceasita
provincie traiau compatriotii lui, fie ca soldati, fie ca veterani co-
lonizati"16), el a exprimat un adevar istoric, care arum e eon-
firmat in chip precis: Compatriotii erau chiar in Racari.
3. Fragment dintr'o statua de bronz: o Elsie din partea
sting& a capului, cuprinzand urechea si o parte din grumaz (Fig.
10). Inaltimea 24 cm. capatul superior al fragmentului e in-,
covoiat iauntru latimea 8 cm.; inaltitnea urechii 7 cm. lati
mea 4 cm. A fost gasit in daramaturile de pe langa zidul incon-
jurator, cam la jumatate distant& intre 'porta praetoria coltal
de Nord al castrului.
Pe cand se construia drumul actual, care trece pe ling castru
392
inspre Jiu, inainte de anul 1900, s'au mai gasit, pe traseul acestui
drum dintre calea ferata $i $oseaua nationals, deci cam la 100 m.,
departe de ,castru, nu mai putin de 3000 fragmente de statui de
bronz. Tocilescu, in cateva randuri din Foul Iles et Recherches"
p.1140, observa ca sunt fragmente din doua statui de bronz (o
data $i jumatate marimea naturals: dintr'o istatua equestr5
(bronz aurit, a imparatului Heliogabal) ei : dintr'o status a unui
imparat necunoscut 17).
Faramitarea acestor statui in atatea buc5,ti $i imprgstierea
for in diferite locuri dovedeste o cumplita devastare suferita de
castru $i asezarea civila de langa el. Si data una din statui era a.

Fig. 10.
lui Heliogabal, Ears indoiala ca, devastarea aceasta s'a intamplat
dupa acest imparat $i ea a fest savarsita de un popor barbar.
fats de, a carui salbaticie distrugatoare opera de arta nu avea nicio
valoare.
Putem deci atribui aceasta distrugere epocei nav5,1irilor bar-
bare, care pun capat. infloritoarei civilizatii romane din Dada.
Faptul acesta se confirms pe deplin prin rezultatele sapaturilor
noastre, care dovedesc ca, atat cat a dainuit viata roman& in cas-
trul $i in orasul civil de la Racari, acestea n'au suferit decat o
singura dar cumplita devastare, dup5, care nu mai apare nicio
urma, de viata in acest loc.
In cazul acesta insa, e foarte probabil ca in sapaturile vii-
toare sä se mai gasiasca fragmente din statuile noastre, care ne-ar
procura elemente mai precise pentru un studiu amanuntit al lor.
7 393
 Deocamdati, din fragmentul nostru scoatem doar o singura
observatie, din care ar rezulta o posibilitate de datare in linii ge-
nerale. Aceasta, datorita faptului ca fragmentul cuprinde o parte
din cap acoperita cu par, care, prin felul tratarei lui, serveste cu
Inuit succes datarea monumentelor sculpturale.

-
Facand, astfel, o comparatie, in ceeace priveste tratarea pa-
rului, intre fragmentul nostru si monumente din diferite noci ale
culpturei romane, pornind fireste de la inceputul sec. II p. Cr.,
( and Dacia intra in stapanirea romans, constatam o hotarata apro-

piere a lui de monumentele primei jumatati a sec. II.

1

A 3
lavo'ra,
.krr.
ri-nn,1,,, ..1,,.

fiJ
At
1(01111171yr o
[

Fig. 11.
anume se pare ca se apropie mai mult de acea tehnica a
1 ratarii parului caracteristica epocei Hadrian-Antonini. Suvetele
de par aruncate intr'o parte $i alta (Tau impresia unui par agitat.
Totusi profunzimea reliefului nu e prea mare ca sa dea acel joc de
umbre caracteristic monumentelor epocei, care incepe in timpul lui
Marcu Aureliu $i se desvolta, in ceeace priveste aceasta trasatura
stilistica rezultata, de altfel, din intrebuintarea trepanului in
sculptura in marmora pana dupa Septimiu Sever. Dar tot asa,
nu se constata in fragmentul nostru nici linistea unui p5,r, care
cade in suvite aproape paralele spre frunte si temple, ca in epoca
I raianica.
Asa dar, dupa aceasta trasatura stilistica, fragmentul nos-
iru facea parte dintr'o statua datand din timpul domniei impara-
tilor Hadrian Marcu Aureliu $i reprezentand poate chiar pe
unul d.intre cei trei imparati ai acestei epoce.
4. Fragment, de teracota, gasit in daramaturile de pe via
prineipalis, aproape de praetorium (Fig. 11). E inalt de 0.133 m.
394
 Pe un postament patrat 0.08 X 0.08 m., cu profil descres-
cand inspre partea superioara, se reazema picioarele, goale pang
la genunchi, ale un-ei figuri umane, iar deasupra genunchilor se
vad urmele unui vestmant, atarnand de o parte si de alt
Palma manei stangi dupa resturile pastrate era a$ezat5, pe
genunchiul stang. Restul figurci e distrus. Din ceeace se pastreaza
reiese totusi ca figura era asezata pe un tron. Putem sa ne gandim
deci la reprezentarea unei divinitati, poate chiar Jupiter.
MONETE.
Din s5,pa,turile noastre au iejit la iveala $i un numar de
monete, data nu prea mare eel putin suficient ca sa documenteze
durata, vietei romane la Racari chiar $i in linii generale,
multe din ele fiind asa de $terse incat nu se poate deslusi nimic
pe fetele lor. Toate sunt de bronz $i de argint niciuna de our
si au fost gasite izolate prin daramaturi.
Locuitorii din Ra,cari spun, insa, ca in fiecare toamna $i pri-
inavara, cand incepeau araturile, gasiau in urma plugului $i
pe castrr. si pe langa el, in locul asezarii civile o multime de
monete, cum si alte obiecte marunte de bronz. Niciunul ins5, nu mai
pastreath nimic din cele ga'site, intrucat erau vizitati des de ann-
miti negustori de antichita,ti", cari be adunau de la fiecare in
schimbul unei recompense oarecare.
In tabloul care urmeaza la fine dau monetele g5.site in sb,P5,
Wei dupii ordinea for cronologica. Dcs-riu numai pe acele care nu s-
afla in colectiile numismatice, sau sunt variante. Pentru celelalte
fac numai trimiterile cuvenite.
Din sapaturile executate pant in prezent au mai ie$it la
iveala $i multe obiecte marunte unele intregi iar altele frag-
mentare. Dupd diferitele for intrebuintaxi le-am putea imp5,rti in
diferite categorii: obiecte $i unelte de constructie crampoanc,
cuie, scoabc. belciuge, carlige, chei, piaci $i flori de bronz orna,-
mentale, unelte de taiat etc., apoi obiecte de imbracaminte, cata-
rami, fibule, ace, etc., insfar$it arme-: varfuri de lanci, sulite, sage- i
In ceea ce priveste ceramica, e de regretat prezentarea ei
numai in ci.oburi imprastiate, din care nu se poate scoate nimic
intreg. Doar 5 obiecte de lut s'au gasit intregi: trei opaite, un
castrona$ $i o strecurtitoare si inca o jurarttate dintr'un vas cu
gat, dar deschis la ambele capete in forma de palnie. E de re-
marcat insa intrebuintarea in mare masura a pastei cenusii la vase
lucrate ]a roata, ceeace poate sa fie o traditie locali.
Un studiu amanuntit asupra acestor obiecte de intrebuintare
zilnica fara indoiala, ca e de cea mai mare importanta pentru ca
racterizarca civilizatiei regiunei respective. Cum insa cercetarile
noastre arheologiae la Racari sunt deabia la inceput, aman acest
studiu, data nu Tana la terminarea cereetarilor, eel putin papa
atunci cand voi recolta din sapaturi un material mai bogat, pen-
ru a putea deosebi ceeace e obisnuit local de ceeace e si rain,
importat, sau o simply curiozitate.
Gr. Florescu.

395
 1

Numarul
bucatilor
Imparatul sau mem-
'''
brul familiei impe-
riale reprezentat i
V Materialul DESCRIEREA Data

1 Tralan 1 bronz mare Cohen, II, 351 1115 p. Cr.

2 Hadrian 1 bronz mare Cohen, 11, 994
3 Antonin Phil 1 argint Cohen, II, 490 145 p. Cr.
4 1 bronz mic Avers: IMP. ANTON1-
NVS, bustul sau drapat,
cu coroana, spre dreapta.
Revers : P. M. TR. P. X
COS IIII P.P. Geniul po-
porului roman cu cot -
nucopiae si o paters la
altar pe care arde focul.
5 91
1 argint Av. : IMP. ANTONINVS
PIVS AVG, bustul in-
coronat spre dreapta.
Rev.INVICTVS SACER-
DOS AVG, Imparatul In
picioare aduce sacrificil
la un altar.
6 Faustina mama 1 bronz mare Cohen, II, 162
7 Lucilla 1 / bronz mare Cohen, III, 31
8 Septimiu Sever 1 1 argint Cohen, IV, 749 194 p Cr.
9 lulia 1 argint Cohen, IV, 174
11 1 bronz mic Av. IVLIA. PIA. FELIX.
AVG. bustul sail spre
dreapta. Rev. PAX AE-
TERNA. AVG. Pacea in
picioare tinand sceptrul
si poate o coroana.
11 Caracalla 1 bronz mic Pick, Die Antik. Munz
von Dac. u. Moesia, 630
k. 18
12 Alexandru Sever 1 argint Cohen, IV, 249 224 p. Cr,
13 Gordian 1 argint Cohen, V, 109
14 1 argint Cohen, V, 403

NOTE ,

1) Inceperea sapaturi!or arheologice de la RAcari si fara indoiala ca

continuarea for de aci inainte se datoreste entuziasmului conducatorilor Aluzeu-
lui Regional din Craiova, cum si sprijinului material acordat cu multa bunavointa
de conducatorii judetului Dolj si municipiului Craiova. Se cuvine deci sit le aduc si aici
cele mai vii multumiri, nu nurnai dintr'un sentiment de delicateta oarecum obli-
gatoriu in asemenea cazuri, ci chiar dintr'un sentiment de admiratie fata de inte-
legerea profunda a necesitatii acestor cercetari pentru scopurile culturale ale natiei
noastre, de care cu totii dau dovada.
2) Forma dreptunghiularit a castrului e confinnata de toti scriitorii militari
ai epocei imperiale. losephus o cla ca obisnuita, Vegetius si Leon ca preferabila,
Hyginus da chiar proportia intre laturile dreptunghiului: largimea sa he egala cu
doua treimi din lungime. Poate un studiu minutios al evolutiei castrului de la
forma patrata a lui Polybiu pana la forma dreptunghiulara a lui Hyginus care
mai probabil a trait In sec. III lvezi Grosse, Rom. Militargeschichte, p. 26 §i nota 1 ,
bazat pe toate descoperirile arheologice respective de pana acum, n'ar fi lipsit de
interes pentru istoria militara romans.
Forma castrului nostru se apropie mai mutt de forma patratit a lui Polybiu,

396
 Le camp romain de Racari
Fouilles de 1928 et de 1930
La gare de Racari, sur le chemin de fer de T. Severin Ora-
lova, est situee dans un lieu od dans l'antiquite existait une im-
portante ville romaine. A quelque chose comme 50 m., vers le Sad
de la gare, on trouve les mines du camp.
On a \ oulu localiser ici l'antique Amutrium. Mais eqa rte
saurait correspondre h. la realite, 6, cause de la grande difference,
existant entre la distance marqee dans la Tabula Peutingeriana de
Drobeta a Amutrium, XXXVI In. p. et celle actuelle, de T. Se-
verin a Racari, qui est de 79 km. Aucune des localites mention-
flees par les itineraires antiques sur la route Drobeta-Romula
ne convient done pour Racari. D'autre part on ne peut pas ad,
inettre qu'une vile aussi importante que celle de Rticari ait pu
etre omise par les itineraires, si elle etait situee sur cette route
11 est done plus probable que cette route ne passait pas par Ra-
cari, mais un peu vers le Sud, sur l'une des collines qui longent
le trajet de la voie ferree actuelle, peut -titre memo a proximite du
valum" romain qui, sans doute, constituait le limes de la pos-
session romaine Pn Dacie avant Trajan. C'est peut -titre la via du
si poate ca n'ar fi exclus ca faptul acesta sa fie in legAtura cu epoca intemeierii
castruluipoate prima jumAtate a sec. II p. Cr.
Orientarea lui, cu axa cea lungA spre Est si Vestdeci cu porta praetoria,
dupft cum vom vedea, spre Esteste cea normala, dupA prescriptiunile scriitorilor
antici. Caci, dace Hygrinus, c. 56, spune: porta praetoria semper hostent spectare
debet, gAsim insa la Vegetius I, 23: porta ardent, quae appellatur praetoria, aut
orientem spectare debet aut ilium locum qui ad hostes respicit. De unde rezulto
cA orientarea normala trebue sA fie cea spre Est, pentru cA e numita in primal
loc. Si explicarea trebuie cAntatA in regulele auspicatiei, care cereau orientarea
templelor spre Est (vezi Nissen, Temphon, p. llsqq.). Gasim totusi abateri destul
de multe, in care orientarea nu se face dupft punctele cardinale, ci dupa nevoile
militare. Intre acestea este si castrul roman dela T.-Severin, care nu se abate nu-
mai de la regulele orientArei, dar $i de la acelea ale dispozitiei interioare.
3) L. Iacobi, Das Romercastell Saalburg, 1897, p. 69.
4, Crenelurile de la Saalburg au grosimea de 0.88 m. Vezi L, Jacobi, I. c.
pagina 70.
5) Ibidem, p. 71.
6) Vegetius do pentru drumul de rond de pe zidul cetAtilor tarzii o lAr-
gime ca sA. poata trece until pe langs altul doi oameni inarmati, adicA eel putin
1.50 tn. Hygmus, pentru drumul de pe val, prevede o lArgime de 8 picioare ro-
mane, adica 2.36 m. Jacobi, I. c. p. 71 stabileste lOrgimea valului de la Saalburg
la 3 m.
7) Azi nu se mai pOstreaza nimic din pragul acestei porti. FArA indoiala
cA pietrele din care era format au fost luate de locuitorii din impreittrimi, dupa
intreruperea sAptiturilor lui Tocilescu.
8) Vezi: L. Jacobi, L c. p. 79 $i fig. 11.
9) Cf. Hvginus, p. 4, ed. Domaszewski.
10) Ibidem; cf. Hettner, ibident.
11) Vezi: Domaszewski, Korrespondenzblatt der Westdeutsch Zeitschrift,
1902, p. 23.
12) Vezi R. Cagnat, Comptes Rendus de I'Acad. des Inscr. 1901, p. 629 $i
1902, p. 43.
13) Cf. Htibner, Ex. Script. epigr. lat. p. LVI: 'Africani quidem tituli lit-
teris minutis vulgaribus scripti eam (formam cursiveml habent*.
14) Vezi C.I.L. 1II, dipl. LXVII; cf. Jung, Fasten der Provinz Dacien, pag.
123 si 124 si V. Parvan, $tiri nand din Dacia Malvensis, p. 16 si 17.
15) Cf. v. Domaszewski, Rangordnung des Rom. Heeres, p 60 sq.; V. Pfir-
van, 1. c.
16) V. Parvan, 1. c.
17) Vezi: Gr. Tocilescu, Fouilles et Recherches, p. 140, fig. 78-80.
397
limes, probablement perfectionnee par Trajan, qui figure clans les
itipeiaires romains. Son souvenir est garde clans la tradition po-
pulaire par le nom Ca lea lui Traian" (la route de Trajan).
C'est done par la, qu'on devrait chercher Amutrium et Pe-
lendava.
La ville de Racari etait situee sur une autre route, cello qui
lengeait la riviere Jiu, en continuant par les montagnes vers
Sarmizegethusa. D'importants restes de centres romains, a part
ceux de Racari, sont encore marques dans cette direction a Maghe-
reti, Sacel et Bumbesti.
Quant au nom de la ville romaine de Racari, on n'en pout
rien dire. En consideration de la richesse et de l'importance dit
materiel cultural qui fut trouve ici, V. Parvan 1) croit pouvoir dire
qu'il est possible qu'a Rcari fat Colonia Malvensis. Retenant
R volume un fait certain l'importance comme centre urbain de l'an-
cienn' loealite de Racari, esperons que, grace aux fouilles que nous
nous proposons 'de continuer, la verite ne tardera pas a se
devoiler.
D'apres les restes architectoniques et constructifs decou-
N,erts et d'apres les monnaies qu'on y a trouvees, la vie romaine
commence en oe lieu dans la premiere moitie du II-eme siecle apres
J. Chr. et continue jusqu'a l'invasion des barbares.
Des restes constructifs
Nous avons decouvert jusqu'a present l'enceinte du camp,
la via principalis et le praetorium. Les murs sont terriblement
de\ astes les habitants de la region y ont contribue largement
, Timis les fondations qui subsistent sont suffisantes pour nous
permettre d'en faire les releves complets.
La forme du camp se rapproche de la forme carree de Polybe
plutot que de celle du rectangle allonge de Hygin (p. 377). Long
.de c. 173 m., et large de c. 141 m., it est oriente, avec le front
vers l'Est. Autour du camp it y a un fosse large de 8 m., pro-
fond de 3 m., dont une ramification, a l'angle Sud-Ouest, va
vers la vallee du fleuve Jiu, en direction oblique Sud-Ouest.
Il est probable que cette ramification, du temps des Romains, ton-
cha it le fleuve, qui, au tours des sieeles, s'est retire vers la droite:
Elle aura done servi a ainener de l'eau dans le fosse du camp.
L'enceinte est constituee par un mur qui a presque 1 m. d'e-
paisseur (p. 378, fig. 1, a, b,). A l'interieur un vallum de terre bat-
tue s'appuyait a ce mur. Il est haut de 2 m., large de 3 m., et ser-
vait comme chemin, pour le mouvement des soldats derriere les cre-
naux. Or, y arrive par une pente longue de 5 m., au pied de laquelle
on trouve un chemin via angularis large de presque 3 m. De-
vant le mur, a l'exterieur, it y a un chemin de 2 m. de largeur
hernia et le fosse large de 8 m. et profond de 3 m.
Sur chaque cote de l'enceinte it y a une porte. Sur les cotes
courts it y en a une exactement au milieu; sur les deux autres
elle est a 59 m., du cote frontal (v. p. 377).

398
 Toutes les portes ont presque les memes dimensions et la
meme forme (v. p. 381, f. 1, 2). El les sont flanquees par des bas-
tions construits a l'interieur de l'enceinte (voir aussi les fig. 2 p.
380 et fig. 3, p. 382).
Les coins sont arondis et ,pourvus de bastions un a, chaque
coin (p. 377)a l'interieur (fig. 4 p. 383). A demi di.tance entre les
portes laterales et les coins posterieurs, on trouve sur chaquo
cote deux murs, longs de c. 1,50 chacun et eloignes de 2. 85 m.,
faisant saillie au mur de l'enceinte, a l'interieur. Its servaient
petit -titre a supporter une plate-forme pour les machines de guerre.
L'interieur du camp est divise en quatre parties par la via
principalis et la via praetoria-decumana.
Au milieu de la via principalis, a 3 in. de distance vers la porta
dectkmana, on trouve la praetorium, oriente vers 1'Est (p. 377). Il a,
line forme rectangulaire, avec le cote du front large de 34 m. et
l'autre cote de 37 m. (v. p. 384). On y entre par une porte large de
6 In. Son interieur est compose de deux parties principales: une
tour centrale A (ibidem), atrium, avec un couloir sur trois cotes,
qui donne 'entree sur une serie de chambres, et une autre cour B,
cour sacree" ou peristyllum, large de 34 m. et longue de 8 in.,
1 erminee au fond par une autre serie de chambres, dont une, au
centre, absidale 0 (ibidem) et deux autres de chaque cote, avec
calorifere (p. 381, fig. 3), separees entre elles par un petit couloir.
Le mur qui separe ces deux tours nous fait croire que la cour
B etait couverte, parse qu' on ne trouve aucune trace de pilastres
ou colonnes pres de cc mur, pour supposer l'existence d'un cou-
loir couvert.
La chambre absidale servait comme chapelle on l'on depo-
sait les signa militaires 3). Les quatre autres chambres a, calori-
_fere servaient fort probablement comme bureaux des differents
services, si on admet au-dessus l'existence d'un stage destine a,
l'habitatior. du commandant.
Les chambres de l'atrium, sans calorifere, etaient sans doute
des maga sins on depOts d'6quinement: armamentaria 4).
Monuments epigraphiques et sculpturaux
1. Fragment d'une stele funeraire. Haut.: 85 cm., larg.:
83 cm. epais.: 21- cjn. Trouve dans l'interieur de la tour, a, droite
de la porta praetoria (Fig. 6, p. 389).
On a de l'inscription seulement quelques lettres de la fin des
quatre lignes. Les lettres ont une hauteur de 5.5 cm. et sont
soigneusement gravees (voir la lecture p. 390).
On peut la dater approximativement comme de la premiere
moitie du II -time siecle apres J. Chr.
C'est le monument funeraire d'un soldat, si on admet la
reconstitution de la ligne 4.
Le cognomen Sura on le trouve encore dans deux autres in-
scriptions des regions danubienes (C.I.L. III, 14780 et 11210).
2. Plusieurs fragments de briques et de tuiles, avec le memo
sceau, de differentes formes et dimensions. On y lit: N. M. E.
(p. 391, fig. 7, 8). La troisieme letire cal un E cursif, qui, sm.
399
quelques fragments, a une forme angulaire. Cela provient sans dou-
te de la maladresse du graveur, qui ne pouvait pas graver sur un
materiel dur la forme ronde d'une cursive. Quelques fragments gar-
dent la meme estampille gravee sur la brique true avec un objet
aigu (p. 392, fig. 9).
L'estampille contient le nom d'un corps de (troupe afri-
Caine: N(umerus) M(aurorum) E(quitum).
Les troupes de Maures etaient nombreuses dans la Dacie8).
El les etaient organisees par numeri, soit mixtes peditum et
equitum, soit separes numeri peditum et numeri equitum 6).
A Racari ii existait un Numerus equitum.
C'est done explicable la trouvaille, a Racari, d'un dipleme mi-
litare d'un Maure qui avait servi dans un corps des Maures de
Moesia 7). 11 s'etait etabli a Racari, parce qu'il y trouvait des
compatriotes. C'est de la meme maniere qu'on peut expliquer la for-
me cursive des lettres, tant usite,e dans les inscriptions africaines 8).
3. Fragment d'une statue en bronze: une partie de la tete
avec l'oreille gauche (p. 393, fig. 10), 11/2 grandeur naturelle. D'au-
tres fragments (3000) de deux statues en bronze y ont ete trouves
par Tocilescu 9).
Notre fragment, a juger d'apres la technique des cheveux
agites", date fort probablement de la premiere moitie du 11 -time
siecle apres J. Chr. La statue dont it provient, representait pent-
etre l'empereur Hadrien ou Antonin le Pieux, moins M. Aurele.
4. Fragment de terre-cuite (p. 394, fig. 11) Hauteur:
0.135 m.
Une base en guise d'escalier a trois gradins, supporte une
statue, dont on n'a trouve que la partie inferieure, jusqu'au-dessus
des genoux. La personne qu'elle representait etait assise. Un ye-
tement est jete sur ses genoux. La main gauche s'appuie sur le
genon gauche.
C'est; probablement, la figure d'une divinite, peut -titre Jupiter.
Les monnaies trouvees dans les fouilles datent de Trajan
jusqu'a Gordien le Pieux (Voir le tableau, p. 396).
NOTE
1) V. Parvan, Descoperiri noult in Dada Malvensis, An. Ac. Rom. Seria If,
Tom. XXXVI, p. 53 sq.
2) Cf. L. Jacobi, Des Ro,nerkastell Saalburg, p. 68 sqq: Le castrum prae-
toriense de Rome, au lieu de vallum en terre, a des chambres construites pour
les soldats. Le tectum de ces chambres servait comme chemin de ronde. Je crois
que de la meme sorte etait construite renceinte du camp romain de T.-Severin,
oit une serie de pilastres allongent le mur, de meme qu'au camp de Casei en Tran-
silvanie (v. Em. Panaitescu, cAnuarul. Corn. mon. ist. p. Trans. 1929, p. 1 sqq), ou
une serie de tcontreforts, se poursuivent regulierement a rinterieur du mur.
3) Cf. Domaszewski, Neue Heideilb. Jakob. IX, p. 149 ; Hettner, Westd. Zeit
schrift, XVII, p. 343 sq.
4) Domaszewski, Korrespondenzblatt des Westd. Zeitschrift, 1902, p. 25 ;
R. Cagnat, Comptes Rendus de l'Acad. des Inscr. 1901, p. 629 et 1902, p. 43.
5) C. I. L. III, dipl. LXVII; cf. Jung, Fasten der Provinz Dacien, p 123 sq;
V. Parvan L c
6) cf. Domaszewski, Rangordung des Ro?n. Heeres, p. 60 sq.; V. Parvan, 1. c.
7) V. Parvan, 1. c.
8) cf. Hilbner, Ex. Script. epigr. lat. p. LVI ; C. I. L. VII, 9005, cf. 9006,
9007, 9010.
9) Gr. Tocilescu, Fondles et Recherches, p. 140, figg. 78-80.

400
 OhTENIA NATURAMSTA

Bibliografia geologica a Olteniei

de M. Paucci, geolog.

II.

In No. 37-38 al revistei, pag. 311, am publicat o parte din bi-

bliografia geologica a Olteniei, servind mai ales pentru a oferi o baza
de plecare tinerilor naturalisti olteni, grupati in cAsociatia naturalis-
tilor din Oltenia, cu scopul de a studia provincia, ca si pentru once
naturalist de cariera sau amator, care doreste a se orienta asupra
acestui subiect
Continuum aceasta bibliografie, In numarul de fats.
Pfeiffer Gr. Source mine rale de Caciulata. Buletinul So-
cietatii de $tiinte, Bucuresti, XIII 1904, pag.
160-175.
Analiza sumara a apelor minerale din 0-
lane§ti. Asociatia romana pentru Inaintarea
si rA'spAndirea stiintelor, Congresul II din
Bucuresti 1903, pag. 101-115.
Popescu-Voite.gi I. Contributions A l'etude stratigraphique du
Nummulitique de la depression getique.
An. Inst. Geol. vol. III. 1909. pg. 275-372.
& Mrazec L. Contributions a la connaissance
des nappes du Flysch carpathique en Rou-
manie, in Congresul VII al Asoc. rom. p.
inaint. stiint. Targovi§te 1911.
& Murgoci G. Discutiune asupra tectonicei
Vaii lui Stan (J. VAlcea) Dari deseama ale
Sed. Inst. Geol. Rom. Vol. II. pag. 13-20,
Bucure§ti 1911.
Asupra prezentei panzei conglomeratului
de Bucegi in valea Oltului. D. de S. ale Sed.
Inst. geol. Rom. vol. II. pag. 89-92, Bucu-
reti 1911.
Cercetari in partea de Vest a depresiunii
getice. Rap. Activ. Inst. Geol. Rom. In 1908
1909, pg. LXVILXVII, Bucure§ti 1913.
Raport asupra cercetArilor geologice din
Julie 1914 in regiunea statiunii balneare
Govora, cu privire la apele minerale.Rap.
Activ. Inst. Geol. Rom. in 1914, pg. XXIV
XXXVIII, Bucure§ti 1922.

401
Popescu-Voitesti I. & Mrazec L. Esquisse tectonique des Carpa-
thes meridionales et orientales d'apres les
donnees actuelles (1911), Bucure$ti 1923.
Privire generala asupra trecutului geologic
al Olteniei (cu o schita de harta geologica).
Arhivele Olteniei, An. IV, No. 17, pg. 35-
43, Craiova 1925.
Contributions a l'etude stratigraphique du
Nummulitique de la depression getique. An.
Inst. Geol. Rom. vol. III, 1909. pg. 275-372,
Bucure$ti 1910.
& Mrazec L. Contribution a la connaissance
des nappes du Flysch carpathique en Rou-
manie. Congresul VII al Asociatiei pentru
inaintarea $tiintelor, Targovi$te 1911.
Porumbarn R. C. Fossiles tertiaires des environs de Crajova.
Bull. Soc. Geol. de France. Serie 3, Tome
VIII, 1879, pg. 317, Paris 1880.
Etude geologique des environs de Crajova,
parcours Bucovatzu-Cretzesti. Paris 1881.
Protopopescu-Pache Emil.Asupra unui craniu de Elephas pri-
migenius dela Dobre$ti-Caciule$ti (Do 1j). D.
de. S. ale Sed. Inst. Geol. Rom. vol. II, pg.
86-87, Bucure$ti 1911.
Cercetari agrogeologice in Oltenia $i in
partea de V. a Munteniei. Rap. Activ. Inst.
Geol. Rom. in 1908, pg. LXXVLXXVII,
Bucure$ti 1913.
& Ionescu Argetoaia si Murgoci Gh. Cuater-
narul din Oltenia. D. d. S. ale Sed. Inst.
Geol. Rom. vol. VI, pg. 30-31, Bucur. 1923.
Redlich K Ein Beitrag zur Kenntnis des Tertiars im
Bezirke Gorju. Verhandlungen der K. K.
geolog. Reichesanstallt. 1895, pg. 330-334,
Wien 1895.
Geologische Studien in Gebiete des Olt and
Oltetztales. Iahrbuch der K. K. geolog. Rei-
chesanstallt, 1899 Wien.
Reinhard Max. Der Coziagneisszug in den rumanischen
Karpathen. Bul. Soc. Stiinte, Bucure$ti, XV,
1906.
Cercetari in Muntii Fagarasului $i in Valea
Jiului. An. Inst. Geol. Rom. vol. I, Bucu-
re$ti 1908.
Rotnzan David. Note preliminaire sur le gisement de Mus-
covite de Mandileasa, Monts du Lotru.
Bull. Sect. Scient. Acad. Roum. I, VII, pg.
90-96, Bucure$ti 1922.
Zacamintele de mica alba (muscovite) din
Romania, Anal. Minelor Rom. Vol. V, 1922,
pg. 1-18, Bucure$ti 1922.
Schita geologica a basinului Jiului de la
isvor pane la Filia$i. Studii technice $i
economice, vol. IV, fasc. 1, Institutul geologic.

402
Sevastos Romulus. Observations sur le Defile des Portes de
Fer et sur le cours inferieur du Danube.
Bulletin de la Societe geologique de France.
Serie 4, Tom. IV, pg. 606-678, 1904 Paris.
Istoria Vaii Dunarii. Archiva Soc. de Stiinte
$i litere, Iasi 1905.
Sur le defile des Portes de Fer. Ann. Scient.
Universite Jassy. T. V, fasc. 2, pg. 146-149,
1908.
.teldnescu Grigore. Nota asupra bazinului tertiar $i lignitului
dela Bahna. Bulet. Soc. Rom. Reg. Geo-
grafie No. 9, pg. 97-106, 1876, Bucuresti.
L'age du conglomerat de Sacel, J. Gorj.
Bull. Soc. geologique de France. Serie 3,
Tom. XXII, 1894, pg. 502 -505, Paris 1894.
.1eftinescu Sabba. Studiu geologic asupra Imprejurimilor Cra-
iovei. Rev.:stiintifica, Ser. II, Tom. II, No. 13,
pg. 197, Bucur. 1881.
Memoriu relativ la geologia J. Mehedinti.
Anuar. Biur. Geol. Vol. I, an. 1882-1883,
pg. 150-315, Bucuresti 1888.
Memoriu relativ la geologia J. Dolj.Anuar.
Biur. Geol. vol. II, pg. 318 459, Bucu-
resti, 1889.
Etude sur les terrains tertiaires de la Rou-
manie. Contributions a. 1' etude de faunes
sarmatiques, pontiques et levantines.Me-
moires Soc. Geol. de France, VI, No. 15,
pg. 1-148, Paris 1896.
Etude sur les terrains tertiaires de la Rou-
manie. Contributions a. l'etude stratigra-
phique (Teza de doctorat), Lille, 1897.
Teisseyre Wawrzyniec et Mrazec L. Esquisse tectonique de la
Roumanie, etc. Congres intern. du Petrple,
III e Session, Roumanie, 1907.
Toula Fran.. Ueber den Durchbruch der Donau durch
das Banater Gebirge. Schrift. d. Vereins zur
Verbreitung naturwissenschaftl. Kentnisse.
Wien. Heft 9, pg. 237-296.
Tournouer R. Remarques a propos des observations faites
par Gr. Stefanesco a Bahna. Bulletin de la
Societe Geologique de France, 3-e Serie.
Tome V, pg. 393-394, Paris 1877.
Observations sur la note de M. Porumbaru:
Fossiles tertiaires des environs de Crajova.
Bulletin de la Societe Geologique de France
Tome VIII. pg. 317-318, Paris 1880.
17(ilsan G. Asupra trecerii Dunarii la Portile de Fier.
Analele Acad. Romane, Sectia Stiinte, Ser.
II, Vol. XXXVIII (1915-1916), pg. 213-229,
Bucuresti 1916.

403
 ObTENIA POhRLORISTICA
Soarele i luna')
Baladd
Pe cea mica de valcea
Este o mica de argea,
0 argea tot mititea
Cu ferestile de sticla.
5. Dara'n ea cine tasa ?
Tasa Iana
Sanzaiana,
Savai sora soarelui.
Si soarele ca 'mi umbla
10. Noo ai
Pe noo cai,
Pe noo cai omora,
Pe noo cai ciumpavea,
In petal ca mi-$ umbla
15. Si ca Ioana nu gasea.
Indarat ca sa 'ntorcea
Tot la gura de argea.
Dar soarele ce 'mi zacea?
Tasa, tasa Iano, tasa,
20. Tasa fir $i ibrisin,
Sa faci lu soare peschir.
Dar Ienuta ce 'mi zacea?
Soare, soare
Frataoare,
25. Unde, soare, .s'a vazut
Si soare, s'a pomenit
SA srt 'nsoare un frataor
Si sa'mi ia o surioarrt?!
Dar soarele ce'mi facea?
Indarat sa intorcea
Dela gura de argea,
Noo ai ca imi umbla,
Noo ai
Pe noo cai,
35. Pe noo cai ciumpavea
Protignica nu gAsea.
Iar indarat sA 'ntorcea
Tot la gura de argea.
Dar soarele ce 'mi facea?
1) ComunicatA de N. Plopwr.
404
40. Tasa Iano tasa, tasa,
Tasa fir $i cu matasa,
SA faci lu soare cama$A.
Soare, soare
Fratioare,
45. Dac'ai cugeta asea,
SA faci un pod peste mare
Si la capu podului
0 mandra. mana'stirea,
SA ne cununam in ea.
50. Dar Ienuta ce'mi zacea?
Soare, soare
Frataoare,
SA faci, soare, scarA n'
cer,
Tot o scara de otal,
55. SA te sui in altu cer,
SA te duci la mos Adam,
CA e vechi $i de demult
Si soare-o mai fi vazut
SA sA 'nsoare un frataor
60. $1 sid ia o surioara.
Scara'n cer ce'mi facea,
La mos Adam sa. ducea,
Pe el ca, mi-1 intreba.
Mos Adam de 'mi auzea,
65. De mana dreaptA mi-1
lua
Si prin rai ca mi-1 baga.
La trei zale l'intreba:
Mai vazusi, soare, ceva ?
Vazui Doamne de-o mi-
nune,
70. Vazui oameni spovediti
Ca niste flori infloriti,
Vazui $i ne spovediti
Ca neste busteni parliti,
Vazui mueri spovedite
 75. Ca neste flori inflorite,
Vazui $i ne spovedite
Ca neste tufe partite ;
Si de-acolo la alt vad
of Ia iad, la iad, la iad,
80. Cand la stanga ma uitai,
Ce vazui ma 'nspaiman-
tai :
Dipotatii satului !
$edea talpa iadului ;
. Daca-i umpleai cinzaca,
85. Iti fA.cea judecata.
Vazui pope Si eretici,
Dascali multi $i grama-
tici
Aruncati cu capu'n jos
In focu cel flacaros.
90. Dracu la spate le sta,
Cu sulita-i inpungea.
$i de-acolo la alt vad
Tot la iad, la iad, la iad,
Cand la stanga ma uitai
95. Ce vazui ma spaiman-
tai :
Vazui negustori in rand
Care 'nsala, lipsa vand ;
Alta cu mAsuri la gat
Sa tanguia amarat,
100. Alta cu cantare 'n nas
SA tanguia 'n mare glas,
Alta cu foarfeci in cot
Spusa de Ion Roiban Gratan de 76 ani
Ducea focu para 'not.
$i de-acolo la alt vad
105. Tot la iad, la iad, la iad,
Cand la stanga ma uitai,
Ce vazui ma spaimantai:
Vazui baba
Slaba
110. Ce-a fost Doamne pa-
catoasa ,
CA-i umbla zghermii prin
oasa.
Apoi alea sant acele
Care omor pruncii 'n ele.
Atunci Dumnezau ii da
115. Ca sa duca 4a.cas, da,
$i pe rai ca mi-1 scotea
$i la Iana ca 'mi mergea
Sa treaca podu cu ea.
In caic cd sa punea,
120. Jumatate ca 'mi mergea
S'asea din gura'migraia:
De cat soata soarelui,
Mai bine frati pestilor,
Surioara racilor.
125. Sarea 'n Dunare, sarea,
Ia, frate, ca. sa 'neca.
De-acolo ca. sarea,
Iar in cer ca sa suia,
129. Cu soarele nu sa mai
vedea.
Plenita-Dolj.

La immormantare
Obiceiuri

Cand se da vestea de moartea cuiva, vecinii dau fuga ca sa-1

rostiasca", caci, data moare a$a de fiecum, 40 familii apropiate
au pacat. Il primenesc, it grijeste popa si-i pune o lumanare in
mina, ca sa moara cu ea aprinsa, ca sa, aibe lumina, pe lumea
cealalta. Cand it primeneste, it spala pe tot trupul. Dupa ce-si
da sufletul, iar este spalat, ca sa se spele sudorile si sa se raco-
riasca. Sapunul cu care a fost spalat se pune in lemn (tron). Il
tine cu lampa aprinsA, pang it ingroapl. Sale un om Lanza el sa-1
paziasca $i ziva si noaptea, si se fere$te sa nu treaca pisica peste
mort, ed se face moroi. Ai lui se'ngrijesc a-1 immormanta. Ii fac
lemnul (cosciug).

405
 In lemn se pune o pdturd si sub cap un capataiu
si un sacuiu de panz5.. In capataiul de panza se pune
lava, un piepten si razaturile de blana din care s'a facut
tronul. Ii mai pune inea sapun, o bucata de marmoril, noul pietri-
cele si samanta de meiu, caci asa am pomenit noi. Se fac 44 porn-
neti si 44 colaci, cari se'mpart la groapa, dandu-se de pomana
peste tron. Groapa se face dupa o masura ce-o ia de pe mort cu
o boat& (nuia). Trei zile nu se matura in casa unde se afla mortul,
dupa care vreme matura o fata cu mama si- tata. Gunoiul se
arunca Cu matura Cu tot. Cand sa piece cu mortul la groapa, ru-
dele lui trag de tron inapoi zicand: Noi tragem de tine, dar to
sa, nu mai tragi de noi". Il scoate cu picioarele inainte, ca sa, nu
mai moara altul.
Pupa ce a iesit mortul din casa, pand se mai indeparteaza
se'nchide use. si ferestrele si se arunca un ciob dupa el si o oal5,
se sparge in pragul casei. Pana la groapa se fac trei odihne. La
fiecare odihna se da cate un colag de pomana. Oamenii ce-1 due
au plata cate un peschir. Popa si dascalii tot asa. Cel care duce,
crucea tot un peschir.
La groapa, il pun cu capul la apus 5i-1 eiteste popa. In
groapd este lasat pe panza, sau peschir, sau braciri, sau chiar
franghii, pe care le iau cei ce-au faeut groapa. Pana nu-1 baga
in groapa, rudele isi iau ramas bun de la mort, sdrutandu-1, sau
sarutandu-i mama data ii e parinte or ruda mai mare de aproape.
Acolo la cimitir se toarnd pe pieptu-i vin si untdelerrin. $i se Time
o cruciulita de rug in mana dreapta, c'asa-i de cand, lumea. Pe
piept se pune un pristolnic. In buzunare i-se pune zahar, born!-
Loane, oua etc. Pe pieptu-i arde statul lui (o lumanare cat e mor-
tul de lung), cat timp eiteste popa si pe urma se ia pentru
a se'ntrebuinta la tamaiat. Pe piept i-se mai pune bani, pentru a
avea de cheltuiala si sa platiasca vama.
Cand tronul este aseza;t in groapa, popa arunca pamant en
sapa din cele patru Tarti: rasarit, apus, m.-zi $i m.-n., ceilalti,
apoi arunca iarbo., flori, pamant etc. Tot in groapa se arunca si
oala cu tiara de la lurnanarile arse la capul mortului. La tineri
se pune la cap si un steag. Steagul se face dintr'un pui de plop,
saleam, tires etc., care se'mfloreaza cu hartii colorate si alte pan-
glieute, si se oarde betea si lanut5..
Dup5. ce 1-au Ingropat, se'ntorc cu totii, dau pe la fantana
si se spala si merg la pomana. Pomana se face cu colagi, malar,
mancare si beutura, cand se zice: Dumnezeu sa primeasca!". In-
cepe tamaiatul.
Il tamale vreme de 6 saptamani o femeie platita. Din casa,
o femeie it tamaie la trei zile si la sarbatori. Atunci se face slujba
si se inconjoard mormantul cu calti de canepa, carora se da foe ea sit
nu se faca moroiu ". Din ziva mortii se due turtele, din paine sau
din porumb, pana la 7 saptamani, cari se due in vecini. Dumineca
nu se duce, caci se da Samb5;ta doua. Apoi se aduce apa de o ruda
a mortului, la vecini, care apa se aduce cu plata e %Tata. Po-

406
man_a se face la 7 saptamani. Parastas se face la trei zile. La
parastas se fac 44 colaci, cand se da $i haine de pomana. La anul
iar se face pomana. In fiecare Sambata, papa la 7 saptamani, se
fac capetele. Mortul se jele$te pang la 7 saptamani, sau un an.
Jelnica, atunci, se leapada pe garla. La 7 saptamani se sloboade
apa, astfel: 0 femeie is pe fata ce a adus apa $i se due la parau
sau la fantana, cu un steag, in care se &este o basma. Acolo se
scoate 44 oale de apa. Femeia se'ntoarce cu fata la riisiirit $i
se'nchin5,, intreband pe un copil: ( cutare) esti martor cu luna $i
cu soarele ca (cutare) a adus apa in fiecare dimineata?". Acesia
raspunde: Sunt martor si cu luna $i cu soarele ca s'a adus apa". De
trei on se'ntreaba. Aci are cloud jurnatilti de trocuri (tuga) si'n-
fiecare se'nfig cate doua lumanari incrucisate, cari se aprind $i
se dau pe apa la vale. Pe-o nuia de alun traboj se cres-
teaza de 44 ori, adica de fiecare oala de apa, scoasa din fantand.
Feiei, carea a adus apa, i-se da o basma $i i-se plateste ; tot
°data i-se da un colag $i o oala cu apa, iar martorului colag $i
lurnanare".
Spus acestea Intocmal de
Ana C. Palasci, din satul Marmon, jud. Mehedinti.
Comunicate de Iosif N. DumitresouBistrita.

Foae verde bob naut1)

Foae verde bob naut,
M'a trimis maicuta 'n crang
Flori de isma ca sa-i strang
Si de dor sa nu mai plang.
Dar eu plang $i mai cu foc
Ama'ratul de noroc
Ce 'n lume nu -$i afla loc.
Bine neica, lash, lash,
Nu credea ca mie-mi pasa.
Ai o inima pagana :
N'ai venit de-o saptamani.
(Dela Lindra Avram, din Turcenii de jos-Gorj).
Vino neica serile,
Sa-mi auzi mustrarile;
Cum ma mustra maica mea
Sa nu stau cu dumneata.
Cum ma mustra $i ma 'nvatA
Sa nu stau la tine 'n brata.
Eu oi sta $i iar oi sta,
Cat oi vrea $i mi-o placea,
Ca mi-a fost neamul de-asa
De mi-a placut dragostea.

1) Din colectia Const. A. Calotescu.

407
 Lupta dintre cretini si pagani
in balada populard
de Traian lonescu-Nigov.
(Urmare 4i sfar§it).

Lupta aceasta de care ne ocupam is un caracter religios cand

paganii silesc pe cre$tini sa-$i lepede credinta stramoseasca. Ia
balada culeas5, de Gh. Dem. Teodorescu $i intitulata Iancu Mare",
turcii cer domnului Iancu Voda sa-$i lepede legea cre$tineasca.
Iancu se'nvoe,te dar cere dela turci:
Cincizeci de berbeci...
Cu coarnele rasucite
La gaturi cu pietre scumpe,
In varful cornitelor
In chipul boldurilor,
Cate-o piatra, nestimata
,,,De plateste lumea toata.
Pa$a i le procura imediat, dar Iancu inca mai cere:
Sa-mi dati cincizeci de boi baltati,
Cu vergi negre pe spinare
Rotogoale pe sub poale
Si'n varful cornitelor,
Smaraldul hasnalelor
Din darul cadanelor.
I se wine $i acestea $i tot mai cere:
Cincizeci de iepe, tinere sirepe
Cu dungi negre pe spinare
Stranutind din cite -o Dare.
Cu franele zugravite
Cu $elile 'mpodobite,
Din grajdu 'mp5,ratului
Din fundu Bugeacului.
Si Iancu crede ca Inca nu-i platita convertirea; deaceea cere
Inca :
Cam de cincizeci de agale
Cam vre'o cincizeci de pa$ale:
Cat agaua $i cealmaua,
Ca s'astup ferestrele
Numai cu cealmalele
Si cu iataganele.
Ca nu voiu sa m5, vadesc,
Cand o Si sa ma turcesc.1)
408
 In urma 'Iancu Voda poranceste slugilor sa friga 50 de
porci, ii baga in geamie, inchide usile si cu sabia in mans striga
la pagani:
fine n'o manta purcelul
I s'o duce sufletelul!
Turcii de frica mortii mananca si calca legea lor, iar ce-i
ram* se duc si spun sultanului:
S5, traesti Maria to
Noi pe el nu 1-am turcit
El pe not ne-a rumanit.
In versiunea din Transilvania e vorba de o baba din Bosnia,
rare trimite pe turci sa turceasca pe Iancu Voda. Turcii fiind
pdcaliti, merg sa se planga babei, care:
Limba 'n gura le-amutia
,,Si pe turci ii plesnia
Sange din obraz esia,.
Marienescu, din acelasi incorigibil spirit de precizie, crede ca
Iancu Voda e Than Voda cel Cumplit, care, inainte de a se sui
pe tron, s'a taiat imprejur. Acest motiv pare sa fi avut o raspan-
dire geografica putin intinsa fata cu cele de care ne-am ocupat
pana acum. A -circulat si la romanii din Serbia aproape identie5
cu cele din Cara romaneasca, precum si la bulgari cu diferenta, Ca-
litatii unor personagii. Asa acolo este o fata pe langa care turcii
insista sa-si lepede credinta, iar procedeul e mai barbar: fata
5ufera toate chinurile pana la moarte, fara sa-se converteasca,
pentruca
credinta turceasca e urata
urata si miroase urat! 2).
Un oarecare E. Marculescu incearca sa identifice pe acest
Iancu Voda cu Than Huniadi nascut valah si cunoscut sub numele
de Janula si Iancu Sibian" 3). Domnul Iorga, din acelasi simta..-
mant de precizie istorica, adauga si de astadata ca Iancu Voda din
cantecul popular este Iancu din Vidin, eel care a poftit sa se
turceasca. E greu ins& de stabilit aceasta origine, mai ales ca is-
toria noastra a inregistrat mai multi domni cu numele de Iancu,
asa: Iancu Sasul, Ioan Voda Potcoava si Ioan Voda cel Cumplit,
insa unul trebuie sa, fie acela care prin faptele lui s'a ridicat in
fata poporului ca un erou.
...Mai adaog aici $i cantecul altei figuri istorice: al lui
Constantin Brancoveanu, arhicunoscut in versiunea lui Alecsandri.
Cine nu cunoaste povestea dureroasa a mortii acestui domnitor,
care s'a liisat sa fie mai bine torturat si chiar omorit decal, sd-si
lepede credinta?
In varianta culeasa de Pasculescu din partile Oltenesti,
apare alaturi de familia lui Brancoveanu 5i-o tiganca, sub ochii
409
-eareia 'mlaclitele domne$ti sunt infasurati in rogojini, un$i en pa-
cura $i dati foe:
Cand ajunse la eel mic
Feciorul al mic it lua
Dar Gherghina tiganca,
Sub fereastr5,-1 pitula
P'al ei inainte-1 da
Sa nu se piarda samanta 4).
Prin Transilvania a circulat o variant& a Braiicoveanului Cu
inevitabilul element al traddrii. Brancoveanu e tradat de varul
siiu Stefanutiu, care $opte$te turcilor despre imensa bogatie a
dreptcredinciosului domnitor, in urma carui lucru sultanul striga
celui tradat:
Ce se afla'n curtea to
De nu vezi la vre'o domnie
Niei la soli di'mparatie,
De nu iei to legea mea
Ca sa-ti iert gresala ta.5)
Domnul I. Bianu ocupandu-se de acest motiv in legatura en
Brancoveanu aminte$te ca: este povestirea sfarsitului tragic al lui
Brancoveanu la 1714, povestire in versuri slabe, serish fail in-
doiald de un carturar, din acei ani sguduiti de grozavia care a pus
capat celei mai lungi $i uneia din cele mai stralueite domnii ale
tariff romanesti. Redactiunea scrisa la 1809 e vorba de m-ss.
care cuprinde acest canter si publicat in Convorbiri literare din
1908 p, 12, se deosibeste mult de eel publicat de Alecsandri si
culeasa pentru dansul din gura unui cantaret necunoscut, nu se
,tic nici de tine, nici rand, nici uncle".
Cantecul din mss e intitulat: Cantecul lui Stefan Voila
cu a lui Const. Veda, rand l'au tdiat impdratul, impreuna cu cinci
beizadele a lui.
In vre'o suta nouiizeci de versuri greoaie Si fara caldura
se povesteste fird, amanunte uciderea lui C-tin de cdtre Turci.
Tema fiind aceiasi, cantiretul necunoscut cu multi fantezie in
versuri mai atragatoare i-a povestit-o lui Alecsandri, care la ran-
du-i a mai rotunjit-o $i publicat-o intr'o forma, care nu mai sea-
mana intru nimic cu prima. Prin urmare originea ei fiind culta, e
numai un fenomen de receptivitate din partea poporului, care i-a
dat forma, ritmul si accentul creia4iunilor sale".6).
Lucrul acesta it confirma $i d. Iorga: c5, intr'o form& cur-
turareasca, datorita unor boerna$i infruptati cu cultura, se 111115?
i$eaz5., eantece mai noun, ca despre moartea Brancoveanului".7).
Prin urmare avem creiatiune populard in cantecul lui Ianeu
Voda si culta in Brancoveanu, primita de popor, $i modelata dupe
forma si ritmul ereiatiunilor sale. Si'ntr'un caz si'ntraltul poporul
pe langa realizarea poetiea si-a creiat intr'un ciclu destul de res-

410
trans martirii credintei. Si aceasta cu atat mai mult, cu cat ei sunt
figuri istorice, personagii impresionante pentru popor mcnite sa,
simbolizeze peste generatii intregi netarmurita dragoste pentru
biserica cresting.
* *
Cantecele in care gasim deasemenea ciocniri intre crestini
si pagani mai sunt $i cele ce isvorasc din punerea birurilor. Pentru
scoaterea acestor biruri streinii se dedau la fel de fel de prigo-
goniri, mai ales ca in Dobrogea erau adunate direct de catn-
turci, asa ca imprejurarile au favorizat astfel de creiatiuni
poetice.
In majoritatea cazurilor cantecul e intitulat: ,Tudorel, salt
Tudor Dobrogeanul" care e eroul de balada al Dobrogii. Dupg,
varianta culeasa de Mateescu, Tudorel s'a insurat tinerel" ti-a
]uat o Tata sa nut i se afle asemanare in toata Dobrogea:
De frumoasa ce era .
Nici ea, se mai dovedea,
Nici in sat in Dobrogea.
E carciumareasa si toata lumea inemereste la careiuma lui
Tudorel, care-$i face din ca$tig mori de argint, cum nu s'a mai
vazut. Hotii de Dobrogeni", turcii din Dobrogea, afla de
hogatia omului cu nevasta, frumoasa si-i cer bir tot mai mare:
Tot pe an cazan cu bani
Si pe lun'o punga plina.8)
Plateste Tudorel, dar nu mai poate dovedi. Se duc morile
lui vestite in toata Dobrogea, se due viile" si mosiile", totul e
in zadar, caci lacomii nu se pot satura. Vine ra,ndul sa, fie vandutit
si nevasta, dar nu se gasesc cumparatori pentru frumusetea ei $i
merge sä se planga la imparatul. Dreptate nu anti $i femeia se
invoeste la vanzarea ei.
Prin Cara romaneasca au circulat variante in care Tudorel
nu-$i mai vinde nevasta, ca imparatul, caruia i se plange, ii da
dreptul de saiggie" un fel de luare cu hapsa, in puterea
caruia el strange turme de oi, cirezi de vite si intorcandu-se peste
noapte acasa intra in pivnita, unde se ameteste de bautura. Dand
maica-sa peste el si crezandu-1 vre'un ibovnic al Voichitii, nora-sa,
it omoara. La zing se vede nenorocirea savarsita, dar era, prea
tarziu; dintre ciobanasii cari venisera cu turmele lui Tudorel,
Voichita isi alege un barbatel 9).
Varianta aceasta o gasim si .prin partile Olteniei, care in-
locueste complet finalul celorlalte variante cu vinderea ne-
vestei 10). N'as putea preciza cu ce alt cantec ar fi contaminate;
poate safi circulat si numai acest finnal separat, deoarece oglin-
deste o stare de lucruri care a existat in realitate.
Prin Transilvania $i prin partile Oltene a circulat o va-
rianta intitulata Voinicel oleac" caruia:
411
 Cainii d'Arma$eni
Si de Ardeleni
Si de Moldoveni
ii pun biruri grele, cad el era daruit de dumnezeu $i Maica Mum-
nului cu cirezi de boi $i turme de oi, ba Inca mai aveal
Nona mori de vent
Macinand porumb,
Nona sub pamant
Macinand. argint,
Nou5, la paran
Ce macina grau,
Nona la fereastra
Bag'argint in cash 11).
Bind fiind prea mare di totul $i rarnane sarac, isi vinde nevasta
la Targul de flori unui turculet, cu care femeea se gdse$te
sora, 6ci amandoi efau:
Baetii popii Oprii
Din Cara Moldovii.
Aici urmeaza un amanunt interesant: ea 11 cunoa$te dup5,
un semn ramas din copilarie, de cand it lovise cu vatraiul. In
Columna lai Traian" 12) e publicat un cantec lung, cu evidenta
origina culta, intitulat Bir in Romania". E vorba de un popa
s5,rac in avere, dar bogat in fete cum se intampla de cele mai
multe on pe care le trimite la plug .,,banii sa -i sporeasca"
birul sa-1 plateasca". Acolo dau turcii peste ele $i de frica, se
ascund in codru. Un tanar flamand, prin codru umbland" in-
talne$te o fata din cele trei cu cosita neagra cu sprinceana
trasa ca fir de matasa". 0 is cu el $i merg acasa, unde traesc
impreuna. Dup5, biruri multe $i grele omul nostru sardceste 5i.-$i
vinde nevasta in targ la Brasov unui turculet cu care se g5.-
se$te frate.
In partile Maramure$ene a circulat acest motiv cu un epi-
sod nou: barbatul i$i vinde nevasta, fiindca nu mai poate tram cu
soacra-sa, sau fiindca n'a avut nici o zestre. Lipseste finalul cu
turcul, mar nevasta isi implora barbatul:
0 sotuc sotuc a mnieu
Cum te 'nduri tu binelui
Si. te dai streinului,
Cum te 'nduri tu banilor
,,Si ma dai streinilor"13).
Colectia Giuglea-Valsan ne da o varianta dela romanii din
Serbia in legatura, cu Oleacu", pe care cinii de Iveni $i do
Dobrogeni $i de Bezargheni" pun bir mare $i Oleac isi vinde
nevasta 14). Motivul Oleacului" s'ata$eaza la ciclul canto-

412
celor nascute cu ocazia birului, al caror prototip este Tudorel"
creiat in imprejurarile vietii Dobrogene, circuland prin Oltenia
Transilvania $i d.epartandu-se pana, in partite Maramure$ene.
* *
Lupta aceasta intre cele doui elemente is caracterul uuei,
rdzbunari fraterne pentru sora batjocorita de pagan. E vorba de
Doncila", bolnav de noun ani, care afla dela soru-sa Ancuta ea in
at s'a asezat tatarul (nu $tim prin ce imprejurdri, in varianta lui
Alecsandri paganul e un tatar) Marzac, care cere pe seara 10
galbeni de fiecare cases, cate-un miel $i-o junta grass" iar
pe noaptea fiecare" ,,cere cate-o fates mare". Dupes o bae de
lapte pe care i-o face sora lui, Doncila se face sanatos, ucide ta-
tarul si'n urma moare $i el15).
In varianta care a circulat in Oltenia, paganul e un arap
deseris in cele mai negre culori:
Un arap negru $i ciudat
Si de piept e coco$at,
De spinare sgovardat,
Mu lt e negru $i ciudat
Para e impelitat,
De calcae departat
De genunchi alaturat 16).
In Banat a circulat o varianta intitulata Radu $i Calu-
garita". Radu omoara paganul din orasul Udrea, inainte chiar de
a-i necinsti sora, in urma moare, iar Anghelina se duce la schil
ridina o bisericit in amintirea iubitului ei fra,te17).
Motivul acesta destul de interesant a circulat si'n Moldova,
iar in, sudul Dunarii e foarte frequent, de unde se pare c'a trecut.
$i la noi. Varianta dela romanii din Serbia are un epizod in plus:
al faurarului Nalbant, care nu vrea sa, potcoveasca calul lui
Donciu cleat in schimbul unui sarutat de-al Magdalinei18).
Am gasit $i la noi o varianta cu acest episod, publicata in
rev. Ion Creanga" $i intitulata: Nalbam $i Doncila" 1a). La
Sarbi exists motivul acesta, cu episoade in plus cari nu se gasesc
la noi: femeia careia i-se uraste ingrijind barbatul bolnav pleaca
$i se makita cu un altul, sora credincioasa panes la moarte, uci-
clerea femeii si-a noului barbat, $. a. ce amplifica $i transfig4A-
reaza peste masura cadrul motivului principa120).
Aproape identic cu cele dela noi se afla $i la Bulgari, con-
firmand °data, mai mutt provenienta sud-dunareana21).
Domnul I. Bianu in Cony. literare din 1908 se ocupa do
balada Doncild" varianta dope la 1809 dupes m-ss A. R. No.
3078 in care lipseste numele sorei, in plus un imparat care
rasplateste cu multi galbeni $i glorifica pe Doncila pentru el
omoara, paganul un deliu" oarecare.
Se vede spune I. Bianu limpede ca acest cantec eroie,
cituta in vremea lui sa destepte admiratia ascitltatorilor asupra

413
croului, aratandu-le ce fapte mari si grele era in stare a face
dupd asa lunga, $i grea boala si "sa-i faca, sa-$i inchipuiasca, ce va.
fi fost in stare sa, fad, el pe cand era sanatos, inainte de boala.
Tot atat de 'impede se vede origina balcanicd a ca'ntecului: a tre-
cut la noi dela Sarbi $i a 'fost schimbat dupa, gustul canta,retilor
in variantele gasite la noi" 22).
Si domnul Iorga aminte$te despre cantecele sarbilor, foarte
numeroase $i d'un caracter mai original, nu se plang atat do
aviditatea $i cruzimea vre'unui spahiu, beg sau pa$a, cat do
pornirea for pentru femeile frumoase $i tinerile copile, cari se as-
eund insa fad mare profit din'naintea privirilor lor. Scene le do
furt, de rapire sunt frequente, insa ele erau in moravurile tart,
unde furatul era forma obisnuita a cererii in casatorie.
Si dacd cu aceasta ocazie turcii vairsau adesea sangele apd-
ratorilor, acesti agresori platesc foarte adesea cu sangele for pa-
cal ul siiviirsit" 23).
*
tf: *
Dar canteen' in care turcii, atrasi de frumusetea fetei de
cretin, vin s'o fure, e in majoritatea cazurilor Ilincuta Sandului",
C.11 o raspfindire geografica foarte intinsa, alcatuind un ciclu Duna-
man, circuland prin Oltenia, mai putin in Banat, desful de fre-
querita in par-tile Maramuresene $i Moldovei $i aproape inexis-
tenth,in Basarabia.
In Canteen' Ilincutei" publicat de Gr. Tocilescu, se po-
veste$te cum WITH vin cu un caic pe Dundre ca sa, fure p,f
Ilincuta. Paganii chinuesc pand la tortura pe mama Ilincutei, a
rapesc pe fats si pornesc spre Tarigrad. La Dunare insa ea
s'arunca in apa in momentul cand turcii ii slabiser5, legaturile.
Aceia cauta navoade si-o pescuesc moarta:
Si-a$a moartd o saruta.
De frumoasa ce era 24).
Intr'o variants, din Oltenia Path, robita de turci" s'aruncii,
in mare, iar turcii (maga pe un pops, pe care-1 intalnesc in cale,
sa scrie un rava$el" catre tatal Linii, ca s'a prapadit:
Joi de dimineata
Pe roux pe ceat5, 25).
Iar intr'o alta, fiindca Ilea.nca" cere sä bea apa, si turcul
i aduce in papuc, ea riposteaza:
De cand mama m'a facut,
Apa din papuc n'am baut,
Ca papucul pute-a turc 26).
Alta data femeia maritata $i spits de pagani pentru fru-
musetea ei, are accehte duioase cand se roaga st-i des drumul
a lasa t acasa:

414
 Cusatura 'n gard,
Acul la fereastra
Cu matase-albastrii,
Acu la perete
Cu matase verde
Pruncul ne'nfa$at
Tot afara'n pat 27).
Prin Transilvania motivul fetei Sandului a circulat fre-
nuent, variind numai numele fetei oi chinurile la care paganii su-
puneau pe mama ei. Bibicescu a publicat o varianta unde Floa-
rea" e aparata $i de tatal ei. Adaog acest lucru pentruca in mai
toate cazurile apar5,torul fetei e mama, care totdeauna spune
Ca fata e moarta 28).
In cea publicata, de Urbun Jarnik, eel care apara pe Chi-
ruta" e popa" fratele ei; la Dunare Chiruta s'arunca in apa,
.caci :
Decat roaba turcilor
Mai bine hrana pe$tilor 23).
In Maramures tema e des intalnita: fie Firulina" 30), fie
,,Turcii $i Sirolina" 31), fie Giralina" 32), la care paganii vin
trecand peste Dunare. Apa inghetata in urma rugaciunilor for
.catre Dumnezeu sa, se observe aceasta confuzie pe care nu a
.data poporul o face in creialiunile sale, asupra unor elemente ce
nu pot sta, alaturi in conceptia sa. Pag5,nii rugandu-se la Dum-
nezeu (nu poate fi vorba de Dumnezeul lor, caci poporul nu poato
face aceasta subtila distinctie) 55, inghete apa in calea lor !
Aceste elemente ce nu sufar apropiere sunt des intalnite
in domeniul literaturii populare oi dovedesc °data mai mull ca
chiar elemente contradictorii se apropie, se suprapun in vederea
mentinerii cadrului general al unui motiv.
In variantele care au cireulat prin Bucovina Doichita San
'dului" clod ajunge la apele Nistrului se roaga:
Turcilor, paganilor
Du$manii crestinilor,
Deslegati-mi m'ainele
Si-mi desleg cositele
Sa-mi jelesc surorile,
Sa-mi jelesc parintii mei
Ca m'ati luat dela, ei.
Doichita se ailing in Nistru, turcii ii seaca, dar nu afla
decal, :
Inele ruginite
$i ciolane putrezite 33).
In Moldova intalnim des variante in legatura cu aceasta tema,
uncle fata frumoasa, e Ilincuta" 34), sau Catinca" 35), sau Irina
Pintei" 36), iar apa e cand Nistru, cand Dunarea, dupa impre-

415
 rari. In aceste parti a circulat o variants in care turcii sunt inlo-
mili cu un smeu $i-o smeoaica. Fratele $i sora amandoi cio-
bani, manau oile spre munti, cand smeul le spune:
Mai ciobane, ciobanel,
Strungurasu 'ti-1 luam
Singurel not to lasam
Iar el le ofera:
Mii de mii de miorele
Cate d'un ochiu ochesele
sau:
Nona mii de berbecei
Cate d'un ochiu ochesei 37).
Dar smeul $i smeoaica ii is sora $i se duc. La plecare fata.
isi taic din pax ca sa fats baeri la galeata, si coarda la cea sd-
geata", cand vor putrezi $i mucezi sa, tie fratele ei c'a murit.
La Dunare s'arunca in apa $i dupii trei zile iese $i se duce la fra-
tele ei, care moare de bucurie.
0. Densusianu a publicat in Flori alese" un cantec in le
gatura cu tema de care ne ocuparn, plin de ritm $i armonie:
Pe eampii $i margini aleargii feciorul de sat inalt $i
sprancenat" intreband de mandra lui:
,Negura de rara Marginea de taxa
Margine de tarn Negura de vara
Ce v'as intreba Sts si se gandia
N'ati vazut mandra? Si-apoi raspund.ea
Apoi flacaul de sat isi descrie mandra in versuri cum rar
se intalnesc in poezia populard, intr'un ritm $i accent de poezie
campestra ce amintesc versurile Mioritei:
N'ati vazut mandra? Doug mere coapte,
Ca, ea-i cunoscuta Coapte la racoare
Macar dintr'o sutd, Neajunse de soare,
De 'nalti-i inalta Coapte la pamant
Ca trestia 'n balta, Neajunse de vant,
Subtire-i subtire Obrajorii ei,
Ca 'mladita 'n vie, Doi trandafirei,
Sprincenile ei Dona flori in floare
Trace cu condei, Albe rosioare
Ochisorii ei Si cand rade ea
Doi luceferei, ,,Tot te-aprinzi ca para,
Luceferi de noapte Ca soarele vara.
Daca-i a$a, apoi au vazut-o:
La isvoare reci
Trei feciori de greci,
Mijlocul strangand

416
 Buze sarutand
Inele schimband 38).
Am notat aceasta, varianta pentru neintrecuta frumusete a
formei $i a chipului cum figura mandrei rasare $i creste din acest
noian de imagini vizuale. Sunt aci elemente telurice $i celeste invo-
cate minunat pentru conturarea si impodobirea chipului mandrei
rapite.

Urmeaza cantecul Kirei Kiralina care face parte din

ciclu Dunarean, insa cu o circulatie mai intiusa decat celelalte.
Kira e feti$cana frumoasa furata de
un arap bogat
negru $i buzat,
cu solzi mari pe cap
ca solzii de crap.
Arapul o duce cu caicul pe Dunare, sa. r in urma fratii
Kirei hofii Brailei" serpii Dun5xii", it prind $i-1 arunca in
apa, iar pe Kira: sora tic5,loasa sora pacatoasa", o and in
thinuri grozave.
Urmeazii apoi blestemul:
Oase pacatoase,
Pulbere de oase,
Manta -v'ar pamantul
Si v'ar duce vantul
Peste noua marl.
Peste noua, tali 33).
Cu acest final a circulat $i 'n Oltenia, unde Kira striga
la fratii ei:
Nu taiafi arapu
Ca, el mi-e barbatu 40).
Fratii, cari in mai toate cazurile sunt Din $i Constantin,
-acid arapul, iar pe dansai o taie in 4 bucafi $i-o arunca in Dunare.
Atat in Muntenia cit si'n Oltenia au circulat variante, in care
Kira e scapata din mainile Arapului de fratii sai $i maritata,
clupa un voinic ales dintre mai multi venifi s'o pefeasea. Cite
°data alesul" ei e pus la incercare: sa, scoata din apa cobuzul
(le os axuncat de Kira. Deci un episod cu totul opus fafil de fi-
nalul primelor variante. Deastadata morala $i justitia sunt satis-
facute, cad rapitorul e pedepsit, victima scapa, iar fratii $i mama
se bucura.
In parfile Moldovei au circulat doua variante culese de A.
Vasiliu $i intitulate: Cira". Intr'una din ele Cira" se arunca
in Dune in vreme ce tata-sau o chema staruitor s'o dea
Dupa harap negru $i buzat
Ca el ii putred di bogat 41).

417
 Cum se vede, actiunea si intriga complet inversate.
In tot acest ciclu unde fratele sare sa -si apere sora chiar
bolnav fiind, ca in cazul lui Doncild, si pe care o atribuim celor
din sudul Dunarii avem si contributiuni romanesti faca im-
portatiuni pentru Ilinca Sandului; motiv aflat cu predilectie in
Nordul Dunarii si cu o raspandire geografica aproape in toate-
tinuturile locuite de romani. Sunt in acest ciclu puncte de contact
si contaminari cu poezia pastoreasca; cele doua variante amintite
mai sus far legatura intre poezia pastoreasel si ciclu de care ner
ocupam, dand putinta celui ce le urmareste de aproape sa inoade-
firul epizoadelor si sa talmaceasca provenienta nu istorica a,
personagiilor in jurul cdrora se inyarte actiunea.
Dar din aceste canteee mai reiese si altceva: ele dovedesc ad-
miratia pe care o aveau p5,ganii pentru frumusetea romancei si
de aci pornirea for rautacioasa de a rapi fetele valahilor. De alifel
aceasta not& de distinctie pentru aceasta rara si aleasa calitate a
romancei. o intalnim des in poezia populara din sud si dela Sarbi
mai ales. Romanca prin tinuta ei mandra, prin expresia figurii
si prin trasaturile ci clasice, a impresionat adanc, nu numai pe va-
lahi cari isi deapana dorul de iubitd, in versuri cu frumuseti ui-
mil oare, dar si pe streini af15,tori aiurea.
*
* *
Urmeaza in fine un ultim motiv in care crestinii ajung sa
faca nunta cu fetele pdganilor. Mai in toate cazurile pdganul e-
letinul spurcat din Dobrogea. Intalnim si aici, ca si in cazurile
rand crestinii erau siliti sa-si lepede credinta, personagii istorice-
Nu se putea ca fata unui letin putred de begat s'o is altcineva
decat un domnitor. Asi fel ea e petita mai intotdeauna, de Iancu
Voda poate acelasi Ia,ncu Voda din luptele pentru credinta
sau de Mihnea Voda, si stint cununati tot de domnitori.
In versiunea publicata de Gh. Dem. Teodorescu se insoard
Ianeu Voda si-1 cunund Mihnea \Todd" cu fata letinului bogat si
de lege lepadat". Nunta plead, la San-Petru" si ajunge la
San-Medru", iar letinul rand vede ca yin nuntasii:
Portile ca le'ncuia
Cu fiarele plugului
Puterea parnantului 42).
i mirele pang sd, ajung5, sa vad.5, si sa-si aleagd, mireasa
intampina o serve de piedici puse in tale de bogatul letin. El tre-
blue sa facd proba unor acte de vitejie sarind peste portile fere-
cate, apoi peste niste uriase straturi de postav si multe butoae en
vin, pentruca in cele din urma, sa se afle in fata a sapte fete, ce
semanau ca sapte picdturi de apa.
Din toate aceste greutati it scapd, nasal, care usureazI mi-
relui trecerea acestor piedici si alegerea miresei.
In cea publicata de G. Mateescu se insoara un domn tandr-
si-1 cunund Tanen Voda, letinn -i din Dobrogea 5i-1 chiatna Mann,

418
 adicg Marcu crgiasul, din epica sarbg, pe care l'am mai gasit
riasat intr'un intreg ciclu cu caracter eroic.
Marcu letinul, dupgce pune aceleasi piedici mirelui, ii stoats
apoi inainte trei fete:
Tot un ochiu, tot o .sprinceang
Sgmglui geang la geang' 43).
Si mirele este eel care aseazg in fata fetelor o salbg bogatg
sg afle mireasa cea adevarata.
.Cu un adaos nou, cantecul acesta a circulat si'n Oltenia, uncle
letinul cere:
sg-mi cunoascg bastonul
foiticg mgr mustos
cu care cap a crescut in jos.
Atunci nasul ce fgceg?:
O albie ca lug
Si cu apg o umpleg,
Bastonasul 11 lug
Plutg pe apg-1 puneA,
Radgcina 'n jos trageg
Varful in sus rgmaneg 44).
Intr'o variant& din Valcea se insoarg Iancu Vod5, $i-1 cu-
hung Stefan Voda. Mireasa e aleasg de &dire Stefan Vodh, care ii
ofera o tavg cu trei mere de our $i o sabie, deci doug elemente
simbolice: unul de uimitoare atractie $i ce15,1alt de amenintare.
Dupgce fata e luatg, letinul se sue pe cash si isi blestemg ginerile;
acesta moare, iar mireasa rgmane fratelui sgu43).
* * a
Intalnim in poezia popularg, anumite fragmente, comparatii,
figuri, pe care poporul le plaseaza oridecateori are nevoie a pro-
duce efectul cuvenit; astfel:
Portile ca, le'ncuig
Cu fiarele plugului
Puterea pamantului.
Sunt nelipsite din foarte multe variante, precum $i din alto
co,ntece cu alt caracter (Corbea" versul 108-110; altg variantg,
versul 202_205)46) $. a.
Apoi poporul are o anumit5, predilectie pentru numerile farg
sot: trei, $apte, noun, mai ales acestea doug, din urm5, sunt foarte
intrebuintate. In varianta lui Vireo' e vorba de noug buti de
yin ($i nu se ?tie dacg butile n'aveau $i cate noun, cercuri), $i noug
stive de postay. En all& parte e vorba de noun smei in basmul cu
mats., boul $i saraicul, in nunta soarelui" noug ani pe noug cgi,
apoi peste noug mgri $i noug taxi $. in. d.
In fine $apte buti de vin, sapte topuri de postav, $apte ani
sti Gruia la inchisoare, $apte fete scoase de letin; iar Stefan
419
Voda in varianta publicatd de P. Pamfile de prin partile
Moldovei -- se intoarce $i dii letinului nu mai putin deist tot
$apte palme pentru necazul pricinuit.
Poate ca in mintea poporului aceste numere fail sot sa, aibd
un sens superstitios in legatura cu cele sapte ursitoare, sapte zile
ale saptaminii, sau cei sapte ani de belsug si seceta din legenda
biblica $i desigur multe alte explicatiuni, care se pot urmari ea
interes in epica noastra.
Suitt acestea, ca $i allele, elemente circulatorii care patrund cu
ti$urinta prin toate productiile populare, elemente de adaos care
se interpun in permanents pentru podoa,b5, sau pentru conturarea
unor personagii creiate de popor.
Ele strabat resfirandu-se, ca apele in adancimi, prin toata
gama creatiei populare, dela cantecele de voinicie scurte ca un
ehiot $i panala chile luminoase ale ba,smelor pline Cu smei $i feti
frumosi.
Ele stau alaturi si impodobesc cu arabescuri padurile hoatice
si pline cu toate dihaniile pamantului, lumineaza chile izvoare-r
for $i marilor f5,ra fund, auroeoleaza chipurile eroilor de basin $i
dau pas voinicilor spre ostroavele de lumina ale codrilor in
episoade si fragmente de baladd.
Exists deci in toata aeeasta lume specifics a creiatiunilor,
populare diferite elemente cu camel er de permanents, care pot
fi despieate usor si nu firs interes de un initiat in aceste taine.
*
*
Sa adaog ceva si despre incercarile de a identifich istorie
$i pe Ianeu Vodii intalnit in cele dons serii de canteee de mai sus.
Bulgarul Mirceff in Literature bulgarska" p. 44 aminte$te
ca in epica noastra e cantat Iancula Voevod, fie in lupta cu turcii.
salt cu un voinic ce-$i ineearea puterile impreuna cu alti voinici.
Iancula e chemat dela, pamantul Vlahiei sa lupte contra turcilor
la Cosova".
Intr'o colectie. aceea a fratilor Miladinovici, chipul lui Iancula
se identifica cu persoana istorica a lui lancu Hunyadi, nascutl
r,oman $i voevod unguresc, care avit cateva lupte contra tur-
cilor; in canter este numit Iancula craiul Vlaltiei". Domnul Iorga
adaoga ea ,.un Ianeu Vocla apare in balada letinului bogat, care-$i
marita fata cu deosebita stralucire.
Xu -i nisi Iancu Sasul, care a murit de sabie la Liov, $i nici
Loan Voila Potcoava pe care-1 slavesc cdntecele cazacilor pe
cand letinul ragusan joaca un rol precumpanitor in bogatia ne-
gustoreasea a peninsulei balcanice". i d. Iorga conchide ca la.nett
Voda e acel ce -a fost cantat indelung en admiratie $i recunostinta
in Balcani, cari 1-au vazut trecand in fruntea ostirilor cre$tine
biruitoare, ca sa faca iara$i imparatia credincioasa in Tarigrad :
(loci Loan Hunyadi" 47).
Din aceste ra'nduri se vede ca letinul cel bogat e o impor-
iatiune sucl dunareana; la sarbi e intalnit adesea in aceleasi situa-

420
tii ca $i la noi, actiuuea insii, e pe malul Adriaticei, dare locul de
origina al letinului ragusan.
*
* *
Din expunerea de mai sus s'a vazut ea mai toate ciclurile
de cantece au avut o circulatie activa dealungul Dunarii, in Ol-
tenia $i Banat, sudul Transilvaniei $i departandu-se Dana in
Bucovina .si nordul Moldovei.
Am adoptat in expunere sistemul raspandirii geografice --
pe cat a fost cu putinta tocmai pentru a se evidentia mai bine
circulatia motivelor $i a se urmari mai deaproape contaminarile
i transfigurarea episoad.elor.
Un motiv .creiat intr'un Joe total, sau numai adaose elemente
noui pe un cadru mai vechiu de legenda sau balada, ciilatoreste
mereu spre noui tinuturi, impins continuu de acela$i irezistibil
resort al ereiatiei populare. .
Caci eantecul popular ca sa poata dainui trebuie sa cireule,
pentry, a da continuu impresia noutatii sale si pentru a fi vivi-
ficat $t impodobit cu elemente noui; stationarea ii aduce moartea.
lard putinta unei reinvieri.
f$i caile de urmat nu sunt alese, el alearga cu- aceia$i u$Drintd,
cu care norii cerului tree dope un hotar pe altul. Evident ea sunt
eat eva elemente care usureazi $i ajuta oarecum transmisiunea mo-
tivului dintr'o regiune in alta, dar ele nu sunt totul. In aceasta
privint,d, noi am stat in stransa, legatura cu popoarele balcanice,
dela care am prima multe elemente in acest domeniu. Lucru sd
explica deci in urma deselor legaturi ce am avut cu sarbii $i bul-
garii, $i mai ales asemanarea de credinta, a deschis $i a netezit
cararile unui noian intreg de credinte, canteee $i superstitii porn,-
pate de Bizantul ortodox $i de aproape intreaga peninsula bal-
eanied.
Dunarea in acest caz da existat ca hotar, ci ea a intrat ade-
semi ca element component, complicand intr'un fel sau altul actin-
nea venita de- aiurea. Mai ales ca mare parte din ciclurile ce al-
catuesc tema de care ne ocupam pot fi socotite ca un bun comun
atat in sud cat $i'n nordul Dunarii. Primejdia era aceia$i pentru
cre$tind,tatea ortodoxa: turcii. In feta aceluiasi pericol s'a reac-
tiona,t s'a,ngeros $i cu adanci ecouri in domeniul creiatiunilor popu-
lure. A ta$nit en acest prilej desi nu cu toa.ta amploarea cuve-
nita o serie intreaga de motive pe aceia$i osatura: de lupta a.
crestinilor en pdganii, formand un capitol dinamic al epicei po-
pulare.
Actiunea s'a mentinut insa langa cad.ru strict de balada,
fara a se avanta spre culmile insorite ale epopeei; e ceeace it lip-
se$te desigur poeziei noastre, pentru a fi la itniltimea, epieei a-
puscne.
Teme originale in legatura cu ciclurile de mai sus putine ra-
man de indatit-ce s'ar inlatura contrafacerile $i contarninarile. De-
fect?, destu] de naturale, din moment ce multe din ele sunt de im-
prumut. Cele nascute din impulsul vietii noastre nationale suni cu

421
drept cuvant accentuate intr'un anumit sens, amortizate printr'o
claritate specific& geniului romanesc.
Notivul aici in esenta lui trece dincolo de granitele poporului
p1 printr'o asemanare de credinta $i lege dupa cum am vazul,
mai sus se impamanteneste luand forme diverse $i plasmuin-
du-se intr'o serie intreaga de alte situatii, Prin urmare, asemanarii
de credinta $i lege i-a urmat cu usurinta transmisiuni de motive
peste toate hotarele politice, inexistente in fata circulatiei creia-
tiunilor populare. Geografiei folklorice ii revive deastadata da-
ioria sa, afle intinderi $i sa, traseze hotare, asa dupacurn geografia
linguistica fixeaza, campul cu aceleasi forme de vorbire.
NOTE
1) Gh. Dem. Teodorescu, p. 480.
2) Colectia fratilor, Miladinovicl, 1891 Sofia.
3) Sezatoarea. 1797, p 142.
4) N PAsculescu. op. cit. 192-195.
5) A. Marienescu. op. cit. 64-67.
6) Buletin. Comisiei mon. istorice, I. 1915, p. 309.
7) N. Iorga, op. cit 30.
8) G. Mateescu op. cit 87.
9) Gh. Dem. Teod. op. cit. 660.
10) Gr. Tocilescu, op. cit. I. 133-34. Sezatoarea. 1893. p. 212,
11) Ion Creanga. 1910 p. 96-97. Variante: Gr. Tocilescu. op. cit, I. 66-69;
M. Apostolescu, op. cit. 16; C. S. FAgetel. Verde si iar verde. 1909, p. 33-37.
12) Columna lui Traian. 1872, No. 28.
13) T. Papahagi. op. cit. 94-95.
14) Giuglea si Valsan. op. cit. 168-171.
15) V. Alecsandri. op. cit. 1866, p. 12.
16) N. PAsculescu, op cit. 252-54.
17) A. Marienescu. op. cit. p. 96. Variante: G. Alexici, op. cit. 98 102 ;
T. Pamfile op. cit. 93; ezAtoarea 1913 p, 198-99; A Vasiliu op. cit. 27-28.
18) Giuglea si VAIsan. op. cit. 29-37.
19) Ion CreangA. 1915, p. 271-272.
20) A. Dozon. op. cit. 1888, p. 161-168.
21) Col. Fratilor Miladinovicl, Sofia 1891, No. 154, p. 242-245. Vezi si D.
2Iirceff, Lit. Bulgarksa, p. 45.
22) Cony. literare, 1908, p. 10.
23) N. Iorga. Histoire des Etats Balcaniques, 1914, p. 29.
24) Gr. Tocilescu. op. cit. 1269.
25) Idem. p. 1248.
26) Gr. Alexici, op. cit. 70-72.
27) Gr. Tocilescu, 1269. Vd si Arh Olt. nr. 39-40, pag. 240.
28) L Bibicescu, op. cit. 261 ; Gh. Dem. Teod. 635 ; A. Marienescu, 45-48.
29) Urban farnik. op. cit. 491.
30) Tit. Bud. Poezii pop. din Maramures, 1908, p. 8-10.
3t) T. Papahagi, op. cit. 90.
32) Familia, 1873. No. 9, p. 101.
33) S. FL Marian. Poezii poporale, 1873, p. 19 $i 86.
34) Sezatoarea, 1893 p. 211.
35) Idem, 1892, p. 76-77
36) Idem, 1892, No. 2.
37) Ion Creanga, 1910, No. 11.
38) C Densusianu, Flori alese, p, 178-81 .Peste noun tAri).
39) V. Alecsandri, Poezii pop. 1866, p. 116.
40) M. Apostolescu, op. cit. 31.
41) A. Vasiliu, op. cit. 22-23.
42) Gh. Dem. Teod. op. cit, 657.
43) G. Mateescu, op. cit 93. Variante: C. S. FAgetel, op. cit. 38- 42; Gh
Dem. Teod. 653 ; Gr. Tocilescu I. 110-111 ; AI, Apostolescu, op. cit, 33.
44) M. Pasculescu, op. cit. 203-207.
45) V. VArcol, Grand din Valcea, 1910, p. 61.
46) T. Pamfile, op. cit. 26-29.
47) N. Iorga. 1st. lit. romane. 1925, 1. 38.

422
 Descantec de muma padurii"
Tu paduroaico, $i cu toate jocurile
tu zambato, $i du-te unde cocosii n'o canta,
tu coltato, unde cane n'o alatra,
tu urato, unde glas de voinic nu s'auzia.
tu despletito, Acolo sa pustiesti
sa nu te mai faci, si dipe bolnav sa te parasesti.
sa nu te mai prefaci, Ca eu cu Ornate te-am tamaiat
sa mai inspaimanti si cu toporul te-am taiat,
sa mai joci depe ceal bolnav te-am de-
si pe langa (cutare) sä te 'nvar- partat.
eolesti. Sari ! cum sare ieschia din
sa ti-aduni cateti tai lemn la topor.
si sa te parasesti. Plezneste, cum plezneste
Nu mai cheuna ca curca, capsa la pusca_
nu mai cloncani ca clota, Si du-te ca vantul
nu mai mormai ca ursu, si-amurtesti, rautate, ca pa-
n'alatra ca cainele mantul,
si-aduna-ti toate rudile ca la bolnav se da descantecul.
cu toate spaimurile
Se descanta ast-fel: pe pragarul casei se pune o aschie de lemn,
pe care se pune un taciune si tamale. Pe cand se desamta, se tale
taciunile aprins si aschia cu toporul.
Spus de baba Stana Patrutescu, de ani 87, din satul Valea-
Copcii, jud. Mehedinti.
Comunicat de Iosif N. DumitrescuBistrita.

Bocet la o fata mare

Muica, muted, muted'. fa, Nici corpul,
Muted, steluta mea, Nici ochisorii,
Muica, ingerasul meu, Nici obrajiorii,
Muted, Dumnezeul meu, Nici mijlocelul.
Muica la toata sarbatoarea Muica, cine nu te-o lash
Tu mi-aduceai bucatura Ca sa vii la muica-ta?
De ma hraniam si eu cu ea. Muted', muica Ioana fa!
Tar cand erai tu mititea, Unde plecai tu cu carul
Am facut cum am putut Si cu ca'ruta, fa,
Si mare mi-te-am vazut Si mi-aduceai lemne, fa,
Si ti-am dat bucate fa. Si 'ncaltata $i descultd,
Si bung $i rea Muica, muica, muichilita
Numai D-zeu ma stia, Unde tu plecai,
'quick muica, loand fa, Toate bune le fa.ceat
Unde Iasi pe mama-ta, Tot pentru muma-ta,
Care-ti plange urmita ? Muted, muica Ioana fa !
Muica, muica Ioana fa! Cum m'ai uitat, fa,
Ca urmita nu ti-oi vedea-o, Cad imi seaca inima
423
$i-mi saca ochi5orii mei.
Muica, fete 5i baieti au 5tiut
si ei
C'am avut si eu fata mare.
Muica, muica, muica fa,
Ca muica n'o mai putea
Si'ncine s'o sprijinea.,
Muica, muica fata mea.
Muica, muica, Ioana mea,
Cata spre casuta ta
$i vezi si pe tata-tu
Care-i batran 1nfocatu
$i i-se arde sufletu
De nu-1 tine pamAntu.
Scoala-te, nu mai 5edea,
Scoal'mAnca-ti-as gurita
Care graiai tu cu ea.
Caci de unde tu veniai
Inima ni-o racoriai
Si casa ne'nveseliai.
Seara 5i dimineata
Cu tine nu ni-se ura.
Doamne, Doamne, doamnilita,
Saruta-te-as In gurita.
Scoala-te, maicuta mea,
SAruta-ti-a5 gurita
Scoala-te cum vei putea.
$i 'ntoarce-ti privirea ta,
Maica, spre maicuta ta,
CA ea nici un ram nu-ti faced,
Ca pe-o zany te privea,
Au! muica, muica, muica. fa!
Auzit la femeia Maria Ion Pupaza, de 67 ani, din satul Va-
lea-Copcei-Mehedinti, cand i-a murit fie-sa Ioana, in etate de
19 ani.
Comunicat de Iosif N. Dumitrescu.Bistrita.
424
Unde la5i pe murrla-ta?
Unde la i pe sdni-ta?
Unde la$i pe frttte-tu?
Unde la5i pe maicuta-tu ?
loanA, floricica rhea,
IoanA, zambeltitta mea,
'Wand, Ioana, fata mea,
Ioana, Ioana, dtilcea mea,
Intoarce-ti cararile
Si indulce5te-rrli zilele.
Muica, sufletelhl meu,
Vezi de da de frate-tu
Si grabiti de ma. luati
CA viata mi-arharftrati.
Maica, feti5oara mea,
Pe-acolo pe-unde-ai umbla,
IntreabA toata lumea,
CA-i gasi pe bunica-ta;
$i spune-i ca. e5ti fata mea,
SA te cunoascA $i ea,
SA nu stai tot singurea,
Pana sufletu da.
5i-atunci iar ne vom vedea
$i 'mpreuna iar vom sta.
Ioana, Ioana, Ioana mea,
Unde la5i pe muica-ta
SA-5i manance zilele
Pe toate cArArile?
Roagri-te de Dumnezeu
SA viu mai iute 5i eu,
Muica sufletelul meu!
invAtAtor.
 ObTENIA bITCRARA-ARTISTICA

In ajun de Sf. Nicolae ')

Se insereaza. 0 negurare pripitd si afanata, care se

cerne mai mult din plumburiu cerului, tot mai invartosat
de vreo cloud' zile, decat dela inceputul ceasului acestuia
cinci dupa pranz, dupacum mi-arata si pendula st bra-
tara. Ma misc prin birou ca sa ma desmortesc; am citit
aproape trei ore. Aprind o tigar'a dela sobs, o imbue bine
in figareta, Crag jarul mai in fata st reped clapa cu botul
ghetei. Ma opresc in fata raftului din stanga; citesc in
gand, dar fara nicio rezonanta, titluri si nume de autori,
destramand alene si mai mult pe nari fumul de figara.
Ma indrept apoi spre fereastra, fredona.nd destul de fats
Jeanina". Dela singura fereastra a biroului meu nu se
poate arcui nici macar o 'parere de orizont. 0 curticica
de vreo trei metri patrati cel mult; in fund cateva vre-
juri de smeur, de care mai atarn frunzulife de-un galben
spalacit, rasucite sul, on spanzurand moi. Zid pe stanga,
zid pe dreapta, zid si mai nalt si mai coscovit in fund,
adica drept in fata ferestrei. Va'ntul se scutura cand si cand,
dar fdra putere, caci deabea 'n.fioard vrejurile de smeur.
De sus s'alege cate-o scama de fulg, dar se topeste grabnic,
cum s asterne pe cimentul ochiului 'de curie. Asa se tot
cazneste de vreo doua zile ca sa ninga, dar pe semne nu
e chip sa se desferece ipantecul burdusit al norilor. La
noapte poate, ca doar e noaptea de sfantu Nicolae. Oare
si-o mai scutura sfantul barba, asa cum obisnuia in anii
copilariei mele?
Taticule.: taticulel
Ii deschid usa biroului, cad are amandoud manile
prinse.
Lute taticule ce mi-a adus sfantu Nicolae
Cand ti-a adus bre?
Acum taticule I
Iii desarta binisor povara pe birou, se aseaza in ge-
nunchi pe genunchii mei si incepe sa-mi arate darurile.
1) Din volumul ,Ancheta, care va ap5rea in editura ,Scrisul Romanesc

9 425
 Astea-s carti de povesti... asta are poezii cu fluturi
i miei... asta numai chipuri... cite pusca taticule,
la fel cu cea dela Bucuresti I
Vezi, vezi dac'ai fost cuminte, ce ti-a adus sf. Ni-
colae?... Tot ce-ti place tie!
PM de unde tie el taticule, ce-mi place mie?
El tie tot, dragul tatei I
Da' ce-i? Dumnezeu?
Cum sä fie Dumnezeu, mai? Dumnezeu insa i-a dat
puterea asta.
El e ruda ceva cu Dumnezeu, sau numai, prieten?
Prieten bun, tatule draga.
Uite cutie mare cu creioane, cu stampila ca
a tat..
Vezi mai ca ti-a adus pang si stampila? De-acu sa
to pui pe 'nvatat, ca de Craciun sa ncepem partea-a doua
a ab ecedarului I
Cum? De Craciun n'am vacanta?
Ai, sigur c'o sä ai... dupa Craciun am vrut sa zic.
Incepem taticule, Incepem I Azi ,mi-am facut un
program nou... foarte bun program?
Daaa?... Bravo! Ia sa'-1 vad si eui
Din buzunarul sortului Imi scoate un carnefel patrat,
cu scoartele verzui. Mi-arunc ochii pe randurile acestea
sui, destul de citet $i Ingrijit scrise, daca tii seams ca n'a
'mplinit sapte ani si numai 'de trei luni lupta cu carligele
buchelor.
Va sa zica Lunea dimineata ai citirea... numai
citirea?
Da.
Dupa ameaza liber?
Da taticule, ca sa ma joc si eu un pic.
Marti iar citirea... Miercuri toata ziva liber. Dece
liber ma toata ziva? Nu-ti ajunge numai dupd ameaza?
Pusesem eu la 'nceput desenu.
Foarte bine... Pune desenu 1
Da' nu se poate.
Dece nu se poate?
Fiin'ca Miercuri e zi de targ.
Si ce-i? Te duci tu la targ cumva?
Trec toata ziva taticule carute, masini, si se clatina
casa. Cum naiba sa desenez?
Ma junghie rasul; mai, mult de tonul cu care mi-a re-
plicat decat de replica.
Da' dece nu pui tu alt'ceva... aritmetica de pilda?
Nu se poate, taticule draga... nu pot!
Nu pofi invga la- aritmetica clued tree carute
dela targ?
Nu... nu asta taticule...
426
 Atunci?
Mamica mi-a pus in program desenu, i eu trebue
s'ascult pe mamica... nu-i dansa prifisoara" mea?
Bine mai, bine... da' nu vaz aritmetica defell
Cum nu vezi? Uite Sambata, dela 9 la 10... uite:
a-rit-me-ti-ca I
Numai un ceas pe saptamanal?
0, e deajuns taticulel
Cum deajuns, mai diavole?
Taticule draga, se 'nvata 'n clasa 'ntaia panla 50?
Da, socotelile panala 50.
Iaca, 'eu stlu .sa numar panala opzeci... opt-zeci
Veezi?
Si profitand de efectul raspunsului, deschide numai-
decat o portita inlaturi.
Uite taticule ce biletel am gasit in cutie I
Aha, un bilet dela mos Nicolae.
Cum, chiar dela ell?
Uite bre, ici: iscalitura luil
Se uita atent de tot si, dupd miscarile buzelor, imi
dau seama ca silabiseste numele.
Te rog frumos taticule, citeste-mi-11
Citeste-ti-1, baiete!
Cu litere de astea... si cu cerneala?
Ei, si ce e, ce-i?
Nu pot zau nu pot I
Da' Gicu cum stie?
El are sapte ani si jumatate taticule I
Ei, hai sa ti-1 citesc atunci.
Drags Costele I
Invata bine si fii cuminte, ca sa multumesti pe taticu
si pe mamica ta. La anul sa-mi scrii tu, dar frumos, ca sa
stiu ce sa-ti aduc. Te saruta dulce mos Nicolae".
Tace. Para, s'ar gandi la ceva.
La ce to andesti tu acu?...
?
La ce mai, la ce?
Taticule...
Ei spune-odatal
Asa-mi zice i mamica. Numai Ca Mos Nicolae a
saris intai pe Mice si pe urma pe. mamica ta 'I
0 unda de zambet i 's'a ales in coltul buzelor si i-a
sagetat lumina ochilor. Scapararea s'a stins numaidecat.
Sa fi priceput oare diavolul gi asta?
Taticule I
Ce-i, bre?
Eu am facut o prostie... o mare prostiel
Bine ca numai unal Si rad cu pofta. Frumos insa
ca n'ascunzi nimic taticului tau drag... la spune, ce boro-
board ai mai facut?
427
 Taticule, am zis Vetei sa-si pund pantofii la poarta.
(Vela e sora servitoarei noastre, venita la tarp ca sa-si
gaseasca un rost. La dansii, In partea de sus a judetului,
nu s'a facut nici anul acesta porumbul. Cum e prostanaca
si lenesa, nu -$i poate gasi stapan; cel putin asa se valid
dansa. Pana una alta, mananca si doarme la noi).
Dece sa-i puny taticule la poarta?
Ca sa-i aduca i ei sfantu Nicolae ceva.
Pai, nu ti-am spus eu ea n'aduce decat la copii?
Stiu taticule asta, stiul... Da' am mintit-o eu
ca sä rad de dansa.
Nu-i f rumos... nu se face una ca asta I
Mdaa... da'm facut-o deacit.
Ti, ti, Ii!
Si i-a furat pantofii, saraca!
Ei, vazusi?... Poftim acu I
Si -a plans... a plaansl...
Satura-te... satura-te de prostiil...
Taticule draga... ma iubesti tu?
Bine, te iubesc eu, da'...
Taticule draga, am sä te rog ceva... da'ai sa ma
lasi taticule?
Nu stiu asta... sa vad... Spune mai intai...
Ma lasi... nu-i asa c'o sa ma Iasi?
Nu stiu s'aud ce vrei mai intai.
Taticufule draga, lass -ma sa dau Vetei din pusculita
o suta de lei!
Dece sa-i dai tats?
Ca sa-si cumpere saraca alti pantofi.
Se uita asa de rugator, ii tremura ba'rbia $i -si tine
rasuflarea asteptandu-mi raspunsul, ca. m'a 'nduiosat.
Sa te las taticule... te las... da' nu-i ajunge.
Nu-i ajunge o suta de lei??
Nici cinci taticule!
Da' cat naiba costa pantofii pentru sirvitoare?
Sase, sapte, opt sute de lei chiar 1
Ofteaza intretaiat si i se alege pared o parere de
lacrima.
Eu n'am decat trei sute cu fotu r
Lasa, tatule si-i mangai dragastos crestetul ;
ii spun eu mamicai sa-i mai dea o pereche de pantofi.
Zi zau taticule!
Za'u, mai, zau!
Zau adevarat?
Adevarat... sigur c'adevarat I
Ma is de gat $i ma saruta cu foc.
Da' is spune-mi acum: ce -afi facut ieri la Dorel?
Se'negureaza la fata si rasuceste usor capul.
428
 Mi-a spus mamica-ta ceva, dar n'am priceput toc-
mai, tocmai bine...
Ial.. Imi pare ea m'a strigat mamica... Ma 'ntorc
numaidecat.... zau I
Ti s'a parut, bre; nu te-a strigat nimeni... ...Ei, ce
fu led la Dorel?
nimic... nimica, taticule...
Cum nimic ma, cum?
Ticule draga, nu vrei tu sa mi-arati la aritmetica?
Si coborand glasul: imi arati mult mai bine ca mamica?
Las' ca ti-arat pe urmL.. cloud ceasuri o sa-fi aratl
and taticule?... Acu o sa ne cheme la masa... tu
nu vezi ca-i aproape noapte?
Si desprinzandu-se de langa mine trage o bancheta,
se urea i rasuceste butonul.
Dac'asi fi dat indarat, ce se intampla la uzind,
taticule?
Iau o mutra serioasa; aproape mb''ncrunt.
Va sa zica tot tu esti vinovatul, nu Dorel... bravo,
frumos I
?
Domnul a 'nceput sa-si bats prietenii... foarte
frumos 1
Taticule, eu nu sunt vinovat I
Da'cine-i atunci vinovatul?
Dorel taticule'... tot Dorel si-acu I
Ei, da'cum s'a 'ntamplat... cum?
lti spun' eu tot.
Asa da... lui taticu tau sa-i spui intotdeauna, alt-
minteri se supara. Dumnezeul
and am venit eu cu mamica, Jean plangea rau...
Jean a lui colonelu?
Da.
Si dece plangea Jean?
Il batuse rau domnu colonel.
Si dece-1 batuse tata lui?
Tata luuil? Da' Jean n'are tata, taticule
Cum n'are tata mai? si nu-mi pot struni rasul. Se
uita atat de nedumerit la mine, ca tind simt obligat sa-i
adaug numaidecat:
Domnul colonel Piperescu e tata lui Jean, bre!
Nu cred taticule-. nu cred... Ma mintesti tu asa...
.
E randul meu sa fiu nedumerit.
Si dece nu crezi mai?
Jean n'are tata, n'are mama... §tiu eu...
Cum sä n!aiba ma? D-1 colonel ce-i atunci? cu-
coana Zincuta ce-i?
Tata lui Jean, mamica lui??
Sigur 1

429
 and 11 bat mereu pi-1 striga misel? Mi-a spus mie
tataia ce'nseamna vorba astal
Rad si-1 strang la piept.
Pe Jean 11 mai cheama si Mihai, iar pe frantuzeste
la Mihail se zice Mite!... se scrie asa: M, i, c, h, e si 1.
Asa ca nu-1 ocaraste daca-1 striga pe franfuzete: Misell
Se nits incruntat 'lute° parte. Cerc sa-i mai dau si
alte explicatii, dar renunf numaidecat, fiindca vad ca nu-i
pot clatina convingerea facuta.
Ei si dece-1 batuse colonelul pe Jean?
Il spusese paraciosul" .de Dorel ca i-a rupt pe-
nita... Un tats adevarat bate un copil pentr'o penita, tall-
cule? Tu m'ai bate pe mine?
Eu nu, tatule draga... nu!
Acum se lipeste si mai 'strans, cuibarindu-si capul
in subfioara stanga, claci cu braful stang it fin inlantuit.
Dupa o pauza destul de prelungita:
Si iaca, tot nu stiu dece to -ai luat la ba'tae cu
Dorel!
Nu m'am batut.
Nuu 1?
Nu... i-am tras numai cloud palme.
Imi stapanesc numaidecat zambetul si-1 intreb serios:
Bine... cloud palme sa zicem... da'dece 1-ai tras tu
cloud palme?
Taticule draga, eu-ti spun acu tot1
Spune spune-mi tot!
Dorel imi zice taticule: ma piciule, ma! (Dorel al
doctorului Barsescu e elev intr'a treia primary ) tu stii
ca un rac de mare poate rasturna o corabie?"
Un rac de mare!?
Da, piciule, da... un rac de ma-re"
Nici balena flu poatel
Balend?... Stii tu rna piciule ce-i aia balena "?
Da, stiu... ii zic eu.
Ai mancat vreodata? cu ce-ai mancat-o, piciule:
cu zahar on cu tamale" ?
Pai tu stiff, tatule, ce-i aia balena?
Stiu, da.... mi-a spus mamica... mi-a aratat-o si fo-
tografiata inteo carte de-a ta... Uite: de-aici a luat cartea
mamica...
Lasa acum... spune mai departe!
Atunci 1-am intrebat eu pe Dorel: de cate on esti
tu mai mare Dore le, ca un rac?
De zece on" imi zice el.
Ei, tu poti rasturna o corabie?
Esti un bleg mai zice si'ncepe sa canto
si sä se strambe la mine:
Bleg, bleg, bleg,
430
 Bleguuu bleg"1
Si tu ce-al facut?
Eu... taticule...
Ei, tul
Eu i-am Eras doua palme... numa' cloud De batut
nu 1-am batutl
Dece sa dal inteansul tats, ca nu -i frumos? S6-1
fi spus si tu lui tats -sdu, ca sd-1 pedepseascd,
El, tdticule, de cateori nu 1-am spus eu, da' nu-i
face nimic.
Nu se poate asta, nul
Ba da, ba dal Nenea doctoru zice: ei, jucati-vd
frumos, copii", iar tanti Margot se face ca nu m'aude.
Dorel intotdeauna imi zice pici, mucos, bleg... in-
totdeauna, taticulel
Totusi nu-i frumos sa lovesti... Altddata sd-mi
spui mie... auzi?
Si tu ce-ai sd-i fad?
Lasa, cd, stiu eu ce trebue sä-i fac... eheil
Ofteazd clatind din cap neincrezator. Dupa o scurta
pauzd:
Mie mi-a spus cineva c'am facut bine.
Cine a putut sd-ti spund una ca asta l?
Fraulein a lui Dorel... Dansa a auzit de dincolo tot.
Bine, bine i-ai facut Puiule... imi scoate sufletu mdgarull...
Trebuia insa sd-i mai fi tras"1
Intorc numaidecat macazul; pericol altfel.
Sd. §tii ca la noapte ne ninge tatulel
De unde tii tu asta?
Iii piaptaind sfantu Nicolae barba la noapte.
Si ninge atuncia?
Sigur ed. ninge 1
Vai, ce bine -mi pare taticule1
Si dece-ti pare asa de bine?
Ma dau i eu cu saniuta.
Sd-mi racesti ca anu trecut?
Nu racesc, taticule... Ma-mbrac eu bine, bine
de totl
Sa to feresti dragul tatiil Ai uitat ce-ai patit anul
trecut?
Bdiatu lu' controloru se da pe gheata numa'n hai-
nutd si nu rdceste 1
Treaba lui I Pared ti-am spus eu, ca de faceald
poate §i sd moard un copil?
Nu -fi fie teams tdticule drags... eu nu morl
Fereasca D-zeu... nu mai vorbi astfel de prostiil
Eu o sa mor tocmai la zece ani, taticule... adevdrat
asta 1... Z dal 1
Ma cutremur tot. Ca sd sterg, i cat mai lute, irnaginea
431
ce mi s'a limpezit dinteodata si fulgerator in dosul pleoa-
p elor.
Si n'o sa mor din raceala... nuu, taticule... nu -fi fie
teama... Eu am sa mor inecat, taticule dragal
Simt ca ma sufoc.
Ce prostii sunt astea bre? Cin' te-a 'nvatat sä vor-
begi astfel? S'a nu te mai aud, ca ma supar rau, rau deg
tot/... M'auzi fu?
Dece sa te superi, taticule draga?... Doar mai sunt
Frei ani pan' atuncil Stiu eu asta bind
De unde stii prostiile astea, Cine-a putut
saki spuna una ca asta?
A Eras Veta §i pentru mine o planed ni le-a citit
ordonanta dela d-1 capitan Mereanu... Veta o sa se marite
de cloud on ii-o sa castige la loterie... asa scrie In planeta
ei... zau I
Rasuflu acu usurat. 0 ciocanifura mc ale, indoelnica;
in usa biroului e chiar Veta. Parca-i Incurcata si imbu-
jorata prea tare; sa fi prins oare ceva? Izbutesc sa ma sta-
panesc.
fats?
Conifa va pofteste la masa.
Spune-i ca venim numaidecat.
Costel a si sarit de langa mine si-a luat-o de mana.,
Prind, fard sa vreau, conversatia tor, desi-i purtata zorit
si pe 5;optitele.
Iti da mamica alfi pantofi, Veto I
Nu mai spune I?
Zau, mi-a fagaduit taticu, proasto I
Nu mai spune domnisorulel?... Imi pare mie ca ma
mintil... Ii?
Zau £a.. zau pe-adevaratelel
Inspectez dintr'o privire biroul, Imi iau tabacherea,
carfea, si rasucesc apoi butonul dela electrica.
Ion Dongorozi.

Ton
Canta, suflete, canta Plangi, suflete, plangi
Cu oamenii, cu ingerii, Cu cerul $i cu tina,
Cantecul plangerii, Cu umbra $i lumina
Aria sfanta. In care-o sa te stangi,
Canta.... Canta plangi....
Aurel Chires'cu.

432
 Furtuni
Pribeag semet,
Ce nazuiri s'au sfaramat aci?
Ce avant
S'a frant de tarmul impietrit ?
Ce vis raslet,
In pieptul tau, cu pumnii grei zdrobesti,
Scrutand intinsul apelor
$i nepasarea boltilor ceresti ?.
Ce vis de mare pret ?...
YIi joaca 'n plete aurii apusul serii
Si undele se frang de boarea zarii
$i valuri mici picioarele-ti alint....
Mint toate, mint !
Catargul sfa'ramat,
E sfaramat
Jar panzele s'au destramat in departare.
Chemarea zarii-i cheag de vraji,
Naluci de asteptare.
O n'asculta!
Intoarce-ti ochii vestejiti de larg de zare
Si-apasa peste inima o many greal..,.
Si eu am asteptat....
$i pentru mine zarea a 'nchegat
Naluci serpuitoare,
Ceturi, fum
$i eu am asteptat in drum....
$i, daca n'am fost darza, cum esti tu,
Stiam sa cant ;
Dar m'au jertfit tacerile ce mint
Statorniciei
Pe-altare miscatoare de argint....
O fie-ti teama de tacere si pustiu....
Se lasa ceturi grele, e tarziu.
Ia luntrea asta,
Intoarce-o dupa vant ;
O panza'-ti fac din albul meu vestmant,
Din parul meu inoada funii tari
5i, fara sa tresari,
lnfrunta valurile ce se sparg
$i-avanta-te in larg
Sunt ta'rmuri inflorite,
Nimfe,
Vin....
Si omul care rade de destin
$i trece peste patimi si scrasniri
E os divin....

433
 Cad maine va fi cerul gra nor
Si maine vei pluti nepasator,
Scanteetor §i tanar ca un zeu,
Pribeagul meu!
$i cin' va §ti,
Pe-un tarm,
Fara' vestmant,
Cum tremura, sub bici de ploi §i vant,
Un biet sobol
Ce scurma in nisip
Mereu, acela§ chip ?!...
Sabina Pau Ilan.

Destin
Azi mi-a cantat in suflet primavara
$i -a aninat petale moi de vis
Pe ape §i pe ramuri de cais....
Azicalator truditimi las povara
De ganduri, ca s'ascult cum urea lin
Torentul vietii 'n lujerul de crin.
Prin negurile ochilor inchisi
Trec clipele cu aripi aurite
$i 'nfiorari, ca 'n parcuri parasite
Pe unde vantu'-a scuturat narci§i....
Pe rand, trec amintiri, fora sa pregete...
Vreau sa le prind §i-mi scapa printre degete.
Dar glas de toaca 'n departari ma chiama...
Ah! tot ce-a fost : lumine, petale, canturi.
Se risipesc in cele patru vanturi....
Plec iar la drum.... $i pasu-mi se destrama
Pe drumul prafuit ce 'n zari se-ascunde..
Dar uncle ma tot duce pasul ?.... Unde?
M. D. Ioanid 1).

1) Rugdm a sti ca In numdrul trecut al revistei noastre. la pag. 252-254.

cele doud poezii (Pre Domnul, gi (Invingatorii.sunt tot de D-1 prof. M. D. Ioanul
Din eroare s'au tiparit cu numele A. D. Ioanid.

434
 Spleen provincial
Nu canta muzica in asta-seara,
De-aceia 'n parc nu-i nimeni decat luna.
Pe bulevard strabat ca 'ntotdeauna
Flueraturile tarzii din gara.
Dintr'un local din centru, fara larma,
Ies cativa oameni $i pornesc spre casa....
0 fata doar, cu capu 'n maini, ramasa
La o fereastra, a uitat sa doarma.
Un caine-a prins sa urle ca 'ntr'un vis
Trudit si 'ntunecat de to 'nfioara',.
Ah, Doamne! cine trebue sa moara ?....
Nu-i nimeni si fereastra s'a inchis.
Acum, printre mormane de 'ntuneric
Fosneste linistea ca o reptila,
lar luna o urmeaza, imobila,
Tintind-o ca un ochiu nebun §i sferic.
M. D. loanid.

Balada nordica
Trei insi beau, noaptea, intr'un han.
(Fumega, lampa, in tavan,
vant nordic, urla'.'n baragan!...)
Si unu-a zis cu glas sticlos :
visul viermuit in os !
(Cazi, mama putreda, in jos.....)
Altul gema scrasnind din dinti :
.Iubito, azi pe cine-alinti ?....
(Iubito, azi pe cine minti ?')
Dar cel de-al treilea tacea,
obraji de lut, frunte de stea....
(Sgudue, vant, in cercevea!)
Cu ochii vineti de venin,
privia 'n paharul Inca plin.
(Ce-arati in fund, pahar cu vin ?)

435
 Gemii intaiul : Maine chiar,
Sa-ti colcai viermii, le$ murdar !
(Fii musuroi $i furnicar I...)
Iar celalalt: .Chiar maine 'n zori,
voi fi un scranciob pentru ciori!...
(Sa tipe corbi, sa treaca nori!.)
Dar cel de-al treilea taceh,
obraji de lut, frunte de stew,
(privea paharul $i nu bea).
Si ei i-au zis: Tu nu blestemi!
Nu bei, de viata nu to temi!
(Tu, ochiu, nu plangi I, tu, piept, nu gemi!...)
Cand noi vom coace 'n starvuri grele,
vei trece, troenit de stele,
(iubind, cantand, visand sub ele !.....)
Si ei au plans $i au gemut,
dar el a ras $i a tacut,
(a ras de ei $i n'a baut....)
Si 'n zori s'au impartit apoi,
pe trei poteci, spre zari$ti noi.
(Sa sune vent, sa bate p1o1 )
.... Dar dimineata-a prins pe drum
pe'ntaiul calaret de fum,
(spre zari de vis, pe murg de scrum).
Dormih al doilea din ei
pe sani gi brate de femei.
(De-acum sa uite ochii ei!)
Ci luna a spoit cu var,
in $treang, pe-al treilea drumar.
(Leaga'nh'-1, creanga de artar' )
Cu frunte mute de pamant,
cu ochi adanci ca un mormant....
(Intoarce-1, luna.!, bate -1 vant !)
R ad u Gyr.

436
 Poema. pentru suflet
Te simt asa de-aproape de par'c'ai exista,
$i totusi esti aevea 'n nefiinta to
Eu insu-mi doar in tine ma simt ca mai traesc,
Esti zambetul prin care durerea mi-o 'ntregesc,
Esti cantecul in care cuprins imi e tot plansul,
Cu toata suferinta trecutului dintr'insul ;
Esti pashrea isba.nzii, care-mi vesteste malul
5i cearca'nul de vrajh'. ce 'nchide idealul ;
Esti fiamura victoriei $i 'nfrangerii Testi lant,
Pisc ruperii de sine, iar decaderii sant ;
Esti our in lumina $i 'n umbra esti cenusa ;
Ci nu stiu, cand ma 'ncercui, de nimb esti, on catusa....
Te simt asa de-aproape ca ma confund cu tine,
In amandoi la fel rad phrerile de bine
5i 'n amandoi la fel plang parerile de rau,
Iar lacrima-i aceeas in plansu-mi ca 'n at tau
Cel ce te-a stors in mine cum de stiut-a oare
Sa stoarca valu-acelas pentru aceeas mare ?
In candela durerii putut-a prin ce semn
Sh picure doar lacrimi : cerutul undelemn?
Cum ne-a 'mpletit, cununa, ca nici nu mai stiu bine
De suferi to durerea-mi, sau eu plang pentru tine?
Aurel Chireseu.

Epigrame
Luz' Radu D. Rosettz; autorul volumului de poedi,
'Da capo'.
Citind aDa capoa, un oftat
A izbucnit din mine,
5i doar atunci m'am usurat
Cand am ajuns.... =al fine..
Luz' Radu Gyr, autorul volumulul de poesiz;
(Flange Streimba-lemne.,
Are dreptate bietul Stramba-lemne
De plange $i se valeta 'n delir,
Ii e rusine chiar $i luipe semne
Ch. lade 'ntr'un volum de.... Radu Gyr.
Unui student in Drept.
C'ai sh ajungi un advocat vestit,
Cu acre, monoclu preten ;ii,
Pe tine 'nteadevar to felicit ;
Comphtimesc numai.... clientii.

437
 Lui C. Nicolaescu-Plopsor, zis si
'Buliba5a Tiganilors, care s'a dele-
gat sa reprezinte Romania la con-
gresul de arheologie dela Lisabona.
Cand 1-au vazut la Lisabona
Smolit la chip, barbos, sbdrlit,
Cei din congres 'si-au zis cu groazd :
Din care grota-o fi iesit ?!
Dar, cand citi comunicarea-i,
Cu mult talent $i elegant,
Si-au spus cu toti plini de-admirare :
0 fi tigan, dar e savant !
A. C. Calotescu-Neicu.

Vin ovatul
Pe alburnul unei domnifoare.
Un stih pe-acest album de vis
Ma rogi sa-ti scriu; ti-ascult gurita.
De nu ti-o place cum e scris,
Nu-s eu de vina, ci penita.
Aurel Chirescu.

Note critice
G. Ibraileanu: Privind vista. Ed. ,Cultura NationalV 1930.
Adancimea de reflectiune care distinge atat de singular in
literatura noastra con timporana intreaga opera. critics a d-lui
Ibraileanu, a pdtruns la rdstimpuri si in alt domeniu decat acela
al fenomenului literar : in nemarginitul proteic si enigmatic pe
care 11 numim atat de simplu viatah.
Cautand dincolo de formele aparente 'sensul lucrurilor ome-
nesti, d-sa 1-a notat asa cum i s'a resfrant, fugar sau statornic,
in suflet, cu probitatea unui ganditor aristocrat $i solitar. Con-
stient ca .a trai, este a te strecura prin legile naturii, ca prin
niste curse complicate si nevazute., ca .descoperirile stiintifice
cele mai geniale sunt fata cu adevarul total despre lume mai
putin decdt sdriturile unei broaste, care ar a vea de gand sa faca
inconjurul pamantului., ca viata este 0 izvorire de fapte, de
vorbe de gdndiri $i de simtiri, peste cari te imbranceste etern
nu se stie cine si ca .ai in fata ta, incepand chiar din clipa
care urmeazd, viitorul, ca un neant in care inaintezi orbecdind
in intunerec, cdzand peste faptele si vorbele tale, peste gandirile
$i simT<irile tale, d-1 Ibraileanu s'a ferit de iluzia alcatuirii unui
sistem de gandire filozoficd sau de morald. De aceia si-a infa-
438
tisat gandirile detasat, cu spontaneitatea for nativa, socotind ca
omului nu-i e dat sa cuprindd cu mintea decat fragmente de
adevar. Astfel tiparul maximei a fost firesc.
Ceeace uimeste in maximele din 'Privind viata., este ab-
senta insusirilor celor mai comune ale genului: emfaza sau gran-
dilocventa expresiei $i paradoxul factice al ideei. E un lucru
care se impune relevat, cu atat mai mult cu cat se gasesc printre
cugetarile d-lui Ibraileanu unele de forma acestora : Tot ce nu
este etern, este zadarnic. Nimic nu este etern. sau 'In amor omul
se multumeste cu un nimic, $i nu se multumeste cu nimic', sau
insfarsit ide ce cruzime atroce da dovada acela care se apropie
de o femee, cand nu se gandeste sau and se gandeste ca creaza
o fiinta supusa fatal la boala, la agonie $i la moarte.. Dealtfel
e o placere aleasa$i usoarasa desghioci, din maxime de fac-
tura acestora, miezul ideei care adeseori seamana sau este acela
cu vreunul din mintea to de a carui existents insa ip dai la-
murit seama abia acum.
Darul minunat al gandurilor d-lui Ibraileanu este comuni-
cativitatea for instantanee cu gandirea cititorului, resonanta am-
ply pe care ele o trezesc. Dupa fiecare maxima esti incredintat
ca nimic nu s'a spus mai adevarat, mai clar sau mai just.
Pe de alts parte, tonul prieten sau patern cu care ti se
impartaseste talcul intelept al unei experiente uneori dureroase
iti subjuga nu numai mintea, dar gi inima. La fiece pas ai satis-
facPa sa to convingi ca, un adevar este cu atat mai simplu cu
cat e mai adanc.
Dar reflectiile din .Privind viata' sunt, credem, foarte in-
doelnic reductibile la cate-va conceptii fundamentale. Reducan-
du-le la principii, risca'm sä le nimicim nucleul pregnant al tie-
caruia in partesingurul care intereseaza prin adevar gi prin
savoarea particulars a formularii. Fara indoiala, in ele nu gasim
nici entuziasm pentru viata, nici exultare pentru rosturile naturii
$i nici mirajul vre-unor comori sufletesti. Dar asta nu denota cu
once pret o viziune pesimista despre lume sau o ideologie scep-
tics. Sunt simple ganduri rasarite in brazda observatiei indelungi,
cultivate de un suflet sensibildeci nealintat de viata pe care
izolarea 1-a facut sa cunoasca adanc sufletul omenescasa cum
a Bandit d-1 Ibraileanu: .Daca ai prietenii stranse, participi la un
suflet comun, nu mai ai sufletul tau personal, adica un suflet
delimitat, propriu pentru observatie. Si neputand cunoaste un
suflet, al tau, nu poi cunoaste nici pe al altora. De aici faptul
paradoxal Ca numai izolatii cunosc bine sufletul omenesc'.
Se oglindesc in maximele d-lui Ibraileanu realitati indubi-
tabile : egoismul sub formele lui cele mai varii, vanitatea, ipo-
crizia, razboiul acerb al vietii, nimicniciile ei culminand cu groaza
agoniei $i a mortii, impulsiile instinctuale gi minciuna amorului,
vitregia legilor naturii alaturi de constiinta, acea, .flacara palida
$i rece., care (vestejeste $i usucti..
Este firesc ca penetratia acestor idei care se pot exprima
prin mijloace atat de diverse, sa se datoreasca exclusiv materia-
lului de expresie. Iata pe al d-lui Ibraileanu:
Nimene nu reclamd mai mult toleranta decat cel netole-
rant; pentruca toleranta to este conditia de viata a netolerantei
439
lui. (La Rochefoucauld spusese : Ce qui nous rend la vanite des
autres insupportable c'est qu'elle blesse la nOtre.).
< Nu marturisi sentimentul nobil, pentru care ai facut o ac-
tiune, caci nu vei fi crezut, Inventeaza unul mai putin nobil $i
da-1 ca motiv al actiunii tale, pentruca oamenii sa nu-ti atribue
unul ra'u de tot..
.De cate on te vad sincer, am impresia ca in rasboiul tu-
turor contra tuturor, to ti-ai lasat zalele acasa..
Cati oameni ar prefera sa moara ei, decal sa se scufunde
un continent in ocean?..
Cand triumful este aproape $i, pentru a face ultimul pas,
ti se cere o ticalosie, nu-i asa ca-ti vine greu sa nu o faci?..
Imaginatia si inteligenta sunt izvoare de frica.
Si cum marea problema a vietii este moartea, inteligentii
sant in inferioritate $i in privinta acestei probleme capitale a
existentei noastre'.
Uneori ganduri ca acestea, de un fior nebanuit :
In infinitul timpului $i al spatiului, ne-am intalnit in aceias
nebuloasa, in acelas sistem solar, in aceia planeta, in acelas se-
col, sub acelas acoperemant, $i totus ne uram, on cel putin ne
santem indiferenti, in loc sa ne aruncam unii in bratele altora,
inteligenti $i prosti, buni si rai, inmfirmuriti de spaima naturii
infinite $i °stile..
Despre femei $i iubire, o sumedenie de observatii fara
prejudecati:
.Cand o femee te-a schimbat cu altul, nu ea e aceia care
se simte, fata de tine, incurcata, stangace si vinovata, ci bar-
batul cu care te-a schimbat'.
Pentru o femee toti barbatii sant barbati, afara de acela
pe care nu-1 mai iubeste..
Cand un amant incepe sa is alure de sot, femeia se simte
nenorocita, oricat de ideal s'ar purta el, caci ea nu-si luase un
amant, pentru ca sa aiba doi soti..
Tata $i o norma conclusive:
Nu te certa cu viata. Nu fii o fiinta. abstractia! Frecventeaza
societatea, petrece, glumeste, joaca car0, bea, is -ti o arnica, ori,
daca nu se mai poate, fa ceiace se zice ca facea Sainte-Beuve
prin coridoare cu personalul de serviciu de sex. Nu te certa cu
viata, nu face pe cimpanzeul abstract !..
Alternanta tonului sfatos, uneori gray, cu verbul sarcastic
sau cu simbolul grotesc al unei slabiciuni omenesti, adaoga Inca
un farmec maximelor d-lui Ibraileanu.
Privind viata. este o carte pe care n'o poti citi numai o
singura data.
M. D. Ioanid.
Ceasuri ostenite
Versuri de Paul Constant. Ed. Vremea", Caracal, 1930.
In ceasuri ostenite., un suflet ostenit de drum poposeste
in ostrovul poeziei. Cu in ochi imaginea celor pe cari i-a incru-
cisat in cale purtandu-si in traista iluzii, regrete, dezamagiri si
suferinta multi, cu in urechi danga'nul de clopot prohodind sta-
fiile vii ale celor cu inimile moarte deopotriva cu apa cernita a
celor trecuti in impara' tia umbrelor, cantaretul evoca in litanii
440
muzicale pomenirea unui frate raposat, a unui vagabond, a unei
femei pierdute, a unui bolnav prin spitale, a unei inmormantari
de sarac, a unui batran actor calicit, a florilor de sera, or a unw
tren in noapte, a atator desnadejdi si (bucurii sarace..
Suflete cretin,
Suflete, ce te aduni acum
Ca sa plangi multimea celor fall de camin,
Celor ce-au sfarsit in drum
Sau prin spitale
Nestiuti de nimenea, pustii,
Cetelor de haimanale,
Celor ce-au pierit prin puscarii .....
Ingenunche 'n cinstea bietelor vedenii,
Si 'n cadelnitele-aprinse
Pentru sufletele for invinse
Risipeste-ti tot belsugul boabelor de mirodenii....
Cine $tie,
Suflet dilator, de maine, doborit de n'ei apune
Pe vre-o margine pustie,
A runcat de voia soartei, sau in lupta de mai bine....
Si atunci, plecand la ceruri, veni avea o rugaciune
Cea de-acum si pentru tine
Receptacol al unor tristeti impietrite $i potolite, poetul cu
glas de soapta., sau de vis, $i par'ca suflet imbatranit, se asculta
povestind sie-$i propria-i poveste or povestea altuia nu mai
$tie nici el bine a cui e.
Peste tonal minor, care formeaza unitatea perfecta a poe-
ziilor din acest volum, se desemneaza mai mult estompata $i
o nota sociala, in care insa lirismul atenuiaza mult criticismul.
Natura profund lirica, autorul acestui volum (d-sa ne-a mai
dat acum cativa ani un numar de poezii sub titlul .Litanii pen-
tru cei uitati.) pare a-si impune o discipline severe temperamen-
tului sau firesc, oprindu-se astfel la vreme de pe un drum care
l'ar fura spre retoricism. Masura, rezerva aceasta in expresia poe-
tied a d-lui Paul Constant da o forte concentrate cum $i putere
evocative versurilor sale. Cititi numai, ca exemplificare, bunioara.
.Cantec., dela sfarsitul culegerei acesteia :
Barca veche, barca veche
Leganata 'n plans de val, Lunecai, purtand maiastra,
Rest din dragostea straveche, Cuib al dragostei de basme,
Cin'te priponi de mal? Nopti in sir iubirea noastrA.
Parasite in uitare, Barca veche, barca veche,
Cu opacinele frante,
Ce destin fara crutare A trecut de-atuncea vreme,
Hotari sa te 'nmormante? Si la mal nicio pereche
N'a venit sa te mai cheme! ....
Pe sub salcii plangatoare....
Priponita cu otgonul,
Alta data visatoare Racla-atator idealuri,
Trista te tamale svonul,
Pe carari de ape line.... Plansul potolit de valuri !....
C. D. Fortunescu.
10 441
Biserici refacute reparate din Craiova
In epoca recladirii romantice a Trei-Ierarhilor din Iasi $i a
Catedralei din Curtea-de-Arge$, lucrari executate din initiativa
lui Voda Carol I de catre Leconte du Nouy, s'a doborat $i la
noi din temelie vechea biserica baneasca cazuta dealtfel in ru-
inaa Sfantului Dumitru, cum $i cea relativ noua a Sfintei Tre-
imi, construindu-se cele actuale cu acela$ nume, de catre acela$
arhitect francez.
Biserica Sf. Dumitru, deli nu a conservat nici in exteriorul
ei $i nici mai ales in jugravirea ei interioara izvodul vechi al
ctitoriei Craiove$tilor, pastreaza un aspect frumos si impunator,
a$ezata.' pe buza dealului ce domina valea Jiului. Reconstruita de
acum 40 de ani aproape, ea sta totu$i inchisa, fiindca nu se afla
bani-4-5 milioanespre a cumpara lespezile subtiri de marmora
ce trebue sa imbrace partea de jos a perelilor pe dinauntru, apoi
ca sa se face podeaua si mobilierul sfantului loca$.
Biserica ,Sf. Treime, avand norocul sa fie administrate par-
ticular $i de niste cre$tini de omenie, s'a cladit repede, cum re-
pede a fost redata cultului. Se poate obiecta, de sigur, ca are
infati$area unei biserici moldovenesti transplantata la noi, $i ca
pictura sain genul celei dela Sf. Dumitrune este cam strains,
dar, cel putin o avem.
*

In vremurile noastre, cand se considers cu drept cuvant

ca o erezie sa se darame un loca$ de inchinaciune vechi, legat
de istoria trecutului nostru $i, de multe ori, piesa documentala
a artei religioase romane$ti, $i cand ne dam toate silintele a salva
dela distrugere, a conserva intarind, reparand tot ce poate fi
pastrat,nu se mai procedeaza cu monumentele istorice ca pe
timpul lui Viollet-Le-Duc. Biserica Domneasch dela Curtea-de-
Arge$ a dat cel mai stralucit exemplu la noi de cum trebue
inteleasa $i realizata opera scaparii dela pieire a unui astfel de
monument, opera a unor arhitecti romani.
Dace la Craiova nu s'a procedat astfel cu loca$ul Catedralei
Maica- Domnului- din -Dud, biserica relativ recent. construita, Inca-
patoare $i a$a de solids ca au trebuit sa -i darame cu dinamita
zidurile, e ca alte ganduri $i considerente decal ale cultului si
artei au indemnat s'o doboare din temelie ctitorii ei, in loc, cel
mult, de a-i face modificarile $i toaleta de care putea se alba
nevoe. Dupa trecere de 15 ani, astazi s'a refacut aproape in intre-
gime, $i dupe un proiect remarcabil, noua cladire. Dar pang s'o
vedem sfarsitrt mai urea, iar dela o vreme vedem ca s'au intre-
rupt din nou lucrarile.
Un inceput mai modest, dar fericit pe calea cea bung, it
inregistram in lucrarile efectuate la Biserica Sf. Spiridon, unde
s'a refacut tuna in regulele bunei datini, degajandu-se din pa-
relii prelungiti in afara ai naosului colonada simpatica a prid-
vorului.
Cea mai noua din aceste meritoase realizari este refacerea.
bisericei Sfintii Arhangheli. Omida urata care era vechea cia-
dire, supt inteligenta $i de bun gust conducere a lucrarilor D-lui

442
arhitect I. L. Atanasescu (dela Comisiunea Monumentelor Istorice)
s'a prefacut sub ochii nc§tri intr'un gratios fluture. Turla ce s'a
ridicat in locul odioasei cutii de lemn si tinichea, ce i se cocotase
pe spinare, ii reliefeaza silueta, ii ds proportii distinse §i per-
spectiva, o personalizeaza. In primavara urmeazd a i se construi
pridvorul, spre a-i completa fericit linia arhitectonica.
Mentionam ca aceasta opera de transformare, de purificare
artistica a bisericei Sf. Arhangheli se datore§te marinimiei Doamnei
vaduva G. Vorvoranu din localitate.

Pictorul Stoenescu la lucru pe schele.

Biserica Sf. Gheorghe-Nou, ctitorie, in forma din urma a
acestui sfant locas, a lui Milcu Stoenescu, a fost de asemenea
prefacuta, in anii de dupa razboi, dupa toate cerintele timpului,
inlocuindu-i-se $i ei turla informs cu una originals (cu aspect
de cull olteneasca), potrivita trupului ei, §i desgropandu-i din
paretii ziditi ai pidvorului coloanele puternice §i elegante, pe
care mesterii veacului trecut le incastrasera in zidarie, marind
astfel in lungime navata.
Jugravirea bisericei fusese incredintata unui pictor de seamy

443
de dare actualii ctitori, fratii Stoenescu, fii ai lui Grigorie Sto-
enescu. Trei sferturi din pareti erau gata : o pictura corecta,
respectuoasa fidel a tipicului, dar atata. Mezinul dintre ctitori,
pictorul Eustatiu Gr. Stoenescu, vedea insa aievea altceva, visa
o alts Intruchipare artistica decat recea $i conventionala jugra-
vire ce se executase. Platind lucrarile facute pang aci, me$te-
rul craiovean care nu mai jugravise niciodata biserici, pictorul
elegantelor pariziene $i al subtilelor evocari de peisagii venetiene,
isi propuse sa efectueze singur jugra' veala bisericei sale. In buns
parte, rodul muncei $i priceperei sale, ca conceptie $i ca exe-
cutie artistica, se poate constata astazi. Numai cine a vazut pic-
tura pe care maestrul craiovean a pus s'o racae, $i pe acea cu
care a inlocuit-o, isi poate da seama de calitatea operei ce are
astazi dinainte-i. De$i neterminata. Inca partea de jos, in cuprinsul
ocupat de lemnaria schelelor sprijinite in loc de podea pe pa-
mant, pictura lui Stoenescu este o surprindere $i o incantare.
0 surprindere mai intai, intru cat grin coloritul ei vesel, lu-
minos, e un colorit care cants nu seamana cu niciuna alta ;
o incantare mai apoi, cand, smulgandu-te farmecului muzical al
coloarei, iti opre$ti privirea rand pe rand asupra fieca'rui chip
in parte, casi asupra laturilor compozitie $i decoratie.
Desenul e ferm $i elegant in acela$ timp, tipurile jugravite
respectand tipicul conventional impus genului, dar numai in
masura cat sa nu cads in cliseu $i lasand artistului oarecare
justificata libertate de interpretare personals a subiectului tratat.
Vestmintele sacerdotale ale sfintilor, cu motivele for orna-
mentale, sunt imprumutate celor mai bune isvoade, deopotriva'
de bogat si variat decorate $i colorate. Nici un amanunt indis-
pensabil nu e neglijat, $i nici unul din cate sunt fixate pe pa-
rete n'ar putea sa lipseasca, pentru ca fiecare lucru e cu rostul $i
talcul sau la locul unde e pus de artist.
0 alts note caracteristica a jugra'velii acestui interior este
ca ea formeaza o perfecta unitate : chipuri $i scene religioase,
portrete ctitorice$ti, crampeie de peisagiu $i motive decorative
se imbina toate in chip armonios, dau impresia de a fi plasmuite
de un gaud, de o aceea$i many $i deodata, dintr'o data, sub im-
pulsul vijelios al fortelor creatoare ale naturii.
SA a$tepta'm desavar$irea acestei opereindrasnesc a crede
unice la noi $i pentru calitatile ei artistice $i pentru faptul ca
pictorul nu lucreaza aci pentru plata : pictura acestei biserici
este ofranda generoasa a sufletului sau pentru un loca$ de in-
chinlIciune pe care l'au ctitorit parintii sal, opera care va in-
semna reintinerire, va insemna deschiderea unei epoci noi in
istoria picturei noastre religioase. Cad sunt convins ca pe viitor
me$terii artisti jugravitori de biserici vor veni la Sf. Gheorghe -.
Nou din Craiova sa invete cum sa face din pictura religioase
murals opera de arta integrals, privind frescurile lui Eust. Gr.
Stoenescu.
C. D. Fortunescu.

444
 ObTENIA CIILTIVRAIA

t Doctorul Ch. Laugier

Initiatorul intemeierei revistei noastre $i fondatorul ei alii-

turi de cativ a profesori olteni in 1922, acel care i-a fost intaiul
$i singur director in primii ei ani de aparitie, doctorul Charles
Laugier, a fost sA.-$i plateasca tributul mortii mult prea devreme.
In toiul verii acesteia, la 16 August, cand atatia din cei ce ar fi
tinut s5.-1 conduct pana la locul lui de vecinica odihna ultim
445
omagiu omului $i prietenuluierau dui aiurea sa-si vada de sa-
natate, el se stingea ca o candela ce $i -a ars cu generozitate $i
fait crutare untdelemnul spre a lumina si ajuta pe altii.
Fiu al lui Victor Laugier jnginer constructor $i antrepre-
nor de lucrari publice, francez venit cu sotia sa de mult in tare
si naturalizat mai apoi, Charles Laugier s'a na.scut la 21 Iunie
1875 in comuna Cernele de langa Craiova. Scoala si-a facut-o in
orasul nostru, absolvind liceul Carol I in 1892, cu promotia al
carui sef este G. Titeica, profesor universitar si membru al Aca-
demiei Romane. In 1898 obtinu diploma de doctor in medicine al
Universitatii din Bucuresti. Medic de plasa in jud. Romanati mai
Intai, apoi in Do 1j, in 1903 ajunge medic primar de judet la Gorj,
cu titlu provizoriu, iar la 1905 e confirmat ca definitiv, in urma
unui concurs. Aci tanarul medic desfasoara o activitate de or-
ganizator $i de igienist, care atrage atentia asupra-i, pregatind
un personal de agenti sanitari ce ne lipsea $i pe care legea din
Apr. 1904 a lui Vasile Lascar de fericita amintire 11 cerea la sate.
De cu April 1908 Dr. Laugier e transferat, in calitate de medic
primar de judet, la Dolj, unde urmarind acelas scop, infiinta scoala
de agenti sanitari, care exists $i azi. Lucrand dupa un plan chib-
zuitcaci raposatul era un cap sintetic, inzestrat in acelas timp
cu inteligenta si staruintri., dupa ce cunoscu de visu starea ge-
nerals sanitara a judetului, fixand-o in statistici graitoare, incepu
organizarea luptei contra epidemiilor $i a maladiilor sociale. In
1911 combate cu succes epidemia de holera dela Sadova, inimic
cu care da piept, ca medic miiitar, $i in timpul campaniei din
Bulgaria, in 1913. In Razboiul nostru cel mare Dr. Laugier e la
postul sau in Transilvania in timpul ofensivei noastre dela ince-
put, apoi in retragere, in Moldova, organizeaza spitalul de exan-
tematici dela Socola. De cu 1 Ian. 1919 autoritatea respective 11
numeste Inspector General Sanitar, cu delegatie, pentru Oltenia,
bantuita pe urma razboiului de tifos exantematic, tifos recurent
$i mai ales febra palustra. Confirmat definitiv in acest postpe
care 11 ocupa pang la moarte, ca sef al regiunei I sanitare, ac-
tivitatea sa de bun gospodar $i organizator se manifests $i in
grija ce arata spitalelor de sat, deopotriva cu acea a spitalelor de
contagiosi $i Filantropia, reparate, marite si prevazute cu mate-
rialul $i instrumentele necesare. Campania vestita in potriva pa-
ludismului $i asistenta sanitara a sifiliticilor sunt tot din binefa-
cerile vrednicului sef al regiunei noastre ; mortalitatea impaludi-
zatilor din Oltenia, multumita ofensivei sale puternice si chibzuite,
dupa metoda sa proprie, scade dela 28 % la 2, 3 %. Contra uciga-
toarei tuberculoze el lupta pe mai multe fronturi, infiintand in
Craiova o filiala a Societatii pentru Profilaxia Tuberculozei $i
cladind in vecinatatea orasului, la Leamna, un sanatoriu pentru
asemenea bolnavi.
Foarte apreciat de inaltele organe ale autoritatii, D-rul Lau-
gier era des chemat in Bucuresti, spre a fi consultat in chestiuni
privitoare la igiena ; ca un cunoscator al lucrurilor, capabil de a
propune solutii practice, el a luat o insemnata parte la elabora-
rea Legii Sanitare actuale.
Societatea Prietenii Stiintei,, infiintata la 29 Ianuarie 1915,
l'a ales si l'a mentinut ca presedinte al ei dintru inceput si Oita
la urma, pentru alesele lui calitati.
446
 Activitatea d-rului Laugier s'a manifestat si in scris. Pe langa
diferite studii $i articole ce a publicat in revistele de specialitate
$i in .Arhivele Olteniei., el a publicat: Cdlduza Sanitarului, in
2 vol., Sdndtatea in Do lj, un curs de Igiena pentru liceu, Pas-
teur si opera sa, Contributii la medicine enzpiricd In Oltenia, lu-
crare de remarcabila valoare, premiata de Academia Romana, si
altele mai multe.
Prin moartea premature a doctorului Charles Laugier, Cra-
iova pierde pe unul din fiii sal cei mai buni, om de culture, ini-
tiator indrasnet Yi organizator priceput, jar revista noastra pe
cel d'intai director al ei si prieten devotat de totdeauna.
Arhivele Olteniei".

MiFarea culturala in Craiova

Soc. aPrietenii Stiintei» a mai adA'.ogat la seria conferinte-
lor sale pe urrnatoarele;
13 Aprilie 1930 D-na Manda N. Murgaseanu: Doctrina
Teosoficel
27 . . D-1 V. Radulescu-Mehedinti: Perspecti-
vele Democratiei.
4 Mai . D-1 Major P. Popescu-Cetate: Armata ci
Nafiunea.
26 Octomvrie . D-1 Prof. Dr. D. Gerota: Cancerul.
2 Noemvri . D-1 Comandor A. Negulescu: Prin jam
celurdor (Anglia).
9 . D-1 Prof. V. Mihailescu : Cum s'a inte-
meiat cel d'intdi stat romdnesc.
16 . . D-1 Prof. Alex. Barcacila : Drobeta.
23 . . Sf. Sa Pr. Prof. Gh. I. Ghia : Problema
unirii bisericilor crestine.
30 . D-1 Prof. T. Paunescu-Ulmu: Sensul dra-
mei eminesciane.
5 Decemvrie . D-1 Silviu Rusu: J. Krishnamurti.
13 . n D-1 Nelu Ionescu: Muzica populard.
Din partea Societatei a conferentiat la T.-Severin D-1 Prof.
C. D. Fortunescu, in ziva de 1 Dec. despre Mistral.
*
*
Cursurile Universitatii Libere s'au urmat, de cu inceputul
toamnei acesteia, in sala de conferinte a Liceului (Carol I., intre
orele 6 $i 7 seara, precum urmeaza:
Marti : D-1 Prof. Ilie Popeseu-Teiusanu : Psihologia infantild.
Miercuri : D-1 Prof. A. Vasculescu : Literatura elind si latind.
Joi: D-1 Prof. C. D. Fortunescu: Istoria artelor la popoarele
vecizi (cu proiectiuni).
Vineri : D-1 Prof. C. Iliescu: Gazele asfixiante.
*
* *

447
 Liceul «Caron>, a mai tinut obisnuitele sale $ezatori, la care,
pe lftnga programul variat, compus din muzica instrumentals,
canto, orchestra, coruri si recitari, s'au tinut conferintele :
7 Iunie: D-1 Prof. G. Posulescu : Radial.
18 Octomvrie : D-1 Prof C. D. Fortunescu : Cultul carpi.
95 :D-1Prof. G. Tomescu: Cultul tradiliei in opera
lui Eminescn.
1 Noemvrie : D-1 Prof. N. G. Dinculescu: Stdri sociale in
trecutul nostru.
15 : D-1 Prof. I. Dongorozi : Romdnii de peste
hotar.
22 : D-1 Prof. Ilie Joan: Mihail Sadoveanu.
29 : D-1 II. Popescu-Teiusanu : Procesul lui Socrate.
* *

Congresul Profesorilor de Geografie s'a deschis la Cra-

iova, in ziva de 18 Mai, in sala Teatrului National, cu partici-
parea autoritatilcir locale $i a d-lui Em. Bucuta din partea Edu-
catiei Poporului, sub presedentia d-lui profesor S. Mehedinti. D-sa,
in cuvantarea-i inaugurala, arata progresele efectuate la not de
invatamantul Geografiei. Urmeaza comunicarile stabilite prin
program. D-1 prof. Sidi Georgescu : Inceputurile ,si desvoltarea
orasului Cratova; D-1 C. Nicolaescu-Plop$or : Privire paleogeo-
gra ficci asupra Olteniei; D-1 Em. Bucuta: Recenscimantul nano-
rittiplor; D-1 arhitect A. Vincenz : Tipuri de casci Idrcineascd in
Oltenia; D-1 prof. I. Dongorozi: Asezdrile evreesti in Oltenia
inire 1920-1929 (publicat in numilrul anterior al revistei); D-1
prof. Eug. I. Nicolescu : Privire generald asupra vciii Piaui,* D-1
prof. N. G. Dinculescu pune in discutie Programa analiticd a
Geografiei ; D-1 prof. Ion Conea : Observatiuni antropogeografice
asupra depresiunti oltene; D-1 avocat I. B. Georgescu : In flu-
en/e stirbo-bizantine asupra artei bisericesti oltene (publicat in
numarul anterior al revistei) ; D-1 Capitan T. Petrescu : Cursul
rdului flu dincolo de Carpati si in depresiunea subcarpatind
pans la vcirsarea lui in Dundre ; D-1 C. Nicolaescu-Plop$or: Li-
mita geograficd intre campia munteanci .si olteand.
Congresul a durat dour zile in capitala Olteniei, dupa care
a urmat o excursiune de studii pe valea Jiului, eu vizitarea lo-
calitatilor Targujiu, Tismana, Runc $i Petrosani, in timp de alte
dour zile.
Viitorul congres s'a decis a se organiza la Cetatea-Alba.
:k

Teatrul National $i-a deschis stagiunea actuala sub o noun

directie: acea a D-lui A. de Herz $i in noua forma de organizare
a regiei autonome a teatrelor noastre.
Noul director aduce cu sine cunostintele unui om care a
avut intima atingere cu teatrul d-sa insusi autor dramatic cu
reputatie stability in acest gen $i care, la nevoe, poate casi
raposatul Haralamb Lecca sa sustina singur un rol pe scena.
De aci impresia imediata de grija sustinuta $i pricepere speciala
care a prezidat la gospodarirea nouilor amenajeri aduce loca-
lului saki de spectacol, culise $i scena precum $i punerei in
scena.

448
 In prima parte a stagiunei caci dela 1 Decemvrie trupa
teatrului s'a dus sh joace, conform unui contract, la Timisoara
s'au reprezentat urmatoarele piese: Chemarea codrului, de G.
Diamandy, Procurorul Hailers, de P. Lindau (traducerel, Domnul
dela ora 5, comedie de Hennequin si Veber (traducere), Negus-
torii de glom, de Pagnol si Nivoix ;traducere) $i Un film revo-
lutionar, de Arnold $i Bach (traducere). Adica numai o singurd
piesa originals $i aceea nu prea fericit aleasd din cinci, cate
s'au jucat pang acum, ceea ce ni se pare, principial, cam putin
ca proportie pentru piesele romanesti.
Procurorul Hailers, puternica drama punand in scenes cazul
patologic al unei dedublari de personalitateprocuror $i delicuent
in acelas timp, ne-a dat un foarte corect spectacol, perfect unitar,
cu d-1 M. T. Cosmin in rolul principal.
Domnul dela ora 5, comedie de teatru particular mai mult
decat de teatru national, a fostindeferent de punctul nostru de
vedere o reprezentatie amuzanta, din cele care aduce lumea
la teatru, bine jucata, cu mici rezerve ici-colo pentru oarecare note
de exagerare a comicului tinzand spre farsa) $i care a dat prilej
unui nou angajat in teatrul craioveand-lui N. N. Mateisa se
reveleze ca un excelent element. Am urmarit cu o adanca satis-
factie jocul sau concentrat in rolul batranului contabil din aceasta
piesa. Fara vre-o urma de (sarje, masurat in ton, accent, Best
si mimics, d-sa a isbutit sa Tedea profundul omenesc al acestul
tip, ramanand totusi si totdeauna in comic.
*

Concertele dela o vreme sunt mai rare in orasul nostru,

a carui manifestatie muzicald este evident in regres in anii de
dupes razboiu. Mentionam, din Iunie, Concertul Rellgios dat de
Seminarul Teologic superior din Craiova, cu ur_ program exe-
cutat de corul scoalei, $i Concertul violomstului Sandu Albu, un
compatriot ce s'a stabilit profesor de vioara la Conservatorul de
Muzica din Hartford-New-York, si care este inteadevilr un mu-
zicant excelent.

La Cercul cultural al Corpului Contabililor din Craiovh

s'au mai tinut urmatoarele conferinte :
Zece ani dela infiinfarea Ministerului Muncii, de D-1 Gr.
L. Trancu-Iasi.
. Invalcimantul comercial, de D-1 I. Proorocu.
Evolufia mijloacelor de culturalware a poporului roman,
de D-1 prof. Ilie Dobrian.
*
* *

Expozilia de pictures a D-rei Corina Lecca, eleva in ultimul

an al Scoalei de Arte Frumoase din Bucuresti, a fost deschisa
in cursul lunei Octomvrie. Cateva peisagii, natures moarta si ca-
pete de studiu, dovedind in aceste din urma cloud directiuni de-
osebit de remarcabile
*
* *

449
 Al X-lea Congres al Inginerilor din Romania s'a tinut
la Craiova in zilele de 28-30 Septemvrie. S'au facut interesante
comunicari pur profesionale.
* * *
Ateneul Cultural Mihail Eminescun din Craiova a co-
memorat cei 40 de ani dela moartea poetului Vasile Alecsandri
printr'un festival, in ziva de 19 Octomvrie. A conferentiat cu
acest prilej D-1 prof. G. Tomescu despre Via/a $i opera lui A-
lecsandri, programul completandu-se prin declamatii, muzica $i
reprezentarea comediei Creditorii., a scriitorului sarbiltorit.
*
* *

Premiile Academiei Romane distribuite in sedinta solemna

in anul acesta, inregistreaza si pe acele a doi craioveni de nas-
tere : D-nul Dr. D. Gerota, a carui lucrare magistrala .Apendi-
cita., studiu anatomic $i chirurgical (raportul D-lui prof. Dr. G.
Marinescu), a fost onorata cu premiul G. Lazar, de 50.000 lei
si D-1 prof. Radu Demetrescu-Gyr, care a obtinut jumiltate din
premiul .Adamache. pentru volumul sail de versuri 'Cerbul de
lumina (raportor D-1 Prof. Ov. Densusianu).
Consemna' m tot aci ca D-lui Em. Virtosu, colaboratorul nos-
tru, i s'a atribuit, ca premiu, pentru meritele sale istorice, cupa
de argint a Romanilor din America, prin D-1 prof. N. Iorga.
*
*
Biblioteca Aman este deschisa in tot timpul anului $i a-
nume: dimineata dela 9 pana la ora 1 d. a., apoi dela 21/2 pana
la 6 %, iar Muzeul aceleiasi institutii sta la dispozitia publicului
intre orele 10-12 si 4-6 (respectiv 3-5 iarna). Pe timpul vacan-
telor scolare s'a luat in anii din urma buna dispozitie de a se tine
de asemenea deschisa biblioteca vreme de 4 ore dimineata.
In anul de fata s'au cumparat carti si reviste pentru 30.000
de leiceeace nu a fost tocmai un exces de generozitate, credem,
din partea Primariei ce intretine biblioteca.
Pentru muzeu nu s'a cumparat nimic. 0 comisiune compusa
din D-na Farago si D.nii arh. Vincenz, C. N. Plopsor, Marin De-
metrescu si C. D. Fortunescu au prezentat, la invitatia D-lui Pri-
mar al orasului, un memoriu cu o seamy de propuneri, menite a
preciza sfera obiectelor ce trebue exclusiv sa cuprinda pe de o
parte Muzeul Aman, iar pe de alta sectiunile : etnografica5 isto-
rica $i de $t. naturale ale Muzeului Regional din localitate, fa-
cand intru acest scop $i oarecare schimb de obiecte, chiar cu ti-
tlul de imprumut, $i in marginele prevederilor actelor for de fun-
datie respective.
Numarul cititoriloraproape to studenti ai universitatilor
noastreeste In continua crestere, sala de lectura devenind insufi-
cienta ; este nevoie sa se deschida publicului gt cea dea doua sala,
ce serveste doar ca depozit de carti. In acest caz va fi nevoie de
un al treilea custode-bibliotecar, cheltuiala care n'ar incarca prea
greu bugetul.
Notam de altfel ca, daca in 1920 Fundatiunea Aman avea
6 functionari, acum nu are decat 4, anume : Directoarea, cu 2
450
custozi-bibliotecari $i custodea muzeului. (In paranteza : e de do-
rit ca intreg personalul sa fie punctual $i cuviincios cu cititorii,
dar mai ales sa vie totdeauna in stare normala la serviciu. Ast-
fel s'ar cruta spectacolul rusinos al unui custode beat, stand in
usa bibliotecei si injurand surugiesteera in vecinatatea birjari-
loro femeie, o poeta, pe chiar directoarea bibliotecei $i muzeu-
lui, fara ca autoritatea, incunostintata la timp de o astfel de fapta,
sa fi luat masuri inpotriva incorigibilului. Tot aci, s'au rupt foi
din registrul de prezenta al personalului de catre acelas rau nä-
ravit, spre inla tura dovada lipselor dela serviciu, iar la urma,
spre a face sa dispara si vina ruperei acestor foi, s'a furat re-
gistrul cu totul ! !).
Fortunato.

Micarea culturala in T.-Severin

Casa Lumina din Mehedinti a organizat tinerea urmatoa-
ielor conferinti in cursul anului scolar 1929-1930, conferinti care
s'au fa' cut in fiecare Dumineca, intre orele 11 $i .12, in sala Pala-
tului Cultural din localitate :
La 1 Decemvrie 1929 D-1 Prof. Petru Grosu: Personalita-
tea poeticd a lui Eminescu.
8 . . D-1 I. Giugiuc : Arta Munteniei.
15 . . D-I Al. Lazeanu : Anatole France
si ferneia.
12 Ianuarie 1930 D-1 Profesor Dr. N. Minovici : Intre
viafd $i moarte.
19 . D-1 Prof. C. D. Fortunescu: Poetul
Al. Vlahutd.
24 . D-1 Prof. P. Grosu : Unitatea Na-
tionals.
26 . D-1 Dr. P. Eliescu: Funcliunile si
patologia nasului.
2 Fevruarie D-1 Dr. P. Eliescu : Vegetalitle ade-
noide.
9 . D-1 N. Ionescu: Din trecutul bise-
ricii strdmosesti.
16 . D-1 Prof. V. Mihailescu: Cele trei
Romdnii.
23 . D-1 Prof. Dr. M. Uta : 0 noud con-
cepfie despre viald 4Freudismul..
2 Martie D-1 Prof. Petre Grosu: Din proble-
mele semantice ale Limbei Romiine.
9 . D-na Prof. Eliza Vorvoreanu : Ion
Creangd.
16 . D-1 Prof. I. Vladescu : Int14 istorie,
stiinfd si literaturd.
23 . Preotul 1. Sachelarie : Idealul yield
crestine.

451
 30 Martie 1930 D-1 Prof. D. Papadopol: Victor Hugo:
Centenarul lui Hernani.
6 Aprilie , D-1 Dr. 1. Jianu : Impresii din Ceho-
Slovacia. ,
13 , . D-1 Prof. D. Simon : Farmecul poe-
ziei romeine.,5111
In toamna s'au reinceput conferintele ,Casei Luminii din
Mehedinti, cu acea a D-lui Prof. C. D. Fortunescu despre : Poetul
Mistral.

La Universitatea Libel* in fiecare Sambatiii, seara, si in a-

celas Palat Cultural, au conferentiat :
La 19 Octomvrie 1929 D-1 N. N. Saveanu: Trei generagi.
2 Noemvrie , D-1 Prof, I. Petrovici : Valoarea edu-
cativd a .filosofiei.
16 . . D-1 Dr. N. Minovici : Distrugerea
omenirei prin alcool.
7 Decemvrie , D-1 I. M. Sadoveanu: Leo Tolstoi.
11 Ianuarie 1930 D-1 Prof. G. Tasca : Pagini de eco-
nomie politicd.
18 . D-1 Prof. Alex. Borza : Protectiunea
Naturei (cu proectiuni).
1 Fevruarie 2, D-1 P. Andronescu : Notiuni funda-
mentale de radio fonie.
8 D-1 Prof. Alex. Lapedatu : 0 aliange
romcino-maghiarcl la 1859.
22 , D-1 I. G. Duca : Soc. Natiunilor: ul-
timele ei manifestaliuni.
1 Martie . D-1 Prof. Sextil Puscariu: Ce e ro-
mdnesc in literatura noastrci.
8 . D-1 Ing. M. Manoilescu : Mussolini.
15 . . D-1 D. Mugur : Infciliseri dintr'o lard
de culturd.
15 . D-1 Liviu Rebreanu : George Co.buc.
23 , D-1 Prof. I. Simionescu-Iasi : Orase
$i sate.
29 . D-1 Petre Garboviceanu : Cultul tre-
cutului Mehedintean. Doi eroi Mehe-
dinteni din prima jumdtate a vea-
cului al XVII-lea.

452
 NOTE $1 COMIINICARI

Activitatea departamentului criminalion

din Bucureti
in timpul rIzvratirii dela 1821')
InsemnAri in preajma lui 1821: cateva documente
publicate de Emil Vtrtosu.

1
1820, Fevruarie 22.
Jova Rascovici, sin $tefan Rascovici, da fel dela Bosna, din
neam sarbesc, familiia$ in Bucure$ti, au fost caftangiu $i icicio-
hodar la Mariia Sa Alexandru Voda Muruz ; au fost $i polemarh '),
apoi mergAnd la Rosiia, dupa atestaturi 1-au fa'cut polcovnic ; in
varsta ca de ani 50.
Din porunca gospod s'au fdcut surgun peste hotar la Rusava, unde i sä
afld fAmeie copii. 820, Maiu 4.
Petre Bopeag, holteiu, sin Hagi Ivan, di mic ii zice $i
Saraili, au fost arnaut la dumnealui vornic Niculache Vadirescu.
Alexe Zetcovici ce-i zice $i Marco, holteiu, au fost polemarh
$i somatofelax la Napoleon ; s'au aflat $i arnaut la ghinaral
Laptev ; mai pa urma s'au aratat ca -1 cheama Mustafa.
Dumitru Bosneagul din Stanoiu, dela Nis, prez Dunare,
venit aici da ani 17, sluAnd nefer pe la unii alcii, in varsta da
ani 40 ; au fost la ocniii dupA ce i s'au taut urechile.
Simion holteiu, sin Ivan, dela Plevna, prez Dunare, in varsta
ca da 30 ani, pentru inviuovatiri i s'au taut urechile art catre
Mania Sa Domnul Caragea, si s'au trimis la ocna.
Dupe{ porunca Mdrii Sale lui Vodd, s'au trimis cu volniciie la dumnealui
Caimacamul Craiovii cu niste catane bAnesti ca se{ -i face{ teslim la Capuchehaiaoa
dela Vidin, (Id unde se{ -11 treacd peste Dunare. 820, Martie 22.
Toma Nescovici, holteiu, da felul lui din Transilvaniia, un
an $i jumb.tate este dä cand au intrat sluga la gospodar lova
Rascovici, impreuna au venit aici.
Sudit austriiacesc fiind, anaforaoa judecatii intarita de Mitriia Sa, s'au dat
la cinstita aghen%iie, priimindu-sit inscrisd. dovada, Ca sa-1 surguneascli de aici din
tare{. 820, Martie 12.

1) Vom schita in numdrul viitor cadrul justitiei penale in timpul razVrAtirii.

Deocamdata dam numai documentele, pe care le vom completa atunci si cu alte
sari.
453
 6 Trimii dela curtea gospod cu pitac domnesc arA..tator ca
au vrut sa faca rebeleon in politiie ').
2
1820, Iunie 23.
Vasile Spoitorul, familiia$, sin Ionita' Spoitorul, ;igan mol-
dovean a] dumnealului spatarului Aleco Sturzea din Ia$i, fugind
de acolo, old sant ani doi §i jurnatate, §i s'au dat rob la dum-
nealui 2) Manolache Florescu ; trimis dela cinstita spa-
tariie pentru furti§agu ce au sa' var§it dela multi din politiie.
LuAndu-1 sluger Tudor Vladamirescu sa lucreze la santul ot Cotraceni, l -au
slobozit de acolo. 821, Maiu 15 3).
3
1820, Iulie 12.
Petre, holteiu, sin Costandin Amzuloiu ot satul Berbe§tii,
sud Valcea, familiia$, trimis dela cinstita spatariie cu in$tiintarea
ispravnicatului judetului Valcea, in vina fur de o suma chi bani
inpreuna cu un Mateiu ce s'au cacirdisit 4) da mumba$iru spa' ta-
resc, dela un Nitul macelar dan Bucure§ti.
Cerandu-sd da catre polcovnic Dumitru Chiuciuc, clan porunca armasai i
s'au dat. 821, Martie 19 5).
4
1820, Iulie 16.
Voicul Urla sin Petre Urla, familiia$, da felul lui din satul
Tatarai, tinutul Silistrii, iar dan vremea ciumii au trecut in pa-
mantul tarii ace§tiia ; hrana lui surugiu pela poti ; trimis dela
cinstita spatia'riie cu tacrir, in vina talhar, Inpreuna cu alti lude
6, din carii doi s'au omorat. Prins da Ghenci Aga.
Dupa inscris rAvasului Ghenci Aga, s'au dat. 821, Aprilie 1 6).
5
1820, Iulie 23.
Tudor, holteiu, Piti$teanu, dupa Topolog, sin Ion muncitorul
din gura Batcovului, venit la Bucure§ti de ani 3, sluga pa la
unii, altii, carciumari, bricani §i in urma iaurgiu §i zarzavagiu ;
trimis dela agiie pentru ciasornicul ce s'au Visit la dansul, furat
dela Agathanghel Diiacon Lavriotis ot mahalaoa Olarii.
Dupa ravasu lui Ghenci Aga, din porunca armasai, s'au dat la Ghenci. 821,
April 2 7).
6
1820, Avgust 13.
Iordache, holteiu, Gai§teanu, sin Mateiu plugar, In varsta
ca de ani 24, sluga aflandu-sa la dumnealui logofat Zamfirache
Prisiceanu, au furat o suma da bani ai medelnicerului Costache
Maldarescu, ce-i trimise dela sud Gorji aici.
Luandu-1 sluger Tudor sa lucreze la santul t,t Cotraceni, 1 au slobozit de
acolo; 821, Maiu 15.
1) Arhivele Statului, Judeatoresti vechi, No. 55, f. 6.-2) Loc alb.-3) lbi-
dem, f. 11 v.-4) Ascuns.-5) Ibidern, f. 12.-6) Ibidern, f. 12.-7) Ibidern, f. 12 v,

454
 Ion sin Popa Dutd, familiias, dela Cillinesti, sud Muscel, au
priimit bani furati dela Iordache inpreund cu un Petre $i au fugit.
DupA rAvasu lui Ghenci Aga, s'au dat. 821, Aprilie 2.
2 trimisi dela cinstita spatariie numai cu pitacu dumnealui
vel spatar 1).
7
1820, Septemvrie 10.
Paraschiva Sarbul, om cu capul, cu mestesug boiangiu, sin
Petco Boiangiu, din Mavrodin, sud Teleorman.
Dupl. cererea si inscris adeverinta clA priimire a tufeccibasa Bojin, din po-
runca armAsAi s'au dat. 821 Martie 10'4).
8
1820, Septemvrie 10.
Ion Prepeleatrt (stiut (IA hot), tiganu dumnealui medelnice-
rului Ion Dftrzeanu.
L-au slobozit sluger Theodor Vadamirescul; 831, Maiu 15 3).
9
1820, Octomvrie 5.
Ion sin Popa Stan, familiias, din satul Dobrestii, sud Mus-
cel, trimis dela cinstita spilt:Arlie cu tacrir in villa tillhar, in-
preunil cu un Badea Olteanu, ce nu s'au prins.
Dupa cererea tufeccibasei Bojin si dupt inscrisa adeverinta ce au dat, s'au
slobozit clA armAsAie, dandu-sA la tufeccibasa. 821, Martie 10 4).
10
1820, Octomvrie 12.
Tudor Cojocarul Moldovean, sin Iordache Hociung, d5. 6 ani
venit in orasu Targovestii, unde s'au si insurat dupa pamfinteandt
de acolo.
Vasile Vatamanu sin Ion Warimanu, familiias, primfintean
dan Targoveste.
2 orosani targovesteni, inchisi da armLisrtie din porunca
gospod, in vina di au acut apostasiie inpreuna cu altii.
Sloboziti da vataf Dumitru, 820, Octomvrie 5)

11
1820, Octomvrie 14.
Ion, holteiu, ce s'a porocleste Caproiu, sin Manole, tigan al
dumnealui treti logotlit Nicolaie Rucareanu, trimis dela cinstita
spatariie cu tacrir si instiintare dela dumnealor ispravnici ot sud
Muscel, in vinA ierosilos 6) dela o stantri biserica". dan Pitesti.
LuAndu-1 sluger Tudor VladAmirescu sA lucreze la santul ot Cotraceni, I-au
slobozit de acolo; 821, Maiu 15 7).
12
1820, Octomvrie 14.
Florea Vizitiu, om cu capul, sin Tudor Buzescu, ;igan al
lui chir Huta Bo ltas dan Ramnicu Valcii ;
1) Ibidem, f. 13.-2) Ibidem, f. 14,-3) Ibidem, f. 14.-4) Ibidem, f, 14 v.-
5) Ibidem, f. 14 v 6) Jefuitor de lucruri sfinte. 7) Ibidem, f. 14 v.

455
 Neacsul Bucatar, tigan tot al lui Baluta, 2 trimisi cle dum-
nealor ispravnici ot sud Valcea cu tacrir $i instiintare catre dum-
nealui epistatu armasai, inpreuna cu Dinul tigan al lui Dinca.
Papistasul 1), in banuiala ca au spart o bisericri din Ra.mnic.
1820, Octomvrie 19.
Ene Plugarul sin Marin Stoga, din satul Peretul, sud Te-
leorman, familiias cu un copil, trimis dela cinstita spatariie cu
Instiintarea dumnealor ispravnicilor dan Teleorman, in vina uci-
gas, omorand o fameie dan satul Peretul (ce o avea ibovnica),
caci nu ar fi vrut srt pacatuiasca intr'acea seara cu dansul.
Luandu-i sluger Tudor Vladamirascu sa lucreze la santul ot Cotraceni, i-au
slobozit de acolo ; 821, Maiu 15 2,.
13
1820, Octomvrie 29.
Nedelea sin Scarlat, familiia§, lacuitor din satul Ga'.ojani,
sud Olt.
Dinul ce sa porecleste Vodan, sin Badea et Mierlesti, otam,
familiias.
Dupa cererea bnlucbasi Costi Ciolacu, s'au slobozit da armasaie cu cheza-
sale la condica. dandu-sa in mana polcovnicului lor,ita Ciocoiu, omul Tacai. 821,
Martie 16.
Badea Vacarul sin Dumitru, familiias dan satul Margineni,
sud Olt.
Dupa cererea Ciolacului s'au dat (IA armasaie in mana polcovnicului Ionita,
omul Taca[i), cu chezas la condica. 821, Martie 15.
Dinul, muncitorul, sin Zahariia, tigan al treti logofatului
Costandin Ratescu dan sud Olt.
Dan porunca armasai s'au slobozit dandu-sa in mana bulucbaii Costii Cio-
lacu. 821, Martie 24.
Trimisi dela cinstita spatariie cu tacrirul acei judecati $i
cu an afora si instiintare a dumnealor ispravnicilor dan sud Oft,
in vina talhari 3).
14
1820, Noemvrie 6.
Marin Cretul, familiias, sin Ion Cretul Diiaconu ot Plostina,
sud Olt. Talhar cu arme, trimis dela cinstita spatrtrie cu tacrir si
instiintare dela dumnealor ispravnici ot sud Arges,
Cerandu-sa da catra polcovnic Dumitru Chiuciuc, dan porunca armasai i
s'au dat. 821, Martie 19 4).
15
1820, Dechemvrie 19.
Radu .Arabagiu, omu cu capul, sin Sandul Ploesteanu, au
fost ceaus al polcovnicii judetului Dambovita, dan satul Branis-
tea, tot dantr'acel judet Dambovita, varsta lui da ani 35.
Dupa pitacu dumnealui vornicului Baleanu, slobozit da armasaie, dandu-sä
in mana capitanului lamandi; 821, Martie 11.
Radu Dogarul, familiias, sin Marin Odobescu,:lin satul
Oclobestii, sud Dambovita, iar da ani 5) [aman]Joi. tiw Luitori in
mahalaua Dudescilui;
1 Negutator in orasul Rarnnicul Valcei. 2) Ibidem, f. 15. 3) Ibidem,
1. 15. 4) Ibidenz, f. 15 v, 5) Loc alb.

456
 Dupl ravasu Ghenci, s'au dat. 821, April 2.
Raicul Arabagiu sin Marin Magureanu, da felul lui dan
Ciolanesti, iar dan naintea veniri Muscalilor familiias, lacuitor in
hasul Giurgiului ').
Cerandu-sd dd cAtrA polcovnic Dumitru Chiuciuc, dan porunca armasdi i
s'au dat. 821, Martie 19.
Ion Brutarul, familiias, sin Stoica Cercel, da felul lui dan
Rasuceni, sud Vlasca, dan vremea Rosilor, lacuitor in Bucuresti.
Dupa cererea dumnealui tufeccibasa Bojin si dupa adeverinta ce au dat,
s'au slobozat da armdsdie dandu-s1 la Bojin tufeccibasa. 821, Martie 10 2).
4 talhari, inpreuna cu un Nicolaie holteiu, ce nu s'au prins,
trimisi dela cinstita spatariie cu tacrir da faptele tor, aratand ca
pa doi danteansii i-au prins niste sateni ot Brailoiu, iar pe altii
doi i-au prins in Bucuresti polcovnic Dumitru Chiuciuc.
16
821, Ghenar 18.
Costandin Craioveanu sin Petre Ca'rciumar, da opt ani au
trecut Oltul dancoace, slujand vizitiu pe la unii altii. [trimis
pentru furt].
Luandu-1 stager Tudor sa lucreze la santul ot Cotraceni, de acolo I-au slo-
bozit. 821, Maiu 15').
17
1821, Martie 22.
Florea Zidarul (stint da hot), Radu Parcalabu, familiias in
Bucuresti, trimis dela cinstita spatariie cu inscrisa aratarea unora
clan mahalagii Sfantului Visarion, Ca dupa ce s'au lasat dan pus-
carie, unindu-sa cu doi arnauti, au inceput sa savarseasca ne-
trebnicii.
Luandu-1 singer Tudor Viddimirescu sa lucreze la santul ot Cotraceni, and
au fugit de acolo 1-au slobozit. 821, Maiu 15 4).
18
1821, Martie 26.
Grigorie A produl ot rnahalaua Iancului dan Bucuresti, sin 5 ,
trimis dela cinstita spatariie cu aratare ca au omorat pa un Rusin
Sarbul ot Delea.
Petre Olteanul ot Cetatuie, sud Valce, sin 6), trimis dela
cinstita spatariie in vina ucigas, omorand doi tigani.
Luandu-i sluger Tudor Vlddimirescu sa lucreze la santul ot mAndstirea
CotrAceni, cand au fugit de acolo le-au dat drumul. 821, Maiu 15 2).
19
1821, Martie 15.
Dumitru Sarbul, sin Hagi Ivan Sistovlau (stint da hot), dupa
ce s'au slobozat dela inchisoarea puscarii, au insalat pe un sa-
cagiu si i-au luat calul cu caruta $i 1-au schimbat cu un arnaut
pe alt cal si pe taleri 70.
InplinindAsa calul sacagiului si arnautului taleri 42, wind a nu sd inplini
caialalti, c++ rIval 1-au luat Ghenci Aga. 821, Aprilie 2. 8)
lr R-' Giurgiului. 2) Ibidem, f. 16. 3) /bidem, f. 16. 4) Ibidem,
16 v.-5) Loc alb.-6 (Loc alb.-7) Ibidetn, f. 16 v.-8) Ibtdem, f. 16 v.

11 457
 20
1821, Aprilie 2.
Gheorghe Grecu, dascalul fanariot, sin Chiriiac Comisul,
familiia$ in Bucure$ti, au fost sofragiu al doilea la domnul Ca-
ragea.
Nearatandu -st nici un davagiu, s'au slobozit de arm4iie. 821, Main 12.
Panaiot Grecu Rumiliotis, sin Spirea, zice ca au fost scris
la binbasa Athanase dela Iasi.
Nicolaie Grecu, holtei Thesalonichiotis, sin Dumitrache s'au
aflat sluga la dumnealui polcovnic lacovache Arghiropolu.
3 trimisi dela dumnealui caminar Savva, far da tacrir, in
vina ca i-au prins mahalagii armeni spargand case $i au luat
lucruri ce li s'ar fi inplinit.
1821, Aprilie 2.
Neacsul sin Radu Scurtul dela Richitele, sud Arge$, intai
trimis dela cinstita Spatariie in vina ucigas Herii postelnicel ;
apoi, luandu-1 Ghenci Aga, tot intr'acea zi 1-a trimis dumnealui
caminar Savva iarasi pentru acea invinovatire.
Ion sin Popa Dula dela Caline$ti, sud Aluscel, familiia$
') ; trimis dela cinstita spatarie inpreuna cu un Iordache-
Gaisteanu (ce este trecut indarapt) pentru furtisagul banilor me-
delnicerului Costache Maldarescu; $i luandu-1 Ghenci A[g]a tot
Intr'acea zi, iar 1-au trimis dumnealui caminar Savva la puschrie.
1821, Aprilie 3.
Gheorghe Lepadat ($tiut da hot) sin Lazar Darstoreanu,
familiia$.
Radu Bouleata ($tiut da hot) sin Dobre Olteanu, omu cu
capul, $ezritor pa unde poate.
Ion Chiorsun ($tiut da hot) sin Neagul plugar, familiia$ in
mahalaua Delii.
3 trimisi dela dumnealui caminar Savva, far' da tacrir, in
vina ca inpreuna cu Stefan Ciupitul arma$al $i cu Costandin
neamtul ce-i zice $i Coada, ce nu s'au prins, s'au dus spre satul
Talpa $i au furat cinci cai $i i-au prins numai pe ace$tiia cu
trei cai, mahalagii din De lea nooaa ; caii s'au luat la caminar
Savva.
1821, Aprilie 11.
Dinul Busioc precupeti din Bucure$ti, trimis dela agiie far'
da inscrisa aratare, 1n' vina ucigas din grilceavri altui precupet.
Luandu-i slugerul Tudor V16climirescu in legAturi d t fier (ca SA. lucreze la
santul of Cotraceni), cfind au fugit de acolo sluger Tudor, la Maiu 15 clAntfacest
urm5tor anu, i-au dat drumu la toti 2).
(Va urma).

1) Loc alb. 2) Ibirlena, f. 17.

458
 RECENZII
CARTE
Evade. Des hauls de Meuse en
Moldavie, par Peptinze Gorceix. Pa-
yot, Paris, 1930. Apare In Collection
de memoires, etudes et documents
pour servir a l'histoire de la guerre
mondiale. Autorul povesteste cu mutt
talent, Intr'un dep natural, ferindu-se
de ,a romanta`, intamplarile prin
care a trecut, imprr jurartle in care a
fost facut prizonier in ziva de 24
April 1915 in regiunea Hauls de
Meuse, viata petrecuta In lagarile
nemtesti si cele trei evadari ale sale,
dintre care ultima e incoronata de
succes. E simpla poveste a unuia
dintre atate sute si mii cars au in-
cercat, cu sau Para reusita, sail re-
capete libertatea si salt reia locul de
luptatorl in front, aceasta pentru ca
le era greu sa suporte" vista mo-
notona si inutil5 a conditiei for de
prizonieri la mimic. AIM vor fi trait,
poste, aventuri si mai dramatice Inca
decat cele expuse aci ; dar aceia au
pastrat tacerea, pentru ca nu erau
facuti decat pentru actiune.
()data incaput prizonier pe mana
brutelor putand a eter si dispuse a
macelari 15ra distinctie pe toti gra-
datii francezi, caporalul Gorceix e
transportat in lagarul de prinsi dela
Galgenberg, din Bavaria. Mancati de
paduchi, hraniti cu adevarate laturf,
multi tenteaza evadarea, fie chiar pen-
tru a scapa de un tratament neome-
nos. Foarte interesanta viata acestor
prizonieri, Ingeniandu-se a-si creia o
activitate de care tineretea for are
nevoie. Nici teatrul, nici gazeta laga-
rului nu le lipseste. Angajat la o
fermA de langA Wtirzburg pentru mun-
cile agricole de vara, isbuteste sa fuga
cu un camarad, trece in Austria ca-
ratorind numai noaptea, pe picioare,
pe o vreme ploioas5, care sileste pe
tovarosul s5u sa renunte, ne mai pu-
tand suporta privatiunile si oboseala,
O intamplare de nimic II da pe fata
cand se indreptA spre frontiera Elve-
tiei. Prins, este trimes iar in baracele
lagarului din care fugise acum doua
saptamani Inchisoare, represalii, tra-
tament salbatic de brute neoinenoase
aplicat prinsilor de razbol sunt des-
crise evocator.
In lulie 1917 incearca singur o a
doua evadare, care sfarseste peste
putine zile in acelas fel, tot In Au-
stria. Arestat, este condus in Boemia
la Deutsch-Gabel.
A treta oars 1st inceard norocul
pe un drum mai lungpeste 1200 km.
traversand mai pe jos, mai cu tre-
nut Austria si Ungaria In Aprille 1918,
incurajati de vestea ca Gen. Berthelo,,
cu misiunea francez5, se 015 In Ro-
mania. De asta data sunt tot In doi.
Peripetti cand vesele, cand triste esa-
loneaza drumul lung, greu si plin de
pericole care ii duce spre Carpati,
cu oprlrl In cele douA capitate ale
dusmanifor, in Timisoara 41 pans In
Caransebes. De aci o pornesc pe pi-
cioare, cu harta Romaniei si un rc st
de provizii de-ale gurii in traist5, in-
spre pasul Vulcan, cu gand de a
trece muntii si a intra In tars pe valea
Motrului. In regiunea muntoasA !Mai-
nese populatiune romaneasca de do-
bani st tarani, care ii ajuta sa scape
de Intalniri neplacete st -i ospateaza
dup5 obiceiul romanesc. Traversand
lantul Vulcanului, patrund pe Oman-
tul Romaniei vechi. De ad inainte
incercarile grele au trecut. Femei sf
birbati se Intrec in a ajuta pe fratil
francezi" gl a-i feri de iscoadele si
spionajul nemtesc. Intre atatia oa-
meni de omenie anon1m1, autorul pa-
meneste pe invatatorul Const. Prun-
deanu din satul Catunele-Mehedintt,
care le procura ausvaise false, cu care
salt poata urma calatoria inspre Ilnia
frontului, ca sa o poata trece si pa-
trunde In partea de tali ramasa ne-
invadata Dela Strehaia se suie iar
459
In tren, cu care ajung la Bucurestil
ocupati. Aci raman catva Limp, as-
cunsi In cateo cash' de roman. 0 pre-
zidenta a unel ligi filantropice care
trece drept foarte francofila" II invite
la (Musa, dorind sa-i cunoasca. Cum
unul din cei dot francezi e aproape
descult, autorul cearca sir formuleze
rugaciunea de a i se procura o pe-
reche de ghete tovarasului sau. Inalta
doamna refuza, ca pastreze
neutralitatea", cad s'a incheiat ar-
mistitiul la not, si spune la urma
victoria germane este sigura si Fran-
tei nu-1 mai ramane decat sa se su-
puna". Ajutati de oameni mai putini
nobili de neam, dar mai de inima,
cei dot evadati fac cu trenul drumul
din capitals spre Buzeu. De ad, pe
jos, pe valea Ramnicului, apoi prin
paduri si locuri pustii ajung In re-
giunea frontului, pe care, cu noroc
mai mult, o traverseaza, prin dubla
retea de sarma ghimpata. Sunt in
sfarsit pe teritoriul liberal Romanies.
La 7 lunie ajung la Iasi. Misiunea
Berthelot plecase, dar d-nil de Saint-
Aulaire si Robert de Flers erau Inca
la Legatia franceza. Ad se incheie
povestirea dramatics a evadarei d-lui
Septime Gorceix, pe care o citesti
cu adand emotle si cu o placere pe
care sentimentele noastre de afec-
tiune pentru Francezi o sporesc si
ne-o fac cu atat mai pretioasa.
Amintesc cu acest prilej ca d-1
Septime Gorceix este coautor, in to-
varasia D-Iul profesor lorga, al unei
Anthologie de la litterature roumai-
ne, des origi nes au XX-e siècle",
tiparita In 1920 la Delagrave, Paris,
elaborata, dupa propunerea marelui
invatat roman, In timpul sederel ami-
cului nostru francez la Iasi, vreme de
un an dupa sosirea sa aci.
Impresii din Italia, de loan Pe-
trovici. Ed. Casei coalelor, Bucuresti
1930. Cineva care cunoaste bine
cutare tars urmareste orcand cu in-
teres si placere descrierea unor dru-
muri pe care le-a facut de multe on
si ar dot! sa le mai fad, mai ales
dad povestttorul stie sa povesteasd
frumos, cum este cazul autorului a-
cestor foi de calatorie. Cad desi dru-
met grabit, dar nici °data superficial,
scriitorul se vede binefara sa vrea
sa arate aceastaca e ()mut de Inalta
culture, care vede lucrurile sub as-
pectul for original si juded asupra
460
for ca un estet si ca un filosof. La
Venetia, unde face primu-i popas si
la primul contact cu Italia, noteaza
observatia omului care ar fi trait mita
vreme In cetatea lagunelor : ,ceeace
este banal la Venetia, e Lido". Cau-
tand sensul adevarat al versului S'a
stins Naga jalnicei Venetii", d-I Pe-
trovici noteaza ca ,nu atat s'a stins
viata, cat este ca pretutindenialta
viata ! ", este numai deplasarea ei".
La Milan, In legatura cu statuia lui
Napoleon III, cel care a facut poli-
tica de principii, nu politica de com-
binatii", se Inseamna ca ajutorul
pe care l'a dat Franta popoarelor na-
pastuite a pornit dintr'o convingere
ideologica, tar N. III n'a facut decat
sa potenteze poate o atitudine pe
care poporul sau a avut-o in toate
vremurile" ; tact aceasta politica de
visator este totusi cea mai credin-
cioasa expresie a sufletului francez,
care. are pasiunea ideilor si Intelege
sa le- aplice cu o totals lipsa de e-
goism". Roma 11 reline mai indelung
cu cele trel straturi de civilizatie ce
cuprinde, dela Roma antics, ,arhi-
pelag de insole semanate in cuprinsul
Romei actuate" pans la acea a lui
Mussolini, cel ,care are indrasneala
romantics a creatorilor". Dar alaiuri
de acesta, prezent desi nevazut, e
Papa, cu autoritatea lui multisecu-
lard. Foarte patrunzatoare observatiile
autorului explicand rostul hotarator
at fastului si pompei fats pereche,
de care se Inconjoara sfantul Parinte
in rarele sale aparitiuni, aparitiuni
scurte si severe, infatisand mai mult
asprimea stapanului decat blandetea
plstorului ". Cad acesta nu este atat
vicarul lui Christos, cat mai degraba
al lui Dumnezeu cel vechiu, care a-
parea ochilor Infricosati precedat de
fulgere si bubuituri. Sau mai degraba
ca urmasul Imparatilor romans, purtat
In lectica si incadrat In alaiuri luxu-
riante". Catolicismul e vazut de act
ca o forth' considerabila, ,avand se-
cole de traditie la spate, organizand
cu o nesovaitoare si magistrala pre-
cizie comunitatea catolica, netolerand
cea mai mica abatere si asezand as-
piratiile supraterestre intr'un sistern
din care nu se schimba niciun arra-
nunt. Drepte aprecieri, ca si usoare
rezerve, cu privire la Duce: E ne-
Inchipuit ce poate face energia unui
om cu adevarat mare, si care stie sa
stapaneasca. Ce ritm de viata proa-
spAt5, ce schlmbArl de poveste 1' dela
Italia dinainte de razboi la cea de
azi D-1 Petrovici explica minunat pe
omul care, mandru cu drept cuvant
de ce a putut realiza, folose5te 51 el
metoda papilor, adoptand-o fire5te
la conditiunele moderne, deci cu mai
putind invocare de mistere 51 fail
transmiterl de transcendent", mij-
loace 51 efecte teatrale pentru a im-
pune 51 a impresiona", pentru a-$1
conserva ne5tirbit un prestigiu quasi-
regal, 51 care nu sufere sd fie expus
In public, la festivitAti, in posture de
inferioritate de rang nisi chiar fami-
lie' suveranilor tarii. Exemplele aduse
sunt elocvente, ca bunioarA in des-
fa5urarea cortegiulul dela serbarea Ca-
sAtoriet PrIntului mogenitor, astel re-
gisat5, !mat, la intrarea in bisericA
regii p5reau avantgarda, far diplo-
matii in uniforme ariergarda dicta -
torulul italian". 1se prea poate ca
cele ce spune autorul despre rapor-
turile viitoare dintre Mussolini 5i Prin-
cipele Umberto sa se realizeze in-
tr'un victor apropiat. Vizitand apoi
imprejurimile Capitalef, Inregistreaza
observant addrici cu privire Ia oa-
menii pe cari ii Incruci5eaza 51 lu-
crurile pe care le vede ca un simplu
excursionist, dar cu intuitia cArtura-
rului 51 filosofului. Neapol, la capul
drumulul, 11 intereseaza mai mult
pentru cadrul sau, cu atatea puncte
de atractie, 5i pentru coloarea localA
a lumei din aceastA Italie ramas6 Inca
pronuntat orienta15. Dolornitii pito-
re5ti si Verona sunt ultimele capitole
ale carpi, la capatul careia ajungi
nu 5tli rand.
Neat ca, pentru un cuprins atat
de atractios, editorii nu s'au Ingrijit
de ni5te ilustratii mai bune.
La crise tie la thdorie du sa-
volt; de Mihail Uld, doctor in litere
dela Paris. 1928, Libr. Felix Alcan,
Paris.In Introduction autorul pune
chestiunea dupd cum urmeaz5 : pen-
tru a pAtrunde tainele firii, inteligenta
Linde a se ridica spre ratiunea su-
preme 51 a se a5eza In punctul de
vedere de unde lumea poate fi con-
ceputA ca un fapt unic, simplu 5i clara.
Inaltandu-se la ceeace este general 51
permanent, ea a putut intelege parti-
cularul 51 schimbatorul. Inzestrat cu
ratiune, omul 5i-a fAurit singer 51 trep-
tat Intelegerea limit. Dar pe ce tale?
Descopere oare ratiunea In ea insa5i
legile naturii? sau : ratiunea desco-
pere In nature ins551 acele legi care
guverneaza schimbArile sale pang In
tele mai mid amanunte ale lor ? Au-
torul 15i piopune mai !Mai sA infati-
5eze rAspunsurile care s'au dat de
catre filosofi In cursul vremii la ace-
ste doul intrebOri. Rand pe rand pre-
zinta solutiile rationalismului, empl-
rismulut, cantismului, a rationalismu-
lui positiv comtist 51 a pragmatismu-
lui modern. Dupe aceasta introdu-
cere, patru mart capitole prezinta La
theorie du savoir dans la philoso-
phie d'Emile Boutroux, apoi acelea
ale lui Henri Poincare, Ernest Mach
$1 Henri Bergson. Ultima parte a vo-
lumuluiConclusionD-1 via Mute-
tizeaza expunerea sistemelor filoso-
fice de pAnA ad, aratand scopul 5i
metodele lor, stabilind raporturile for
in apropieri 51 deosebiri, Wand cri-
tica fiec5rela In parte, anume In ce
prive5te chestiunea studiata. Pre gma-
tismul modern, ca51 rationalismul tra-
ditional, ajung deopotrivA la conclu-
ziuni absurde In critica ce fac 5tiin-
tet, zice autorul. Problema trebue pusd
51 discutata pe terenul conditiunilor
inteligibilitatel 5llintifice". Are acea-
sta o valoare explicative sau nu ? Cu-
nonterea logics se formeaza din cu-
noasterea individuals 51 subiectiva.
Aceasta cunoa5tere individualii nu
poate fi obiectiva, dar devine atare,
se oblectiveaz5, merge apropiindu -se
de realitate. Astfel ceeace 5tim not
este aproximativ, intru cat este su-
pus unor reveniri, retu5Ari, corectari
fall sfdr5it. ,Si apoi un lucru poate
afecta psiholog1ce5te con5tiinta In chi-
null felurite, contradictorii chiar. Ace-
ste impresiuni despre lucru nu ex-
prImA, de sigur, realitatea in plinul
51 complexul et. Sunt atitudini psi-
hologice subjective. Din confruntarea
51 controlul for serios iese realul.
Constructia realului pe bazele apa-
rentelor psihologice este o operatie
de discriminare 5i de abstractiune, de
analiza 51 de sintez5, etc. Spiritul a-
nalizeaza pentru a 1ntelege 51 slate-
tizeaza pentru a simplifica ; el discri-
mineaz5 spre a reda clay 51 abstract ;
pentru a face Inteligibil, el descompune
complexul in elementele sale simple,
.pentru c5, in realitate, el nu este a-
daptat cleat Ia Intelegerea a ce este
simplu".
Recherches biochimiques stir le
Grassbacillus II, par C. Georgescu-
461
Viorel. Strasburg, 1930.Lucrarea a-
ccasta, tiparita in vederea examenu-
lui de dodorat in chimie la Univer-
sitatea din Strasburg, este a unui dol-
jean. Ea studiaza acest bacil ce se
afla in pulberea uscata de pe iarba si
furaje, de forme variate, cultivandu-se
in mai multe medii cu usurinta ; se
coloreaza prin metoda Gram si re-
zista la decolorare prin acizi si alcool
tare. E mai putin virulent ca Gross-
bacillus I. Autorul 11 studiaza din
punct de vedere chimic, cad bacte-
riologiceste el e cunoscut indestui. In
prima parte studiaza cultura Grossba-
cillului II pe medli chimice definite ;
in a doua se cerceteaza compozitia
chimica a tut sI variatitle acestei com-
pozilii sub influenta mediilor nutritive
si a varstei culturilor Rezultat al u-
nor cercetarl personale facute in La-
boratorul de chimie organics si bio-
logics al Facultatii de Farmacie din
Strasburg, specialistii vor nota apari-
tia acestei lucrari. La urma, dupa con-
cluziunile trase, se da un indite bi-
bliografic.
Monografia orasului Botofani,
de Artur Gorovei. Editia Primariei
de Botosani. Nedatata. Prefata auto-
rului e din 1926. Din ea se vede ca
lucrarea a fost facuta cu colaborarea
mai multor binevoitorl, dintre cari
principalul este d-1 Traian Sabin de
la Arhivele Statului din Iasi. Nu-
mete orasului vine probabil dela vreun
oarecare Both, familie boereasca ce
se afla mentionata in acte dela 1487
incoace Cea mai veche pecete a tar-
gului, avand drept march' un Nun cu
coada rasfirata 5I cu inscriptia : Pe-
cetea Targu Both", din 5 Aug. 1670.
Oras asezat pe linia unui mare drum
de negot al Moldovel, Botosanii au
fost pustiiti de mai multe or' in cursul
vremurilor de invazie a Tatarilor si
Lesilor. Aci a fost candva si curte
domneasca In sec. XVII si XVIII. Pe-
tru Rares, Vasile Lupu si Alex La-
pusneanu semneaza acte din aceasta
resedinta. Ad, in 1489 Stefan Von
rasbeste pe Turd! cari se rasboisera
in Polonia si Gailtia, nimicindu-le res-
tudle ostirii. Tot ad Von Infrange
pe Poloni la 14 Martie 1500, avand
apoi cu robii 'tut' Dumbrava Rosie
de langa Botosani. Tot aci la 1788
se da o lupta Mire trupele austriace
si ale Turcilor prin Martie. Se dau
apoi relatiuni despre intamplarile is-
462
torice care s'au petrecut in Botosan
in 1821, 1848 si in vremea ocupati_
unei rusesti, ca si In vremurile ma
apropiate, in 1877. Se pun la con
tributie relatiunile calatorilor straini
ce au trecut prin Botosani. Cateva
privirl asupra aspectului de odinioara
al orasului, aver'' In mosti a Targu-
lui, apoi asupra populatiunei. Prima
statistics a orasului e din 1803. Dupa
cea din 1832, din 13796 de suflete,
cu 2934 case, erau 1477 evrei, deci
cam 10° din totalul locuitorilor Se
c,
da o lista de boeril din partite locu-
lui si de slujitorii bisericilor locale
Carmuirea si administratia orasului in
timpurile vechi sunt amplu documen-
tate, cu privire asupra ulitilor orasu-
lui, luminatul, paza contra focului, sa-
lubritatea publics, breslele, negotul,
invatamantul sl justitia. La capitolul
moravurilor autorul intercaleaza o po-
vestire de cum se faceau altadata Ca-
satoriile si cat de mare era autorita-
tea parintelui de familie. Cultura isi
are si ea mica ei rubrics. Monografia
se incheie cu epoca Unirii Principa-
telor. Autorul consemneaza cu firea-
Fed mandrie la starsitul volumului c5
(Drawl Botosani este cel care a dat Orli
pe marele roman profesorul N. harp.
Volumul este completat prin nume-
roase gravuri infatisand bisericile ora-
sului, cum si alte vederl si harp.
Istoria Romdnilor din Dacia
Traianel, de A. D. Xenopol (1847-
1920), editia 111-a, revazuta de autor,
vol. XI, cuprinzand istoria politica a
Tarilor Romane de la 1822 pans la
1848, apare in continuare, din edi-
tura Cartea Romaneasca". Este epoca
frumoasa a desvoltarei constiintei ro-
manesti, desteptata la 'dela de a se eli-
bera de domniile straine de neam si
de a se carmui de sine. Cartea cu-
prinde capitolele: Primele domnii pa-
mantene, cu razboiul dela 1828-1829,
Ocupatia ruseasca si Regulamentul
organic, apoi Domniile nationale re-
gulamentare (1804 1848), sfarsind
cu istoria culturala a epocei respective.
Volumul Xtl, aparut la scurt inter-
val dupa cel d'intai, confine descrle-
rea nazuintelor si a sfortarilor nea-
mului din Principate de a se elibera
de tutela strains, creandu-si un drum
catre Unirea pe care o realizeaza Voda
Cuza. Prima parte a volumului tra-
teaza despre Revolutia din 1848 In
Atdeal, Muntenia si Moldova, Dom-
niile lui Barbu 5tirbei si Grigorie
°Inca, cu razboiul din 1853 si pacea
dela Paris, Jar la sfarsit Unirea Mol-
dovei at Muntenia, panA la recunoas-
terea de catre puterile Europei a ale-
gerei lui Cuza ca domn al ambelor
principate.
9ocuri romdnefti necunoscute,
de G. T. Ntculescu-Varone. Buc. 1930.
Autorul, cunoscut pentru cateva lu-
cr5ri literare $i note de cAlAtorie, a-
dace o foarte pretioasa contributie
folklorului nostru prin colectia de jo-
curl (danturi) in legatura cu istoria
sl etnografia neamului romanesc", pe
care o publics. Sunt interesante do-
cumente culese de d-sa intre anti 1919
si 1926 prin diferite Orli ale tariff,
anume cele inedite pans atunci. In-
semnez din notarile autorului, de la
inceputul volumului: Jocurile popu-
lare romanesti au misted line (hora)
sau repezi si saltarete (invartite, brau-
letul, chindia si sarba) st toate sunt
cadentate, armonioase si pline de gra-
tie... Ele n'au nimic comun cu carac-
terul lastly al dansurilor moderne 51
a unui anumit joc turcesc, sau cu to-
palturile din jocul chacesc si cu smu-
citurile si invartiturile repezi din cear-
dasul unguresc.... Pentru executarea
jocurilor noastre, dantuitorli se prind
de maini, de brate, de bete, de mij-
loc, de dupe gat sau de umeri. Tot-
deauna jocul se incepe de flacti".
Textul volumului consemneaza, ase-
zate in ordine alfabetica, 117 jocurl,
dela Aoleanul Oa la Zlata. Se spune
de fiecare in ce parte din tail si in
care anume comune se joaca, ce fel
de dant este, de tine se joaca, data
se joaca in doi or altfel, data are con-
clucator al jocului 5i data acesta se
serveste de vreo rechlzita or costum
special oarecare, $i cum se joaca, pe
ce melodic or ritm $i, data e cu strl-
gaturi, se noteaza $i acestea. De
foarte mare fobs este indicele alt abe-
tic 5i bibliografic al tutulor jocurilor
populare romanesti ce autorul a adao-
gat culegerei sale. Acesta cuprinde
1918 name de jocuri, cu pretioase in-
clicatiuni pentru cercetalorul folklorist
muzical sau literar. La sfarsit o lista
de isvoare bibliografice, incepand cu
cea mai veche: Descrierea Moldovei,
din 1716, a lui D. Cantemir.
0 pied:turd de parfum, poezii
de Tudor Mainescu. Ed. ,Cartea Ro-
maneasca, Bucuresti 1930. Sunt
delicate notatii ale unui sentimental
de atmosferA eminesciana, dar sim-
titor la accentele si procedeeletend
sunt sincere si de buns calitateale
unor poeti modern' Cid poetul e un
intelectual, in neintrerupt contact cu
lirismul marilor versuitori dela not si
de aiurea. (Se Vie ca sunt scriitori
cari se Lauda a nu citi nimic din ce
scriu altii !). Sentimentalitatea poetu-
lui este voluntar infranata gJ mascata
de procedeul ironiei, atitudine pe care
omul" o dicteaza poetului, Azi este
o inferioritate, aproape o rusine sa
fii simtitor, asa cum este elegant sa
le lei toate in batae de joc. Satira
safie simple epigramsbeneficiaza
de fondul acesta primar de inascuta
sentimentalitate al poetului, dandu-i
o note de delicatete. Vezi in acest
sens: Unei cochete cu p5rul alb", sau
cutare catren, ca bunloara :
Vrem, ca unele plicate
Ce ne fac vista drags,
Unii all nu ni le §tie,
Altii sfl ni le 'nieleaga.
Notatil minunate pschologie sr
imagini deopotrivain ,Obsesie', pe
care regret ca nu o pot reproduce din
pricina spatiului. sunt multe de
acestea. lar mie nu-mi ramane decat
Si recomand cititorilor O picatura
de parfum", care e inteadevar ce
graeste titlul.
Povestiri din provincie, partea
1-a, Tipar. Munca, Roman, 1929, de
Coral. Popovici. Fara a avea pre-
tentiunl de inalta literature, volu-
mul acesta cuprinde insailarea unor
amintiri, a unor lucruri v5zute tra-
ite. Cad prin chiar lipsa unor pro-
cedee care emaneaza de la meste5ug
51 imaginatie, se vede bine ca cel
care a insirat aceste povestiri nu spu-
ne decat lucruri ce s'au petrecut sub
ochii sal. Ele au deci meritul since-
ritatei povestirii, inchizand cateodata
pagini de esenta literar5, cum e
de-o pilda descrierea inseraril unei
zile la lark cu care se incepe po-
vestirea cea d'intala ; alte ors, inci-
dental, intalnesti expresil plastice, si
imagini proaspete cu miros de camp
in cutare pagina Cateva tipuri, ca de
exemplu Ghita Parlogea, sunt schi-
tate cu destul me5tesug, ne-llpsindu-i
nici umorul. Mentionez sr paginele
din Paraschiva si lonita Rasurica de
la drumul de fier".
C. D. Fort.
463
 REVISTE
The Romanic Review, vol. XXI,
in at ski nr. 2 de pe AprilIunie
1930, di cateva recenzii de dill ro-
manesti Rumanian Book Notes" ale
d-lui Leon Feraru, 0 anume despre
Istoria literaturii romanesti, Intro-
ducere sinteticd, de prof. N. lorga,
Buc. 1929, Ed. P. Suru, Zodia Can-
cerului, de Milt. Sadoveanu si Men-
tiuni critice, de Perpessicius.
D-nul Leon Feraru este profesorul
de la Long Island University din New
York, Inca unul din romanii cart ne
cinstesc numele dincolo de ocean,
d-sa insusi scriltor de talent, care a
tfparit nu de mutt in ed. Cartea Ro-
maneasca un volum intitulat, cu sim-
bona cochetarle Maghernita veche°.
Din carticica aceasta, cu parfum de
romantism si pe care nota social5 o
modernizeaza, ml-au rAmas In minte
multe versuri. Citez minunatul cua-
tren epigrams antica inspirat de
nu mai Itiu care poet american.
Sti 'nttimpini cu-aceeasi "stimuli
Zitele tale, blirbitteste:
Cflnd este nicovala, todurA,
tar and esli ciocanul, loveste I
Bulletin International, nr. 29,
din Sept. 1930 publics resolutiunile
votate de Congresul Profesorilor se-
cundari dela Bruxelles, din Iulie 1930,
la care au participat si numerosi mem-
bri ai corpului didactic din Romania,
cu o delegatiune a Asociatiel Gene-
rale a Profesorilor roman', prezidat5
de d-1 C. D. Fortunescu. Chestiunea
ce fusese obiectul desbaterilor era :
Surmenagiul elevilor in laveltamda-
tul secundar.
Pentru congresul victor, cel din
vara anulul 1931nu este decis locul
si nits data; principala chestiune a or-
dine' de zi a discutiunilor este : Or-
ganizarea pedagogics a studiilor se-
cundare.
L'Europa Orientate, X, 7 10 :
Rosdrttul Europei pe vremea lui Vy-
taustas cel Mare, de Giuseppe Sal-
vatori.Constitufia din Danzig, de
Amedeo Giannini. Positivismul st
sistemul penal sovletic, de G. Con-
forto.Pentru istoria Romdnilor din
Transilvania, de Lill° Cialdea, este
un articol demonstrativ de propagan-
da pentru dreapta cauza a Romani-
lor, In Cara surora unde se and ade-
sea si giasuri dusmanoase inpotriva-ne.
464
Incepe prin a arata pozitiunea geo-
grafica si politica ingrate ce ocupant
intre state si natiuni de alts originS
de cat ale noastre si In calea a trei
tendinte opuse intre ele, dar conver-
gand In dorinta de a ne desfiinta ca
natiune : cea turca din trecut, cea ru-
seasca in drumu-i spre Constantino-
pol si cea germano-austriaca cu al el
Drang nach Osten. Soarta vitreg5 a
Transilvaniel invadata de Unguri si
colonizata cu Sasi, far mai aped ca-
zuti in dependenta Ii mai tarziu no-
ble strains, opresiunea ungureasch sub
toate formele, sunt de asemenea des-
crise pe scurt, pans la eliberarea el
definitive. Se arata netemeinicia teo-
riei roesleriane, aratand ca pe o ade-
vArata minune faptul conservarei lim-
bet noastre, cu toate influentele sla-
vonesti, in imprejurari asa de dificile,
aducand marturisirea Iui Enea Silviu,
care spune : Valahi sunt ultra Danu-
bium habitantes, inter Euxinum mare
et regiones quas hodie Transilvarn
appelant. Valahi lingua utuntur ita-
Ilea, verum imperfecta. Se demon-
streaza de asemenea de catre autor
falsitatea unei alte teoril unguresti,
dupe care, la venirea for In 1075 n'ar
fi aflat decat populatie slavica in Tran-
silvania si ca pastor! romani ar fi in-
ceput sá treats muntii in Ardeal nu-
mai de cu sec. XII, chiar dupe colo-
nizarea Sasilor Si Secuilor. Explica
Inrauririle ce ne-au lasat Bulgarii cu
can am trait o vreme in bune rapor-
turi politice si culturale. Arad cum
Intte cele doua laturi ale Carpatilor
romanestl a fost un continuu curent
de legatura, ca intre membrii acelu-
ball neam, aspiratiuni comune, care au
ajuns la Infaptuirea for prin Unire.
La Stirile politice se da o relatiune
sobra si obiectiva a restaurarei mo-
narhiel noastre constitutiohale prin In-
scaunarea M. S. Regelul nostru Carol
II, al carui discurs, pronuntat chip&
depunerea juramantului, se recta inte-
gral in traducere. Se reproduce de a-
semenea si expunerea facuti la 14-
fulle de seful guvernului.
Anuarul Cornisiunei Monu-
mentelor istorice, Sectia Tran-
silvania, pe 1929. Tip. Cartea Ro-
maneasca", Cluj, 1930. Vechile bi-
serici de piatrd romdnesti din jud.
Hunedoara, de V. Vatasanu. Pentru
ulurarea caracterizarilor, autorul im-
parte aceste monumente In trei gru-
puridup5 Infatisarea generals a pla-
nului si a sistemelor de invelire, a-
nume : unul de forma lungareata, cu
axa dela apus spre rasarit; altul cen-
tral, cu un spatiu largit In mijlocul
naves ; un al treilea cu caractere
mixte, imprumutate primelor dou5 ti-
puri. Primului tip, cel longitudinal,
it apartin urm5toarele cladlri: Bise-
rica ortodoxa din Streiu, Bis. refor-
math' din Santa-Marie, Bis. ort. din
Barsau, Bis. greco-catolica din Os-
trovul-Mare, Bis. ort. din Ribita, Bis
gr.-cat. din Ciula-Mare, Ruinele bise-
ricii de sub Cetatea Coltel, Bis. ort.
din Streiu-San.-Georgiu sl Bis. gr -
cat. din Pesteana. De tipul mixt se
arata Bis. gr.-cat. din Densus. Tipul
central e reprezentat prin Bis. ort
din Gurasada, Bis. manastirli Prislop
si Bis. gr.-cat. din Hunedoara. Dupd
aceste descried ale formei, planulul,
materialului de cladire, jugraveala bi-
sericilor cercetate, cum $t istoricul lor,
In a doua parte a lucrarii sale d-1 Va-
tasianu trece dela amanunt la gene-
ralizare, aratand elementele comune
al analogiile caracteristicilor generale
ale acestor monumente In ce priveste
valorile lor tehnice al artistice. Deo-
sebit de interesante observhtiile pri-
vitoare la mortarul folosit In vechile
noastre biserici si la tehnica asezarii
pietrelor fi caramizilor in zidaria lor,
cum si la construirea boltilor si co-
periselor. Iconografia picturilor e mar-
ginita aproape exclusiv la Noul-Tes-
tament ci e mai libera, mai putin ste-
reotip5 si sclava erminiilor cunoscute
Modestele noastre bisericute, mid, cu
ornamentatie redusa si arhitectura sim-
pia apartin grupului nord-estic euro-
pean ; ele sunt expresia unui crez
religios, fie c5 sunt ridicate de tarani,
fie de boeri. In ultima parte a stu-
diulul Evolutia cerceteazA cadrul
geografic al acestor monumente, ele-
mentele etnice aufohtone or straine
care au influentat mestesugul con-
struirei fi impodobirei acelor biserici,
apol curentele artistice fie libere, fie
de influenta fortata, ce au indrumat
aceasta evolutie. 0 bibliograffe Inchele
ucrarea. Vechile biserici din Za-
'rand ci ctitorii lor in sec. XIV ci
XV, de Liviu Dragomir, comunicare
facut5 la Acad. Rom. E vorba de bi-
sericile din Criscior si Ribita, a caror
picturi, scoase la iveala de sub sun-
turile tencuelil, aduc importante con-
tributii intru cunoasterea vechei cul-
turf romanesti din Ardeal. Chipu
ctitorilor celei d'intai prezinta cele
mai vechi porlrete romanesti de din-
colo de Carpati. Ctitorul poarta Im-
braciminte de cavaler. Inscriptia sia-
voila spune ca e jupan Balea cu sotia
lui jupanita Vise, tinand chivotul, at
Intre ei un copil Invesmantat de ase-
menea In cavaler. Alaturi sunt jugra-
viti sfintii patroni ai Ungariei. Ne-
avand pisanie, se poate crede, dupa
indicatiile oferite de pictura, ca a-
ceasta biserica a fost cladita sl ju-
gravita intre anti 1375 $i 1395. BI-
serica din Ribita e din aceeasi epoca.
Tabloul sau votiv, cu inscriptiile sf
pisania, au fost In buns parte scoase
la lumina de sub tencuiala. Ctitorul,
jupan Vladislav, st jupanul Miclaus,
cu piete lung' si dulame pe ei ; Ana,
fiica lul Vladislav, alaturi, e tot in
costum romanesc, cum se poarta sf
azi pe acolo, ci cu marama pe cap.
Inscriptia arata ca s'a jugravit bise-
rica la 15 Julie 1417.Cetatea dacil
dela Cosiest?, cu rezultatele gene-
rale ale sapaturilor arheologice Intre-
prinse in anti 1925, 1927, 1928 si
1929, de catre D. M. Teodorescu.
Dealul Cetatuia, 13nga Orastie, e un
punct strategic pentru supravegherea
van dinspre Mures si dinspre sud
catre Gradiste. Se cerceteaza turnu-
rile si zidurile cu baza de platra,
apol valurile de pamant, cum si obi-
ectele ce s'au aflat cu prilejul sa-
paturilor. E probabil c5 ad va fi
fost cetatea lul Boerebista. Complexul
de intarlturi din care face parte ce-
tatea din muntil Hunedoarei, pre-
zentata acs, urmeaza a fi desgropat
al cercetat in victor. Principala cetate,
capitala lul Decebal probabil, de pe
muntele Muncel, la 1250 m. altitu-
dine, ne rezerva surprize. Autorul a-
trage atentia ca, data nu stim data
aceasta cetate se va fi numit or nu
Sarmisegetuza, in once caz aceasta
asezare nu are nimic comun cu Sar-
misegetuza romans din Valea Hate-
gului, dela Gradiste. Cronica ar-
heologica si epigrafica a Transit.
vaniei pe anti 1919 1929, de C.
Daicovici, consemneaz5, cu scop mai
mult informativ, rezultatul descope-
rirllor facute in Ardeal, dupa locali-
tati, acestea asezate In ordine alfa-
betick dela Apulum pans la Tibiscum,
toate fiind 12.Castrul roman dela
Cdsei, dupa cercetarile noul din 1929,
de profesorul Em. Panaitescu, facea
465
parte din sistemul de ap5rare a nor-
dului Daciei, In care intra 4i Poro-
lissum. E aproape de Dej, pe malul
Somesului. Tot de ad se prezinta
o stela funerara figurand un bauchet
funebru foarte bine pAstrat si de o
factura interesant5. Antichitati gd-
site in Cluj in anul 1822, de I Be-
daus, dupA o revistA a timpului 41
in traducerea I. Martian. La urma
rapoarte 51 dad de seams dire Co-
misiune : Bis. de lemn din BrAglej,
Bis. veche din Ceaba 41 Bis. de lemn
din Vad, de A tanasie Popa.
Buletinal Comisiunei Mona-
inentelor Istorice, pe 1927, fast.
53 54: Evolu(ta arhitecturti In
Muntenia, de N. Ghika Budesti. Vo-
lumul, bogat ilustrat, cuprinde partea
I-a a lucrarii, anume : Originele si In-
rauririle strAine pand la Neagoe Ba-
sarab, cu urmatoarea dispozitie a ca-
pitolelor : Originele, Inrauririle medie-
vale, Cele byzantine, Inraurirea sat.-
bea sc5, Cea balcanica, Inraurirea Mun-
telui Athos si la urma Cea armenea-
sc5. Prim ele urme ale arhitecturei noa-
sire se gasesc in bisericile sapate In
stanca, in cele de lemn (de cu sec.
XVII) si in arta noastra populara. In-
rauririle medievale ne vin pe doua
cal : unul dinspre occident, cu arta
romans 51 gotica, tar altui dinspre
orient, cu inraurirea byzantin5. Influen-
tele occidentale ajung prin Ardeal In
Muntenia, si prin Polonia in Moldova
In Muntenia sunt mai putin simtite
si se terming cu sec. XIV, fiind inlo-
cuite cu inraurirea orientala Urmele
acelor influente se gasesc in temellile
bisericei romanice din Campu Lungul
Muscelului (descoperite de V. DrA-
ghiceanu In 1925) si in acele ale bi-
sericei gotice din T.-Severin (desco-
perita de Al. Barcaci15); apoi in rui-
nele Cet5tii zisa a lui Tepes-VodA din
cheile Argesului (tip feudal, poate da-
torat cavalerilor Teutoni), Turnul zis
al lui Sever, din gradina public5 a
T.-Severinului, ruinele Palatului Dom -
nesc din Curtea- de- Arges, cum si
oarecare frescuri si giuvaericale. In-
rauririle medievale orientate sunt foarte
putine p5n5 la sec. XIV, $i probabil
venite din Serbia. Influentele byzan-
tine sunt dominante in desvoltarea
artei monumentale din Muntenia Ele
ne-au venit pe mai matte cai si sunt
exclusive In sec. XV. Cea venita din
Constantinopol (autorul fixeaza carat-
466
terele distinctive ale acestei influente)
ne-a lasat bisericile din Curtea-de-
Arges, adicA San-Nicoara Bis Dom-
neasca. Inraurirea sArbeasc5 s'ar in-
vedera in ManAstirea Vodita (din care
n'au limas cleat temeliile) at M5n.
Tismana (azi cu totul transformata) gi
mai ales, in chip stralucit, la Biserica
dela Cozia, construita dupa tipicul
scoilel sarbesti de pe valea Moravei,
precum sl in Bis. din Cotmeana, la
care predomina Ins5 influenta macedo-
balcanica. Inraurirea Muntelui Athos
o observAm la Bis. din Snagov si Mi-
tropolia veche din Targoviste. Influ-
enta armeneascA, corespunzand cu cu-
cerirea Armenia de cAtre Turd, se
vede in Bis. dela man5stirea Dealul
si la Bis. Episcopala dela Arges.
Numarul ultim An. XII, Fasc. 61,
pe lul.Sept 1929 cuprinde artico-
lele urmAtoare : 0 biserica siriand in
Bucure ,sti, de N. Iorga. E acea inchi-
nata Sfantului Spiridon, aproape de
noua clAdire a Senatului ; II la a c5rei
tarnosire, in 1747, a asistat patriar-
hul Antiohie Silvestru. Inscriptia e
in greceste arabeste.Crucea dela
Calugareni, de N. Iorga, arata °data
mai mutt nep5sarea si meschin5ria
celor de azi, can au 15sat ruinei mo-
numentul ridicat in amintirea Cylu-
gArenilor din 1595, si care adapos-
teste crucea lui Serban Cantacuzino,
inaltata pe la 1688 ca sa pomeneasch
construirea podului sau de ad. Se c15
inscriptia, ant cat se mai poate
citi. Infloriturile chenarelor crucii sunt
artistic lucrate. Bis. dela Tdnganu,
de C. Savescu. Cea d'tntdt bise-
ricd a Stela, de N. Iorga. Mormdn-
tul lui Udri$te NOsturel, de N. Iorga.
Biserica din Galtofani, de V. DM-
ghiceanu. Conservarea monumen-
relor tstorice, de arhitectul I. Rezori
Biserica din Ruda- Argec, de V Dra-
ghiceanu. Un palat domnesc din
vremea fanariofilor: Curtea Noud
din Bucuregi, de Al. Busuioceanu.
E vorba de palatul fost in Dealul Spi-
re!, numit Curtea Arsa" si care nu
e acelas lucru cu palatul sau ,Curtea
lui Mihai Vocia de pe locul Arhive-
lot Statului. Ruinele Curtii Domnesti
din Dealul Spirei se mai v5d azi in
sir. Cazarmii, In curtile caselor cu nu-
marul 46 52, cu resturi de pivnite
boltite ;11 galerii. Inscripfli de la
Cula din Almaj-Dolj, Bis. din Poenari-
Dolj, Bis. din Genunea-Valcea, Pic-
 lui Matei Bas la Arnota, de V.
Aoril
Draghiceanu ; Bisericl din Olt de V.
Bratulescu.
Codrul Cosntinratti, Buletin, al
,Institutului de Istorie si Limba"
de la Universitatea din Cernauti.
An. Vi, pe 1929-1930. Bucovina
in rdzboiul mondial, de Teodor Ba-
Ian. Consideratiuni istorice generale
arata la inceput politica urmarita de
Austria in acest pamant romanesc, prin
colonizari de elemente streine It prin
ocrotirea acordata Ucrainienilor ce re-
clamau Bucovina pentru viitorul for
stat ucrainian, apoi cursul ostilitatilor
dintre Austria $i Rusia, cele trei in-
vazii rusesti $1 revolutia ruseasca,
pe urrna ocupatia austriaca din 1917-
1918, cu suferintele ce a pricinuit
populitiei romanestisilnsfarsit Unirea.
In anexe 49 de acte privitoare la su-
biectul tratat.Istoria orasului Cer-
nduti pe titnpul Moldovei, de Al
Bocanetu, oral ce se consta15 docu-
mentar dela 1457. Din domeniul
scriitura, de Nicolae Gramada, ju-
graveste evolutia scriiturii paralel cu
desvoltarea culturii omenesti, dela
scriitura ideografica antics pans la
sistemul scriiturei fonetice, a alfabe-
lismului. Autorul urmareste evolutia
scriiturei !aline numai pornind dela
litera capitala a monumentelor gra-
lice latine, s5pate pe piatra De cu
sec. intai inainte de Hristos, se des-
voila tipul majusculei cursive (numitA
di vechea cursiva romans), intrebuin-
tata la scrisul pe pergament, etc. Des-
voitarea culturei literare romane de
cu secolul lui August raspandind scri-
sul di facandu-1 mai comun, scrlitura
se diferentiaza in tipuri variate It
numeroase : unciala $i litera capitala
pentru carti literate si religioase, cea
mixta pentru alte genurl de scrieri,
tar minuscula cursiv5 (or noua cur-
siva romans) pentru acte $i scrisori.
Din ele se desvolt5 in evul mediu
ai semiunciala. Pe vremea lui Carol
cel Mare se creiaza minuscula caro-
lingiana simply citeata. De cu sec.
X1t formele elegante ale acestui scris
rotunjit se transforms in anguloasele
gotice cu forme ascutite, ce se sub-
tiaza $i se lungesc. De cu epoca uma-
nismului si a renasterei, sec. XV, se
Teintorc spre litera frumoasa romans
veche corolingian5, pe care o numesc
scriitura umanista. Cu vremea aceasta
incepe insa 51 tiparul, care pune capat
evolutiei scriiturii de mans a copls-
tilor de meserie.Cehoslovacti si Ro-
mciivi, de ion 1 Nistor, studiaza in-
fluentele exercitate asupra-ne de a
cestl vecini dela nord. Doua vechi
cronografii privitoare la Chir11 $i Me-
todiu aduc 1nformatiuni despre into-
cuirea limbei latine cu cea slavona
liturgica la Romani pe vremea celor
dot frati propovaduitori $i a invata-
tortlor acestora, cand era probabil o
vecinatate politica intre Cehoslovaci
si Romani Asezarea Uugurilor in Pa-
nonia separa pentru in mileniu cele
doua neamuri, fare a intrerupe cu
totul legaturile f acute prin emlgrantii
romani pastor' rasleliti prin munti
papa prin Slovacia $i Rusia subcar-
patica, $i can s'au desnationalizat mai
toti. Cei din Carpatli nordici s'au
pastrat mai bine pans in muntii Be-
schizilor, Prezenta a vreo 150 de ter-
meni romanesti In terminologia Sla-
vilor din Moravia arata urmele ye-
chilor asezari al unor valahl slavizati.
Singurii Romani can mai traesc azi
in Republica cehoslovaca stint cei din
Apsele romanesti, din Rusia subcar-
patica. Poporul cehoslovac a renascut
la libertate, dup5 trei veacurl de ro-
bire, °data cu intregirea Romaniei.
De-ale Cirebirilor, de Leca Morarlu,
public5 texte istroromane culese in
1927 $1 1928 in cele 7 mici sate de
sub Monte-Maggiore, completand pe
cele date publicitatii mai inainte prin
cateva reviste It cartea sa ,La fratii
nostri" (1928, cu 188 pagini). Ur-
meazA diferite Note, Dart de seams,
Intormatit §i Clouted.
Buletinul Soc. Reg. Rom. de
Geografie, torn. XVLIiI, de pe an
1929, cu urmatorul cuptins: Cause-
ries geographiques sur la Roumanie
et la France, de R. Vergez-Tricom $i
R Ficheux, formand patru conferinte
tinute la Maison des Francais in Ca-
pitals, in lama anului 1928, anume
iysages de France et de Rouma-
me, cu cLosebirile lor din punctul de
vedere al situatiei, reliefului, clime',
populatiei 5i starii economice ; apoi
Villages de France et de Roumanie.
Insemnatatea cercetdrilor etno-
grafice pentru cunoacterea poporu-
lui romdn, de Al. P. Arbore. Auto-
rul arata cum, in lipsa unor docu-
mente de alts nature, cercetarea, mai
ales comparative in raport cu respec-
tivele elemente ale popoarelor vechi
467
st flout tneonjuratoare, a artei popu-
tare, port, locuinte, unelte, credinte,
obiceiuri, folklor, pot sa aduca lu-
mini in cunoasterea originilor si tre-
cutului nostru Indepartat. De ad ne-
cesitatea de a porni studli aprofun-
date In directia aceasta a etnografici.
Bazinul Trdscdului, de St. Man-
ciulea.Podisul Malt din vestal Bo-
to,sanilor, contributie la cunoasterea
relief ului podisului moldovenesc, de
Vintila Mihailescu. Valea Praho-
vel infra Predeal si Iloresti, obser-
vant autropogeografice, de N. M. A.
Popp.Cronicg geograficd, cuprin-
zand chestiunt de geografie fizica pl
umana, la urma Recenzii.
Grai si Suflet, vol. IV, fast. 2,
din 1930.Origrnea Mulovistenilor
ci Gopesenilor in lumina unor texte,
de T. Papahagi. Satul aromanesc Mu-
loviste este spre apus de Bitolia, la
vreo 10 km. Inteun tinut muntos ;
Gopesi e asezat cam la 5 km. de cel
dintai. Locuitorii din aceste doua sate
au cateva particularitati ce 'I diferen-
tiazi fata de nota comuna a Intreget
vieti aromanesti. Acestea sunt oare-
care note spectate ale gratului for pi
unele caracteristice de structure et-
nica. Observatiile culese sunt insa nu-
mat din Muloviste, ramanand ca au-
torul sa le completeze cu acele asu-
pra satulut Gopesi Partea documen-
tary a studiului este pe de o parte
materialul folkloristic-47 poezii po-
pulare transcrise fonetic , urmate de
observant cu privire la fonetica, mor-
fologie, sintaxa si lexic, far pe de
alta materialul etnografic cuprins In
acest folklor. Dup5 aceasta expunere
urmeadi concluziunile cu privire la
origine a Mulovistenilor. Locuitorii a-
cestui sat nu pot fi decat Megleniti
emigrati din centrul for si stabiliti aci
la apusul Bitoliei, probabil In a doua
jurnatate a sec. XVII. Nucleu etnic
meglenit, peste stratul for originar
(cast pentru celalalt sat : Gopesi) s'a
suprapus un strat de populatle aro-
maneasca venita din regiunea Mos-
copole dupa 1760. In formatiunea for
intra p1 ceva element slay al Bulga-
rflor, pe cart It va ff asimilat in cursul
veacului trecut.Pastoritul in Vran-
cea, de I. Diaconu. Importanta istorica
a pastoritului in genere pentru Ro-
mani este deosebita, Minn cat din-
tee toate elementele etnografice ale
Romanilor, acela care prezinta un va-
468
labil cars ct er de generalitate este-
pastoritul". Aspectul actual al cio--
banitului din Vrancea do v e d est e
rolul ce a avut aceasta ocupatiune
In Inchegarea neamulut nostru. In-
sula de pastori intre doua tad ve-
cine razboinice, Vrancea a fost toe
de Incruciserl de transhumante. Au-
torul cerceteaza pastoritul acestui tinut-
sub toate formele sale actuate, anume
Raspandirea geografica a stanei ; Sta-
rea actuala a pastoritului in Vrancea ;
Fazele principale ale lui ; Personal
stand, modul alegerei, plata imbri-
camintea p1 hrana lui ; Stana, aka-
tuirea si functionarea ei ; Accesoriile
stand ; Produsele oilor si modul pro-
ducerei ; 1Irana pi Ingrijirea oilor;.
Cheltuelile si veniturile stanei ; Rasa
oilor pi numele for dupa semne p1
ONO' ; Semnele oilor; Indeletnicirea
de cioban pi viata lui socials ; la urma
Literatura pastoreasca in Vrancea, ur-
mata de cateva pagint de texte si
un indite de cuvinte. -- Din tinutat
SOcelelor, de Elena Moroianu, des-
criind feluritele aspecte ale sacelc-
Tilton, viata pi obiceiurile lor. Arti-
colul e Insollt de texte, adunate ex-
clusiv din Satulung.Limba descan-
tecelor, de Ovid Densusianu, face
obiectul unui studiu amanuntit, men it
a dovedi ca acest gen, mai putin a-
dancit de cercetatorti de specialitate,
prezinta mull interes, intru cat in
descantece se poate urmari o ta-
ttled a vietel sufletefti, a credintelor
Romanului, dar pi poezia lui. Exemple
numeroase si minunat alese din co-
lectiile on stau la indemana noastra
dovedesc afirmarile autorului, dar gig
reabiliteaza genul, care se bucura de
numele ca e monoton st plictisitor.
Se remand pl anumitele particularitatt
de limba ale unor descantece, de
nature a intelege care este substrata
tor, apoi expresivitatea for special&
Ffind deosebit conservativecad se
cere ca descantecul sa fie spus exact
pentru a fi eficace ele ofera multe
forme $t Intelesuri vecht ca morfologie
p1 ca lexic. Cercetari asurra gra-
iului Romdnilor din Albania, In con-
tinuare, de A. Rosetti. Cdteva at-
vinte orientate in limba romand,
de G. Iogu.Insemnori ,Fn rectified/ 4.
de Ov. Densustanu. Opacit", ca sub-
stantiv pl adjectiv, cu interes de za-
pacit, se aude st la Craiova. Dart
de seamd pi indica /ii btbliografice
la sfarsit.
 Arhiva pentru stiinta ,ci re-
forma sociala, an. VIII, nr. 4, pe
1929. In prima parte sunt consemnate
cuvantarile rostite cu prilejul aniver-
sArei a 10 ani de functionare al lnstitu-
tului Social Roman. Dintre studil
Insemnam : Centralizare si descen-
traltzare in inveitanulntul superior,
de Ing. N. Vasilescu-Karpen. Cuza
Voc161 ci unitatea nationala a Roma-
nilor, de P. P. Panaitescu. Din arhiva
Domnitorulul, depusa in 1928 la A-
cademia Romani de catre d-I I Bianu
(care o avea In pastrare dela D. A.
Sturza) (I pe care d-1 Panaitescu a
consultat-o, se arat5 doua laturi ale
personalitatii politice a lui Cuza : ca
acesta iese din mediul patruzecisiop-
tlstilor moldoveni traditionalist' ni ii-
berali moderati, si ca el a imitat ps.
Napoleon III In politica lui, care tindea
spre o dictatura imperiala, bazat5 frig
`pe reforme populare si politica natio-
nalitatilor. Din examinarea punctelor
ce trateaza articolul de fata, reiese ca
politica dusa de Cuza a fost numai
politica nationali, avand ca ullim stop
de realizat unitatea tutulor Romanilor,
cum reusise sa isbandeasca In Unirea
Principatelor. Contributii la pro-
blema razasiei satului Nerej, de
I-1 Stahl. Al treilea congres inter-
national pentruinfrumusetareavietii
rurale, dare de seams de T. Vianu.
Recrutarea personalului scolilor de
.aplicatie, de V. Sandia. Un mar-
xist apostat: II. de Man, de B. So-
lacolu.Recenzii (I Cronica.
Revista Istoricd, XVI, nr. 4 -6:
Carti reprezentative in viola ome-
nirii: M-me de Geniis, una din mar-
torele oculare ale Revolutiei franceze
de N. Iorga.Istoriografia cehoslo-
vaca, de Elena Eftimiu. Contribu-
tiuni la cunoactcrea legaturilor Bi-
sericei romdnecti cu Patrtarhia de
Alexandria, de D. Ionescu. 0 noua
.descriere a Moldovei, In sec. XVIII,
de un Stredez, cu textul in urmare,
din numarul anterior, de N. Iorga.
<in nou manuscript al Letopise(elor
l'drii Moldovei, de M. Sanziana.
1)dri de seama.
Analele Brtfilei, 1, nr. 4-5-6
pe 1929, cup:Jr:de : Braila veche,
schita a evolutiei istodce, de Ing. G.
T. Mafinescu. Numele Brailei se ga-
seste pomenit pentru intaia oars In
1368.Raiaua $i cetatea Brailei, de
Mih Popescu.Cele cloud Balite de
pe harta lui Bronlovius din anul 1595,
de N. C. Istrate. Brdila veche In
descrierilecalatorilor straini, de Ing.
G. T. Marinescu. Figuri culturale
brailene: loan Penescu pro fesorul.
Activitatea portului $i docurilor
Brailei In cursul anului 1929, fata de
activitatea anului 1928 si anti prece-
dent', de Ing. P. Demetriad. Pro-
blemele muncitorimii brallene, de
N. N. Matheescu. Braila ci peisa-
jut brailean in Opera lui Panait Is-
trati, de G. Banea. Ceva despre
mtscarea muzicald a Brazlei.Do-
cumente st intormatit privitoare la
Br dila.
Analele Banatului, 111, Ian.
Mart. 1930, cuprinzand studil Ii cer-
cetarl din istoria si arta Banatului.
Timisoara.Inceputurile artei romd-
necti in Banat, de loachim Miloia,
directorul revistei. Cele mai vechi ma-
nifestAri sunt abia din sec. XVIII-lea ;
putinele picturi religioase ce s'au pu-
tut conserva or desgropa de sub ten-
cuieli, ca la biserica din Lipova bu-
nioara, or fragmentele de iconostas de
la manastirea Parton. Dupa eliberarea
Banatului de sub turd incep a sport
manifestarile artistice. Jugravul Ne-
delcu e mare mester, cum se vede
din pictura dela Lipova, facuta Intre
1730 si 1735. Tot de el sunt cele pa-
tru icoane pe lemn aflate la biserica
din Butin, biserica de lemn ce a fost
adusa de la Calnic In 1805. Alt ju-
gray contemporan cu cel d'intai e
Vlasici. La finele veacului al XVIII-lea,
aversiunea contra sarbilor Impinge pe
roman! a parasi maniera bizantina,
adoptand pe cea occidentals, prin mij-
locirea Vienei. Vechea traditie se pier-
de astfel. In prima jumatate a sec.
XIX-lea se mentioneaza Mihal Velce-
leanu din Ramna, ce Invatase la Mun-
chen, apoi Dimitrie Turcu din Ora-
vita si Nicolae Have Cel mai de
seams din vechii pictori banateni e
Nicolae Popescu (1835 1877), care
studiase la Roma. In sfarsit Ion Zaicu,
ce invatase mestesugul la Viena, si
care a jugravit 13 biserici din Banat,
Colonizarea Sdrbilor in Banat,
de P. Nemoianu. Emigrarile vechi ale
Sarbilor dincoace de Dunare, In Un-
garia si prea putin In Banat, s'au fa-
cut individual la inceput, de cu sec.
XV-Iea. Au fost Impinsi act, In tail
strains, de nevoi, fortati de turd si
469
atrasi de clarnicla regilor ungurl, ce
voiau sä colonizeze teritoriile mai rani
in populatie din Banat. Mal tarziu ei
yin In cete, apoi In masa, dupa ca-
derea Semendrlei (1439), in diferite
epoci in secolele XVI, XVII st XVIII,
sfarsind cu anii 1786-1805, and vii-
torul episcop al Varsetului, loanovici
*acabent, aduce un nou val de sarbi
in Ban, t colonizeaza aci. Prime le
asezari ale acestor venetici, oaspeti
pe atat de neplacuti pe cat de inco-
mozi la nol, sunt inspre sud-vestul
Banatului, mai ales in regiunea Be-
cicherecului, Intinzandu-se de acolo
inspre Timisoara, Arad si Lugoj, Sar-
bii emigrati ca colonist! in Banat Ca-
pata $i privilegii dela regii Ungariei
si imparatii dela Viena, cum de ex.
prin diploma imperials a Imparatului
Leopold, din 21 August 1690. Ci-
latoria lui Demido /f prin Banat, cu
traducerea textului referitor la acest
linut $i cateva reproduceri, ne da Vin-
centiu Bugariu Apdrarea Banatu-
lui, de Emil Panucea. Ad e un drum
de invazie. Se arata pe rand cum au
aparat aceste locuri dacil, romanii ;
cum s'a aparat Banatul contra inva-
zillor barbare, contra ungurilor la na-
valirea for in aceste locuri, contra bi-
zantinilor, tatarilor 51 turcilor ; cum
l'au aparat, and au pus mana pe el,
turcii, austriacii si ungurii ; cut a fost
incredintata apararea granitelor Ba-
natului in veacul din urma si pada la
eliberarea acestui teritoriu din ghia-
rele sarbesti. Cuvinte de cinstire
pentru sculptorul GIL Groza (1899-
5 febr. 1930), de I. Miloia.
Numarul de Aprillunie cuprinde:
Banatul ci Arheologia, de C. Dai-
covici. Constata ca asemenea cerce-
tari sub Unguri nu au Post sistema-
tice. Azi se cere ca ele sä lamurea-
sca felul gi intensitatea culturilor ce
s'au succedat pe pamantul acesta, sco-
tand in evidenta specificul, caracterul
original banatenesc al acestor straturi
de cultura. Se va urmari aci existenta
paleoliticului pe valea Timisului, care
trebue sa se dovedeasca aci ca in res-
tul teritoriului romanesc. Cultura ;I
civilizatia dacica asteapta studierea
mai amanuntita in regiunea muntilor
Hunedoarei, precum $i urmele vietei
dacoromane.Chestiunea valutilor de pa-
mantlimes de asemenea asteapta
precizari in privinta tntinderei, direc-
lief si roslului lor. Insfarsit epoca post-
romana, a convietuirii cu barbarii, a
470
migratiunilor, urmeaza a ft luminate_
In jurul Muzeului banatian" oame-
nii competintl vor trebui sa studieze
aceste chestiuni, Hind ajutati de ba-
natenii luminati. Colorziarile ut
Banat In sec. XVIII si XIX-lea, de
Ghenadie life. Dupa isgonirea turci-
lor din Banat (1716) procesul de co-
lonizare a Banatului cu strainii spo-
reste. e descrie colonizarea german&
a WI Mercy guvernatorul Banatului_
sub imparatul losef I, dintre 1717
1722, cu nemti adusi din Wiirtemberg,
Hessa, Nassau, Saxonia, ladle renane
si Austria ; intre 1724 1729 facu o.
a doua colonizare cu nemti ; a treia
incepe de cu 1742, cand era guver-
nator al Banatului Engelshofen. Ur-
meaza o epoca dificila pentru Banat :
ciuma din 1736-1738, apoi acea In
care aceasta regiune devine loc de
deportare pentru condamnati. Sub Ma-
ria Tereza situatia nu se imbunitati,
doar se schimba regimul administra-
tiei militare prin acel cameral. Va
urm a.Despre (Idcuitorii Bilnatulu:,-
vorbete un text anonim din 1804, pe
care ni-I comunica Vicen(tu Bugariu..
Casa preistoricd din Periamos, de
Dr. M. Roca, locuinta neolitica Re-
gularea comunelor in jud, Cara s,
1784 1796, de I. Boron. Romdmi
din Banatul sdrbesc, de P. Nemo-
ianu, constati ca populatia romanea-
sca de ad e in scadere fata de cele-
lalte. Dupa o statistics sarbeasca diet
1921, Romanii ar fi numai 41,511, a-
dic5 5,4 0/0 din populatia din nordut,
Sarbiei, sau 2 ° , din totalul popula-
lid Jugoslaviet. Falsificata gi tenden-
tioasa, ca sa mints adevarata situatie,
cla ca existand un numar de 57 scoli
primare romanesti ! (cu limbs de pre-
dare sarbeasca si invatatori mai toti
sarbi or rusi). Autorul constata Insa
ca svabii, deli nu sunt aliati, au 105
scoli primare germane si o sectie a
for la liceul din Varlet. Totul spre a
invedera cat de lipsiti de amor pro-
priu national sunt politiclanii ce ne
las5 batjocoriti astfel $i nu aplica cu-
venitul tratament reciproc dusmano-
silor nostri aliati sarbi. Date refe-
ritoare la corn. Buzia,s, de I. Getia.
Bis. Sf. loan din cimitirul Caran-
sebesului, de Iuliu Vuia.Sculptorut
Ferdinand Gallas, cu ilusttatii dupa
cateva lucrari ale artistului, de I. Miloia.
Tara Bdrsel, II, 4. aduce Insem-
nari interesante despre niste Sujiete-
uitate: Boghicii, fratii Loan §i Con-
stantin, bra§oveni genero5i, cu chel-
tulala carora s'au tiparit multe carti
in prima jumatate a veacului trecut,
ei fiind gi tipografi In numerele ur-
matoare (5 gi 6) se cerceteaza neamul
inspre obaqia lui §i apoi inspre vre-
mea de azi. Neam de negustori cin-
still §1 intreprinzatori, ajung bogati
proprietati §i sunt parta5i la multe
faceri de bine. Au relatii cu boerii
din Tara Romaneasca, unde au vii.
La urma sarkesc, iar neamul li se
stinge §i se uita.
Nr. 5 cuprinde : 0 anchetd in Scheii
Brasovului la anu11761, intro chestie
de contraventie cu alcool impotriva
c5pitanului Ilie Birt, de C. Mu§lea.
Cronrca comuner Pre jmer, dupd un
manuscris din 1750, traducere de Pr.
loan Ludu. Poefir germani in o-
glinda tellmOcirilor romdnesti, studiu
de literature comparat5, de Ion Gher-
ghel. Libraria Ciurcu din Brasov,
contributie Ia istoria tiparului In Ro-
mania de Ion Colan. Fratii Nicolae
§i Ion Ciurcu. nepoti dup5 mama ai
lui Zaharia Carcalechi, au intemeiat
acurn 50 de ant prima librkie ro-
maneasca in Brapv. editand §i Una-
rind (dupe catalogul for din 1912)
122 aril poporale, 74 piese sate§ti,
19 ckticele de rugaciuni, 47 manuale
pentru §colile primare §i 26 pentru
cele secundare, 38 bropri facand
parte din dou5 biblioteci poporale,
in total 326 cart' gi bropri. Rdsfoind
ziarele si revistele noastre, A. Banciu
noteaza multe grqeli de limb5, erori
de acceptiune a unor cuvinte intal-
nite in presa noastra putin grijulivA
de forma in care i§i exprima uneori
ideile.
Arhiva, XXXVIIT, 3-4, cu urma-
toarele articole : Individualitatea Um-
bel romdne si elemental slay, de
Ilie 135rbulescu, capitol din lucrarea
ce a apkut in volum Ia fag!, in edi-
tura Casei Scoalelor. Romdmi de
dincoace de Carpaft sub domina-
ttunea Ungurilor, pdrui la interne-
ierea Toni Romanesti si a Moldovei,
de C. Kog5Iniceanu. Articol in con-
tinuare (l'am recenzat cu de-a manun-
tul In numarul anterior, pag. 291), ex-
plica temeiul titulaturei lui Bela IV,
din diploma dela 1254 catre Papa
Inocentie IV, cand pamanturile ro-
mane§ti pans in Siret, poate chiar
pans in Prut, intraserA sub stapanirea
regelui Ungarlel, care se chema Inca
din 1233 §i rege al Cumaniei". In
legkur5 cu aceasta d-I C. K. afirma,
ca§i d-I prof. lorga, cA AsOne§tIl nu
V-au Intins domtnatiunea dincoace de
Dunke. Dinpotriva, Ungurii incer-
cara a se Intinde prin cucerire in
dreapta Duna-di Ia Bulgari. Infiintan-
du-se de Unguril stapanitori un banat
de Severin, cel d'intai cunoscut cu
acest nume este un Luca, dela 1233,
domnitor ungur, imprumutand numele
functiunel sale dela titlul sarbo-croat
pan sau jupan. Autorul respinge ipo-
teza existentei unei pretinse domnli
a Banilor Basarabi in Oltenia, pe
vremea Pecenegilor, ca alia(i cu As-
sane§tii. Capeteniile de atunci ale Ro-
manilor purtau titlu de voevozi gf
cneji institutie imprumutata dela
Sloven!, §i nu dela Bulgari, iar nu
pe cel de bani. Aga ,e mentionat LI-
tovoi In diploma din 1247, nu ca ban.
De la Vladislav I domnitor, au purtat
uneori gl titlul de ban ai Severinului,
primind acest titlu mai intai, prin
acordarea feudului, dela regii ma-
ghiari, purtandu-I Insa uneori, mai
apoi, chiar §i Vara sau §i impotriva
voii lor. Tara Severinului, foarte des-
populatA in urma cucerirei ei de Un-
guri, igi vede poporul inmultandu-se
mai tarziu. Ea nu e acelag lucru cu
Banatul Severinului. Acesta din urma
nu cuprindea din Oltenia de azi de-
ck cetatea Severinului, cu o f4ie de
pamant de-alungul Carpatilor spre nord
gi partea apuseand a judetului actual
Mehedinti, poate tot judetul chiar ;
grosul teritoriului era peste munti,
cu regiunea Mehadiei, Caransebeplui
§i Lugojului. Manastirea Vodita era
pe teritoriul Tarn Severinului, nu pe
al Banatului. Si aa hind, and mai
apoi partea din acest banat al Seve-
rinului, anume cetatea Severinului cu.
pamantul de dincoace de munti, se
cedeaz5 ca feud Domnulul Tan! Ro-
mane§ti, de cu Vladislav I, afl5m
simultan intitulandu-se Ban al Se-
verinului gi pe domnitorul roman,
feud ce platea tribut regelui ungu-
resc, gi pe banul unguresc ce stapanea
teritoriul Banatului de dincolo de
munti. Aceasta chiar §i Ia 1389 sub
Mircea-Cel-BOtran. Dar tinutul Lo-
vi§tel, dintre Olt §l Lotru, deg! din
Tara Severinuluf, a fost incorporat
regatului ungar. In schimb Tara Ha-
tegului, de peste munti, f5cea parte
dirt posesiunile Tarim Severinului. Re-
471
gele Bela IV urmarea cucerirea PHI
Severinului. Nava Ikea Tatar' lor Insa ii
impiedica planurile, favorizand astfel
intemeierea micilor state si a voevoda-
telor rofnanesti.-13oerii lui Mihai V i-
teazul, de Th. Holban, anume Inca
urmatorii : Antonie Grama Stolnicul
si Postelnicit Cocea, Leca si Manta.
Boeri fare ranguri noteazA pe Petru
Armeanul, Baba Novae, Farcas Stoica
Velicicu, Radu Calomfirescu, Sava Ar-
masul si Ion Rat.Nistor si Gligorie
Ureache, de L. Predescu, insaileaza
inteun studlu concis si cat se poate
mai complet toate datele sigure ce
avem pans azi cu privire la cronicarul
Gr Ureche si tatal sau Nistor. Cad
pans acum cronica si nu autorul ei
a fost cercetat mai cu arnanuntul.
Aceste pagini fac parte dintr'o En-
ciclopedie a literaturel romanesti, ce
D-1 L. Predescu are in curs de pre-
gatire, si din care vom tipArl si noi
In numarul victor al revistel un ca-
pitol, anume despre cronicarul Moxa.
Credinte si practice poporane In
Cehi asemdnotoare cu ale Romd-
nilor, de Marg *tefanescu.Remar-
que critiques et discutions de pro-
Writes etnographiques, de Dr. P.
Caraman.La Comunicari" inregis-
tram observatiunile interesante ale
D-rei Marg. Stefanescu : Cu privire
la scrierea limbii romanesti astazi.
Prin analogie Intelegem cu rata re-
zerva trebue sa privim vechile texte
din punct de vedere lingvistic, in-
franandu-se aplicarea de a trage cu-
tare concluzii generalizante si a vedea
or unde fenomene particulare de pro-
nuntare locals acolo nu este vorba,
poate, decat de simple greseli de
ortografie ale unui neiscusit in ale
scrisului. Cateva noi contributii de
istoria literara cu privire la Tudosie
Dubdu, compilatorul lui Gr. Ureche
si M. Costin, ne da Lucian Predescu.
La Recenzir d-1 prof. Barbulescu
contests afirmarea d-lui Tagliavinl
ca Lexicon Marsilianum, tip5rit in col.
,Etudes et recherches- a Acad. Rom.
ar ft prezentand particularitatl de fo-
netism si grafie ce ar indica o pro-
venienta banateana din sec. XVII, sub
I nfluenta unei miscari literare calvino-
romano banateana ; acest lexicon tre-
bue s5 fie de provenient5 transilvanA,
cu particularitati lexicale de influenta
a limbli maghiare si secuestl tran-
silvane. Cat priveste datarea, 0-1 Bar-
bulescu crede ca trebue s-o aducem
472
mai aproape de sfarsitul sec. XVII,
negresit In al XVIII, nefiind impo-
sibil a fi chiar din inceputul veac.
XIX. Nu crede nici ca autorul text-
conului ar fi fost un sas, ci un ro-
man care stia binisor ungureste si
latinWe.
Revista Istoricd XVI, 7-9, in
intregime redactata de D-1 Prof. N.
Iorga, cuprinde : Originea intrarii
Romdniei in Tripla Atlanta, note in-
formative ramase necomunicate pans
azi publicului romanesc, extrase din
vol. III al culegerei de documente
germane intitulata : .Die neue Politik
der europaeischen Kabinette, 1871-
1914' din 1922. Corti representa-
tive in istoria omentrii: Baroana de
Oberkirch Biserica romtineasca in
1809-10, dupa documente nova era
de fapt unirea bisericeasc5 a Principa-
telor, supt directia sinodala ruseascP.
Originalitatea lui Vergiliu, comu-
nicare comemorativA facuta in sedinta
Academiei Romane dela 24 Mai 1930.
Pentru noi ,cart am pastrat in limbs
ca si In gand, In atatea obiceiuri,
faptura romans, avem faptura de ta-
rani si de ()gas' romani", comemo-
rarea aceasta va fi mai simtita ca or
unde aiurea. Caci Vergillu a scris
mai ales pentru plugarul si ostasul
din vremea sa. Poetul Georgicelor isi
iubeste p5mantul tad' si-i intelege
farmecul campului, at *hull, at dum-
bravilor si chiar al marii. ,El e un sen-
timental, cel d'intal sentimental, pa-
rintele tutulor romanticilor cart vor
veni".Llena Ckerepovici, doamna
lui Petru Vodd Mircea al Tarii -Ro-
mdnecti, comunicare la Acad. Horn.
din 13 lunie 1930.Pictorul elvetian
Guiltarmod ,s1 Romanil. Calator prin
Cara noastra in 1859, apoi car la 1863
si 1872, a cunoscut Ardealul, Munte-
nia st Dobrogea, a lasat trualte schite
si desenuri infatisand scene si vederi
dela noi, cum si tablouri in ulei, pAs-
trate la particular' si muzee ca cel
din Neuchatel si aiurea.
Revue Historique, VII, 4 6:
Protestantismul romdnesc, conferinta
tinuta de D-1 Prof. Iorga la Faculta-
tea de teologie protestanta din Paris.
Doud documente cu privire la a-
legerea unui princtpe strain la 1856,
de N. Corivan.Adrien Cochelet ,F
Muntenia. Fost agent si consul ge-
neral al Frantei in Principatele roma-
nests in 1834-1835, a stat un an sl
sapte luni la noi. Fragmente din jur-
nalul sau de c5lAtorie urmeaza s5 pu-
blice D-1 Al. Rally. 0 morturisire
spaniold despre Turcia lui Soliman-
Magnificul, de N lorga.-0 confe-
rinid asupra Romdniei, tinuta la Lille
in 1899 de c5tre un amic al tarsi noa-
stre, savant fiziclan, Rene Paillot, ni
se comunicA in rezumat de Olimpiu
Boltos.Jurnalul lui BjOrnstahl, in
continuare din an. 1928, comunicat
de D-1 profesor N. lorga.
Buletinul Comisiei istorice a
Romdniei, vol. IX Buc. 1930. Tipa-
rul ,Datina Romaneasca", din Vale-
nii-de-Munte Genealogia boerilor
din Mdrgineni, din secolele al XV-
lea si al X VI -lea de George D. Flo-
rescu. In sec. XVI se intalnesc in do-
cumente mai multi boeri ot Margi-
neni". Descendentii in linie femenina
ai acestora, locmai ca descendentii
neamului Craiovestilor, se considers
inruditi si spun ca sunt coboratori din-
tr'un moss comun, un Marginean, irate
de Basarab". Autorul cauta a lamuri
tine ar fi stramosli acestor boeri din
Margineni. CercetArile sale se incru-
ciseaza cu acele ale d-lui I. C. Filitti
din studiul d-sale Craiovestii". Pii-
mul incepator al neamului din Mir-
gineni se constata a fi Draghici Stoi-
cev sau Stoichici, mare Vornic, dela
sfarsitul veacului al XV-lea, al lui
Vlad Calug5rul si al WI Radu-cel-
Mare, proprietar al mosiei Margineni.
In urma cercetAril descendentilor hit
in sec. al XVI-lea se ajunge la in-
cheerea c5 familia munteana Draghici
nu are nimic aface cu neamul isto-
ricului Manolache DrAghici gi nici cu
boerii Filipesti or Cantacuzinesti. Se
poate insa ca boerii Draghici din Mol-
dova sa fie descendent! ai boerilor
din Margineni.Documente musce-
lene; de NA. Rautescu, cu privire la
satele si Dr5ghici (Muscel)
$i o nota din 1840 asupra bisericilor
din nordul judetului.Documente de
pe valea Teleajenului-14 la numar
de N. lorga.De acelas : Inscrip(ii,
culese la Braila de pe niste cart'
vechi. Un raport trancez despre
Moldova (1828), al consulului Lagan,
aflat in arhivele Min. de externe din
Paris, publics Maria E. Holban.
Noua cronicd germand a lui Stefan -
eel -Mare, descoperitd de d-1 Old-
gierd GOrka, ne descrie N. Iorga pe
12
scurf, in asteptarea unel prezent5r1 fn
extenso a cronicei ailate In Biblioteca
dela Munchen. E un text in nemteste
de pe la 1500, traducere probabil dupa
un text slavonesc din Moldova, data
nu chiar dupa unul romanesc; ceeace
ar fi extrem de important, dad acea-
sta s'ar dovedi. E scris intre 1495 si
1504. Cuprinde multe exagerAri, dar
preciziuni de cifre pe alocurea, to-
nul ei filnd cam dusmanos si pone-
gritor fatA de von' Stefan. Va fi a-
ceasta poate si opera compilatorului ?
Sunt at cateva lucruri marunte de in-
teres in leg5tura cu treburile din Mun-
tenia. D-1 prof. lorga banueste CA au-
torul va fi Rind un sas, probabil chiar
din Baia.
Buletinul Cornisiunii on u-
m en telor Istorice, an. XXII, fast.
62, pe Oct Dec. 1929. Tip ,Datina
RomaneascP, V5lenit-de-Munte, 1929.
Un cuvant de pomenire pentru V.
Pd roan, Post membru al Corn. Mon.
1st., de I. Andriesescu. Se aratA par-
tea de larga si pretioasa contributie
pe care riposatul Inv5tat a dat-o a-
cestel institutii prin studiile, cerceta-
rile si explorarile ce le-a fAcut in Do-
brogea mai ales si in alte parti ale
t5rii, scotand la iveala un bogat ma-
terial atheologic. Cele din urma sa-
paturi facute de Parvan, incepute de
el dar terminate de altil din cauza
mortii lui, au Post cele dela Bontesti-
Putna.Sdpaturrle dela Vodtta: Bi-
sericile Sfantului Nicodim si a lui Li-
tovolu-Vod5, de Virg DrAghiceanu.
Zidita 5u zugrAvitti In timpul domniei
lui Vladislav-Vod5, aceasta m5nastire,
autonoma la inceput, far din Italie 1493
contopita cu Tismana, care II moste-
neste posesiunile el terltoriale, Vodita
cade in ruins de cu inceputul sec.
XVI. Ultima mentiune despre ea se
face pe la finele veacului XVII, cAnd
a servit de IntArltura, amenajata ad
hoc, de catre Austrieci, in lupta lui
Veterani cu Turcil. Autorul o cerce-
tase In 1912. D-sa a avut prilejul sa
revie asupra concluzillor sale de a-
tunci, in urma sapaturilor ce a intre-
prins in 1928 mai in adancime. Po-
trivit acestora, a putut constata ca
subt ruinele Inca vizibile ale biser1cei
Vodita se aflau fundatille unei a doua
biserici, mai veche, fundatli lugropate
la 2 4 metri sub nivelul pamantu-
Jul. Prima cladire, de tip sarbesc (a-
proape la fel cu bis. Lazarita de la
473
Crusev5t, din 1370), avea planul tre-
flat, cu pronaos, naos §1 altar, cu un
interspatiu intre naos si pronaos, bol-
tit In berceau" in sens transversal.
Dimensiunile ei sunt : 18 m. lungime
pe 6,25 latime, cu 10,50 in axa sa-
nurilor. 0 usA la vest si una la sud
dau pare-se Intr'un pridvor ce se pre-
lungea de dou5 part' ale intraril, In-
spre vale. Zidurile groase de 1.50 m.
din bolovani de rau, plus caramizi si
pietre romane provenind dela restu-
rile vechei Dierne, pe unde e Orsova,
numai la 3 km. departare de Vodlta.
Podeaua era pavata cu caramizi ro-
mane marl, uncle de 60(60. Cope-
1.4111 va fi fost de plumb. Resturi de
pictura foarte putine, cast fragmentele
de olArie. S'a gasit ad si un mor-
mant al vreunui militar cazut in lup-
tele pentru apararea Banatulul de Se-
verin, cAci scheletul are craniul per-
forat de o lovitura. Se poate Insa ca
acesta sa fie din biserica cea mai ve-
che. Aceasta, contimporana cu chene-
zatele voevozllor Litovolu at Barbat,
sub temeliile celei d'intai, e facuta
din bolovani, tot In forma de trefla,
dar ceva mai mica : 12.30 lungime,
5.50 latime, cu 7,80 In axa sanuri-
lor, avand ziduri groase de 95 cm
Dac5 aceasta biserica anterioara celei
a lui Nicodim In acest loe muntos ai
pustiu ar fi ortodoxa, aceasta ar In-
semna ca si Inaintea calugarului sarb
a existat o viata monacala romanea-
sca ad; oarecare urme Ind ne-ar In-
demna a crede mai degraba ca bise-
rica aceasta era catolica. *Um de alt-
fel ca pe vremea tut Litovolu Papa
trimisese prin aceste Orli de loc mi-
sionarl predicator' calugari din Un-
garia. Bisericile din Opariti, Pre-
dealul Sorari pt Valea Dragnet, de
N. Iorga Piatra de mormant a lui
Alexandru-Vodd Mircea, de N lorga.
Chenarele ferestrelor bisericii din
Dolhestii-Mari, de G. Bals, poate cn
sunt lucrate de mesteri arment.Sul-
tana, de I Andrlesescu, cu concluzii.
Colina dela Sultana va ft fost locuita
pe Ia finele epocei neolitice, cum a-
rata obiectele aflate aid, si multi vre-
me, Oita ce un foc mare va fi mis-
tuit-o. Biserica Ruda-Bdrse§ti din
corn. Bercioi-Arges. Note asupra pic-
turel ei, de G. Teodorescu. Pictura e
din 1624, al fresco, cu inscriptii In
slavoneste, In partile cele vechi.
Dom! pietre dela Muzeul National
din Bucuresti, de N Iorga, una gre-
474
ceasca, fragment dintr'o inscriptie fu-
nerara, si alta romaneasca, dela bis.
Pinu, din leat 7156. Cdteva leg&
turi romdne$ti, de N. Iorga. Mos-
chei pe pdmant romdnesc, de N Iorga.
Cele doud chilli, de N. lorga. Un
rezumat In limba franceza Ia sfarsitul
fascicolei.
Seinenicul, III, 7-8, numar In-
chinat amintirei marelui carturar ba-
natean Dr. loser Popovici, fost pro-
fesor universitar la Cluj, nascut la 19
Febr. 1876 In cornuna Cliclova (a-
proape de Lugoj) si mort la 26 Aug.
1928.Cele dintdi cursuri de scoatti
normald In Caransebes se vor fi
tinutdup5 o mentiune a Paled dela
Orastie (Vd. Predoslovie, pag. 6)
la 1582 de Zacan Efre, dascalori de
dascalie a Sebesului", la co sc oa 1 A
romans calving, In care se forma
preotimea Invatatorimea satelor
noastre), adaog5 d-1 Vuia. Familia Za-
can, romaneasca, era nobila bogata.
Un curios document de limbd ro-
mdneascddoua varlante ale lui Ta-
ta] nostru", scoase dintr'o carte tiparita
Ia 1715 In Amsterdam, si redate pro-
babil de un ungur de prin Ardeal.
Literatura, din care remarcam in spe-
cial bogatia de limba, cu part= sa-
natos de pamant romanesc si cu un
umor remarcabil din schita Raschi-
torul" a d -rei Dridri Goronita si In-
semnarile d-nei Mia Cerna din eScri-
soare a unei femei.
Nr. 9-10-11 pomeneste dupa cu-
viinta pe cuviosul arhiereu Filaret
Musta (1839 1930), mutat la cele
vesnice In ziva de 14 Octomvrie tre-
cut. Episcop al Caransebesului, roman
dintr'o bucata, erudit, era cel mai
cult arhiereu al Romanilor de azi.
Inca din viata a daruit intreaga sa
avere pentru scopuri culturale si bine-
faced, far biblioteca a dat-o Acade-
miei Teologice din Caransebes. Musta
era a zis d-1 prof. Iorga, casi
episcopul Popea, langa care a stat
nedespartit, un sagunist, din vre-
murile cand episcopia romaneasca In-
semna carte, munca jertfa".Dra-
gostea in poezia populard din Ba-
nat, de St. Bezdechi.Muzicescu in
Banat, de prof. Iosef Velceanu.
Amintiri, In continuare, de d-I St.
Paulian. Doi vecini, povestire po-
poran5, de G. Catena $l allele.
C. D. Fort.
 Tab la de Materii
Anul IX, 1930.

Articole:
Pr. Teodor Ba lase': Un nzanuscris din 1804 al lui
Dionisie Eclesiarhul pag. 309
I. V. Cancea: Caimacamii Olteniei 314
Ion Dongorozi: Asezdrile evreesti din Oltenia (1920-1920 . 157
Ion C. Fi fifth Oltenia si carmuitorii ei (1391-1831) . 138
L B. Georgescu: Influentele sdrbo-bizantine in arhi-
tectura bisericeascd din Oltenia 152
Sick Georgescu: /in/ ,si numele lui 1
R. S. Molin: Scoalele romdnesti din Banat acum 150
de ani 317
St. Nicolaescu: Documente istorice 4
Mihail Popescu: Contributia Olteniei la rdzboiul ruso-
austro-turc dintre 1787-1792 306
Aurel Sacerdoteanu: 0 chestie de diplomaticd roma-
neascd: tot satul cu tot hotarul' b 5
Traian Simu: Mihail Basarab . 297
Al. A. Vasilescu: Descrierea proiectelor de forti ficalii
oltene ale lui I. C. Weiss, din 1731 . 176

Oltenia istorica
Documente
1537. Pentru proprietatea mosiei Ruscinesti-R-ti pag. 179
1557. Idem 180
1565. Idem . 181
1576. Idem . 181
1623. Idem 182
1623. Pentru proprietatea mosiei Isvorul Alb -M -,ti n 186
1623. Idem . 187
1630. Idem . 188
1645. Pentru proprietatea mosiei Ruscinestii-R-li . 184
1658. Idem . 185
1667. Pentru proprietatea mosiei Petusesti-Vdlcea . 326
1678. Pentru o pricind a satului Vlcidesti-Valcea . 326
1699. Hotdrnicia mosiei Rdtunda si Poiana, ale Ind-
ndstirii Horezului-Vcilcea . 329
1731. Act privitor la fortificaliile austriace in Oltenia . 208
1743. Carte de danie pentru Comdnesti si Petresti-Gorj . 332
1754. Zapis de vdnzare a satului Isvorul Anestilor M-Ii . 331
1764. Privitor la com. Pietrari-Valcea . 39
1765. Cu privire la coin. Pcirscov-R-li . 53
1784. Listd de ostaci ai Scaunului Craiovii , 190
1784. 0 pricind cu privire la hotarele mosiei domnesti
a Craiovii . 191
1785. Statistics a )ccoalelor din Banat ,, 342

475
1791. Tab lou de dascdlii si elevii scoalelor din Banat pag. 344
1794. Cu privire la satul Parscov-R-ti 52
1799. Carle de nzazal 324
1807. Dicitd, relativ la sated Pietrari-Vcilcea n 40
1811. Cu privire la nzosia Rchne,sti-Ursani-Valcea 38
1814. Numirea unui gearah al Craiovii . 197
1814. Instruc /ii privitoare la facerea licitalhlor . 197
1820. 0 dialci , 320
1820. Chestiuni edilitare pentru Craiova . 198
1820. Nartul lucrurilor de nzancare 199
1821. Instrucliuni pentru pa za lard 208
1821. Instrucliuni pentru strangerea de furaj 208
1821. Instrucliuni pentru linistirea lath. dupa Revol. 44
1821. Numirea unui munzbasir pe ldngd isprdvnicie 45
1821. Instrucliuni; cu masuri de online 45
1823. Foae de zestre 206
1824. Zapis dela Hurez-Vcilcea 321
1825. Numire de dascal la bis. Maica Precesta-Craiova 201
1826. Zapis de vanzare cu privire la satul Pietrari-Val. , 41
1827. falba popii'Badea din Celari-R-ti , 330
1829. Privitor la lefurile cainzacamului si sin jba.silor
dela Craiova n 201
1829. 'Nate! din Craiova 35
1829. Numirea mini ad-tor al magaziilor de proviant
pentru armada rasa 340
1830. Numire de medic al orasului Craiova 203
1832. Eforia .5coalelor cdtre .5coala Centrals Craiova 368
1832. . p. salarii 368
1832. Ordinal de nuinire ca pro fesor al led Stanch(
Ccipalaneanu 368
1832. Alt ordin Privitor la acelas , 369
1832. 0 invoire a satenilor din Costesti-Vcilcea , 321
1833. Privitor la mosia .oparlita-R-11 . 46
1834. Idem , 46
1834. Cumparare de pruni la Hurez-Valcea 322
1835. Hotarare a Trib. Valcetz p. o pricing intre frail 322
1836. Doi trail impart intre ei un loc la Hurez , 32-I
1837. Ordin de inlocuire al pro!. St. Cdpattineanu , 370
1837. Cererea Leca p. a deschide tipografie la Craiova 204
1840. Trupd francezd de teatru la Craiova 205
1841.. Acrobat?' englezi cer sa joace la Craiova 205
1843. Pentru o pricing hare mahalagiii bis. 5/. Du-
nzitru-Craiova si un preot '. 333
1843. Raport pentru acea pricind 335
1844. . aceeasi pricind . 333
1844. In aceeasi chestiune ' 336
1845. M-rea Govora-Vcilcea pentru niste embaticuri 42
1840 -50? 0 jalbel din satul Pietrari-Valcea 42
1850. 0 statistics a Craiovei 337
1851. Hotdrdre a Trib. Caracal pentru ,oparlita 47
1852. 2. a Judecdtoriei . . 30
1834. Despre .Jurnalul de Craiova. 338

476
 Insert:Nil
Dela bisericele din Dobrosloveni si Resca, Romanali pag. 54
Dela biserica Buna Vestire din R.-Valcea 372

Oltenia arheologica
Dacii la Drobeta, de Dimitrie Tudor pag. 67
Cercetarile preistorice si cuaternarul, de N. Plop$or 72
Arta rupestrci In Bulgaria, de ,, 73
Iarcisi cultura seleand in Romania de . 211
Asupra epocei obiectelor paleolitice dela Illorezvila-
Bulgaria, de N. Plop$or 214
Castrzil roman dela Racari, de Gr. Florescu 373

Oltenia naturalists :
Natura solurilor rosii de pe calcarele din Oltenia si
Banat, de C. Lacritianu pag. 215
.acali in Romania, de Dr. R. I. Calinescu 223 =

Bibliografia geologicd a Olteniei, de M. Pauch . 401

Oltenia folkloristica :
Cuvinte dialectale din Veilcea, de I. N. Popescu pag. 33 $i 242
Ccintecul Granicerilor, col. Catanh pag. 61
Descantec (de Intors. , 61
jocuri copilaresti din Banat, de R. S. Molin 63
Patru haiducul, col. Maruth . 66
Lupta dthtre crestini si pagani in balada populara,
de Tr. Ionescu-Niscov pag. 226 $i 408
Cciftita, din col. Tutescu pag. 238
Trei pcisdri lebede albe, din col. Plop$or ,, 239
la tarn,' . , , , 240
Cantece din Gorj, col. C. A. Colotescu pag. 240 $i 407
Soarele si luna, baladh, col. Plop$or pag. 440
Obiceiuri la inmormantare, de I. N. Dumitrescu-Bistrita 403
Descantec (de nzuma padurii., . , , , 423
Bocet la o fats mare, de . ,, 423

Oltenia literara-artistica:
Singe ou oiseau, de Julie B. P. Hasdeu pag. 73
Epigrame, inedite, de B. P. Hasdeu . 76
Ielele, poezie de Sabina Paulian 77
Socrate Cdrticel; schith de Paul Constant 78
Toamna, versuri de Gabriel Mar. . 82
Nec pluribus impar, de N. $egarceanu 83
Altum silentium., poezie de ,, 84
Prin sat, versuri de L. Costin ,, 84
Valea sufletului meu, versuri de Bran-Lemeny 85
Ruga, poezie de Aurel Chirescu ,, 86
Strigoiul, poezie de Sabina Paulian . 231

477
Pre Domuul,. Invingdtorii, poezii de M. D. Ioanid pag. 232
Intunerec, de Coca Farago , 554
Bate vant de toamnci, Doamnd, de St. Balcesti , 255
Psalm non; Imn pagan, poezii de A. Chirescu , 256
Intrupare misticci, de acelasi , 257
Cdleala, povestire de N. Plopsor , 258
Epigrame, de Calotescu-Neicu . 263
Cdntec, de D. Rildulescu-Rudari , 264
Note critice: Bratul Andromedei, romanul d-lui Gib.
MihAescu ; Posada Gurenilor, povestiri de
Nicolae al Lupului ; Monumentul eroilor,
schite de I. Dongorozi ; Mc4ti pentru mu-
zeu, de Paul Constant ; Idolul vremii, eseuri
ale d-lui Popescu-Telega, de C. D. Fortunescu pag. 264
In ajun de S f. Nicolae, schita. de I. Dongorozi , 425
Furtuni, poezie de Sabina Paulian , 433
Destin; Spleen provincial, de M. D. Ioanid , 434
Baladci nordicci, de Radu Gyr , 435
Poemd pentru suflet, de A. Chirescu , 437
Epigrame, de Calotescu-Neicu , 437
Note critice: Privind viata, a lui G. Ibrilileanu, de M.
D. Ioanid; Ceasuri ostenite, versuri de Paul
Constant, note de C. D. Fortunescu , 438
Biserici refdcute si reparate din Craiova, de C. D.'
Fortunescu , 442

Oltenia culturall:
Migarea culturala in Craiova, de Fortunato pag. 87 $i 447
Sdrbdtorirea pro fesorului G. Tifeica pag. 91
Doctorul Charles Laugier * 445
Miscarea culturald in T.-Severin 451

Note *i comunicari:
Testamentul craiovencei Sofia Caneciu pag. 93
Vista Maiorului D. Pappasoglu . 97
0 cronicd a Moldovei la Monaco ,:. 93
In chestia nionumentului Ec. judoroiu 100
Indreptciri , 100
lnsemndri despre 1821, de Em. Virtosu A 26,4
Notd, de acelasi . 277
In legaturci cu Tudor Vladimirescu . 278 -
Data inscripfiei dela Coveiu 278
Ecou at luptei dela Costangalia . 280
Activitatea departamentului aintinalion din Buc. la
1821, de Em. Virtosu . 453

Recenzii:
Cirrfi
Il giornale di politica e di letteratura, 1929 pag. 101
L'evolution de la peinture religieuse en Bucovine et
en Moldavie, par I. D. Steftinescu , 102

478
iraduceri din literatura romand In italietteste (gag. 102
La loi des trois etats dans la philosophie d'Auguste
Comte, par Mich. Util . 103
Despre Lexicon Marsilianu, de C. Tagliavini ,, 104
Anuarul Com. Mon, Ist. p. Transilvania . 104
Dacoroniania an. V 103
Anuarul Inst. de Istorie Nationald, vol. IV . 105
Glozel, de P. Constantinescu-Iasi . 107
Un student roman la Pisa si Paris cdtre 1820; S.
Marcovici, de Alex. Marcu . 107
Catagrafie oficiald de boerii [a- rii Romdnesti, de I. C.
Filitti . 107
Un proiect de constitulie inedit al lui Cuza, de I. C.
Filitti 108
0 pagind din istoria medicinei in Muntenia, de I. C.
Filitti . 109
Istoria Romani lor, ed. Ill-a de Xenopol 109
Des survivances paleolithiques dans le milieu neolitt-
que de la Dacie, de I. Andriesescu ,, 110
Protoistoria Daciei, de Em. Panaitescu . 110
fudetele din Ardeal si Maramures; evolulia for teri-
toriald, de V. Merutiu . 111
Arborele genealogic al lain. Bujoreanu, de Al. Al.
Palcoianu 111
Stir:. si note despre ist. arnzanzentului si adoptarea
tricolorului la noi. de Gen. R. R. Rosetti 112
Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei
si Tara Rthnanesti, vol I, de Dr. A. Veress 112
Contribution a la question d'Orient, de A. Otetea . 113
Existd o scrisoare de tradare a lui Millai Viteazul?
de N. Iorga . 114
Educalia si Invdicimantul in Riisia sovieticd, de Dr.
Iosif Gabrea . 114
Documente inedite din preajnza Unirii Principatelor,
de Mih. Popescu 115
N. Bdlcescu, de P. P. Panaitescu ' 116
Documente inedite privitoare la istoria Transilvaniei
intre 18-18-59, de Mih. Popescu . 116
Studii asupra follelorului bdndlean, de Lucian Costin 117
Sdndtatea si fericirea in viald, de Maior I. M. Petrescu . 117
Lucrdrile Inst. de Geografie al Univ. din Cluj, vol. III . 118
Initiate, litere ornate, chenare si inflorituri din doc.
sec. XVII si XVIII, de D-ra Magda N. Iorga 118
Slampe privitoare la Ist. Ronzanilor, de I. C. Bacilh '. 118
Biserica Basarabzei, de Em. Hagi-Mosco 119
Atitudinea Mantuitorultti fats de legea vechiului Tes-
tament, de Pr. Gh. I. Ghia . 119
.Romanii ardeleni din vechiul regat si activitatea lor,
de Iuliu Moisil , 120
Calendarul revistei (Doina. pe 1930 , 120
Ephemeris dacorontana, vol. IV . 281
Studi Rumen!, vol. IV , 282
Studii istroromane, de Sextil Puscariu . 2b3

479
kefugialii Moldoveni in Buco'bina la 16'21 ,ci 18-18, de
Teodor Galan pag. 283
B. P. Ilasdeu, de Liviu Marian . 284
Edilia definitivci a lui Caragiale, vol. I 284
Doug noui edilii ale poeziilor lui Enzinescii , 284
Dobrogea, la semicentenarul ei 283
Apendicita, de Dr. D. Gerota ,, 285
La theorie du savoir dans la philosophie d'Auguste
Comte, par Mich. Uta 286
Mélanges, de l'Ecole Roumaine en France, 1929 , 286
1st. Lit. Romane, Epoca veche, de Sextil Puscariu , 287
Manual pentru determinarea amphibiilor si reptilelor
din Romdnia, de Dr. R. I. Cilinescu . 287
Studiul si organizarea &rig de N. Georgescu -Tistu . 288
Onzagiu lui Ramiro Ortiz. . 288
Evade, recits de guerre, par Septime Gorceix . 459
Inzpresii din Italia, de Joan Petrovici , 460
La crise de la theorie du savoir, par M. Uta 461
Recherches biochimiques stir le Grassbacillus II, par
C. Georgescu-Viorel . 461
Monografia orasului Botosani, de A. Gorovei . 462
Istoria Romanilor, de Xenopol, vol. XI $i XII . 462
Jocuri romdne,sti necunoscute, de Niculescu-Varone . 463
O picaturd de part urn, de Tudor Mainescu , 4b3
Povestiri din provincie, de Const. Popovici 463
Reviste la pag. 121, 290 si 464
Recenziile de 01.0 $i reviste sunt flIcute de C. D. Fortunescu.

480
 Carpi primite la Redactie
EDITURA CARTEA ROMANEASCA:
A. D. Xenopol: Istoria Romdnilor, vol. XI si XII a cate 180 lei.
Mihal Sadoveanu: Venea o moarte pe Siret, ed, IV. 93 lei.
Damian Stanoiu: Demonul lui Codin, Roman, 96 lei.
Em. Bucura: Maica Dotnnului dela Mare, 90 lei.
udor Vianu: Poezia lui Eminescu, 60 lei.
Petre Dul /u: Gruia lui Novac, ed. noun, 72 lei.
G. M. Ivanov: Floare amard, traducere, 75 lei
Niculescu $t Borneanu: Nou manual de bacalaureat, 150 lei.
Ion Slavici: Din bdtrdni. Manea, uEd. Clasica,, 75 lei
P. Cerna: Poezii, ed. IV, 60 lei.
I. Lepsi: Mama Neagrd, Bib! .Cunostinti folositoarex, 8 lei.
I. Simiorzescu: Pc urinele tut Robinson Crusoe, 8 lei.
Const. Kirilescu: Povestea sfautului nostru rdcboi, 96 lei.
lug. Casetti: Locomotive, Cunostinti folositoare", 24 lei.
Motorul Diesel, , 8 lei
EDITURA SCR1SUL ROMANESC:
V. Alecsandri: Prozd. Ed. comentata de Alex. Marcu, 100 lei.
I. Shand: Nuvele Sc. Strutea'iu, 80 lei.
N. Balcescu: Scrieri istorice , P. P. Panaitescu, 80 lei.
M.Kogalniceanu. Opere , N. Cartojun, 80 lei.
Mugur si Voiculescu: Cartes Misionarului, Indreptar cultural.
ALTE EDITURI:
Virgil Vatasianu: Vechile biserici de piatrd romanesti din jud. Hu-
nedoara, Cluj
N. D. Cernateanu : Reforma agrard si gospoddria noastrd agricold, 75 lei.
C. Enescu-Bughea: Invciltitorul in slujba binelui obstesc, 45 lei.
Ion Dongorozi, Amintiri, Schite, Bibl., pentru toti, 7 lei.
Lazar Popovici: Taira vielii lungi, Arad, Diecezana, 80 lei.
Ion Muslea: Obiceiul yunilor brasoveni Cluj.
Gallia Tudor: Avram lancu, tragedie Bilcuresti, 1928, 100 lei
19 Latiniada, epopee, Buc. 1929, 60 lei.
11

Eugen Constant: Incrustdri iic rama bibliotecei. Schite critice, Craiova.

Prol. N. lorga: Catalonia. Ed. Casa $coalelor, 40 lei.
N. A. Bogdan: Sase piese cu caracter istoric. Iasi, 150 lei.
tin vanat primejdios. Comedie. Iasi, 40 lei.
De haz fi de necac, 100 lei.
17 /1

1.31. Georgescu: Exercilii practice de armonie, 1930.

Cantece fi coruri in duud voci.
M. The4orian-Carada: Efimeride, 1930 Bucuresti, 120 lei.
C. Bobulescu: Neamttl Holbtinestilor, 1925, Chisinau, 100 lei.
Fete bisericesti in rdzboaie, razvnitiri fi revolutii,
du 1930.
Lucian Costin: Inductia poetics, 1930, Timisoara, 20 lei.
Silvia Dragomir: Vechile biserici din Zdrand in sec. XIV si XV.
D. G Chippiu: P. S. Aurelian
Evolutia politicei noastre agrare
Desvoltarea stinlei agricole in Romania.
Criza plugdriei noastre
Vechimea si desvoltarea albindritului in Romania.
Dr. Carlo Tagliavini: Luigi Ferdinand° Marsigli e la scrittura runica
dci Siculi dl Transilvania. Bologna 1930.
Paul Mihalovici: Doud documente de legdturd culturald dintre Roma-
nia fi Rusia, 1930, Chisingu.
Dr. R. I. Calinescu & Herta R. Calinescu: Systematisch zoogeogra-
phische Beitrage zur Kenntnis des Scorpions Rumaniens, in Elul.
sect. st. Ac. Rom. 1930
Dr. A. Metzulescu: Traitement des complications ourliennes par le se-
rum et le sang de convalescents, Masson, Paris, 1 30
 ;

ARHIVELE OLTENIEI PUBLICATIE BIMESTRIALA

Cu colaborarea Domnilor: Prof. I. C. !Wild (Bucuresti).-Preot T. Mosel
.%
-
(Stefanesti-Valcea).- Prof. Al. &fractal (T.-Severin) -R. I. Cdlinescu (Bucu-
resti). - loan V. Cdncea (Bucuresti). George Catand (Brebu-Banat) - Prof.
lice Constantinescu (Caracas), -Prof. Lucian Costin (Caransebes).-Prof N. G.
Dinculescu (Cralova).-G. Mil Demetrescu (Craiova). -Prof. C. D. Fortunescu
(Craiova). -1. B. Georgescu (Craiova). - Prof. Sicd Georgescu (Craiova). -
Prof. C. V. Gerota (Calafat). - Prot. D lzverniceanu (Jimbolia). -C. J. Ka-
rad ja (Bucuresti). - Prof. C. Lacriteanu (Bucuresti). - Prof. C. N. Mateescu
(Ramnicu- Valcea). - Julia Moisil (Bucuresti), - R. S. Molin (Oravita). - Prof.
(Plonsor-Dolj). -
Stoica Nicolaescu (Bucuresti).-C. V. Obedeanu (Bucuresti).-Prof N. Plopsor
Prof. Mihail Popescu (Bucuresti) - Dr. M. Ro$ka (Cluj). -
Prof. Aurel Sacerdoteanu (Bucuresti) - Prof. Tr. Simu (Lugoj). - D. D. Stoe-
nescu (Craiova). M. Theodorian-Carada (Bucuresti).- Prof. Al. Al. Vasilescu
(Targoviste).-Prof, Emil Virtosu (Bucurest1),- 1 ng. Arhitect A. Vincenz (Craiova)

ULTIMELE PUBLICAT1UN1 PRIMITE :

Stredni Skola, Praha, XI, nr. 1-2.-Vestnik, Praha, XXXVIII, 5-6.-
L'Europa Orientate, Roma IX, 1-2. - Storia ed Arte, Roma, XXIII, 138. -
L'Art d l'ecole, Paris, XXII, 123.-Journal des Colleges, XXIII, 242. -Anna-
1,dt les de Paleontologie, Paris, XVIII, 4-5. - Bulletin International des prof.
secondaires. Paris, nr. 30. Revue historique du sud-est europeen, Buca-
rest, VII, 7-9.-Die Verstlindigung, Bukarest, I, 12. - Viata Romdneascd,
Bucuresti, XX, 9-10.-Revista istorica, Esuc. XVI, 4-6 si 7-9.- Buletinul
Soc. de &hate din Club V, 1. -Revista de tilosofie, Buc. XV, 1. - Na-
t tura, Buc. XIX, 9 Cronica numismaticd si arheologicd, Buc. VIII, 83-
88 -Gallia, Iasi, I, 6 -7.-Revista critics, Iasi, IV, 3-4.- Transilvania, Sibi 1,
XXXVII, 3 -
LXI, 7 -10.- Revista stiintiticd V. Adamachi", Iasi, XVI, 1.-Arhiva, Iasi,
Convorbiri Literare, Buc. LXIII, 11.- Revista Muzeului Geo-
logic-Mineralogic, Cluj, III, 1.- Arta si Arheologia, Iasi, II, 4.- Gam/it-ea,
Buc. X, 11.-Propilee Literare, Buc. IV, 10-12.-Cele trei Cri$uri, Oradea, i;'-
XI, 9-10.--dunimea Literard, Cernauti, XIX, 5-8 -Analele Brailei, Braila, ,
I, 2-3 - Analele Banatului, Timisoara, III, 2.-Tara BOrsei, Brasov, II, 6.-
Fat-Frumos, Suceava, V, 3. Societatea de mdine, Cluj, VII, 22. - Inde-
pendenta Economic& Buc. XIII, 3.-Orizonturt noui, Buc I, 11.-Ritmuri,
Brasov, I, 11-12.-Revista Filologicd, Cernauti, II, 3. - Revista macedoro-
man& Buc. II, 1.- Arhiva Somesand, Nasaud, I, 10. Milcovia, Focsani, I,
2.- Indreptar. Buc. I, 9 Actiune $i reactiune, Buc. I, 2.- Graiul Romd-
nese, Buc. IV, 10-11. - Revista gen. a Malta mantului, Buc. XVIII, 9.-
Democratia, Buc. XVIII, 10 - Viata Literard Buc. V, 132.-Tinerimea ro-
man& XVIII, 1-2.-Revista clasicd, Buc. VI, 1.- FOrztana Darurilor, Buc.
:
II, 9. - Scrisul nostru, Barlad, II, 7-8.- Darul vremii, Cluj, I, 6-7.- Ar-
-
dealul tartar, Cluj, I, 1. Soveja, Buc. II, 5-9. - Boabe de gran, Buc.
" .9.-Opaitul satelor, Bistrita-Mehedinti, III, 22.-Revista Fang. publict, Buc.
44.
I'
V, 10.- Buletinul earth romanesti, Buc. II, 11.-Semenicul, Lugoj, 111, 9-11. , :.
-Datina, T.-Severin VIII, 7-9.- Gra fica romans, Craiova, VIII, 88.- Re- -
" nasterea, Craiova, IX, 10.-Gazeta &order, Craiova, XII, 5- 6. -Miscarea
medicaid, Craiova, III, 8-9 - Vatra Romdneascd, T.-Magurele, I, 3-5. -
-
Vatra, Buc., II, 1.-Roma, Buc. X, 3.- Minerva, Iasi, III, 1.-Grai si Suflet,
vol. IV, fasc. 2.- $coala Secundard, 1, 5 -6. lzvorasul, Bistrita-Meh. VIII,
6.-Armonia, Botosani, VI, 10-12.-Tareincuta, Bals, I, 12.- Ram urele, Tg.-
Jiu I, 2.- Cristalul, Gaesti, I, 3. -Paineg vigil, Tg.-Jiu, II, 7-8. - Rams/
Vremii, Buc. I, ser. II, nr. 1, pe 1930.-Sezeitoarea, Folticeni, XXXVIII, 3 -
Tinerimea Roman& Craiova, I, 1. La Revue Mensuelle, Geneve, XXXII, ;
348.-Bulletin de Mathematiques et de Physique, Buc. I, 1-2.-Bulletin of
High Points, New York, XII. 6 - . culturala, Cleveland, ter'
Nov. 1930 -Studentul, Chisinau, I 6U0 I
t3%-)
Pretul ac ttgeriu.
e 3l