See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/275955934

Influenţa debutului sexualşi a comportamentelor de risc pentru sănătate

asupra reuşitei la bacalaureata adolescenţilor din România

Article · January 2013

CITATIONS READS

0 719

9 authors, including:

Cristina Faludi Dégi László Csaba

Babeş-Bolyai University Babeş-Bolyai University
18 PUBLICATIONS   27 CITATIONS    105 PUBLICATIONS   359 CITATIONS   

SEE PROFILE SEE PROFILE

Maria Roth Raiu Sergiu-Lucian

Babeş-Bolyai University Babeş-Bolyai University
59 PUBLICATIONS   165 CITATIONS    10 PUBLICATIONS   9 CITATIONS   

SEE PROFILE SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

National College of Social Workers in Romania - Research Commission View project

Balcan Epidemiologic Study on Child Abuse and Neglect (BECAN) View project

All content following this page was uploaded by Dégi László Csaba on 30 July 2017.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

Revista de Asistenţă Socială, anul XII, 4/2013, 1-9 1
www.swreview.ro

Contribuţia debutului sexual şi a

comportamentelor de risc pentru sănătate
asupra reuşitei la bacalaureat a adolescenţilor
din România
How do early sexual debut and health risk behaviours influence
Baccalaureate performance of Romanian Adolescents? Results
from the Future Adults Study

Cristina Faludi, Csaba László Dégi, Maria Roth,

Sergiu Raiu , Mihai-Bogdan-Iovu, Paul-Teodor Hărăguş,
Agnes-Kasco David, Corina Voicu, Anna Vincze
Abstract. Suggested relationship between sexual and health risk-taking behaviours
and school success is rarely investigated in CEE countries. In our project we study
their impact on results of the compulsory graduation examination, called
“baccalaureate” in Romania. In our follow-up analysis 401 graduate high-school
students were included, from a randomly selected sample of 940 Romanian students.
We measured scholastic achievement by promotion and performance in standardized
testing. The self-administered Future Adults Study questionnaire included items on
health-related (smoking, binge drinking, and illicit drug use) and sexual debut
behaviours. Descriptive statistics and logistic regression were conducted. Results
show that students from rural and deprived communities, those obtaining failing
grades in the last semester and involved in an unstable relationship at the sexual
debut had significantly increased odds of failure and lower average grade in the final

 “Babeş Bolyai” University, Faculty of Sociology and Social Work, 128‑130, 21 Decembrie 1989 Blvd.,
400604, Cluj‑Napoca E-mail: cristina.faludi@yahoo.com (correspondence author)
“Babeş Bolyai” University, Faculty of Sociology and Social Work, 128‑130, 21 Decembrie 1989 Blvd.,

400604, Cluj‑Napoca, Phone: 0264-424674, E-mail: csabadegi@gmail.com

“Babeş Bolyai” University, Faculty of Sociology and Social Work, 128‑130, 21 Decembrie 1989 Blvd.,

400604, Cluj‑Napoca, E-mail: roth.mari@ymail.com

 “Babeş Bolyai” University, Faculty of Sociology and Social Work, 128‑130, 21 Decembrie 1989 Blvd.,

400604, Cluj‑Napoca, E-mail: raiu.sergiu@yahoo.com

 “Babeş Bolyai” University, Faculty of Sociology and Social Work, 128‑130, 21 Decembrie 1989 Blvd.,

400604, Cluj‑Napoca, E-mail: iovu_mbogdan@yahoo.com

 “Babeş Bolyai” University, Faculty of Sociology and Social Work, 128‑130, 21 Decembrie 1989 Blvd.,

400604, Cluj‑Napoca, E-mail: tpharagus@yahoo.com

 “Babeş Bolyai” University, Faculty of Sociology and Social Work, 128‑130, 21 Decembrie 1989 Blvd.,

400604, Cluj‑Napoca, E-mail: kacso_agnes@yahoo.com

 “Babeş Bolyai” University, Faculty of Sociology and Social Work, 128‑130, 21 Decembrie 1989 Blvd.,

400604, Cluj‑Napoca, E-mail: corinaiuliav@gmail.com

 “Babeş Bolyai” University, Faculty of Sociology and Social Work, 128‑130, 21 Decembrie 1989

Blvd., 400604, Cluj‑Napoca, E-mail: ariel5918@yahoo.com

2 C. Faludi, C. L. Dégi, M. Roth, S. Raiu, M.-B. Iovu, P.-T. Hărăguş, A.-Kasco David, C. Voicu,
A. Vincze/ Contribuţia debutului sexual şi a comportamentelor de risc pentru sănătate asupra
reuşitei la bacalaureat a adolescenţilor din România

exam, when adjusted for age, gender, religious practice and health status. Effect sizes
were medium to large. The main findings of our study suggest that education for life
should not be focused and restricted only to the formal education (the academic
outcomes like exams and grades), but should also include health education in order to
help adolescents to make a successful transition to the new life stage of early
adulthood. In the frame of health education, school educators should not neglect the
education for reproductive health, and health education should accompany the
adolescent alongside his life.
Keywords: school success, sexual debut, emerging adults
Introducere
Şcoala este o organizaţie formală caracterizată prin valori, norme şi activităţi rutiniere
zilnice proprii, având implicaţii majore asupra dezvoltării intelectuale, socio-emoţionale şi
comportamentale a adolescenţilor (Eccles şi Roeser, 2003, 130).
Pentru a înţelege modul în care experienţa formală a şcolii, orientată spre obţinerea
performanţei şcolare necesară accederii la nivele superioare ale carierei educaţionale, se
întrepătrunde cu evenimente ale vieţii private, cum ar fi comportamentul sexual şi cel al
sănătăţii, ne-am axat în această parte a studiului nostru preponderent pe rezultatele
cercetărilor recente privind experienţele de viaţă ale tinerilor heterosexuali aparţinând
clasei de mijloc din America de Nord şi Europa.
Raportându-ne la relaţiile cu persoanele de sex opus, s-a constatat că, în clasa a X-a
(15-16 ani), adolescenţii interacţionează mai des cu partenerii lor romantici decât cu
părinţii, fraţii, surorile sau prietenii (Laursen şi Williams, 1997, apud Bouchey şi Furman,
2003, 314). Mai mult, partenerii din relaţiile romantice de lungă durată au şanse să devină
surse de siguranţă (Fraley şi Davis, 1997). Desigur, experienţele romantice ale
adolescenţilor nu presupun automat şi implicarea în relaţii sexuale, însă adesea, ele preced
începerea vieţii sexuale (Mureşan şi Oaneş-Faludi, 2007).
În privinţa implicării sexuale a tinerilor, cercetătorii din domeniu au arătat că, începând
cu a doua jumătate a secolului al XX-lea, modelul de comportament sexual al populaţiilor
europene a început să se transforme, parcurgând o evoluţie caracterizată prin câteva
trăsături comune. Secularizarea, noile relaţii de gen şi tendinţa către un curs al vieţii tot
mai individualizat au accelerat procesul de separare a biografiei sexuale de cea a biografiei
familiale şi reproductive. Intrarea în sexualitatea adultă a căpătat în mod progresiv
autonomie, nu numai în raport cu căsătoria, ci şi în raport cu posibilele constituiri ale
uniunilor stabile. Primul raport sexual a devenit, aşadar, un eveniment experimentat la o
vârstă relativ timpurie care, alături de alte evenimente de viaţă (terminarea şcolii, intrarea
pe piaţa muncii sau autonomia rezidenţială), marchează trecerea tinerilor spre stadiul de
adult (Ongaro, 2004).
În ceea ce priveşte performanţele şcolare şi implicarea în procesul educaţional,
adolescenţii cu aspiraţii mai înalte în domeniul educaţional şi cu performanţe şcolare mai
bune tind să amâne primul contact sexual (Miller şi Sneesby, 1988) şi au relaţii sexuale mai
rar (Ohannessian şi Crockett, 1993). Timpul consacrat activităţilor şcolare este asociat în
mod negativ cu relaţiile sexuale timpurii, mai ales în cazul fetelor (Whitbeck şi colab.,
1999). Rezultatele şcolare modeste şi aşteptările pesimiste legate de un viitor succes şcolar
 Revista de Asistenţă Socială, 4/2013 3

sunt corelate cu un debut sexual timpuriu şi cu alţi factori de risc în contactarea unei ITS
(Harvey şi Spigner, 1995).
Bingham şi Crockett (1996) au descoperit că adolescenţii care au avut relaţii sexuale la
începutul, la mijlocul şi la sfârşitul adolescenţei au avut traiectorii de evoluţie diferite, cei
care şi-au început viaţa sexuală mai devreme au prezentat un pattern longitudinal de
adaptare defectuoasă sub aspectul mai multor domenii, printre care se numără
performanţele şcolare, relaţiile familiale şi comportamentul. Se pare că încheierea mai
rapidă a relaţiilor intime este asociată cu efecte negative, care pot include diminuarea
respectului de sine şi a competenţelor şcolare.
Precocitatea relaţiilor romantice şi sexuale s-a dovedit a fi asociată în mod negativ şi cu
comportamentele de risc pentru sănătate. Astfel, adolescenţii care au un partener romantic
sau sexual de la o vârstă timpurie sunt mai predispuşi la consumul de alcool şi droguri şi au
rezultate mai slabe la şcoală (Aro şi Taipale, 1987). Cu toate acestea, direcţia cauzală a
legăturilor dintre relaţiile romantice timpurii şi aceste comportamente problematice nu este
bine definită, întrucât relaţiile respective pot antrena adolescenţii în anumite
comportamente riscante sau adolescenţii expuşi riscurilor s-ar putea angaja în relaţii
romantice mai devreme (Pawlby, Mills şi Quinton, 1997).
Tendinţa creşterii numărului adolescenţilor care consumă substanţe (tutun, alcool şi
droguri) la nivele mai severe şi cea a scăderii vârstei la debutul consumului de substanţe
creează motive de îngrijorare, deoarece constituie un indicator puternic atât pentru
sănătate, cât şi pentru dificultăţile sociale în adolescenţă şi în perioada de maturitate.
Consumul şi abuzul de substanţe din copilărie şi adolescenţă ar putea compromite
dezvoltarea unor abilităţi cognitive şi sociale importante, esenţiale pentru creşterea optimă
şi pentru pregătirea în vederea îndeplinirii sarcinilor din adolescenţă şi începutul maturităţii
(Windle şi Windle, 2003, 451, 465).
Totuşi, există o variaţie enormă a practicilor consumului de substanţe la adolescenţi.
Tinerii diferă în ceea ce priveşte vârsta la care încep să folosească substanţe, cantitatea şi
frecvenţa utilizării, numărul de substanţe folosite, natura problemelor legate de aceste
substanţe şi ritmul la care ajung la diferite nivele de consum (Duncan şi colab., 1995). Unii
adolescenţi încep să consume substanţe pentru ca apoi să renunţe imediat. Consumul altor
tineri este caracterizat de o frecvenţă mică sau moderată de-a lungul timpului. Iar unii
tineri se angajează în consumuri din ce în ce mai frecvente şi mai mari, care pot degenera
într-un consum abuziv asociat cu probleme legate de acesta (de pildă, absentarea
nemotivată de la şcoală) şi/ sau în simptome de dependenţă (Windle şi Windle, 2003, 455).
Metodologie
Scopul
Reuşita şcolară pe durata liceului este o precondiţie a continuării carierei educaţionale,
respectiv a intrării la facultate, considerată de cei mai mulţi tineri un eveniment important
al tranziţiei către statutul de adult şi un garant al îmbunătăţirii calităţii vieţii pe termen lung
(Montgomery şi Côté, 2003, 149). În România, accesul la studiile superioare este
condiţionat de absolvirea liceului, marcată prin promovarea examenului de bacalaureat. În
acest sens, elevilor aflaţi în ultimul an de liceu li se solicită un grad ridicat de efort pentru a
face faţă exigenţelor examenului de bacalaureat.
Luând în considerare argumentele prezentate în introducere, ne propunem ca în această
lucrare să investigăm modul în care debutul vieţii sexuale şi comportamentele de risc
4 C. Faludi, C. L. Dégi, M. Roth, S. Raiu, M.-B. Iovu, P.-T. Hărăguş, A.-Kasco David, C. Voicu,
A. Vincze/ Contribuţia debutului sexual şi a comportamentelor de risc pentru sănătate asupra
reuşitei la bacalaureat a adolescenţilor din România

pentru sănătate, emergente în perioada adolescenţei, influenţează reuşita la bacalaureat.

Menţionăm faptul că această legătură este prea puţin explorată în studiile străine sau
autohtone asupra succesului şcolar.
Referitor la unităţile de analiză, în ceea ce priveşte comportamentul sexual, ne-a
interesat dacă elevii erau sau nu activi din punct de vedere sexual la momentul anchetei, iar
pentru cei care îşi începuseră deja viaţa sexuală, am solicitat informaţii despre vârsta la
momentul iniţierii sexuale, relaţia cu partenerul la primul raport sexual şi numărul de
parteneri sexuali avuţi până la momentul investigaţiei. Comportamentele de risc pentru
sănătate pe care le-am inclus în analiza noastră au vizat situaţia în care adolescenţii au
experimentat vreodată starea de ebrietate, încercarea vreunui drog ilegal (incluzând
etnobotanicele), respectiv consumul de tutun.
Sursa datelor şi caracteristicile eşantionului
Studiul nostru foloseşte datele chestionarului auto-administrat „Viitor Adult” (Future
Adults Study). Demersul nostru de cercetare se încadrează în perspectiva mai largă a
cursului vieţii, fapt pentru care concepţia chestionarului corespunde unui studiu de tip
longitudinal. Chestionarul a fost aplicat pe durata lunii mai a anului 2012 la nivelul unor
licee din România. Cercetarea de teren iniţială, deşi nu a folosit tehnica eşantionării
probabilistice, a selectat un eşantion aleatoriu cuprinzând 940 de liceeni din clasa a XII-a.
Ulterior, respectiv după încheierea examenului de absolvire a liceului, am folosit un
demers de investigaţie de tip „follow up”, în scopul identificării modului în care
respondenţii au traversat experienţa examenului de bacalaureat.
Din eşantionul iniţial, am reuşit să obţinem informaţii despre rezultatele la bacalaureat
pentru 401 respondenţi incluşi în faza iniţială a cercetării. Dintre aceştia, 248 (61,8%) sunt
fete şi restul de 153 sunt băieţi. Vârsta mediană pe eşantion este de 18 ani. Cât priveşte
mediul de rezidenţă, o pondere de 45% dintre respondenţi provine din mediul rural.
Analiza datelor
Designul longitudinal al cercetării ne-a permis ca, în procesul de analiză a datelor, să
stabilim corespondenţa între, pe de o parte, informaţiile despre caracteristicile socio-
demografice, comportamentul sexual şi de risc pentru sănătate al liceenilor, obţinute în
prima fază a cercetării de teren, şi, pe de altă parte, datele despre rezultatele la examenul de
bacalaureat, obţinute în a doua fază a cercetării. Datele au fost analizate folosind versiunea
19 a programului SPSS de sub Microsoft Windows. Pentru a răspunde scopului cercetării,
am utilizat tehnici de analiză inferenţială şi am utilizat analiza multivariată sub forma
analizelor de regresie logistică binară. Atât în cazul analizei inferenţiale cât şi a regresiilor,
ne-am raportat la aceleaşi două variabile dependente, şi anume: absolvirea bacalaureatului
şi performanţa obţinută la examen.
În cazul analizei inferenţiale, ne-am centrat pe investigarea modului în care
comportamentele sexuale ale adolescenţilor contribuie la încheierea cu succes a liceului.
Astfel, am verificat, folosind compararea mediilor, dacă vârsta medie la debutul sexual
produce diferenţe asupra performanţelor la bacalaureat. În plus, am testat cu ajutorul
asocierii, dacă există legături semnificative între, pe de o parte, statutul sexual
(activ/inactiv sexual), tipul relaţiei cu partenerul la debutul sexual, respectiv multitudinea
parteneriatelor sexuale până la data anchetei şi, pe de altă parte, prestaţia la bacalaureat.
 Revista de Asistenţă Socială, 4/2013 5

Scopul analizei multivariate pe care am realizat-o a fost de-a identifica care dintre
caracteristicile privind comportamentul sexual şi de risc pentru sănătate ale respondenţilor
conduc la eşecul promovării bacalaureatului, respectiv la obţinerea unei performanţe
scăzute la examen. În acest scop, am conceput şi realizat două modele distincte de regresie
logistică, câte unul pentru fiecare dintre cele două variabile dependente.
Regresia logistică binară reprezintă un model care utilizează o variabilă dependentă
dihotomică, pentru a examina existenţa şi intensitatea relaţiei dintre această variabilă de
interes şi una sau mai multe variabile explicative sau independente. În acest sens, este
necesară codificarea variabilei dependente, astfel încât să rezulte două categorii de răspuns,
codificate cu 0 sau 1 (însemnând, în cazul nostru, obţinerea rezultatului „respins” la
bacalaureat, respectiv obţinerea unei medii mici la examenul de bacalaureat, adică sub
7,86, care marchează valoarea medianei). Valoarea 1 denotă prezenţa unei condiţii, iar zero
absenţa acelei condiţii. Modelul regresiei logistice cuantifică efectul unei variabile
explicative în termeni de şanse relative (odds ratio). Când lucrăm cu variabile
independente categoriale, aşa cum se întâmplă şi în cazul studiului nostru, ne vom raporta,
pentru fiecare, la o categorie de referinţă, care va fi codificată prin 1. Astfel, o şansă
relativă mai mare decât 1 va indica o asociere pozitivă, iar o şansă relativă sub 1 va
exprima o asociere negativă (Greene 2002; Harrell 2001).
În cazul analizei multivariate, pentru investigarea puterii explicative a modelelor de
regresie, ne-a interesat şi dacă respondentul a rămas corigent la vreuna din materii în
ultimul semestru încheiat. Această variabilă a fost adăugată la lista variabilelor
independente, fiind categorizată dihotomic. De asemenea, am eliminat din analiza de
regresie variabilele independente referitoare la comportamentul sexual care s-a dovedit că
nu-şi aduc nicio contribuţie asupra succesului la bacalaureat. Ca şi variabile de control, am
folosit sexul, vârsta, practicarea religiei şi percepţia subiectivă asupra propriei sănătăţi.
Rezultate
În urma analizei descriptive a datelor, am constat că există o conexiune semnificativă între
eşecul la bacalaureat şi condiţiile în care s-a petrecut debutul vieţii sexuale.
Tabel 1. Relaţia dintre indicatorii comportamentului sexual şi rezultatul la BAC
Respins/ă la baccalaureat Medie scăzută la bacalaureat
Variabila
indicatorul, indicatorul,
da nu da nu
prag semnif. prag semnif.
(n, %) (n, %) (n, %) (n, %)
(p) (p)
Activ/ă sexual
da 53 (27.6) 139 (72.4) 2 = 6.135 75 (53.6) 65 (46.4) 2 = 1.534 (ns)
nu 30 (16.9) 148 (83.1) 68 (46.3) 79 (53.7)
Vârsta medie la 15.75 16.71 16.46 16.96
primul raport
t = 3.266 t = 2.507
sexual
Dif. mediilor = 0.96 ani Dif. mediilor = 0.5 ani
Relaţia cu
partenerul la
debutul sexual 2 = 10.697 2 = 17.179
32 (41.6) 45 (58.4) 35 (77.8%) 10 (22.2)
ocazională
26 (20.3) 102 (79.7) 42 (40.8%) 61 (59.2)
stabilă
Numărul de
2 = 11.257 2 = 5.487
parteneri
 6 C. Faludi, C. L. Dégi, M. Roth, S. Raiu, M.-B. Iovu, P.-T. Hărăguş, A.-Kasco David, C. Voicu,
A. Vincze/ Contribuţia debutului sexual şi a comportamentelor de risc pentru sănătate asupra
reuşitei la bacalaureat a adolescenţilor din România

sexuali 45 (36.3) 79 (63.7) 49 (61.3%) 31 (38.8)

2 şi peste 12 (14.8) 69 (85.2) 29 (42.0%) 40 (58.0)
1 partner
 p<0.01  0.01p<0.05  0.05p<0.1 ns = nesemnificativ
Sursa: Datele inserate în Tabelul 1 sunt rezultatul analizei autorilor.
Rezultatele din Tabelul 1 ne indică faptul că, în rândul liceenilor activi sexual, primul
raport sexual a survenit cu circa un an mai devreme pentru cei care au fost respinşi la
bacalaureat, în comparaţie cu elevii care au promovat la acest examen. Asocierea este chiar
mai puternică când vine vorba despre tipul relaţiei cu partenerul la primul raport sexual şi
când ţinem cont de numărul partenerilor sexuali. Astfel, liceenii care au trăit experienţa
debutului sexual în prezenţa unui partener ocazional, cât şi aceia care au în palmares mai
mult de un partener sexual au trecut prin experienţa respingerii la examenul din finalul
liceului sau au obţinut rezultate mici la bacalaureat într-o pondere semnificativ mai ridicată
comparativ cu egalii lor care şi-au început viaţa sexuală în contextul unei relaţii stabile (cu
o durată de cel puţin 3 luni) şi care au raportat existenţa unui singur partener sexual în
perioada de la debutul sexual şi până la momentul investigaţiei iniţiale.
Tabel 2. Regresia logistică privind riscul eşecului sau al performanţei slabe la BAC
Riscul de a fi respins la Riscul obţinerii unei medii
bacalaureat mici la bacalaureat
Variabila de studiu (N = 185) (N = 135)
Exp(B) Semnif. Exp(B) Semnif.
(p) (p)
Genul
Masculin 2.907  1.501 (ns)
Feminin (ref.)
Vârsta
17-18 ani 1.538 (ns) 0.645 (ns)
19-21 ani (ref.)
Mediul de rezidenţă din prezent
Rural 2.347  1.508 (ns)
Urban (ref.)
Corigenţe în ultimul semestru
Nu a avut (ref.)
A avut 2.072  4.642 
Practicant al religiei
Da (ref.)
Nu 1.360 (ns) 0.854 (ns)
Starea de sănătate auto-percepută
Proastă 0.840 (ns) 1.658 (ns)
Bună 1.408 (ns) 1.758 (ns)
Foarte bună (ref.)
Relaţia cu partenerul la debutul sexual
Alta 2.978  5.576 
Relaţie stabilă (ref.)
Statut socio-economic scăzut
Nu (ref.)
Da 2.834  1.179 (ns)
 Revista de Asistenţă Socială, 4/2013 7

Consum de droguri ilicite

Nu (ref.)
Da 1.530 (ns) 1.770 (ns)
Fumat
Da, în prezent (ref.)
Da, în trecut 0.437 (ns) 0.736 (ns)
Nu 0.545 (ns) 0.729 (ns)
Stare de ebrietate vreodată
Nu (ref.)
Da 0.371  0.826 (ns)
 p<0.01  0.01p<0.05  0.05p<0.1 ns = nesemnificativ
Sursa: Datele inserate în Tabelul 2 sunt rezultatul analizei autorilor.
Rezultatele analizei multivariate sunt ilustrate în Tabelul 2. Mărimea coeficienţilor
regresiei logistice, împreună cu pragul de încredere ataşat fiecăruia, ne indică faptul că
studenţii care provin din mediul rural, care au un background socio-economic scăzut şi
care au avut corigenţe în ultimul semestru de liceu prezintă şanse mai mari de a se
confrunta cu un eşec la bacalaureat sau cu promovarea cu medie scăzută a examenului.
Totuşi, cel mai puternic factor individual al reuşitei la BAC îl constituie tipul
parteneriatului sexual pe care îl experimentează respondenţii. Astfel, liceeni care şi-au
început viaţa sexuală cu un partener de ocazie sau pe care abia îl cunoscuseră prezintă un
risc de 3 ori mai ridicat de a fi respinşi la bacalaureat şi de 5 ori şi jumătate mai ridicat de a
obţine medii mici la examen, faţă de liceeni care se aflau într-o uniune sexuală stabilă la
evenimentul primului raport sexual.
Aceste rezultate sunt semnificative în condiţiile în care am controlat genul, vârsta,
practicarea religiei şi auto-percepţia asupra sănătăţii.
În contextul analizei multivariate, comportamentele de risc pentru sănătate par a nu
avea vreo influenţă asupra prestaţiei liceenilor la examenul de bacalaureat, iar acest
rezultat s-ar putea datora faptului că liceenii se află de-abia la debutul „carierei” lor de
consumator, când efectele unui exces de substanţe nu îşi pun încă în mod semnificativ
amprenta asupra performanţelor şcolare.
Concluzii
În studiul lor asupra sexualităţii în adolescenţă, Luster şi Small (1994) clasificau
adolescenţii în tineri cu risc ridicat (cu mai mult de un partener sexual şi care utilizează
mijloace contraceptive rareori sau deloc), tineri cu risc scăzut (cu un singur partener şi care
utilizează întotdeauna mijloace de contracepţie) şi abstinenţi sau inactivi din punct de
vedere sexual. Cei doi autori susţineau că angajarea în comportamente sexuale riscante de-
a lungul ciclului de viaţă (din adolescenţă şi până la începutul maturizării) are efecte
semnificative asupra performanţelor şcolare.
În mod similar, studiul nostru a arătat că, în rândul liceenilor români care şi-au început
viaţa sexuală, există cel puţin două grupuri diferite sub aspectul riscului de eşec şcolar la
BAC pe care angajarea în relaţii intime îl produce. Unul dintre grupuri, caracterizat printr-
un risc scăzut de a se confrunta cu un eşec şcolar la finele liceului, îl reprezintă liceenii
care îşi încep mai târziu viaţa sexuală, care experimentează primul raport sexual în
prezenţa unui partener stabil şi care rămân fideli aceluiaşi partener sexual pe durata
liceului. Celălalt grup, caracterizat printr-un risc ridicat de eşec şcolar la BAC, este format
din acei liceeni care trec printr-un debut sexual precoce, consumat alături de un partener
8 C. Faludi, C. L. Dégi, M. Roth, S. Raiu, M.-B. Iovu, P.-T. Hărăguş, A.-Kasco David, C. Voicu,
A. Vincze/ Contribuţia debutului sexual şi a comportamentelor de risc pentru sănătate asupra
reuşitei la bacalaureat a adolescenţilor din România

ocazional şi care trec ulterior prin parteneriate sexuale multiple, datorate unor relaţii
deseori de scurtă durată specifice la vârsta adolescenţei (Moore şi Rosenthal, 1993).
Această categorizare ar putea fi utilă în ideea construirii unor programe de prevenire a
comportamentelor sexuale şi de sănătate riscante, care ar putea împieta accesul către o
formă de educaţie superioară. Deşi urmarea unei facultăţi nu reprezintă nici singura şi nici
cea mai prevalentă cale de a accede la etapa maturităţii, totuşi, în prezent constatăm că şi în
România, destui tineri consideră încă experienţa facultăţii ca parte a tranziţiei către stadiul
de adult. Iar pentru liceenii care aleg să urmeze o facultate ca traseu de maturizare, primul
obstacol serios este trecerea de la statutul de licean la cel de student (Montgomery şi Côté,
2003, 151, 158). Desigur, această tranziţie implică obligatoriu promovarea examenului de
bacalaureat. Pornind de la acest considerent, investigarea în studiul nostru a rolului
comportamentelor sexuale şi de sănătate cu risc asupra reuşitei la bacalaureat s-a dovedit a
fi una oportună.
Rezultatele studiului nostru ar putea adânci demersul investigativ, prin încercarea de a
răspunde unor noi întrebări, cum ar fi: Are interacţiunea cu partenerii sexuali un efect
dăunător sau benefic asupra realizărilor adolescenţilor? Se situează efectele experienţelor
sexuale deasupra şi dincolo de influenţa persoanelor importante din viaţa adolescentului?
Oferă experienţele sexuale din adolescenţă ceva unic procesului de socializare?
Considerăm că răspunsurile pe care am încercat să le dăm în lucrarea de faţă vor stimula
viitoare dezbateri teoretice şi apariţia unor lucrări empirice în fascinantul domeniu al
experienţelor sexuale din adolescenţă.
Dar poate şi mai importante decât răspunsurile la aceste întrebări de cercetare sunt
învăţămintele pe care le putem desprinde în vederea proiectării programelor de prevenţie şi
intervenţie pentru adolescenţi şi tineri. Pornind de la principalele noastre rezultate, pledăm
ca educaţia pentru viaţă a copiilor şi adolescenţilor să nu se restrângă doar la modul ei
strict formal de manifestare, exprimat prin note şi rezultate la examene şi bazat pe
competiţie, ci să includă în curriculă şi o componentă de educaţie pentru sănătate, care să
vizeze personalitatea în ansamblu a adolescenţilor şi care să-i poată astfel ajuta să parcurgă
cu succes tranziţia către noul stadiu de dezvoltare, acela de adult. Mai mult decât atât, din
programul educaţiei pentru sănătate nu ar trebui să lipsească educaţia pentru sănătatea
reproducerii, în care accentul să se deplaseze dinspre programele scurte, bazate pe simpla
transmitere a unor informaţii despre contracepţie pentru prevenirea sarcinilor la vârste
precoce şi a infecţiilor cu transmitere sexuală, înspre abordări mai de lungă durată, care să
îşi propună înţelegerea dinamicii relaţiilor (Finer, Darroch şi Singh, 1999), a dinamicii
reţelei sexuale şi a patternurilor de transmitere din cadrul reţelelor (Aral, 1999). Astfel,
unitatea vizată în programele pentru sănătatea reproducerii ar trebui să se deplaseze dinspre
individ înspre cuplu şi, în cadrul acestei mutaţii, un loc just în fondul tematic al unor astfel
de programe l-ar putea ocupa promovarea fidelităţii în cuplu, atât ca element stabilizator şi
suportiv în efortul de obţinere a performanţei şcolare, cât şi ca factor protectiv pentru
comportamentul sexual şi de sănătate la vârsta adolescenţei.
Despre autori
Cristina Faludi şi Csaba László Dégi au contribuit la colectarea datelor din teren, la introducerea lor în baza de
date din SPSS, au realizat analizele statistice şi au scris textul studiului. Paul-Teodor Hărăguş şi Sergiu Raiu au
colectat datele studiului „follow-up” şi au verificat baza de date. Toţi ceilalţi autori au revizuit textul studiului.
Recunoaştere
 Revista de Asistenţă Socială, 4/2013 9

Acest studiu a fost finanţat prin proiectul Rezultantele adolescenţei. O perspectivă longitudinală asupra
efectului contextului social asupra succesului tranziţiilor de viaţă (PN-II-ID-PCE-2011-3-0543), finanţat de
Unitatea executivă pentru finanţarea învăţământului superior, a cercetării, dezvoltării şi inovării
(UEFISCDI).

Referinţe
Aral, S.O. (1999) Sexual network patterns as determinants of STD rates: Paradigm shift in the
behavioral epidemiology of STDs made visible. Sexually Transmitted Diseases, 26, 262-
264.
Aro, H., Taipale, V. (1987) The impact of timing of puberty on psychosomatic symptoms among
fourteen- to sixteen-year-old Finnish girls. Child Development, 58, 261-268.
Bingham, C.R., Crockett, L.J. (1996) Longitudinal adjustment patterns of boys and girls
experiencing early, middle, and late sexual intercourse. Developmental Psychology, 32,
647-658.
Bouchey, H.A., Furman, W. (2003) Dating and Romantic Experiences in Adolescence. In G.R.,
Adams, M.D., Berzonsky (Eds.), Blackwell Handbook of Adolescence (313-329). Oxford:
Blackwell Publishing Ltd.
Duncan, T.E., Tildesley, E., Duncan, S.C., Hops, H. (1995) The consistency of family and peer
influences on the development of substance use in adolescence. Addiction, 90, 1647-1660.
Eccles, J.S., Roeser, R.W. (2003) Schools as Developmental Contexts. In G.R., Adams, M.D.,
Berzonsky (Eds.), Blackwell Handbook of Adolescence (129-148). Oxford: Blackwell
Publishing Ltd.
Finer, L.B., Darroch, J.E., Singh, S. (1999) Sexual partnership patterns as a behavioral risk factor
for sexually transmitted diseases. Family Planning Perspectives, 31, 228-236.
Fraley, R.C., Davis, K.E. (1997) Attachment formation and transfer in young adolescents’ close
friendships and romantic relationships. Personal Relationships, 4, 131-144.
Greene, W.H. (2002) Econometric analysis. Prentice Hall, Upper Saddle River.
Harrell, F.E. (2001) Regression Modeling Strategies. With Applications to Linear Models, Logistic
Regression, and Survival Analysis. Springer-Verlag, New York.
Harvey, S.M., Spigner, C. (1995) Factors associated with sexual behavior among adolescents: A
multivariate analysis. Adolescence, 30, 253-264.
Luster, T., Small, S.A. (1994) Factors associated with sexual risk-taking behaviors among
adolescents. Journal of Marriage and the Family, 56, 622-632.
Miller, B.C., Sneesby, K. (1988) Educational correlates of adolescents’ sexual attitudes and
behavior. Journal of Youth and Adolescence, 17, 521-530.
Montgomery, M.J., Côté, J.E. (2003) College as a Transition to Adulthood. In G.R., Adams, M.D.,
Berzonsky (Eds.), Blackwell Handbook of Adolescence (149-172). Oxford: Blackwell
Publishing Ltd.
Moore, S., Rosenthal, D. (1993) Sexuality in adolescence. New York: Routledge.
Mureşan, C., Oaneş-Faludi, C. (2007) Romania. In F.C., Billari, M., Caltabiano, G., Dalla Zuanna
(Eds.), Sexual and affective behaviour of students. An international research (177-199),
Padova: Cleup Editrice.
Ohannessian, C.M., Crockett, L.J. (1993) A longitudinal investigation of the relationship between
educational investment and adolescent sexual activity. Journal of Adolescent Research,
8(2), 167–182.

Ongaro, F. (2004) Entry into adult sexuality: an international outline. In G. Dalla Zuanna, C.
Crisafulli (Eds.), Sexual Behaviour of Italian Students (3-18). University of Messina:
Department of Statistics.
 10 C. Faludi, C. L. Dégi, M. Roth, S. Raiu, M.-B. Iovu, P.-T. Hărăguş, A.-Kasco David, C. Voicu,
A. Vincze/ Contribuţia debutului sexual şi a comportamentelor de risc pentru sănătate asupra
reuşitei la bacalaureat a adolescenţilor din România

Pawlby, S. J., Mills, A., Quinton, D. (1997) Vulnerable adolescent girls: Opposite-sex relationships.
Journal of Child Psychology and Psychiatry, 38, 909-920.
Whitbeck, L.B., Yoder, K.A., Hoyt, D.R., Conger, R.D. (1999) Early adolescent sexual activity: a
developmental study. Journal of Marriage and the Family, 61, 934-946.
Windle, M., Windle, R.C. (2003) Alcohol and Other Substance Use and Abuse. In G.R., Adams,
M.D., Berzonsky (Eds.), Blackwell Handbook of Adolescence (450-469) Oxford:
Blackwell Publishing Ltd.

View publication stats