AVC

Test 1
CM
1.Urmatoarele afirmatii referitoare la cercul arterial ( poligonul Willis) sunt adevarate:
A. Partea posterioara a poligonului este formata din: arterele cerebrale posterioare, arterele
comunicante posterioare si arterele carotide externe
B. Este localizat la baza emisferelor cerebrale
C. Este localizat superior fata de emisferele cerebrale, fapt ce permite un aport sanguin mai bun
D. Partea anterioara a poligonului este formata din: arterele carotide interne, arterele cerebrale
anterioare si artera comunicanta anterioara
E. Partea anterioara a poligonului este formata din: arterele cerebrale anterioare, arterele cerebrale
medii si artera comunicanta anterioara
CM
2.Boala de vase mici cerebrale:
A. Este cea mai frecventa cauza a AVC lacunare
B. Apare la nivelul arterelor ce formeaza poligonul Willis
C. Poate cauza deterioare cognitiva si comportamentala
D. Apare la nivelul arterelor centrale si arterelor paramediene
E. Nu poate cauza hemoragii cerebrale din cauza calibrului mic al vaselor afectate
CM
3.Boala de vase mari cerebrale
A. Apar mai ales la arterele centrale si arterele paramediene
B. Este cauza cea mai frecventa de AVC lacunare
C. Nu poate afecta ramurile poligonului Willis, ele fiind afectate de boala de vase mici cerebrale
D. Este cauza cea mai frecventa de AVC ischemice de tip aterotrombotic
E. Afecteaza frecvent ramurile poligonului Willis
CM
4.Circulatia cerebrala colaterala este formata din:
A. Spatiul Virchow-Robin
B. Anastomozele leptomeningeale
C. Arterele carotide comune
D. Poligonul Willis
E. Anastomozele intre ramurile arterelor carotide externe, carotide interne si cele vertebrale
CM
5.Urmatoarele afirmatii referitoare la anastomozele intre ramurile aa. carotide externe si cele ale aa.
carotide interne si vertebrale sunt adevarate:
A. Au de regula cea mai importanta semnificatie functionala
B. Sunt importante in cazul obstructiilor arteriale de tip aterotrombotic cu dezvoltare lenta in timp
C. Nu permit adaptarea hemodinamica
D. Cea mai importanta dintre anastomoze este cea dintre a. faciala si a. lacrimala
E. Cea mai importanta dintre anastomoze este cea dintre a. oftalmica si a. nazala interna prin
intermediul a. angulare
CM
6.Urmatoarele afirmatii sunt false referitor la anastomozele leptomeningeale:
A. Dezvoltarea in timp a acestor anastomoze poate ajuta la o reperfuzie corticala mai buna in cazul
pacientilor cu AVC ischemic
B. Se realizeaza intre cele 3 artere cerebrale majore: a. cerebrala medie, a. cerebrala anterioara si a.
cerebrala posterioara
C. Se realizeaza intre cele 3 artere cerebrale majore: a. carotida interna, a. carotida externa si artera
bazilara
D. Teritoriile de granita au o vulnerabilitate scazuta in caz de AVC hemodinamic
E. Se realizeaza in spatiul subarahnoidian
CM
7.Referitor la bariera hemato-encefalica, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
A. Este prezent la nivelul capilarelor cerebrale, dar nu si la nivelul venulelor postcapilare
B. Una din functiile BHE este de a nu permite trecerea din sange in tesutul cerebral a substantelor
potential toxice
C. Prezinta functie antitrombotica
D. BHE este restrictiva si selectiva fata de diferite substante chimice
E. Nu prezinta functie antitrombotica si de aceea predispune la AVC
CM
8.Autoreglarea hemodinamica se realizeaza prin participarea urmatoarelor mecanisme majore:
A. Mecanisme neurogene ale autoreglarii circulatiei cerebrale
B. Mecanisme psihogene
C. Mecanisme ale autoreglarii functiei cardiace
D. Reglarea dependenta de functia endoteliala
E. Mecanisme metabolice ale autoreglarii circulatiei cerebrale
CM
9.Etiologia AVC ischemice:
A. Fibrilatia atriala reumatismala nu poate cauza AVC cardioembolic, fiind o afectiune mult mai
rara ca in trecut
B. Trombofiliile si policitemia vera sunt cateva din afectiunile hematologice ce pot cauza AVC
ischemice
C. Cele mai frecvente sunt cele cardio-embolice, iar pe locul al doilea cele aterotrombotice
D. Fibrilatia atriala non-reumatismala este o cauza de AVC cardioembolic
E. Presupune o afectare prealabila fie a peretelui vascular, fie existenta unei surse emboligene, fie o
afectiune hematologica, sau combinatii ale acestora
CM
10.Atacul ischemic tranzitoriu:
A. Nu determina leziuni cerebrale (decelabile imagistic prin IRM, preferabil secventa DWI)
B. Este o forma de atac vascular cerebral hemoragic
C. Este o forma de atac vascular cerebral ischemic
D. Dureaza in mod tipic mai mult de 1 ora si prezinta dovezi pentru un infarct acut
E. Prezinta factori de risc si cauze diferite fata de infarctul cerebral
CS
11.Cel mai frecvent mecanism de producere al AIT:
A. Mecanism hemodinamic datorita existentei unei stenoze arteriale semnificative
B. Microangiopatie inflamatorie
C. Mecanism alergic
D. Mecanism trombo-embolic
E. Tulburare de coagulare
CM
12.Urmatoarele afirmatii referitoare la AIT sunt adevarate:
A. Prezinta reversibilitate clinica a simptomatologiei
B. Nu este indicata examinarea imagistica datorita gravitatii urgentei medicale
C. Presupune explorare imediata pentru evidentierea cauzei pentru instituirea unui tratament adecvat
D. Este considerata o mare urgenta medicala
E. Comportamentul medical trebuie sa fie acelasi ca in cazul oricarui AVC ischemic
CM
13.Infarctul cerebral (AVC ischemic constituit):
A. Are cauze si factori de risc comuni cu AIT
B. Poate aparea ca consecinta a bolii de vase mari cerebrale
C. Fata de AIT tulburarea de perfuzie este suficient de severa pentru a determina necroza
partiala/totala a tesutului encefalic
D. Are cauze si factori de risc diferiti fata de AIT, fapt pentru care si gradul de severitate este mai
ridicat
E. Embolii cardiogene nu sunt cauze de infarct cerebral, ele pot cauza doar AIT
CM
14.Din punct de vedere al dimensiunilor si localizarii, infarctele cerebrale se clasifica astfel:
A. Atacuri ischemice tranzitorii
B. Microinfarctele cerebrale
C. Infarcte lacunare
D. Infarcte cerebrale majore
E. Infarcte aterosclerotice
CM
15.Alegeti caracteristicile infarctelor lacunare:
A. Apar in teritoriul aa. centrale/perforante de la baza emisferelor cerebrale
B. Sunt consecinta cel mai adesea a microangiopatiilor (de obicei inflamatorii)
C. Apar in teritoriul aa. paramediane din trunchiul cerebral
D. Prezinta dimensiuni intre 2-20 mm
E. Prezinta dimensiuni mari, de obicei localizate cortico-subcortical
CS
16.Microinfarctele cerebrale
A. Sunt consecinta cel mai adesea a microangiopatiilor (de obicei inflamatorii)
B. Sunt consecinta HTA cronica
C. Prezinta aceeasi localizare cu infarctele lacunare
D. Sunt de dimensiuni mari, de obicei localizate cortico-subcortical
E. Se regasesc in teritoriul aa. centrale/perforante de la baza emisferelor cerebrale
CM
17.AVC lacunare pot fi consecinta urmatoarelor patologii:
A. Alterarea predilecta de tip arteriosclerotic a vaselor mici la bolnavii cu HTA cronica
B. Embolii de tip aterotrombotic din portiunea proximala a arterelor cervico-cerebrale mari
C. Bolii de vase mici hipertensive
D. Embolii cardiogene de mai mici dimensiuni
E. Microangiopatiilor (de cauza inflamatorie)
CM
18.Sindroamele lacunare pot fi subdivizate clasic in:
A. Sindromul dizartrie-mana inabila
B. Hemipareza pur motorie
C. Sindromul dizartrie-picior inabil
D. Hemihipoestezia pura
E. Hemipareza ataxica
CM
19.Hemipareza pur motorie poate fi determinata de un infarct cu localizarea:
A. In teritoriul arterelor lenticulo-striate
B. In teritoriul aa. paramediane bulbare, cel mai frecvent
C. In teritoriul aa. carotide interne
D. In teritoriul arterelor paramediane pontine
E. In teritoriul aa. paramediane din mezencefal
CM
20.Infarctele care determina hemipareza pur motorie pot fi in teritoriul vascular care corespunde
caror regiuni anatomice:
A. Bazei puntii
B. Bazei mezencefalului
C. Unor fibre din coroana radiata
D. Bratul posterior al capsulei interne
E. Pedunculul cerebral
Test 2
CM
1.Sindromul dizartrie-mana inabila poate fi determinata de un infarct cu localizari in teritoriul:
A. Arterelor lenticulo-striate corespunzand bratului anterior al capsulei interne
B. Arterelor paramediane bulbare
C. Arterelor paramediane din mezencefal
D. Arterelor paramediane pontine
E. Arterelor lenticulo-striate corespunzand bratului posterior al capsulei interne
CM
2.Manifestarile clinice ale sindroamelor corticale sunt:
A. Deficite motorii
B. Deficite de sensibilitate
C. Tulburari de limbaj
D. Fenomene apraxice
E. Niciuna din variante nu este corecta
CM
3.Sindromul de artera coroidiana anterioara este caracterizat prin:
A. Hemihipoestezie
B. Hemipareza controlaterala predominent crurala
C. Hemipareza
D. Hemianopsie omonima controlaterala
E. Hemipareza proximal brahiala
CM
4.Sindromul de artera cerebrala medie (sylviana) totala prezinta urmatoarele caracteristici:
A. Negiljenta vizuospatiala (in leziunile emisferului non-dominant)
B. Semne clinice generate de leziuni in teritoriul profund al arterelor lenticulostriate
C. Tulburari afazice
D. Semne corticale
E. Semne de focar somatice omolateral
CM
5.Sindromul de artera cerebrala medie (sylviana)-ramuri corticale inferioare se manifesta clinic prin:
A. Cvadranaopsie controlaterala
B. Hemianopsie controlaterala
C. Neglijarea hemispatiului omolateral
D. Agitatie psiho-motorie si/sau delirium
E. Afazie de tip Wernicke (in leziuni de emisfer non-dominant)
CM
6.Sindromul Wallenberg (sindromul lateral bulbar, sindromul retro-olivar) este caracterizat prin:
A. Sindrom vestibular
B. Semne ipsilaterale de trunchi cerebral
C. Sindrom Horner ipsilateral
D. Tulburare alterna de sensibilitate termo-algezica
E. Sindrom cerebelos controlateral
CM
7.Sindromul de a. cerebeloasa postero-inferioara se poate manifesta prin:
A. Surditate unilaterala brusc instalata
B. Anestezie trigeminala
C. Vertij
D. Disfagie
E. Nistagmus
CM
8.Cele mai sugestive manifestari clinice pentru sindromul de a. cerebrala posterioara sunt:
A. Alexie cu agrafie cu tulburari afazice
B. Hemihipoestezie controlaterala
C. Agnozii vizuale
D. Dezorientare topografica
E. Heminanopsia omonima controlaterala cu afectarea vederii maculare
CS
9.Cea mai frecventa cauza a amneziei globale tranzitorii, cand se manifesta doar ca atac ischemic
tranzitor este:
A. Sindromul de a. cerebeloasa antero-superioara
B. Sindromul de a. cerebeloasa antero-inferioara
C. Sindromul de aa. paramediane
D. Sindromul de a. cerebrala posterioara
E. Sindromul de a. cerebeloasa postero-inferioara
CM
10.Sindromul de a. cerebeloasa antero-inferioara se prezinta clinic cu:
A. Ataxie
B. Pareza faciala centrala
C. Sindrom Horner
D. Surditate unilaterala brusc instalata
E. Surditate bilaterala
CS
11.Hemoragia subarahnoidiana reprezinta:
A. Aparitia de revarsat serocitrin in spatiul subarahnoidian
B. Aparitia unui revarsat sanguin in spatiul subarahnoidian
C. Aparitia de exsudat in spatiul subarahnoidian
D. Aparitia de revarsat purulent in spatiul subarahnoidian
E. Aparitia de LCR in spatiul subarahnoidian
CS
12.Cea mai frecventa cauza a hemoragiilor subarahnoidiene este reprezentata de:
A. Hemoragia perimezencefalica
B. Anevrismele arteriale intracraniene saculare
C. Anevrismele arteriale intracraniene fusiforme
D. Anevrismele arteriale intracraniene micotice
E. Malformatii arterio-venoase
CM
13.Cauze mai rare pentru hemoragia subarahnoidiana non-traumatica sunt:
A. Boala moya-moya
B. Eclampsia
C. Anevrismele intracraniene saculare
D. Vasculite inflamatorii
E. Hemoragia perimezencefalica
CM
14.Cauze hematologice de hemoragie subarahnoidiana non-traumatica sunt:
A. Vasculitele inflamatorii
B. Siclemia
C. Boala moya-moya
D. Coagulopatii dobandite
E. Coagulopatii congenitale
CM
15.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la hemoragia perimezencefalica implicata in etiologia
hemoragiei subarahnoidiene non-traumatice:
A. Prezinta o evolutie si un prognostic mult mai favorabil decat HSA anevrismala
B. Reprezinta cca. 75% din totalul cazurilor de HSA
C. Trebuie diferentiata de HSA prin ruptura unui anevrism din peretele unei artere apartinand
teritoriului carotidian extern
D. Etiopatogenia pare a fi in relatie cu unele anomalii venoase
E. Trebuie diferentiata de HSA prin ruptura unui anevrism din peretele unei artere apartinand
teritoriului vertebro-bazilar
CM
16.Anevrismele arteriale intracraniene prezinta cele mai frecvente localizari la nivelul:
A. Artera oftalmica
B. Artera cerebrala posterioara
C. A. comunicanta posterioara
D. A. comunicante anterioare
E. Portiunea intracavernoasa a sifonului carotidian
CM
17.Anevrismele arteriale intracraniene prezinta urmatoarele localizari rare:
A. A. pericaloasa
B. A. comunicanta anterioara
C. A. oftalmica
D. Originea aa. cerebrale anterioare
E. A. coroidiana anterioara
CS
18.Anevrismele arteriale intracraniene sunt localizate cel mai frecvent:
A. In partea posterioara a poligonului Willis
B. In partea anterioara a poligonului Willis
C. La nivelul aa. cerebeloase
D. La nivelul a. cerebrale posterioare
E. La nivelul a. oftalmice
CM
19.Fiziopatologia HSA anevrismale este influentata de:
A. Medicatia asociata
B. Intervalul de timp intre producerea sangerarii si momentul diagnosticului
C. Dimensiunea craniului
D. Marimea si severitatea sangerarii
E. Intervalul de timp intre producerea sangerarii si initierea tratamentului
CM
20.Aparitia brutala a revarsatului sanguin in spatiul subarahnoidian are consecinte severe asupra
functiilor cerebrale prin:
A. Scaderea brusca a presiunii intracraniene
B. Vasospasm difuz
C. Scaderea rapida a fluxului sanguin cerebral
D. Cresterea rapida a fluxului sanguin cerebral
E. Scaderea autoreglarii circulatiei cerebrale
Test 3
CM
1.Debutul "psihiatric" al HSA este caracterizat de:
A. Tablou clinic particular si inselator manifestat prin tulburari psihiatrice uneori de intensitate
psihotica lent instalate
B. Este cauzat de tulburari metabolice cerebrale
C. Apare mai ales la persoanele tinere
D. Tablou clinic particular si inselator manifestat prin tulburari psihiatrice uneori de intensitate
psihotica brusc instalate
E. Apare mai ales la persoanele varstnice
CM
2.Tabloul clinic al HSA cuprinde:
A. Semne neurologice focale permanente
B. Semne subiective de iritatie meningeala
C. Cefalee atroce instalata brutal
D. Fotofobie
E. Alterarea starii de constienta ca si element patognomonic
CM
3.Cefaleea in HSA prezinta urmatoarele caracteristici:
A. Nu este specifica tabolului clinic al HSA
B. Este atroce
C. Prezinta un debut lent
D. Este descrisa tipic drept "cea mai intensa durere de cap din viata"
E. Prezinta un debut brutal
CM
4.Examenul clinic obiectiv neurologic si general in HSA pune in evidenta:
A. Prezenta semnelor de iritatie meningeala
B. Semnul Kernig
C. Redoarea de ceafa
D. Absenta semnului Brudzinski
E. Semnul Lassegue bilateral
CM
5.Semnele de iritatie meningeala descoperite la examenul clinic al unui pacient cu HSA sunt:
A. Dureri in globii oculari
B. Retentie urinara
C. Pirozis
D. Fotofobie
E. Cefalee
CM
6.Preventia secundara dupa AVC ischemic cuprinde urmatoarele:
A. Controlul adecvat al valorilor glicemiei si tratamentul riguros al diabetului zaharat
B. Descurajarea activitatilor fizice sustinute
C. Descurajarea fumatului
D. Scaderea in greutate
E. Controlul sistematic al tensiunii arteriale
CS
7.Tinta terapeutica a LDL-colesterolului in preventia secundara dupa AVC ischemica o reprezinta o
valoare mai mica de:
A. 110 mg/dl
B. 100 mg/dl
C. 200 mg/dl
D. 70 mg/dl
E. 55 mg/dl
CM
8.Dieta in preventia secundara dupa AVC ischemic contine urmatoarele recomandari:
A. Dieta hiposodata
B. Continut crescut de grasimi saturate
C. Dieta saraca in fibre vegetale
D. Dieta bogata in fructe si vegetale proaspete
E. Dieta saraca in fructe si vegetale
CM
9.Statinele recomandate pentru mentinerea LDL-colesterolului la valoarea tinta in preventia
secundara dupa AVC ischemic sunt:
A. Rosuvastatine
B. Lovastatine
C. Fluvastatine
D. Atorvastatine
E. Provastatine
CS
10.Valoarea tinta a TA in preventia secundara a AVC ischemic o reprezinta valorile de:
A. TAS 130 mm Hg TAD 90 mm Hg
B. TAS 110 mm Hg TAD 70 mm Hg
C. TAS 100 mm Hg TAD 60 mm Hg
D. TAS 140 mm Hg TAD 90 mm Hg
E. TAS 120 mm Hg TAD 80 mm Hg
CS
11.Terapia antiagreganta plachetara recomandata care se prefera de obicei in preventia secundara
dupa AVC ischemic este reprezentata de:
A. Acenocumarol
B. Dipridamol
C. Heparina
D. Clopidogrel
E. Aspirina
CM
12.Sindromul de a. cerebrala posterioara este sugerat clinic de urmatoarele:
A. Dezorientare topografica
B. Agnozii vizuale
C. Alexie cu agrafie
D. Hemianopsie omonima controlaterala cu afectarea vederii maculare
E. Hemihio-/anestezie controlaterala
CM
13.Monitorizarea glicemiei in masurile terapeutice generale ale AVC ischemic cuprinde urmatoarele
reguli:
A. Tratament de scadere a glicemiei prin titrare de insulina daca glicemia > 120 mg/dl
B. Dextroza sau solutie de glucoza 10-20% daca glicemia este scazuta excesiv, sub 50 mg/dl
C. Dextroza sau solutie de glucoza 10-20% daca glicemia este scazuta excesiv, sub 70 mg/dl
D. Tratament de scadere a glicemiei prin titrare de insulina daca glicemia > 180 mg/dl
E. Tratament de scadere a glicemiei prin titrare de insulina daca glicemia > 140 mg/dl
CM
14.Heparinele cu greutate moleculara mica prezinta urmatoarele reguli de administrare la pacientii
cu AVC ischemic:
A. Se administreaza pentru profilaxia trombembolismului pulmonar
B. Se recomanda strict bolnavilor cu stari infectioase concomitente
C. Se administreaza pentru profilaxia trombozei venoase profunde
D. Se poate institui la cateva ore de la debutul AVC
E. Se recomanda hidratarea corespunzatoare si mobilizarea precoce asociata tratamentului
CM
15.Craniectomia decompresiva larga in primele 48 de ore de la debut se recomanda:
A. Daca hipertensiunea craniana s-a redus cu tratament osmolar anterior
B. Daca hipertensiunea craniana nu s-a redus cu tratament osmolar anterior deciziei de interventie
chirurgicala
C. La pacientii cu AVC ischemic acut, in cazul edemului cerebral malign si a hipertensiunii
intracraniene, la pacienti cu varsta mai mica de 60 de ani
D. La pacientii cu varsta mai mare de 60 de ani
E. La pacientii cu AVC ischemic cronic, in cazul hipertensiunii intracraniene
CS
16.Heparinele cu greutate moleculara mica sunt recomandate in tratamentul AVC ischemic:
A. Nu sunt recomandate in tratamentul AVC ischemic
B. La 12-24 ore de la debut
C. La 2-4 ore de la debut
D. La 24-72 ore de la debut
E. La 10-12 ore de la debut
CM
17.Administrarea profilactica de anticonvulsivante in tratamentul AVC ischemic:
A. Este recomandta la toti pacientii cu AVC ischemic
B. Este recomandata in cazul in care pacientul a avut crize epileptice asociate AVC acut
C. Este recomandata in cazul in care pacientul a avut crize epileptice asociate AVC cronic
D. Nu este recomandata in majoritatea cazurilor
E. Este recomandata doar in tratamentul AVC hemoragic
CM
18.Scaderea tensiunii arteriale in AVC ischemic acut:
A. Se face de rutina
B. Se face cand coexista alte conditii cu risc vital care impun scaderea valorilor TA
C. Tensiunea trebuie scazuta brusc pana la pragul limita de 140/90 mm Hg
D. Se face cu multa precautie, cand valorile TA sunt extrem de ridicate (>220/120 mmHg)
E. Nu se face cand pacientul are indicatie de reperfuzie prin fibrinoliza
CM
19.Masurile terapeutice generale in AVC ischemic sunt:
A. Monitorizarea temperaturii corporale
B. Terapie antibiotica la pacientii cu stari infectioase concomitente
C. Terapie de reperfuzie cu rtPA
D. Administrarea de oxigen, daca saturatia sa scade sub 95%
E. Craniectomia decompresiva larga
CM
20.Pentru o decizie corecta, indiferent de tipul de AVC pacientului trebuie sa i se preleveze de
urgenta o serie de probe pentru laboratorul biologic:
A. VSH
B. TSH, fT4
C. Hemoleucograma completa
D. TGO,TGP, INR
E. Fibrinogen
Test 4
CM
1.Diagnosticul diferential al atacurilor ischemice tranzitorii se face cu:
A. Hipoglicemia
B. Manifestari paroxistice ale sclerozei multiple
C. Crizele epileptice focale
D. Hiperglicemia
E. Atacurile de migrene
CS
2.Stenoza arteriala care poate produce atac ischemic tranzitor trebuie sa fie mai mare de:
A. 50-60%
B. 40-50%
C. 90-95%
D. 80-90%
E. 60-70%
CS
3.Cel mai frecvent mecanism de producere a AIT este cel:
A. Tromb-embolic datorat unei embolii de mici dimensiuni
B. Tulburare de coagulare
C. Microangiopatii inflamatorii
D. Microangiopatii secundare neoplazice
E. Tromb-embolic, printr-o embolie plachetara arterio-arteriala
CM
4.Metabolitii rezultati din zona infarctata in focarele de necroza ischemica cerebrala, afirmatii
adevarate:
A. Sunt reprezentati de bioxidul de carbon
B. Sunt reprezentati de ADP
C. Conduc la cresterea severa a pH-ului local
D. Sunt reprezentati de ionii de potasiu
E. Conduc la scaderea severa a pH-ului local
CM
5.Un rol important in declansarea mecanismelor de autoreglare cerebrala in necroza ischemica
cerebrala il au:
A. Markerii inflamatori
B. Mecanismele neurogene de autoreglare
C. Mecanismele cardiogene de autoreglare
D. Reactivitatea functiei endoteliale
E. Metabolitii rezultati din zona infarctata
CM
6.Din punct de vedere fiziopatologic, aparitia unui focar de necroza ischemica cerebrala presupune:
A. Absenta reactiei vasomotorii la distanta de focarul ischemic
B. Declansarea mecanismelor de autoreglare avand un sens biologic protectiv
C. Reactie vasomotorie la distanta de focarul ischemic
D. Reactie vasomotorie in vecinatatea focarului ischemic
E. Depasirea posibilitatilor de autoreglare a circulatiei cerebrale in teritoriul vasului afectat
CM
7.AVC ischemice prezinta urmatoarele forme:
A. Infarctul cerebral
B. Atacul ischemic cronic
C. Atacul ischemic recurent
D. Atacul vascular hemoragic
E. Atacul ischemic tranzitoriu
CS
8.Oligoemia reprezinta:
A. Scaderea oxigenului sub un prag critic
B. Scaderea debitului sanguin cerebral local
C. Alterarea metabolismului celular
D. Scaderea aportului de oxigen intracelular
E. Cresterea presiunii de perfuzie
CM
9.Terapia anticoagulanta in preventia secundara dupa AVC ischemic este de evitat la pacientii care:
A. Prezinta crize epileptice incomplet controlate
B. Au caderi frecvente sau complianta scazuta
C. Prezinta fibrilatie atriala
D. Prezinta sangerari gastro-intestinale
E. Prezinta crize epileptice petit-mal
CM
10.Urmatoarele afirmatii referitoare la mecanismele metabolice sunt false:
A. Sunt esentiale pentru adaptarea regionala si locala a debitului sanguin la nivelul vaselor mici
B. Semnalizarea biochimica este data de scaderea locala a concentratiei tisulare a unor substante
rezultate din activitatea metabolica cu efect vasodilatator local
C. Cresterea concentratiei ionilor de hidrogen are efect vasodilatator local
D. Cresterea concentratiei ionilor de potasiu are efect vasoconstrictor local
E. Dependenta fata de nevoile metabolice se realizeaza prin semnalizarea biochimica
CM
11.Mecanismele neurogene ale autoreglarii cerebrale:
A. Actiunea directa a neurotransmitatorilor asupra receptorilor corespunzatori din peretele vascular
B. Actioneaza si la nivelul vaselor mici, dar predominant pe cele mari
C. Controleaza vasomotricitatea prin inervatia extrinseca vasomotorie
D. Actiunea indirecta a neurotransmitatorilor asupra receptorilor corespunzatori din peretele
vascular
E. Actioneaza predominant pe arterele cerebrale mici si pe cele leptomeningeale
CM
12.Autoreglarea hemodinamica a circulatiei cerebrale este realizata de participarea urmatoarelor
mecanisme:
A. Mecanisme psihogene
B. Mecanisme neurogene
C. Mecanisme metabolice
D. Mecanisme cardiogene
E. Reglarea dependenta de functia endoteliala
CM
13.Urmatoarele afirmatii referitoare la microcirculatia cerebrala sunt false:
A. Prelungirile spatiului subarahnoidian se pot confunda cu zone de demielinizare pe IRM
B. Spatiul Virchow-Robin reprezinta o prelungire a spatiului subarahnoidian
C. Bariera hemato-encefalica este formata dintr-un strat de celule endoteliale cu jonctiuni stranse
asezate pe membrana bazala
D. Bariera hemato-encefalica permite accesul macromoleculelor de pe o parte si de alta
E. Spatiul Virchow-Robin reprezinta o prelungire a spatiului arahnoidian
CM
14.Anastomozele leptomeningeale se realizeaza intre cele trei artere cerebrale majore:
A. A. cerebrala anterioara
B. Aa. comunicante posterioare
C. A. cerebeloasa posterioara
D. A. cerebrala posterioara
E. A. cerebrala medie
CM
15.Anastomozele intre aa. carotide externe, aa. carotide interne si vertebrale:
A. Au semnificatie functionala mai crescuta decat poligonul Willis
B. Anastomoza dintre a. oftalmica si a. nazala interna poate fi evaluata doar clinic
C. Pot deveni semnificative in cazul obstructiilor arteriale de tip aterotrombotic cu dezvoltare lenta
in timp
D. Anastomoza dintre a. oftalmica si a. nazala interna poate fi evaluata prin examen Doppler
transcranian
E. Au semnificatie functionala mai scazuta decat poligonul Willis
CM
16.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre Poligonul Willis, cu exceptia:
A. Poligonul nu poate deveni nefunctional, datorita fenomenului de hemoabatere
B. In conditii patologice sangele din sistemul carotidian se amesteca cu cel din sistemul vertebro-
bazilar
C. Are rol minor functional in protejarea tesutului cerebral
D. Poligonul poate deveni nefunctional in cazul leziunilor multiple obstructive ateromatoase pe
ramurile sale
E. In mod normal sangele din sistemul carotidian se amesteca cu cel din sistemul vertebro-bazilar
CM
17.AVC ischemice de tip aterotrombotic sunt localizate cel mai frecvent in:
A. Substanta alba subcorticala a emisferelor cerebrale
B. Substanta cenusie subcorticala a emisferelor cerebrale
C. Zona supracorticala
D. Regiunea corticala
E. Zona de granita hemodinamica intre teritoriul aa. corticale si cel al aa. centrale
CS
18.Boala de vase mari cerebrale este cauza celor mai frecvente:
A. Dementei vasculare
B. AVC lacunare
C. Hemoragiilor cerebrale
D. AVC ischemice de tip aterotrombotic
E. AVC hemoragice
CM
19.Boala de vase mici cerebrale este cea mai frecventa cauza a:
A. AVC lacunare
B. Deteriorarii cognitive si comportamentele avand ca expresie clinica extrema scleroza multipla
C. AVC hemoragice
D. Hemoragiilor cerebrale
E. Deteriorarii cognitive si comportamentele avand ca expresie clinica extrema demenetele
vasculare
CM
20.Principalele sisteme adaptative hemodinamic prin care se poate asigura circulatia colaterala la
nivelul encefalului sunt:
A. Poligonul Willis
B. Anastomozele intre aa. carotide interne si aa. oftalmice
C. Anastomozele leptomeningeale
D. Anastomozele intre aa. carotide externe si cele ale aa. carotide interne si vertebrale
E. Anastomozele ileo-jejunale
Test 5
CM
1.In stenozele carotidiene asimptomatice indicatia majora este de medicatie agresiva combinata care
cuprinde urmatoarele:
A. Statina in doza mare
B. Antiagregant plachetar
C. Inhibitor de enzima de conversie a angiotensinei II
D. Diuretice de ansa
E. Anticoagulante dicumarinice
CM
2.Contraindicatiile endarterectomiei in tratamentul AVC ischemic sunt:
A. Restenoza dupa o endarterectomie anterioara
B. Stenozele carotidiene simptomatice
C. Stenoze post-iradiere
D. Stenozele localizate intr-o pozitie inaccesibila procedurii chirurgicale
E. Stenozelor extracraniene simptomatice de a. carotida interna
CM
3.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la endarterectomia in terapia chirurgicala a AVC
ischemic:
A. Pre si postoperator este asociata cu medicatie antiagreganta
B. Nu se practica la stenoze simptomatice
C. Endarterectomia carotidiana trebuie practicata cat mai curand dupa ultimul episod ischemic, de
regula in maxim 2 saptamani
D. Este metoda de electie in cazul stenozelor extracraniene simptomatice de a. carotida interna
E. Se recomanda in stenozele arteriale carotidiene asimptomatice
CM
4.In afara AVC cardioembolice, anticoagulantele orale sunt recomandate si in urmatoarele situatii
particulare:
A. Ateroamele mari aortice (mai ales la nivelul crosei)
B. Ateroamele la nivelul portiunii toracice a aortei
C. Disectiile de artere cervicale cu risc mare de recurenta
D. Foramen ovale patent asociat cu tromboza venoasa profunda
E. Anevrismele fusiforme de a. bazilara
CM
5.Terapia cu anticoagulante orale dicumarinice in preventia secundara dupa AVC ischemic se
recomanda in:
A. Fibrilatia atriala
B. Cardiomiopatii
C. Crize epileptice incomplet controlate
D. Proteze valvulare metalice
E. Flutterul atrial
CM
6.Cu privire la tratamentul medicamentos al HSA anevrismale, sunt adevarate:
A. Tratamentul vasospasmului consta in scaderea volumului sangvin circulant, cu mentinerea
hipovolemiei
B. Cresterea valorilor tensionale poate favoriza resangerarea
C. Scaderea valorilor tensionale favorizeaza aparitia vasospasmului
D. Nimodipina este singurul medicament care reduce riscul de vasospasm
E. Corectarea hiponatremiei se face cu fludrocortizon acetat si solutie salina hipertona
CM
7.Valoarea tinta a TA la un pacient cu diabet zaharat in cadrul unui AVC hemoragic, este:
A. TAs=130mmHg
B. TAd=90mmHg
C. TAd=80mmHg
D. TAs=120mmHg
E. TAs=140mmHg
CM
8.Factori de prognostic negativ in cazul hemoragiilor cerebrale intraparenchimatoase sunt :
A. Hiperglicemia la internare
B. CGS scazut si valori mari ale TA la internare
C. Hematom cu un volum crescut si contur neregulat
D. Pacient tanar
E. Localizare infratentoriala
CM
9.Semne tomodensitometrice precoce care confirma natura ischemica a AVC sunt:
A. Contrastul spontan al a. cerebrale medii lezate corespunzatoare tabloului clinic
B. Accentuarea unilaterala a desenului normal al structurilor din regiunea ganglionilor bazali
C. Stergerea giratiilor corticale intr-o zona a unui hemisfer cerebral
D. Accentuarea liniei de demarcatie intre cortex si substanta alba subcorticala intr-o zona a
creierului
E. Stergerea unilaterala a desenului normal al structurilor din regiunea ganglionilor bazali
CM
10.Modificarile cronice ale calitatilor structurale ale peretilor vasculari din cadrul unui AVC
hemoragic, se datoreaza in principal :
A. Malformatii arterio-venoase
B. Malformatii vasculare
C. HTA cronica
D. Angioame cerebrale
E. Angiopatia amiloida - mai frecvent la tineri
CM
11.Factorii de risc asociati cu o frecventa mai mare a AVC hemoragice sunt:
A. Prezenta alelelor apoE2 si apoE4
B. Sexul feminin
C. Microsangerari cerebrale - relativ usor decelabile prin secventele IRM-T2
D. Toxicomaniile
E. Consum cronic de alcool
CS
12.Masura terapeutica specifica din hemoragia subarahnoidiana anevrismala este:
A. Embolizarea endovasculara a anevrismului rupt reduce riscul de resangerare si se realizeaza in
functie de morfologia si localizarea anevrismului
B. Pacientii trebuie supravegheati permanent in prima saptamana de la debut pentru aparitia unei
eventuale hidrocefalii
C. Administrarea solutiei saline hipertone este total contraindicata datorita riscului de producere a
hipertensiune arteriala
D. Cliparea anevrismului prin interventie pe craniu deschis este unica metoda de tratament curativ in
aceasta patologie
E. Folosirea fibrinoliticelor este astazi acceptata dar numai la debutul simptomatologiei
CM
13.Functiile majore ale barierei hematoencefalice (BHE) sunt:
A. Endoteliul BHE nu are rol in functia antitrombotica, aceasta fiind secundara plachetelor sanguine
B. Disfunctia BHE poarta denumirea de mismatch
C. Asigurarea in conditii optime a nutritiei tesutului nervos
D. Nu permite trecerea din sange catre tesutul cerebral a substantelor potential toxice
E. Evacuarea spre circulatia venoasa a substantelor rezultate din metabolismul celular
CM
14.Urmatoarele afirmatii privind atacul ischemic tranzitoriu (AIT) sunt adevarate:
A. Se diferentieaza de infarctul cerebral prin reversibilitatea clinica totala intr-un interval de timp
limitat
B. Poate sa se manifeste printr-o ischemie retiniana
C. Atacul de migrena este o forma clinica particulara de AIT
D. Are factorii de risc si cauzele complet diferite de cele ale infactului cerebral, de unde si termenul
de tranzitoriu
E. Se diferentiaza de infarcul cerebral prin absenta leziunilor structurale cerebrale decelabile
imagistic prin IRM (imagistica prin rezonanta magnetica)
CM
15.Mecanismele de producere ale accidentelor vasculare cerebrale ischemice aterotrombotice sunt:
A. AVC hemodinamic poate fi cauzat de o scadere brusca a tensiunii de perfuzie cerebrala
B. Placile instabile de aterom
C. Aparitia lenta a unei stenoze ateromatoase segmentare se poate complica cu o tromboza locala
D. Disectia arteriala locala care este favorizata de o placa de aterom ulcerata
E. Fibrilatia arteriala este cauza cea mai frecventa de producere a acestora
CM
16.AVC ischemic lacunar care se manifesta clinic prin hemipareza pur motorie, are urmatoarele
localizari topografice:
A. In teritoriul arterelor paramediene mezencefalice
B. In teritoriul arterelor lenticulo-striate
C. In teritoriul arterelor paramediene pontine
D. Pedunculul cerebelar inferior prin infarct in teritoriul arterei vertebrale
E. Talamusul prin infarct in teritoriul arterelor perforante talamice
CM
17.Diagnosticul imagistic al AVC inchemice:
A. Trebuie efectuat cu maxima urgenta
B. Evidentierea stergerii giratiilor intr-o zona a unui emisfer cerebral permite cu certitudine
excluderea diagnosticului de AVC ischemic
C. Examenul CT de urgenta care este aparent normal exclude diagnosticul de AVC ischemic.
D. Examinarea prin IRM cerebral nu se indica in suspiciunea de AVC ischemic acut
E. Evidentierea stergerii liniei de demarcatie intre cortex si sustanta alba subcorticala reprezinta un
semn precoce tomodensitometric
CM
18.Terapia anticoagulanta orala are urmatoarele indicatii in terapia AVC ischemic:
A. Protezele valvulare metalice
B. Foramen ovale patent asociat cu anevrism de sept atrial
C. Ateroscleroza cerebrala
D. Anevrism intracranian carotidian rupt
E. Fibrilatia atriala
CM
19.Principalele recomandari ale tratamentului chirurgical in cazul AVC hemoragic sunt:
A. Hematoamele profunde talamice
B. Hematoamele localizate la mai putin de 1 cm profunzime fata de scoarta
C. Drenajul ventricular se indica la pacientii cu hidrocefalie secundara si cu alterarea starii de
constienta
D. Hematoamele cu dimensiuni mai mici de 30 ml
E. Hematoamele cerebelare la care starea neurologica a pacientului se amelioreaza
CM
20.Urmatoarele substante provenite din hematomul cerebral au efect citotoxic:
A. Trombina are un rol protector glial
B. Holotransferina
C. Trombina in special
D. Fier feros
E. Aquaporinele
Test 6
CS
1.Pacient cu AVC ischemic cert adus la spital la 5h de la debut ii veti recomanda:
A. Reperfuzie interventionala neuroradiologica endovasculara
B. Fereastra terapeutica de reperfuzie fiind depasita administram Clopidogrel sau Aspirina (300mg)
C. Nu se mai indica reperfuzia interventionala, fereastra terapeutica fiind de maxim 4,5h
D. Reperfuzie interventionala - angioplastie cu balon
E. Reperfuzie cu rtPA i.v.
CS
2.In fata unui pacient cu urmatorul tablou clinic: cecitate corticala, halucinatii vizuale, delirium +
agitatie, amnezie, anestezie, pacientul ignora tulburarea. Diagnosticul cel mai probabil si cu
prognosticul cel mai sever este:
A. Tumora cerebrala frontala
B. Sindrom de "top de bazilara"
C. Tulburare psihiatrica acuta
D. Delirium tremens
E. AVC ischemic pe artera cerebrala medie (MCA) total
CM
3.AVC ischemic- sindroamele de artere cerebeloase au urmatoarele caracteristici comune:
A. Nistagmus
B. Sdr. Horner
C. Ataxie controlateral
D. Sdr. Heller
E. Ataxie ipsilateral
CM
4.Cauze rare de hemoragii cerebrale intraparenchimatoase:
A. Sindromul de hiperperfuzie
B. Sdr. hipereozinofilic dintr-o infectie parazitara
C. Angioplastia unei stenoze pe arterele cervico-cerebrale
D. Cocaina, amfetamina
E. HTA cronica
CS
5.Diagnosticul CT al AVC ischemic presupune:
A. Accentuarea demarcatiei cortico-subcorticala
B. Zona clara de hipodensitate cerebrala
C. FLAIR CT - hipocaptare
D. Zona clara de hiperdensitate cerebrala
E. Zona clara hipoecogena cerebrala
CM
6.Sindromul Stevens-Johnson apare ca reacție adversă la administrarea următoarelor medicamente:
A. Carbamazepină
B. Lamictal
C. Dilantin
D. Fenobarbital
E. Zonisamidă