Latinitatea si dacismul sunt concepte care desemeaza doua curente de ideei ce strabat

cultura si literature romana.Ideea de latinitate incepe sa fie afirmata la noi de generatia

cronicarilor-sec. al XVI-lea - al XVIII-lea(Grigore Ureche,Miron Costin,Ion Neculce), apoi de
stolnicul Constantin Cantacuzino si de Drimitie Cantemir,atingand apogeul prin
reperezentatii Scolii Ardelene(Samuil Micu,Gheorghe Sincai,Petru Maior).Alaturi de ideii
valoroase – unitatea si continuitatea romanilor si combaterea teoriei imigrationiste,a origini
sud-dunarene, necesitatea adoptarii alfabetului latin – ei promoveaza si evidente exagerari –
originea pur romana a poporului si a limbii,inlaturarea din liba a tuturor elementelor
nelatine.Inpotriva acestor exagerari se vor situa in primul rand,reprezentanti “Junimii”( in
special Titu Maiorescu).

Dacismul isi face simtita prezenta odata cu interesul romanticilor pentru etnogeneza si
pentru mitologia din spatial traco dac.Se contureaza ca un current de idei,mai mult sau mai
putin unitar,mai ales in perioada interbelica,de multe ori fiind asimilat cu orientarea
traditionalista.Cunoaste cateva puncte de maxim inters intre care aparitia ,in 1926 ,a
monumentalei opere a lui Vasile Parvan ,”Getica”,de referinta in istoriografie.

Baza oricarei literaturi nationale este viata spirituala a poporului, iar organul ei de
exprimare este limba lui. Nascuta pentru a servi ca mijloc de comunicare, limba n-a putut sa
nu atraga atentia asupra sa.

Temelia limbii si a poporului roman o reprezinta conceptele de latinitate si dacism.

Latinitatea este un curent de idei referitor la originea latina a unui neam, iar dacismul este un
curent ideologic autohton, afirmat la inceputul secolului al XX – lea si caracterizat prin
exagerarea contributiei dacilor in etnogeneza romaneasca.

Formarea poporului roman in spatiul carpato-danubian si continuitatea lui in acest spatiu

constituie un proces asemanator formarii si continuitatii celorlalte popoare romanice
europene : francez, italian, spaniol si portughez. La toate aceste popoare constatam un
element etnic de baza : galii in cazul francezilor, celtiberii in cazul spaniolilor si portughezilor,
galii si etruscii in cazul italienilor. La romani au fost daco-getii, ramura de nord a tracilor.

Bibliografie : - Calinescu George – „Istoria literaturii romane”

- Mihai Eminescu–“Memento mori”
-Graur Alexandru – „Lingvistica pe intelesul tuturor”
-VianuMuresan–“Polimorfisul crestinismului romanesc’

Gheorghe Mario Cristian

07.02.2022