Vânturile se formează datorită încălzirii neuniforme a
suprafeţei Pământului de către energia radiată de Soare, care ajunge la suprafaţa planetei. Încălzirea variabilă a straturilor de aer produce zone de aer de densităţi diferite, fapt care creează diferite mişcări ale aerului. Aero-generatorul utilizează energia cinetică a vântului pentru a antrena arborele rotorului său, aceasta este transformată în energie mecanică, care la rândul ei este transformată în energie electrică (stocată în acumulatori sau distribuită prin intermediul unei reţele electrice). Sistemele eoliene de conversie au şi pierderi, putând fi menţionat un randament de 59 % pentru rotorul eolienei, 96% al multiplicatorului. Energia cinetică a vântului poate fi folosită la antrenarea elicelor turbinelor, care sunt capabile de a genera electricitate. Unele turbine eoliene sunt capabile de a produce până la 5 MW de energie electrică, deşi acestea necesită o viteză constantă a vântului de aproximativ 5,5 m/s, sau 20 kilometri pe oră. În puţine zone ale Pământului există vânturi având viteze constante de această valoare, deşi vânturi mai puternice se pot găsi la altitudine mai mare şi în zonele oceanice. Singurul dezavantaj al energiei eoliene este ca necesita “service” datorita uzurii. Motorul termic:
Un motor termic este o maşină termică motoare, care transformă
căldura în lucru mecanic. Un motor termic lucrează pe baza unui ciclu termodinamic realizat cu ajutorul unui fluid de lucru. Cele mai des folosite motoare termice sunt cele care folosesc drept combustibil benzina sau motorina. Ciclurile după care funcţionează ele sunt: ciclul Otto pentru cele cu benzină (A)şi ciclul Diesel pentru cele cu motorină. (B) Motoarele folosite la automobile sunt, in majoritatea cazurilor, motoare cu ardere interna cu piston.