ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI Galina BADICU Svetlana MIHAILA 379 907 804 029 1296 731 1859 317 BAZELE CONTABILITATII Note de curs Chisinau - 2019CUM Uy Coty Conferentiar universitar, Doctor in stlinge economice, Doran ren meant autre rt Lier CLA = utilizarea unui limbaj, a unor termeni general acceptati; respectarea unor principii/reguli contabile; elaborarea unui sistem general contabil menit si rspunda cerintelor de inregistrare a diferitelor fapte economice; precizarea informatiilor pe care trebuie si le confin& situafiile financiare; stabilirea formei de prezentare a situatiilor financiare ete. in prezent, sistemul contabil din RM este raliat la Standardele Internationale de Contabilitate, legislatia in vigoare find armonizaté cu 11Galina BADICU, Svetlana MIHAILA: BAZELE CONTABILITATII Directivele Europene in domeniu, in scopul indeplinirii cerintelor de aderare la UE. Ca acte legislative si normative privind reglementarea contabilitatii in RM, se aplica: v Legea contabilitatii si raportarii financiare; Y Standardele Nationale de Contabilitate; Y Planul general de conturi contabile. Scopul Legii Contabilititii si raportérii financiare reprezinta stabilirea cadrului juridic, a cerintelor generale si mecanismului de reglementare al contabilititii si raportarii financiare in Republica Moldova, prin descrierea: ¥ domeniului de aplicare; ¥ nofiunilor de baza utilizate; Y categoriilor de entitati si grupuri; ¥ modului de tinere a contabilitatii; ¥ principiilor generale; Y reglementirii contabilitatii; ¥ organizrii contabilitatii; ¥ situatiilor financiare. Entitatea este obligat& s& tin contabilitatea gi s& intocmeasca situatiile financiare in modul prevazut de prezenta lege, standardele de contabilitate si alte acte normative aprobate in conformitate cu legislatia in vigoare. Conform prevederilor art. 2 din Legea Contabilitatii si raportarii financiare, ca entitate se consider’ urmitoarele categorii de persoane, jnregistrate in RM: a) persoanele juridice, care desfisoara activitate de intreprinzator, indiferent de tipul de proprietate gi forma juridica de organizare; b) autorit&tile/institutiile cu exceptia celor bugetare; c) reprezentantele permanente gi filialele entititilor nerezidente; d) organizatiile necomerciale gi reprezentantele entitatilor nerezidente; ©) persoanele fizice, care desfasoara activitate de intreprinzitor, cu exceptia titularilor patentei de intreprinzator; f) persoanele fizice, care desfasoara activitate independenta, activitate profesionald in sectorul justitiei (norari, avocafi, executori judecdtoresti, mediatori, administratori autorizafi, experti judiciari, traducatori/interpreti autorizafi) $i birourile infiintate de acestea, precum gi cabinetelor individuale ale medicilor de familie. 12Galina BADICU, Svetlana MIHAILA: BAZELE CONTABILITATII Entitatea este obligata s& tind contabilitatea si s4 intocmeascd situafiile financiare in modul previizut de Legea Contabilithtii si taportirii financiare, Standardele de Contabilitate si alte acte normative aprobate in conformitate cu art. 8 alin. (1) lit. b) din legea nominalizaté, RAspunderea pentru tinerea contabilitiii si raportarea financiara revine: ‘ conducdtorului, administratorului - in entititile mentionate la art. 2 lit. a)c) sid); “ conducttorului, directorului - in entitatile mentionate la art. 2 lit. b); ‘» fondatorului - in entitatile mentionate la art. 2 lit. e), ‘> persoanei fizice - in entititile mentionate la art. 2 lit. f). Persoanele prevazute la art. 2 sunt obligate si asigure: © organizarea gi finerea contabilitafii, in mod continun din momentul inregistrarii pana la lichidarea entitatii; ¢ claborarea, aprobarea si aplicarea politicilor contabile in conformitate cu standardele de contabilitate gi alte acte normative elaborate de MF; e elaborarea si aprobarea: ¥ planului de conturi contabile de lucru al entitatii, dupa caz; Y procedeelor interne privind contabilitatea de gestiune; v formularelor documentelor primare gi registrelor contabile; Y¥ regulilor circulafiei documentelor gi tehnicii de prelucrare a informatiei contabile; © intocmirea complet gi corecti, integritatea si pastrarea documentelor contabile; © organizarea sistemul de control intern; e documentarea faptelor economice gi reflectarea acestora in contabilitate; © respectarea actelor normative prevazute de MF; © intocmirea si prezentarea situafiilor financiare in conformitate cu Legea contabilitatii si raportarii financiare, Standardele Nationale de Contabilitate si alte acte normative prevazute de MF. in Legea Contabilititii si raportarii financiare sunt stabilite criterii de atribuire a categoriei de entititi prevazute la alin. (1}-(7) din art.4, care se aplicd in scopul contabilitatii si raportérii financiare, cu exceptia organizatiilor 13Galina BADICU, Svetlana MIHAILA: BAZELE CONTABILITATII necomerciale si reprezentantelor entititilor nerezidente; persoanelor fizice, care desfisoard activitate de intreprinz&tor, cu exceptia titularilor patentei de intreprinztor; persoanelor fizice, care desfigoara activitate profesionala in sectorul justitiei (nofari, avocafi, executori judecdtoresti, mediatori, administratori autorizagi) gi birourilor infiintate de acestea, precum si cabinetelor individuale ale medicilor de familie, cAt si entitatilor de interes public, fapt prezentat in tabelul urmator. Tabelul 1. Categorii de entitati Ta data raportirii, nu depiiyeste limitele a cel putin doud dintre urmitoarele trei eriterit ss Numaral media eee LEAT eetactvelona a veatuniedine |e sean lei ‘vinziri, let Bee gestiune, persoane Entitate micro 5600 000 11 200 000 10 Entitate mic& 63 600.000 127 200 000 50 Entitate mijlocie | 318000000 | _ 636 000 000 250 Entitatemare —/ 31 000.000 | > 636000000 >250 (depeiseste) Modul de finere a contabilit&tii si de aplicare a Standardelor de Contabilitate, reiesind din prevederile art. 5 din Legea Contabilitatii si raportirii financiare, const in urmitoarele: Q Entitatile micro, persoanele fizice, care desfagoari activitate de intreprinz&tor dupa inregistrarea acestora ca platitori ai TVA, tin contabilitatea in partid’ dubli? si intocmesc situafii financiare prescurtate’, conform Standardelor Nationale de Contabilitate. Q Entitafile mici tin contabilitatea in partid’ dubla si intocmesc situatii financiare simplificate, conform SNC. Q Entit&tile mijlocii si mari fin contabilitatea in partid’ dubla si intocmesc situatii financiare complete, conform SNC. Q Entitatile de interes public tin contabilitatea in partid’ dublé si intocmesc situatii financiare, conform IFRS. 2 Partida dubla - sistem contabil care prevede reflectarea faptelor economice in baza dublei inregistriri, cu aplicarea planului de conturi contabile, registrelor contabile gi situatiilor financiare. 3 fn dependent’ de mirimea entititilor, pentru prezentarea situafiilor financiare, se vor intocmi diferite formate, deosebindu-se intre ele dupa cerintele de dezvaluire a informatiilor. 14Galina BADICU, Svetlana MIHAILA: BAZELE CONTABILITATI Q Organizatiile necomerciale si reprezentantele _ entitAtilor nerezidente fin contabilitatea in partid’ dubla si intocmesc situatii financiare, conform indicatiilor metodice aprobate de MF. Q Persoanele fizice, care desfagoara activitate de intreprinzator, pana la inregistrarea acestora in calitate de platitori ai TVA, persoanele fizice, care desfaisoari activitate independentd, persoanele fizice, care desfsoara activitate profesionala in sectorul justitiei gi birourile infiintate de acestea, precum gi cabinetele individuale ale medicilor de familie, tin contabilitatea in partida simpli‘ in baza contabilititii de casi, fri intocmirea situafiilor financiare, conform indicatiilor metodice aprobate de MF. Standardele Nationale de Contabilitate sunt bazate pe Directiva 2013/34/UE si IFRS’. Ele sunt elaborate si aprobate de MF, care stabileste reguli generale obligatorii privind finerea contabilitafii si raportarea financiar, Fiecare standard national de contabilitate contine: ¥ domeniul de aplicare; ¥ notiunile utilizate; v regulile generale (recunoasterea, evaluarea, amortizarea, derecunoasterea, etc.); v¥~ modul de contabilizare; Y particularitatile etc, Entitatile care vor aplica Standardele Nationale de Contabilitate se vor conduce doar de prevederile acestora, fard a mai recurge la utilizarea unor prevederi ale Standardelor Internationale de Raportare Financiaré. Planul general de conturi contabile - act normativ care stabileste nomenclatorul, caracteristica si modul de aplicare a conturilor contabile. El reglementeaz4 modul de inregistrare a faptelor economice in functie de continutul economic al acestora, cu respectarea principiilor, normelor si politicilor contabile ale entitatii cu ajutorul conturilor contabile. in Planul general de conturi contabile este utilizaté terminologia din SNC-uri gi alte acte normative contabile. 4 Partida simpla - sistem contabil, care prevede reflectarea unilaterald a faptelor economice, utilizand inregistrarea in partida simpla, conform metodei ,intrare-iesire”. 5 IFRS - Standarde Internationale de Raportare Financiard, inglobeaz’ standarde i interpretiri cemise de Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate, acceptate pentru aplicare in RM. 15Galina BADICU, Svetlana MIHAILA: BAZELE CONTABILITATII Concomitent, entitatile tin cont si de alte prevederi confinute in legislatia nationala (Jegislatia fiscald, sociald, medicald, a muncii etc.) la tinerea contabilititii, precum: Codul fiscal, Codul muneii, Codul civil, Legea bugetului pentru fiecare an de gestiune, Legea asiguririlor sociale si medicale, Indicatii © metodice, instructiuni, scrisori i alte acte instructive emise de MF al RM. Astfel, in decursul anului, pot aparea modific&ri in legislatie ca ummare a unor factori economici si sociali. Aceste schimbari sunt reflectate in materialele instructive si metodice curente ale Ministerului de Finanfe. Deoarece sistemul de reglementare normativa a contabilitatii prevede diferite variante de recunoastere, evaluare si contabilizare a elementelor contabile, entitatile sunt obligate si elaboreze, de sine st&titor, Politici contabile. Politicile contabile constituie principii, baze, conventii, reguli si practici specifice aplicate de o entitate la finerea contabilitafii si intocmirea situatiilor financiare. Elementele Politicilor contabile se selecteazi de catre entitate in baza prevederilor SNC-urilor. La selectarea si aplicarea politicilor contabile, trebuie respectate principiile generale i caracteristicile informatiilor prezentate in situafiile financiare prevazute de Legea contabilitafii si raport&rii financiare gi de Standardele Nationale de Contabilitate. Politicile contabile se perfecteazi printr-un document de dispo: (dispozifie, ordin etc.) si se aplica tuturor subdiviziunilor entitatii incep4nd cu prima zi a perioadei de gestiune urmatoare celei in care politicile contabile au fost aprobate. Ele trebuie aplicate in mod consecvent pentru fapte economice similare in cursul perioadei de gestiune, precum gi de la o perioada de gestiune la alta. { &), SUBIECTE PRACTICE: » % Situatia 2. Emumerati actele legislative si normative aferente reglementérii contabilitatii in Republica Moldova si caracterizafi-le. 1.3. Principiile generale ale contabilitatii Reflectarea corect& a faptelor economice const in aplicarea unor reguli concrete, care provin, in special, din principiile generale contabile: 16Galina BADICU, Svetlana MIHAILA: BAZELE CONTABILITATIL | Principii generale | prevazute in Legea raportarii Continuitatea activitatii Contabilitatea de angajamente Permanenta metodelor Prudenta Intangibilitatea contabilitatii si financiare, art.6 Continuitatea activititiT *Contabilitatea de angajamente *Permanenta metodelor Prudenta «Intangibilitatea *Separarea patrimoniului si datoriilor *Necompensarea *Prioritatea confinutului asupra formei Evaluarea la cost de intrare presupune ca entitatea va continua, in mod normal, functionarea pe o perioada de cel putin 12 luni de la data raportarii, far intentia sau necesitatea de a-gi lichida sau reduce in mod semnificativ activitatea. De exemplu: in mod normal, bunurile entitéfii se vor reflecta in situatiile financiare la valoarea contabild. Jn cazul lichidarii entitajii, este necesaré evaluarea acestor bunuri la valoarea la care acestea pot fi vdndute, care, de reguld, este mai micd decdt valoarea contabila. impune recunoasterea elementelor contabile pe misura aparitici acestora, indiferent de momentul incasarii/platii de numerar sau compensarii in alta forma. De exemplu: Ia livrarea produselor, recunoastem venituri, chiar dacé cumparatorul nu s- @ achitat in acel moment. consté in aplicarea politicilor contabile in mod consecvent de la o perioada de gestiune la urmatoarea. Respectarea —acestui_—principiu —_—_asigura comparabilitatea in timp a indicatorilor economici. Regulile, procedeele si modalititile specifice contabilitafii sunt fixate in politicile contabile ale entitiifii. nu admite supraevaluarea activelor si a veniturilor si/sau subevaluarea datoriilor si a cheltuielilor. presupune c totalul bilantului, la inceputul perioadei de gestiune curente, trebuie si corespunda cu totalul bilantului la sfarsitul perioadei de — gestiune precedente. 17Galina BADICU, Svetlana MIHAILA: BAZELE CONTABILITATIL Separarea patrimoniului gi datoriilor Necompensarea Prioritatea confinutului asupra formei Evaluarea la cost de intrare Importanta relativa prevede prezentarea jn situatiile financiare doar a informatiilor despre patrimoniul entitaii contabilizate separat de averea proprietarilor si a altor entitati. De exemplu, in cazul businessului particular. rezidi in contabilizarea si prezentarea distinct’ in situatiile financiare a activelor si datoriilor, veniturilor si cheltuielilor. presupune c&4 informatiile prezentate in situatiile financiare trebuie s reflecte, mai curand, esenta si continutul faptelor economice, decat forma lor juridica. presupune c& elementele contabile prezentate in situatiile financiare se evalueaza la cost de achizitie sau cost de productie, cu exceptia cazurilor prevazute de standardele de contabilitate. permite nerespectarea —_cetinfelor privind tecunoasterea si evaluarea elementelor contabile, prezentarea, publicarea si consolidarea informatiilor aferente acestora atunci cand efectele respectarii lor sunt nesemmificative. Pragul de semnificajie constituie criteriul prestabilit de catre entitate pentru determinarea necesitafii de a prezenta sau corecta informatii in situatiile financiare, ludnd in considerare posibilitatea influenfei acestor prezentari sau corectari asupra deciziilor economice ale utilizatorilor. (OO) SUBIECTE PRACTICE: ~) -. Situatia 3. Specificafi in ce lund entitatea va inregistra veniturile din prestarea serviciilor de reparatie si de care principiu general contabil se va fine cont? La 20 martie 20XX o entitate a semnat un contract privind prestarea serviciilor de reparatie. Reparatia obiectelor a fost efectuat si facturati in luna mai, iar achitarea de citre beneficiar, a fost efectuati pe data de 20.06.20XX. 18Galina BADICU, Svetlana MIHAILA: BAZELE CONTABILITATIL ® Situatia 4. Concretizati momentul recunoasterii cheltuielile privind vanzarea calculatoarelor si menjionati principiul general contabil de care se va fine cont. Pe 7 mai 20XX, o entitate achizifioneazd calculatoare, pentru a fi vandute ulterior. Datoria faté de furnizor creati s-a achitat pe 25 mai 20XX. Calculatoarele au fost livrate unui client pe 2 iulie 20XX. La 1 august 20XX clientul a achitat datoria. Ya Situatia 5. fn viziunea Dumneavoastré, tranzactiile prezentate mai jos genereazd venituri sau cheltuieli? Mentionafi principiul general contabil de care se va fine cont la inregistrarea acestora. a) Procurarea materiei prime cu plata imediata; b) fncasarea datoriilor de la cumparatori; c) Utilizarea materialelor in scopuri administrative; @) Incasarea veniturilor din dobanzi; e) Vanzarea produselor finite: f) Calcularea dobanzilor aferente creditelor; g) Achitarea dobanzilor aferente creditelor; h) Plata comisioanelor bancare; i) Consumul materialelor de ambalat pentru impachetarea produselor; j) Calcularea salariului; k) Achitarea salariului; 1) Calcularea impozitelor; m) Achitarea impozitelor. 1.4, Contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune. Utilizatorii informatiei financiar-contabile Realizarea obiectivelor fixate de entitate necesita atat cunoasterea gi urmarirea pozitiei financiare si a performanfei financiare, ca sintezA a activitatii proprii desfigurate gi a relafiilor lor exteme cu alte entitati, cat si cunoasterea, controlul si analiza activitatii interne. Corespunzator acestor doua componente ale activitatii entitatii, s-au conturat si dezvoltat in cadrul contabilitatii dou mari subsisteme: contabilitatea financiara gi contabilitatea de gestiune. 19Galina BADICU, Svetlana MIHAILA: BAZELE CONTABILITATI. q Contabilitatea financiara reprezinté un sistem de colectare, © inregistrare, prelucrare gi sistematizare a informatici privind existenta si miscarea activelor, capitalului propriu, datoriilor, veniturilor si cheltuielilor pentru intocmirea situatiilor financiare. Obiectivul principal al contabilitatii financiare, const in prezentarea unei imagini de ansamblu a activititii entitatilor in decursul unei perioade de gestiune prin intermediul situatiilor financiare. fn acelagi timp, ea are un rol dublu: pe plan extern, reprezint4 un instrument de comunicare financiara prin informatiile prezentate utilizatorilor externi, iar pe plan intern, constituie un instrument de gestiune pus la dispozitia managerilor. Contabilitatea financiar’ se bazeazdé pe documentele justificative aferente faptelor economice $i pe prevederile legislafiei cu referire la modul de inregistrare al acestora. Contabilitatea de gestiune reprezinti un sistem de colectare, e inregistrare, prelucrare gi transmitere a informatiei pentru planificarea, controlul si analiza activititii entititii, in scopul pregatirii rapoartelor interne pentru luarea deciziilor manageriale. Obiectivul principal al contabilitt{ii manageriale rezida in inregistrarea informatiilor necesare aprecierii desfasurarii activitatii interne, controlului riguros si sistematic asupra modului de utilizare a factorilor de productie in diverse sectoare, furnizarea operativa a informatiilor necesare managementului in vederea adoptarii deciziilor aferente procesului de productie. Contabilitatea de gestiune se caracterizeaz§ prin operativitatea informatiilor, analiza activitatii interne a entitatii pe centre de responsabilitate, aprecierea productivititii diferitilor factori de productie, determinarea contributiei la rezultatul financiar al diverselor produse sau grupe de produse fabricate de entitate, calcularea rentabilititii pe produsele fabricate, fixarea preturilor de vanzare a produselor fabricate. Indiferent de deosebirile dintre cele dowd contabilit&ti, ele au gi elemente comune, precum: ambele folosesc aceleasi procedee si principii ale metodei contabilitafii, informatiile furnizate de ambele contabilitdfi trebuie sd fie verificabile, potrivit documentelor justificative si stau la baza adoptérii deciziilor de cédtre managementul entitai Contabilitatea financiard gi cea de gestiune se interfereaz’ reciproc si reprezinté pArfi componente ale unui sistem unic de evident, Faptul separarii contabilitai gi diverse registre de evidenta. 20Galina BADICU, Svetlana MIHAILA: BAZELE CONTABILITATIL Tabelul 2. Deosebiri dintre contabilitatea financiara gi contabilitatea de gestiune Criterii de comparare Descrierea Obligativitatea finerii contabilitatii Contabilitatea financiara este obligatorie pentru toate persoanele fizice si juridice, care s-au inregistrat ca agenti economici, Sistemul contabil utilizat — partida dubla. Prezentarea periodica a situatiei patrimoniale si financiare necesiti un mare volum de munca pentru culegerea si prelucrarea informatiilor intr-o forma prevazuta gi cu un nivel inalt de exactitate, indiferent de faptul daci conducerea entitatii considera cd aceste date sunt utile. Contabilitatea de gestiune este organizati in functie de nevoile proprii de informare ale entitafii, Entitatile mari igi definesc proceduti stricte si detaliate privind organizarea contabilitifii de gestiune, avand in vedere specificul activitifii. Impune un volum de munca generat de culegerea si prelucrarea informafiilor, acestea reducdndu-se doar la cele strict necesare managerilor. Nu exist’ restrictii sau reguli obligatorii. Nu este limitati la sistemul partidei duble, existand posibilitatea & se aplice orice sistem util. Scopul finerii contabilitéyii Scopul contabilitifii financiare rezidi in elaborarea situafiilor financiare pentru utilizatorii externi gi interni. Scopul contabilititii de gestiune consti in furnizarea informatiilor necesare planificarii, controlului si gestiunii. Utilizatorii informafiilor Utilizatorii informafillor furnizate de contabi financlaré sunt creditorii, debitorii, actionarii si alte persoane externe, ce utilizeazi informatiile financiar- contabile, precum si utilizatorii interni. Utilizatorii informatiilor furnizate de contabilitatea de gestiune sunt managerii entitatilor respective impreund cu personalul, care participa la analiza informatiilor in cauza. Respectarea principiilor generale contabile Contabilitatea financiaré - Respectarea obligatorie a reglementirilor contabile nationale in vigoare (Legi, SNC, Instructiuni, Regulamente etc.), pentru ca utilizatorii externi si fie siguri de realitatea si exactitatea informatiilor respective. 21Galina BAD! Svetlana MIHAILA: BAZELE CONTABILITATII Gradul de exactitate Contabilitatea financiara inregistreazi fapte economice care au avut loc (istoric). Contabilitatea de gestiune este atit previzionala, cat si istorici, deoarece informatiile prezentate sunt pentru estimarile viitoare utilizind informatii ce tin de trécut. Frecvenja raportarii in cadrul_ contabi financiare se intocmesc situatii financiare pentru perioade stricte conform legislatiei (anual). in cadrul contabilit&tii de gestiune, sc claboreaz4 rapoarte privind bugetarea (strategicd gi operativa) si costurile, cheltuielile si veniturile pentru perioade mai scurte (luna, decada, saptimana, zi). Sfera de cuprindere a raportdrilor Situafille contabilitaqi financiar’ cuprind intreaga activitate a entitatii. Rapoartele elaborate in cadrul contabilitatii de gestiune se refera la subdiviziunile entitatii: pe activitati, sectii, centre de responsabilitate, produse etc. Unitatea de masura in contabilitatea financlard, se utilizeaz’ doar unitatea biineasca pentru inregistrarea faptelor economice, dat fiind faptul ci informatiile acesteia trebuie oferite sub forma generalizat. Contabilitatea de gestiune opereaz& mai mult cu etalonul binesc, insa informatiile furnizate pot fi exprimate si in alte unitafi posibile de misur’. La entitate, functioneaz& un singur sistem contabil, insd el este construit in aga fel, incat, prin regruparea datelor initiale, tuturor utilizatorilor si le fie pusé la dispozitie acea informatie, care fi va ajuta si ia decizii corecte. Utilizatorii potentiali ai informafiei financiar-contabile sunt: acfionarii, investitorii actuali si potengiali, conducerea entitdfii, salariafii entitdfii, creditorii, furnizorii si alti parteneri comerciali, clienfii, institufiile guvernamentale, publicul i alte persoane fizice $i juridice cointeresate. Actionarii Investitorii actuali gi potentiali ail nevoie de informatiile, pe baza cdrora, pot si evalueze capacitatea entitatii de a le plati dividende. sunt interesati de veniturile care pot fi obfinute din investitia ficuti, impreuni cu riscurile aferente. Ei folosesc informafiile pentru a se decide daca ar trebui s& cumpere, s& pastreze sau s4 vanda, in functie de performantele entitatii. 22Galina BADICU, Svetlana MIHAILA: BAZELE CONTABILITATI are nevoie de informatii operative in forma rezumata, Managementul entitatii utilizeaza informatiile furnizate de contabilitate in vederea indeplinirii functiilor sale: Conduceren ionificare, organizare si controlul activitifii entiatii. entitafii Managerii folosesc informatiile contabile la intocmirea bugetelor, dar mai ales in faza de control al realizarii planurilor si programelor. doresc informatii privind stabilitatea locurilor de munca, dar Angajagi Si 428pre -masura in care lise repartizeaza 0 parte din valoarea addugatS de entitate, sub forma de remunerare, oportunitati profesionale etc. Creditorii sunt bancile si alte institutii similare interesate de financiari _lichiditatea gi solvabilitatea pe termen lung a entitatii. Creditorii sunt furnizorii de bunuri si servicii a ciror preocupare o comerciali _constituie lichiditatea pe termen scurt a entit&tii. Nevoile informationale ale guvernului se individualizeazi la nivelul institufiilor sale, care solicita informatii in scopul stabilirii politicilor economice, financiare, sociale, fiscale ete. Ministerul Finanjelor colecteazi informatii din contabilitate pentru elaborarea prognozelor veniturilor statului. Biroul National de Statistica centralizeazi taportarile statistice ale entitatilor in vederea elaborarii conturilor nationale, inclusiv calculul _indicatorilor macroeconomici, precum si PIB. Agenfia Nafionalad a Protectiei Concurenjei este interesati de informatiile furnizate de contabilitate, respectiv de structura costului de productie si de modul de stabilire a preturilor anumitor utilitati. Alte ministere colecteaza informafii sectoriale sau informatii privind gradul de ocupare a forjei de munci. Unmarese informatii in vederea cunoasterii activitatii entititilor in mai multe scopuri, precum: crearea locurilor Alti de munca, manifestarea performantelor profesionale, utilizatori dezvoltarea locald si regional, aprecierea tendintei de dezvoltare a ramurii din care face parte entitatea respectiva, colaborarea intre entititi etc. Guvernul si institufiile sale fn funcfie de nivelul si caracterul interesului financiar, utilizatorii informatiei financiar-contabile pot fi divizati in dowa grupe: ¥ externi, care se afl in afara entitfii si solicit’ informatii pentru luarea deciziilor privind activitatea acesteia; ¥ — interni, care activeazi in cadrul entitatii. 23Galina BADICU, Svetlana MIHAILA: BAZELE CONTABILITATII eG SUBIECTE PRACTICE: S&S Situatia 6. Studiafi, analizati si gdsiji expresiile potrivite aferente deosebirilor dintre contabilitatea financiard si contabilitatea de gestiune. %@ Contabilitatea financiara pentru toate persoanele fizice gi juridice, care s-au inregistrat ca agenti economici. Sistemul contabil utilizat ‘%@ Contabilitatea de gestiune in functie de nevoile proprii de informare ale entittii restrictii sau reguli obligatorii. la sistemul partidei duble, se aplica orice sistem util. a rezida in elaborarea situatiilor financiare pentru utilizatorii externi si interni. mw const’ in furnizarea informatiilor necesare planific&rii, controlului si gestiunii. a sunt creditorii, debitorii, action: i alte persoane externe ce utilizeazi informatiile financiar-contabile, precum gi utilizatorii interni. a sunt managerii entitatilor respective impreun& cu personalul, care participa la analiza informatiilor in cauza. % Contabilitatea financiara —inregistreazi_ fapte += economice %. Contabilitatea de gestiune deoarece informatiile prezentate sunt pentru utilizdnd informatii legate de trecut. %. in cadrul contabilititii financiare se intocmesc situatii financiare pentru 24