Geografia fizică a României - Sem I

Numele si prenumele: Tebeașă Raluca-Florina

Specializarea: Geografia Turismului
Grupa: 309

FIȘĂ DE LUCRU
Geografia fizică a României
Sem I

1. Analizați imaginea de mai jos și precizați următoarele:

Imagine pentru subiectul

a. Tipul de roci și modul de formare

1. Roci eruptive cunoscute și sub denumirea de roci magmatice sau roci vulcanice. În imagine sunt
reprezentate coloanele de bazalt de la Racoș. Bazaltul, de regulă,  are o culoare cenușie închisă cu
nuanțe de culoare până la negru, apărând ca o masă cu granulație fină, uneori cu incluziuni de roci de
o culoare diferită.
2. Rocile eruptive s-au format prin solidificarea sau prin răcirea magmei care provine din mantaua
superioara (astenosfera) a pământului. Bazaltul ia naștere prin erupția unui vulcan din lava fluidă (cu
vâscozitate redusă) și un conținut sărac în acid silicic și care ajuns la suprafața pământului se răcește
relativ repede. Magma din care ia naștere bazaltul spre deosebire de granit este o magmă bazică.
b. Trei exemple de unități geografice din România în care există astfel de roci.
Dați răspunsul aici!
1. Carpații Orientali-Grupa Nordica (Maramuresului si Bucovina) → Munții Oaș, Munții Gutâi, Munții
Țibleș
2. Carpații Orientali-Grupa Centrala (Moldo-Transilvani) → Munții Călimani, Munții Gurghiu, Munții
Harghita
3. Carpații Occidentali-Grupa Apuseni → Munții Metaliferi

2. Precizați ce roci intră în alcătuirea Câmpiei Române și a Carpaților Meridionali.

Câmpia Română are în alcătuirea petrografică roci sedimentare detritice psefidice

necimentate (pietriș), roci sedimentare detritice psamitice necimentate (nisipuri), roci sedimentare
detritice psamitice cimentate (gresii), roci sedimentare detritice aleuritice (loess) și roci sedimentare
detritice pelitice (argile, marne).
Carpații Meridionali:
Grupa Munților Bucegi este alcătuiți din roci felurite: conglomerate calcaroase (Bucegi),
șisturi cristaline (Leaota), calcare (Piatra Craiului).
Grupa Munților Făgărași este alcătuită din roci dure (șisturi cristaline și granite).
Grupa Munților Parâng este alcătuită din roci dure (șisturi cristaline și granite).
Grupa Munților Retezat-Godeanu este alcătuită din roci dure (șisturi cristaline și granite), dar
si din calcare (Munții Mehedinți și Cernei).

3. Ce unități structurale alcătuiesc Carpații Orientali?

Se compune:
Subunitatea cristalino-mezozoică ;
Subunitatea flișului intern (Cr.) şi extern (Pg.);
Subunitatea vulcanică;
Subunitatea sedimentaro-vulcanică;
Subunitatea depresiunilor intracarpatice.

4. Enumerați unitățile geografice din România în care există predominant roci de vârstă
cuaternară.

Pe teritoriul României doar ariile montane înalte au fost afectate de modelare glaciară, zonele mai
joase fiind supuse unui climat asemănător celui de astăzi din regiunile de tundră. Zonele de peste
1800-2000 m din Munții Carpați erau acoperite cu ghețari care modelau un relief specific. Astfel de
roci de vârstă cuaternară se întâlnesc în Munții Maramureșului, Munții Rodnei, Munții Bucegi, Munții
Iezer-Păpușa, Munții Făgăraș, Munții Lotrului, Munții Cindrel, Munții Parâng, Munții Șureanu, Munții
Retezat, Munții Godeanu și Munții Țarcu. Unele urme glaciare incipiente sau insuficient dezvoltate au
fost identificate în Munții Călimani, Munții Leaota, Munții Căpățânii, Munții Cernei și Munții Bihor.
Mai menționez și Subcarpații, Podișul Moldovei și Podișul Transilvania.

5. Când s-au produs cele mai importante erupții vulcanice și care au fost urmările acestora pe
teritoriul României?
 Masivele de roci eruptive și structurile corespunzătoare acestora s-au constituit pe parcursul
evoluției geotectonice a teritoriului României în proterozoic, paleozoic, mezozoic și neozoic. Cu cât
manifestările magmato-eruptive sunt mai recente, structurile sunt mai bine păstrate iar influența lor
în relief apare mai bine exprimată. Relieful vulcanic se intalneste in cazul aparitiei la zi a unor roci
magmatice efusive si mai rar in cazul aparitiei la zi a rocilor magmatice intrusive.
Magmatismul vechi s-a manifestat din prepalozoic și până în cretacic, cu structuri de roci
intrusive și efuzive. Fenomenele magmatice prebaikaliene, baikaliene și hercinice au pus în loc
corpuri granitoide în spațiul carpatic (Parâng, Retezat, Muntele Mic, Almăj ș.a.) și în Dobrogea de
Nord. Fenomenele plutonice au avut loc și în mezozoic, unele corpuri vulcanice fiind acoperite cu un
înveliș sedimentar apoi scoase la zi prin eroziune îndelungată.
Magmatismul neogen oferă cele mai interesante și bine păstrate structuri și formațiuni
vulcanice care se păstrează în relieful carpatic din România. Astfel, în vestul Carpaților Orientali a luat
naștere cel mai lung lanț de munți vulcanici neogeni din Europa, elementele structurale păstrându-se
din ce în ce mai bine în relief de la nord la sud; de fapt, gradul de conservare a formelor vulcanice
depinde de vârsta erupțiilor.
Vulcanismul neogen din Carpați s-a manifestat în trei cicluri principale de erupție: badenian;
sarmațian-pliocen inferior; pliocen superior-cuaternar inferior.
În timpul primului ciclu, manifestările vulcanice au avut caracter exploziv, atât în partea
nordică a Carpaților Orientali (Oaș, Gutâi) cât și în Munții Apuseni (Munții Metaliferi). Au avut loc
explozii și curgeri de lave andezitice, dacitice, riolitice, cât și proiecții piroclastitice acide. Astfel, a luat
naștere un complex vulcano-sedimentar care în Gutâi atinge grosimi de 50-250 m. În Munții Apuseni,
cele mai importante centre de erupție din acest ciclu s-au localizat în perimetrele Roșia Montană,
Brad-Săcărâmb, Almăj-Stănija ș.a.
În ciclul eruptiv sarmațian-pliocen inferior au predominat efuziunile de lavă, alternând cu
episoade explozive. Au luat naștere, astfel, numeroase edificii stratovulcanice, dar și corpuri
intrusive. De remarcat că în nordul Carpaților Orientali vulcanismul s-a manifestat prin formarea unor
corpuri subvulcanice în masivele Rodnei și, mai ales, în Bârgău. Mai la sud, respectiv în Călimani-
Gurghiu-Harghita s-au format structuri stratovulcanice tipice, care au închegat un lanț de munți
vulcanici propriu-zis. În timpul acestui ciclu de manifestare vulcanică au luat naștere cele mai
reprezentative elemente structurale consecvente, păstrate în relieful actual: coșuri, caldeire, cratere,
platouri vulcanice.
În ciclul pliocen superior-cuaternar se reiau manifestările vulcanice cu caracter mai restrâns,
locale, în aceleași perimetre ale ciclurilor anterioare. Manifestările explozive sunt reduse ca număr și
ca arie, întâlnindu-se cu dezvoltare punctuală în grupările Călimani-Gurghiu-Harghita, Oaș-Gutâi,
Metaliferi, Perșani, produsele vulcanice expulzate constând din andezite bazaltoide, bazalte. Se pare
că, apariția muntelui Ciomatu, cu craterul Sfânta Ana, aparține acestei etape de erupție. Este posibil
ca forma de crater estompat și înmlăștinit Mohoș, din vecinătatea estică a craterului Sfânta Ana, să
aparțină unei erupții mai timpurii. Începând din pleistocenul mediu, în regiunea vulcanitelor neogene
din Carpați se manifestă doar fenomene post-vulcanice: gheizere, fumarole, solfatare, mofete (ele
formează și în prezent așa-numita aureolă mofetică). Relieful vulcanic se caracterizeaza prin prezenta
unor forme de relief in care dominante sunt aparatele vulcanice. Astfel, in muntii vulcanici se
pastreaza o serie de aparate vulcanice de tip con. Aceste forme sunt foarte bine reprezentate in
Calimani, Gurghiu si Harghita.
Așadar, vulcanismul neogen din Carpații romanești si-a încheiat ciclul de activitate, rezultatul
final fiind ansamblul munților vulcanici care reprezintă cel mai lung lanț de munți vulcanici stinși din
Europa. Dintre fenomenele post-vulcanice, in Carpații romanești se mai păstrează doar mofetele care
reprezintă emanații de gaze uscate. Aceste emanații sunt mai frecvente la periferia munților
vulcanici, îndeosebi in depresiuni sau microdepreisuni, generând așa-numita aureola mofetica din
Carpații Orientali. Aureola mofetica prezintă și o serie de avantaje în plan turistic și îndeosebi în
scopuri balneare, terapeutice, dar lucrul cel mai important îl reprezintă mineralizarea apelor freatice
cu formarea apelor minerale carbogazoase.

6. Care sunt unitățile structurale de tip platformă din România?

Platforma Moldovenească (Podișul Moldovei); Platforma Scitică (Bârlad și Delta Dunării); Platforma
Moesică (Cămpia Romănă, sectorul Valah, sectorul Sud-Dobrogean, sectorul Central-Dobrogean).

7. Care este cea mai veche suprafață de nivelare din România? Precizați vârsta, altitudinea și
denumirea locală pentru fiecare unitate în care s-a format.

Cea mai veche suprafață este așa numita „Peneplenă Carpatică” („Pediplena Carpatică”),
formată în paleogen. Ea se găsește în toate cele trei ramuri carpatice, dar la altitudini diferite și
purtând nume diferite, date de geografii care au studiat cu precădere respectivele regiuni.
Astfel, în Carpații Meridionali, se numește „Platforma Borăscu”, se desfășurată la altitudini
de 1900...2200 m.
În Munții Rodnei; „Platforma Nedeia”, la 1800 – 2000 m.
În Munții Apuseni poartă numele de „Fărcaş – Cârligatele”, la 1600 m;
În Semenic, „Suprafaţa Semenic”, la 1400 – 1450 m;
În Munții Almăjului: „Suprafaţa Almăjului”, la 800 – 1100 m.

8. Enumerați etapele de formare a unităților piemontane din România. Precizați etapa în

care s-a format Piemontul Getic, alcătuirea geologica a acestuia, condiții de formare, stadiu actual al
evoluției.

I. Prima etapă de formare a piemonturilor în România (etapa posthercinică):

 se păstrează conglomeratele cretacice (în M. Bucegi, Ciucaş, Ceahlău, Trascău).

 piemonturile depuse la baza unor masive hercinice (ex. Masivul Transilvan);
 pietrişurile apţiene din Dobrogea de Sud (proveneau din M. Măcinului).

II. A doua etapă de formare a piemonturilor în România (după formarea Pediplenei Carpatice)
 Piemonturile formate în Miocenul inferior (impuse de ridicările savice şi stirice);
 Piemonturile formate în Miocenul superior (declanşate de mişcările moldave şi attice);
 Piemonturile din Pliocenul superior - Cuaternarul inferior (villafranchiene) determinate de
mişcările valahe;
Piemontul Getic s-a format în a doua etapă de formare a piemonturilor din România după
formarea Pediplenei Carpatice
Alcătuire geologică: roci sedimentare: pietriș, nisip, argile, marne.
Condiții de formare: A fost determinată de două categorii de factori: tectonici și climatici;
- Cauzele tectonice - înălțarea puternică a lanțului carpatic, în urma mișcărilor valahe (sf.
Pliocenului), a condus la apariția unui front montan cu potențial mare de eroziune; Mișcările
 tectonice au fost cele care au deminat migrarea zonei de subsidență a avanfosei precarpatice →
propice acumulărilor;
- Cauzele climatice - impuse de existenta unui climat cu două sezoane; aceste condiții au favorizat
eroziunea și transportul fluvio-torenţial al materialelor sedimentare din regiunile montane înalte;
Stadiul actual: În prezent, este fragmentat de văi și divizat într-o serie de subunități, dintre care
principalele sunt: Piemontul Motrului, Piemontul Oltețului, Piemontul Cotmeana, Piemontul
Argeșelului și Piemontul Cândești.

9. Definiți termenii:

- subducție = se referă la zona diametral opusă celei de rift. Practic, placa oceanică se
ciocnește cu alta și se scufundă înapoi în astenosferă unde se topește. Vor rezulta cutremure
și lanțuri muntoase vulcanice pe continent sau arcuri vulcanici pe ocean. Subducția se
produce sub un unghi de 50-60 de grade și pe o suprafață numită plan Benióff.
- subsidență = este un proces prin care are loc coborârea succesivă a scoarței terestre, cel mai
frecvent în bazinele de sedimentare. Poate fi cauzată de procese naturale (carst, dezghețarea
permafrostului, formarea faliei) sau ca urmare a intervenției umane (minerit, extracție de
resurse naturale din sol, precum gaze naturale sau petrol).
- rocă metamorfică = rezultă prin transformarea atât a rocilor sedimentare cât și a rocilor
eruptive produse la presiuni sau temperaturi mari, c are atrag după sine un schimb de
elemente chimice.
- fliș = este un ansamblu de terenuri constituite din conglomerate, gresii, argilă și marnă,
sedimentate într-o mare în timpul când fundul acesteia se găsea într-o continuă ridicare spre
a deveni un lanț muntos.
- unitate de orogen = ocupă cca. 60% din teritoriul tarii, se caracterizează prin dominarea
formațiunilor cristaline, inclusiv în fundamentul unităților sedimentare
- suprafață de nivelare = sunt rezultatul unor îndelungate şi intense procese de eroziune, în
urma cărora denivelările (asperitățile reliefului) au fost înlăturate, alungându-se la suprafețe
relativ netede sau ușor ondulate, care, în timpul formării lor, reprezentau adevărate câmpii
de eroziune (sau trepte extinse de eroziune);
- piemont = constituie o unitate de relief care se formează la poalele/baza unei unității
montane, la contactul acesteia cu o câmpie sau cu o depresiune. Aceasta s-a format prin
acumularea aluviunilor aduse de către apele curgătoare la schimbarea de pantă.
Condiții de formare:
→ existența unui climat adecvat în care apele curgătoare nu pot transforta toate aluviunile
până la mare.
→ condițiile tectonice: să existe o perioadă de formare de abrupturi montane tectonice –
când se înalță și reînalță munții.
- placă tectonică = este o bucată foarte mare a scoarței terestre, totalitatea acestora formând
suprafața Terrei. Mișcarea acestora dă naștere cutremurelor și contribuie parțial la geneza
vulcanilor.
- eră geologică = este o subdiviziune a timpului geologic care împarte scara timpului geologic
în unități de timp mai mici.
 - calcar recifal = roci sedimentare dure, care se formează prin acumularea coralilor în
regiunile calde , la adâncimi mici, ca recife mărginașe, bariere sau corali. Exemplul cel mai
tipic sunt calcarele recifale jurasice care apar în Podișul Casimcei sub formă de bariere.

10. Enumerați și localizați obiective turistice din România astfel:

- 3 obiective turistice formate pe calcare =

Piatra Singuratica - localizata în masivul Hășmașu Mare este alcătuita din calcare și s-
a format ca urmare a eroziunii diferențiate pe suprafața calcarului.

Fig. nr.2 – Piatra Singuratică

Sursa: https://7minuni-transilvania.

Blocurile de calcar de la Bădila se găsesc în comuna Viperești, din județul Buzău,

chiar pe malul stâng al râului cu același nume ca județul.

Fig. nr.3 – Blocurile de calcar de la Bădila

Sursa: http://turismbuzau.ro/wp-content/uploads/2017/04/IMGP9442.jpg
 Peștera Limanu este una dintre cele mai interesante peșteri de pe teritoriul
României. Se află în Dobrogea, lângă satul cu același nume, fiind declarată monument al
naturii. Este una dintre cele mai lungi peșteri calcaroase din România, cu sute de galerii
întortocheate.

Fig. nr.4 – Peștera Limanu

Sursa: https://www.natgeo.ro

Peștera Vântului își datorează numele curenților de aer foarte puternici care străbat
peștera încă de la intrare. Este cea mai mare peșteră din România, având o lungime de 52 de
kilometri. Se găsește în Munții Pădurea Craiului, în imediata apropiere a localității Șuncuiuș.

Fig. nr.5 – Peștera Vântului

Sursa: https://pe-harta.ro/obiectiveturistice
- 3 obiective turistice formate pe sare =
Muntele de sare Praid se află în sudul satului Praid, Harghita pe cursul inferior al Văii
Corundului.

Fig. nr.6 – Muntele de sare Praid

Sursa: https://upload.wikimedia.org

Salina Târgu Ocna este situata in inima Moldovei, in perimetrul Orașului Târgu Ocna din
județul Bacău.

Fig. nr.7 – Salina Târgu Ocna

Sursa: https://vacanteprinromania.ro
 Salina Cacica este o exploatare minieră a sării aflată în localitatea Cacica, Județul Suceava,
Bucovina, România.

Fig. nr.8 – Salina Cacica

Sursa: https://vacanteprinromania.ro

- 3 obiective turistice formate pe conglomerate

Sfinxul, Babele din Munții Bucegi
Babele la sfat din Munții Ciucaș

Fig. nr.9 – Babele la sfat

Sursa: https://www.meetsun.ro
 Claile lui Miron, Caciula Dorobantului, Panaghia, Cetatuia și Calugarii, Detunatele, Dochia
din Masivul Ceahlău

Fig. nr. 10 – Claile lui Miron

Sursa: https://lh3.googleusercontent.com

- 3 obiective turistice antropice pe gresii =

Grădina Zmeilor se află în apropierea satului Gâlgăul Almașului din județul Sălaj, și face parte
din Podișul Someșan, Rezervația constituie un amplu fenomen de prăbușire și erodare
destructivă, dezvoltat în așa numita gresie de Sânmihaiu.

Fig. nr.11 - Grădina Zmeilor

Sursa: https://coltisorderomania.ro
 
„Gresiile de pe Stânca Dracului” se află în sud-estul Depresiunii Almaș-Agrij, în partea central-sud-
estică a județului Sălaj, pe teritoriul satului Hida.

Fig. nr.12 - Gresiile de pe Stânca Dracului

Sursa: http://www.salajulpursisimplu.ro
Zidurile Uriașilor aflat spre izvoarele râului Câlnău, în comuna Valea Salciei din județul Buzău,
sunt ziduri înalte de gresii.

Fig. nr. 13 - Zidurile Uriașilor

Sursa: http://www.profudegeogra.eu