>>> Studi, Aplicatii IX ¢ z Gi ‘A, Atentatul de la Sarajevo Evenimentul care a a constituit pretextul declansérii primului rézboi mondial a avut loc la 15/28 iunie 1914, in capitala Bosniei Hertegovina (Sarajevo), provincie anexaté Austro-Ungariei {in 1908. Atentatorul a fost studentul sarb Gavrilo Princip, in varsté de 19 ani, membru al organi- Zofiei Ténara Bosnie. Franz Ferdinand a fost asasinat, impreund cu sofia sa, in ultima zi a vizitei ‘nreprinse la Sarajevo. Dupa un ultimatum adresat guvernului sérb, ce cuprindea condi extrem de aspre (acceptate in majoritate de partea sérbé), AustroUngaria a declarat rézboi Serbiei, ® Redacteazé o list care sé cuprind& argumentele prin care ai putea susfine idea c& primul rzboi mondial era inevitabil. Utlizeazé informatile oferite de lectile anterioare si pe cele de pe aceasta pagina. Franz Ferdinand impreund vo, Sophie Qi B. Cursa tharmarilor Deceniile premergatoare primului rzboi mondial av fost caracterizate, in privinja politci militare a marilor puteri, de o adevérata cursé a inarmarilor, dublaté ins& de organizorea unor conferinje internafionale ce aveau ca scop declarat dezarmarea, Constitvirea celor dous aliante rivale precum si noile descoperii stinffice si tehnice de la cumpéina secolelor XIX-X, au determinat accenivarea preocupéirilor pentru modernizarea armatelor si a dotdrii acestora precum si pentru sporirea capacité- flor de lupté (rupe, tehnicé militard), resursele financiare locate in acest scop fiind tot mai mari, Sunt ilustrative in acest sens producjile record de armament ale mi uzine Krupp (Germania), Vickers (Anglial, Schnei (Franfa}. Din picate, cele doud conferinfe organizate din inifiativa Rusiei, la Haga (1899, 1907), nu au adus nimic cconeret in privinta limitari armomentului Noutdii militare tn primul rézboi mondial ‘ Tunul cu tragere rapid’ ® Mitraliera perfecfionaté #Toncul © Submarinul © Aviatia militaré « Arileric anticeriand # Arme chimice (substanfe toxice de lupta). Componenta blocurlor militare rivale Fronta Roménia (din 1916) Germania Rusia Portugalia (din 1916) Aust Ungaria Anglia SUA. (din 1917) Turia (din 1914) Joponia (din 1914) Grecia din 1917] Bulgaria (din 1915), hala (din 1915) 1899 1914 15/2Biunie 1914-15/28iule‘I9IA~1Piulo) «191422 Wo) Hope, prima Asosinotl 1 august 4 ovgust corer dele Sarjov, Fron decors Inrorea Angi pent neblizorea gens ‘nedabo. dezormare Germenia in Fronturile europene in 1914 Discursul imparatului german ~ Wilheim al II-lea (august, 1914) | Pericolele mart cauzate de evenimentele din Baleani pareau invinse cind, prin asasinarea amiculu ‘meu, arhiducele Franz Ferdinand, se deschide un abis. Inaltul meu coaliat, imparatul Franz-losif, a - fost nevoit sd pund mana pe arme, pentru a apara ‘Siguranfa statului sau in contra intrigilor pornite dintr-un stat vecin (1) dar i se pune in eale Impe- riul rusese. Nu numai datoria noastra de coaliat ne obliga a fide partea Austro-Ungariei ci avem marea datorie de a apdra pozitia noastrd proprie impusit de eatre cultura comund a anibelor noastre state. © Identficd in text motivele invocote pentru intrarea Germaniei in razboi. Organizafi pe grupe de 3-4 elev, redactaficdte un scurleseu care sé prezintestuajia european din vara ‘onvlui 1914 din punctul de vedere al unui: fancez, englez, german, austriac, sérb, rus, membru al unui ppopor affat sub slipSnire cusroungard sau rus (ceh, slovac, polonez, roman etc). Comentati la final, punc- tele de vedere difeite reiesite din actvitatea grupelor. inrbaboi,