LORIGINILE ARTEI MODERNE, A. BAROCUL Desornie, ia present un silat hatrat deere sso al saptesprosctes, tered baroe are oisorieintresant. Hl apae pins Pima dath in ora arei odatl cu Dicenarl Acadoniei Francere din 1604, undo ad ectival baroque exe deriv dn ewintalporughos barroco {spinel baroece pons india opie frm eregulti Le Fale ‘Secluh XVII este flosit de ances ca semul do bizar in Dctonere td Travonse di 1771 se spe cho pics vet bark nu oped esac ‘roperiler. Tot in acest tmp exten lizseek penn dssrina cxoesle sett ialione din seco 17 (ocr, Brin Gann). Abin up 1880, temenl ia 0 salcore net dacomnind ate ccidenle avhiecra dite Reragtre si Neclsicir (1S80.17S0) Atl an ere Alrite de ard devine un concep sear al store sro. Tail ela Yost deft pin eposio co Reverse click italian, ‘le etre oper eras sosatte deo. “umuele lini” (Wellin), ‘amorious,ecilirate, staice,ordonste independents, Pin comourais Ga aces, cle barece apireay ca "acfve™, provcttere,stialind soci oe par a uiliza ice do mask i Je sexvalitate ale culo Drecum sugestn de mifare gi de spain. Cu acest sens, coreapa Slistie de Bure imps, in socal XX, pens carctearc atl Gin Secoll 1, Nu se mai id, ai, uansfermdile baju in Renata tte, desemnate de vega ea "anes nich arta do prina pase a Seco 18, elatts in Racooo (nu Barec ira). Ete Ach ings art europeant a socal 17 ae areca #ste cote est Sen al Bxeosi et res ape anf in cu iferenelor de ovolue del oa Ia alt, eva craters comane sein in demerit! formelor asics, se observ sevlegi report de ‘ensine 5 opi elenence conta ale feos barce. Acste ‘ensan!tebti infelse ca expres in par art le tensor din vila ‘cil tension) conesionae (conteaafonna), étjaven statlor moderne de isrcs, apaiiapraciloreapetaite i oa eclul 17 eu eco de fexje aragoaie de porii pf ahanfe ce so modich rapid in toteomenie, Este 0 epoek a mailer seminewe, dr gi @ uni ensecvel, Fajtle empinonulat fvcineai Ja fel cag injimle ezergenizaee prevalent, cio aout pet vie toa, detasinduse de delim ds cong a oma, care incepta deseo! 17. 1. Aehitetara ack in vinianea abtelor dix Evul Mediu priositare emu yest rin mpi nlp mee g finaora, in cposs Deroulai Rapoaa Uiberaie pe care le pea tuhiteei in peeing modeller considerte anterior ca ideale. Ast, sntte ete ileal daar ea est al maser, 2 Seulpora Domindrepecetarn unend, dir, conta epi atin, chiar ‘dnd cies, en ope aproape mereu yEat i report su seenie cu ‘pal vial gba al observtondat Mieeos gi gest, ca $162 iidng,joack am rol conta iar dacorivismul coreleaa elewervele ‘cpa, (Cag in ahitoeta,eaiesilesculpuri se grpear in 1) sgn (ealpurd ge alter, cu coleane mance, decral figura a {uel bisa ou fm) ') profane (del portcete but 1 vai 6e nr igri, lego ale ‘eter, ene serie mitoegice, Barooa! mostenojt de Ia Rensstero un riod de reperentae care soci airs aes anti, tear echidna emarcai ‘ar, tuare caretereiorndidusle $a aera obicetor inciude elanal manlor gests i comguapi decorative, ca) emtaza Fmd emionlgespnal Seopa) Toe lal tpek: Gian Lorenzo Bernini (1589-1630) - prs il,» creat raverosse epee in care se expr’ concepl Bare Francesco Bowromin (1599-1967) colaboresza cu Modern la San Piero in Roms, realizet Oratera de Pippn (Koma) 3. Pleura Sovolal 17 ¢ un secol al pctrit care a seusit cel mal tine st valerie rearsele feu! nrepreentarea elt ‘Rar gindvea fost exprinti de 9 maniers aga de “viet”, er nih 8 manfetat ait de Yeroso, neu! st mare, aprons st forma spa, pe cur, toute ecremee a es puse fa ete ‘na sugesiv ex oncind Pictura monumental avo oinportayt mai mare caer, th Italia, cag tn ale pr (Luce Gierdar, Ares Pozz9, Anibal Care). In Kali alu de pictara monumental, se prc a ser Lrgt pictur a al pe pint, Caravaggie (Michelugslo Meri, 1571-1610) face gua. de prccursor. Socez4 certemporanit pin simpliatsa apa a havent Sale isonografice, fect lor dict si provorant La clarobsun care renal unites alneseied 9! gered velumelesubiieg seificaia Scenci, se la un viguos “ves” (pete eros! al aslo. piece et ‘arice de Bin, et). Alu de male ap de caleeioclt foal enitente de catater realists ptresc ted. Ttul pave stan, cu spans (Sus Ezserins 1598) Anibale Carraci (1560-1609) ae merit de af sit mult, tematica pictur, Find ce care a pus tenet un gen tin, al “peels ideal (Pug bp, 160). Daitsta Bellri (1615-1696) mizeacd pe apelal a emote spectator, suid sind meta, cnd eactarea ~ creel Por tpi Nicolas Poussin (1804-1668) activa 40 de ai Is Roma Gate 1610-169, e eute oglu racer), Nu se veounoee un sil persia & Himas eprpe de spiral gi fora casick. La matiriate,pitra 84 96 definejteprint-o retried morals lcd comwolak.reaicnd compo ‘pice pent epreconile etale bcos(Ghaude Lorrain (1600-1670) alt oman de ogi france, se face uncscut prin pia cre sunt esc teal, et ede pert Scene As tcnom mend, Spee dcecire de Poussin, care a prefer pisajl eri, Lorrain optach ponins ger ic. “Temp de ia Delph” obice ptoriceexprimi concepta dschsh ham barcce (cu aber i ean fravuense, sub we cr fra, espera qi ino lume ficient, etaprinetowe Ta Prana, exigens do cartuien Sosa carerene infenfenzt pater ate fgurstice in primus Fink pctra Georges de La Tour (1595-1682), infuenjat de Caravaggio (eluwpicar concurs, rine), a oiginal pin realism Simpler eit a formelr und, ma ls in iia fazk Sie ‘Sehatia, 168, in are evar ged apare pe un an ier, Seem ‘ae descompusk yi smplicn). Philippe de Champagne (1602-1674), teat, teste ine inanisnal eavemonial ge prvens.perotsls(Irplel pore cl Ir Richtee). CCharies Le Brun (619-1690) exe prsonlstes cae In epoct, lomindbaroe rancez ea pin peor cecrte Fraji Le Nain), redetcopedt ere 1880. de sritonl CChampleury (1861) = plcton a medier ume, tan indeoseh),c2 0 208 dds medtaeexsenat (elitadies in gp). In Tarile de Sox donén de aserenea pleura, acivind era din cx mat importa pict ee ena seria ae Rubens (1577-1610) anor Kali, Fran, Ang A st cx rumen lnk prein motrin tat pitt europne sts impulioneze ft mpl st Te cavn impli fn la mondent 2 colbert, ‘limpor on gtl~"ana sonia eu Boca, se spun aesea mpi Niscut la Segen ~ Westphal, Rubens se sable fe 1589 ta Aners unde se formetzh cu msi local fr 160 plac fn Tati (QManiova, Veneia. = unde H rine tenia Tian, lar Ta Roma ~ Grmageo) In Toto, réors Ia Anver, devine repele celeb se storete cu Isabelle Brant. Atier mare, camenzi aumetoase, produce ceem de abundend gi dverst tome ilsiase, mitolouce, ansmbla dcernive, porte) ‘Celcbiie exopeands comensi do prtuindet, prljuite 4 demise sale plone Ie Fanta, Spas, Angi, Se plead peste 1500 luc, multe find Ins ereap de air. De mentorat ef in cazal ui Rubens, nu este posbla Bsocerea eon ale sile de ecle i’ ccbborae, expicaje find. 1) Rubens realica shits (sonal) ieee de ansambl acre; 2) Rubens eomurica discipolce sit secrete refeteler pictur, tie (albastul pus sub crea alt Glate endl, 3) Rubens rain “ulin tan, 4 disiol si cau Ing arg de mare talent Jecab Joncas, Hans Suijoers, David Tenis, Anton Van Dyck Coborrea de pe erace este un reabla fa fermi de siptc: Vitathnee, Coborvea de pe vce, Presertareas ka Temp, rela IGT pnt sutdrala ehabiierfor din Anvers. Comanda epee fonda revonii Flandre fa catelcsm in 1596, oll cu reverie Ia pure a i Alber. Cobortea de pe eruee, Malutunea = Rubens Ansambhd ete Aeconce i Preeenerea fa Teopit prefonina Tinie Yenicale 9 oriamate Gite atteourh petonaje a pie), jar panoulcental ese dominatde obi cube — corpse in dezechlibnsformeasho aaaidd pe cre oshal mus pote on: Cruce ins na este vb, don aie fear spit pee, ereind esl diagonal nara. Crp ui Christos lisa din na in nat, constvinds-e anf o woul cingonal, cients inves, diagonal paterais evident de carat Bale tine se ating ‘sccetind migearea cobodi compl ui Chios, Cada lai Cision, sluneciné in jos ieductbil, ete © combinaje formdabill de cubeconzate. Ne in, i Cio pl nao ae itapid il osu’ tomato geben, ne Sig false ou ove Copy tc rcp in Sdn keaty tn crm pore ak do igmae ce sicino, ip pc ie en Sean Ne Donncha eyed na fred rae em ms al poet ibs vis vee tnagien gong ea Maren dbcine Treconnt ise inmost dar tenes pores + pre mat bine fh ‘int ececrdhars bao cll po et Sane soe! It hrc. noua ch otc co ich sera spate mgt, Som pine Bible oes pur ono ores pt aed ptr 177), Frans Bower Sean Hoere Fengnard (792199) en din fore od’ mii fiver sls gort oe fica moment send desir, ses po pnende rene Flan do pe son cir gale marr calf mink Act [Eat pour a fone dst ee pun np nam go 500m ‘staf Fen (Capon air) ul Germaidevne el ce fic promi fine ae pt cle 1900 Fran, Spo, ‘Sor prsicat (i Veriles mSn Exeigr tvags prt mr acaba tintin “blo rege ted oe pate crude a e im raag, ma lesin Elin Comanin Sed ott cel ot Spinto trtvopese ete Sora comeste i composted est roc ne cum ofa ler eee Milos ancl desi nu e un miloe penis # ecpina misterle atari le ep, ea subsist on ea tne element seta, decor, alesea cade in bal, puoi, uavest. Doar mitologa eros it merine Vivacinea sa impiegnnd-se, Im trpul Rococo-a, ce experienc ale eit cenierporane. Temle cele wml Mecvente am! legate de Vows, snore li Zeus, cla ui Psyche ranges Boucher © arisul cheie din epost sa EI execs ‘nunercase peut ertce a Soman nor pi! sh marcha. Ope sa cea ‘nah tevgihe Friel ld Vas (1740), anh ta Stockhtay, Rsre do sour, ps de soare (1753) sun lel lace In ete Bouche mening sulle! verti al ilo, Discpol lui Boucher, Fragonard pace stil ma ber § oi vio, dit mai puia teprezeatay pens Rococo. El exalt laut vel ‘pospe mic subieccelicenoese, dau ec, e crctr priv. pin ‘soncenarea absolut supa eveimentul ero. asiyra dnemismh § ‘itl ia mie blot precum "Rerstenp inl” supra m9ein, ‘op in cae plasezl scene erate fni-un cacy nara ct In sea de 4 sna about inle Amora pasion 177-1772) Scrncoba, canoscat st sub nue de leonplaiecanmscue ate sercioba ete an li pe pz, 8/5, reat In 1767 Ete eat i tema Sirbtorbr sade a jul Wane To tblour desinate amar burgher san milo nob, in 1767. Fragen aves repuia nora ‘corti de Maree Pre al Rome. Prine ruerousse comer peter iitolgice ji decorative ise oft de cite un amator aces comaned un pico a moda. Fragonard execu comancs ile amatrlu “Deees pea ase foes Tnirun seni ras de un eve, la ev st fh atl plast Int tt pot ede pisioncte si, anal multe dacd rept invest table” ‘abst inst peisonjl ecesaste din fundal aun an, care pate 2 nai deyab al fee, tavegnnar ca un Ucehe, seu nso} mult malin sits dec ca In ectt fe, Seriniobul nu ial siicaveaa len, oh suorttea yeteralé seu marie apocivit ~ vec motive de fase 9) sar care rau inspirt ule came at Mien sect XVI Tinka fee Is descopedpicoarele, Prk prea mast pode In fn pvr seduction aba dima: th tulsa Depare de fon sreznj sau dea se indiana, ca sud ui aeseazt In fea rept Accsthmigcae face si sar patoal din pir, ceva ceststacedin pin pe glonal cave pe «mii puten eine un sgh gum get de sda Cec od sus, erp sa ter {sponuhe, i tnele In pimine de emope, forte apreope Ge seca une stil a fui Cupidon In pens, veda acesu joe de- dragoten igort nenorooul wa i trsge de cole cae i servese porta» pune Ta riers balanconl El yor ska vad i lu ineloag ne din een ce Se ning inf a “Srlicioba na af dest galanierie picuualk Gate numoreasle relist fn epoct, ded Frogonad a ar 8 ut sh armonzece sul g ‘nbicctal.Lamin, tga i elosan sunt tt ates mijlosce ule pent 8 Sericiobul -Wateas Loering ot fost inesan rod fot personal birbatl care trage core este sin ssid Foto umbels at ma profs cu ct ca Tncadsts de ramus Tina de soare. Dimptred, ‘inn pls i ent lout te init in tome. Ea se Aetjeazh de fond §¢ d6 mui, fst net un fasiou daze folare cba oli supea 6 Cit espe galart, chav in flr, el ‘ste ia lini inte hamiad $ Cimbed in care en aseane Semsumbre alegonca este sugentvi penn poe de edusitor,carsos prudent in cele. Din punct de vedere cremate obser i ele dete eb are futur in cen iabouly, soft in evden} caaia tee fem, dantale, sana, mucelina. Inegu pis, ca ganic gi stile de Inger ese rede ino armone co verde-abast alba, a pares es psd inten degra cn once mm intone, atl ic pt root ete msi rutin evident. Ea eit actea pe eae ohio percep de Ta pina pvr. O adocure evict se stabiege al ive sublet ‘consintia cromates dat find cd subiecullurti ete chiar specacoll oferit de degli fone “Tug ate ovvavtate 0 virwoditat eve suereazd un sertinent de sudoue si plicere. Fragonard se dovedeye ac eal mesulul su, Boucher, In ae fe preso ~ exeele radi. El urcust de cea co ‘s&numeaw sl de sl care umes mal cufnd ead hs dect dele. El picteazt migetea setalobl, pstoht cao abe ramasle car be plac, vit cre sul och sori Tote cin iit, cam enimeri pens apolowa dvitl amerose. Serincobal we rina eportSencals execu de Fragonard Ele oh relat arteio el putin o lege» pldcer in care ects favinge nitloga ~o pind oval, dominad deo cae nv ascunde ie a farmecele sale ingrgor indserei. Aci Fresomand pastes pe aaree ‘macs Daaaad al sev tecut. Rubens, ce acre Inprnst sast peti crn re, pent armonirogatce peau hs nvr, Sascesl Scrincidnleiprovoued o whinbare te caret eli cre vf sipranunit diva Fego, Et devine un pctor foarte elu, vaavee de ‘cum muf cle va pita tot ai mal varia suceesive pe moira eo {a *Serincicbuli. Cele mal mule blow sme pune nce Ce cig are se sponeac, se deghizead, se descperd ise invalid, fe Ue Dacurierepusclare, fe tn iatedoue inte. Ascasih poctcd a pict Ina, fii aise, este dust la prousmal ers nok ‘abl in 1776, initlt Zavorn (flat prez! la Luv) Ina abou fie ek pornege dela prtene mialogice saa de I scone domestica, dave depart studiul nada feminin, Frgonad sogeriad plore eea ce decenuintraice figure ‘Antoine Watteawrelizea pictur la fomiera dnt miles si ‘slr, on, artfical,reducin lunes real Sat-o maairé pote. Ela fa sush de iaspiaie’pcnwa famardt a secohiui VIL. Culcaea 3) Teratea ta aminese do fata hi Rubens, ier fastecul sition exe cx al iguitelor iolte le cranentigler La inocpatrte sale, Wattcau Flotenal sean Gin val li Academie tn 1717, eu til de petra sdrbterdor goat stmosfretrasparnte i vporoes, Wate transfor fn i Peitjle de pidure gi ds ape cain wadiia poctel veneianh. Gest Perseraclor sun adeea tau, inteeriat. Sane fore propia de inex fearul (neve la Testul Frances, 1718) Uletioy pictus #6volucsd cigs in prevents consul, cu porongje isi juwapine Poesia singalari a lui Wate va infuena pe Frogonaré, Niels Lancet (1650-1743) ma ai, "Tet, scot gen do pictured va fit mal putin paces, cag el isove gi alogoie. Ci teten, in sehimb, un nou ip do pot ere oo sien ne poet, seene de wen eis [Reprezonanal pe in Fran esto Lancet (Familie do Beorbone- Cou), tar ia Anglin ‘Willan Hogeth Thomas Caiesborough (Bromonade marina) rontirela fae marile goa tadienale i cl nou ma sant dsl atogesie; 2 roe po neste def aranjement ae mul au mal pin tcfioale ale vechiulai port, le pctura degen an Cea de cocoa tai Leneet (1722), ‘Acsitorinagini static Ii se opan pict de gen, in ccet sens impurinduse li Hoga, eu tebloul sale suprancieat de porsoaje (Clstore la moda 1711) El procedoas cain maior hair grafice, Aezoltink tera abloun seeceie tua de gon evclueart aie cite 0 lume eemimitloyich, cv clobai cic (Lancret Boucher, Fragonard), pons a rodace a toma evo din lien contermporns jn contingenile cose, ci lumen inocond a copilina i elie exctismal orients (regerad, Bavarsoard!~ 1750) va seria de 43 able, sped its hae, pict de Jeananton'o Gone eancesco Gusrdi iusveankinsttfile ia vita venejant. In picsurle al, eatea par ls, ajleoacine ina isle. La Chardin, gens! dares este nels oa eopeesetare a ate {i 4 sseroul exteneler simple, Obsovafia devine obo lant, ‘etulor meee (Cosh a ctr ca al mule Yaente, 173-1740), Ta pel pa se situear inter roca ae Io Bacher, ere ambianja ta mod josch roel pnecipel Aga cam o dovoder creatile Chace 9h Creu, acest gen datoene fase mult pcas landers Gin seca XVI Portrtul in Rococo Dispe call deeilaten oor cin Renastee gi Rarce El devine smal aru, ar mai ras ete prilegiatsexprsia Ug A Gt tit Pholgi, mitra ipl personal. Portals ce femet fi cep as 0 2 Imrese de fame va, care plaseac, acest nivel éecoratv, person, vewnine gi loerle, in repecenthile de femel exelea Roacher § owls Caria, in Artin Hoga picteaa, cu un person ampls viguosse porte debit in gererabe wmgioue, pret ramine in vogh dria un eur Inver. Pe deo parte Joshua Reynelis (1723-1758) pcteaza dase sive si dominane, police s redesopeind doevena bared. Fe de 1 parte, Thomas Gainsborough (1727-1788) realizar a ales porte de Fee, pista, pind la sil cairo acura fink delice: Amb entinat radia wana impusd de Van Dyck a madior pore ia picture 11 Peissjul ta Rococo interesut in avcasspercadl, gusta pent natu cedeazd pew o, Este un gon rr abort fat explcabil pin ineresul pers om Paneismal ui Rubeasgial veneer face loc acum sitll etc ln Wattau sau devine excel, tava ydecraty fa Lager $1 Warteay si Lenlliredeschid calea aii corvenionle ali Boucher si Fragonard Peisjle lui Doucher (ra inporue ele Gn 1756 ~ Toko $1758 — Dasha) asciae erie! temele buclce ale olandelor di scoll XVI Fondal ox ois nce a ai Bouber exe preluts de Fragonsr, ‘erin picura acesuia ef doindeste © nous viene wate expeiene porcutilor rome. Fasmecal sf arondouea devant waselor de func {tae prin miei sae vniferme, ocph-un Toe apate tne Rocaco 8) Romatism. At lout ae i Fragonard, rai mult Ted, cele ale Ish Gainsborough, cu psc ayer endulate variate, sua opretigie a elo slandeze dn seclul NVI (Padre cin Garsbovough 1748 Car fn “i169, Prangois Desporte (1661-173), picir lan real fanceze specialize ia ublout de vinta, vebue srmalat ptt obestiatee desig sallr sale de pes}. De lel (173639) nunecel pct. Tne care i Doucher i Lancet a pict tablout de vinta exotce penis Verses, ‘Tota event ia epod, aa douajumtiatee sexo XVIN, xe pstajul urban, mai des in Tile de Js gia Moy ai genau devin‘Canal, zis Canalette (1697-1768, iar, mi api, nepotl 3, do Ballots (1720-1780), supranant gl ft Canaeto, Antonio Canal floset © orpestiv apoepo ini, relist cu ajutont came opie, introduce perscraje mie dar vi use (gen de ecapiconstind In preluareaunor tome eifonale tte cu mult Iga uncon chiar fn jock Dug 1730 reizegst eunocutle veer Gin. peisiul Vena, ce misufo fooarfiek (oumal in I73LI732 re 24 asemenca table). In uti pate avi, ara se tinde tre formal Susecsond sia, Bollette, co disinge prin gstl pou conte te lumi ma eecomate, pict veer din mumoreate orgs ecopens ‘Wien, Desd, Torino, Menchen, Vorjoie) un adevirt peter itinerant Francesco Guardi (1712-1793) reduoe wept interes! pent sepreaenaree usher sind loe onistmali, putes de aphitecurt 4 Vent cednd progresv lol era si apel, ma les In opeae sle Sal, precum Santa Mare deta Sau 12 Nature monet ste un gen pratt inca eal pin det peu La sind secolul VI, n pra pare «Rococo nim ick sompanase nar ‘moane ca fhe fifo Malta, Gear rare studi de natura sas de rote devinnare Sirguraexceyietn epoc ese Chard, Arti, cal ilu este ‘oul cadens arotund veh secrete a marie, nba de lumina § Tiwana mister Subvectle sale se see plea lander, ds, ant Ja ol. larosscrul devine culcare $ioleaa obiecle. Se vorbeyte. fn gata cu ana 5, despe “puis”, care se afraa progres, bien se ince in ce ml pun aumercase, sida lar ewe tt mal simpls al fafimi Acevaratecxpodcpere de ast gen sunt Mente pen gras ‘Menu pene sla (1731) Chardin es print ty Academie in (728 i Calta de pio de arial 51 ace. De ie pik duph 1760, reaizeact ‘aus moarte da = face mai epuate savane compuse.bucuTdt-se de 0 ‘epaied e ce na lard junds fe potjad reget Lous XV, ‘Ste admiral de Hlso Didero, Capris Art secoulal XVII inpas temenul de capricco peat & dcgenna aia fends eo adh ath EI cesemacaza ace opee de a sacar, dr eiora ri se poate api ic um obit ne pecan, Astl,io leaied ev siete Ini Doucet, Diderot rcounoeste valouea seats, dar ered aspect su acl, ceprosine abses devine. Inieadcvi, in tablourile sae, decratisal devine pate insinseet a oper diinsin, prin aceasa, funcie subicl Char ctr degen, crear trebui se reais petru «0 dcsteea viel fctiiere, devine corventonld dari "deuhzstior” § a clawentls| hie Capriccio cgi teen fist ein «deve un en, in pil de parca atin clomente atest, sii, th, perso. et, ee ‘cempun ensamblri fr subict pan le sea ncereae eile cbr le loge (ee gravure ui Bouche), Chr piturileoa subeveettectuale combind aiiuer tot scial oe clemente si faz cnismetic aspect sual Cel msi pie veprezetan al gel ese Hlanul Alessandro Magaasco (1667-1700) ln ubloule sale se agi nko maaie’ iol su engouand, persemaje aia shies, grote i manieate ella, \rijtoue comedian ‘Actual domeaia apuntin dout seri de aquafate ale marci ‘Tiepoo, ua initiate char Cynic 3.3 Graver gustan Aa gnfick, grovra ommentll § vignela, pe de o pate reproducerie wevae$ las de ee, pe de at purty sunt dine cle ‘atl imporante perma ale Roveco-hi. Aw fist pubis fumnonse ‘iti in pera li Moliere gi La Fontaine iste de Boucher ide a tits sinpcl ‘Gravuraeneedoticl se dezvoit i en a un gen autonor, Le east webu eugir inl opresire de care se buuth acum dese $a fae sh se naseh si cole specialize in deser. Un rol important fn ‘Sanford males a Lomi (Milano). Spania — erbitectum noodhsck ¢ matcath de dowd mas personal: Ventura Rodrigues (Seca ds chine di Barclons) si SIuan De Vilaneva (Prado) Fran 2» consist foe mt (Verio, Opt, Mic ‘Tianon, morse Hts). Sept ings a le fe 1) 180-1879 nena srr patri eifances, 2) 2h 1670 sn ceed a nl ae va 3) acu apo peo et {Tieebit po fendi she. In spe ronaurji se constaes> srt mle inn cre evanca oda aie palo (Bsea a Massie). Anglian — arise engaa a poo pria 9 cemented tdi local poets eau ce dice lafomedeomare variate ‘Tile germaniee — ce constniese multe oper note, dar ma cxpedopere ‘asin — Peterburg — Ecsering a ea corsino lar ak Petry cl ‘Maro. Burs, banca de stat, sna, sno, 3. Peta Us inert pnt de lca onertaen pic re Csi a fost repent de gave ho Frases (17201778), relate ph {sel dela Pope pnd po moi op fn tala un al pitor imponant este milarersl Appian (17541817) are, dup ce exec Into manera ur elasick esa Isto fd Pay, ta ‘nord de la Vila Reale Monza devine pctor de eure ah Napoleon una cin principal repezentn ai Neoelascim nteajons, In Fema, reverse Ta anette se pace ma rn tematic stl. Miyata esasfeut de care recent regal side cite Sirti cosinsciler, pituns de stl Lamialer sees penends sapere 9 ica deat, oda ou salonul de fa 1747, care pldears i aces. sexs (Didro) in aes kim se impane si ideea maretordschise petra ‘ot publica, multe din capiatele europene prezentnd. elec tant bali fowewal cna Rvorzeaza peux fore, imp ieee ek Dictretrebuie sb nsuuiasct ss aduen ie morale Ast, place ‘enue si elifcile publice vor 11 decomle 01 programe leonograee inching elaborate, {in Fant, Neolasicismul axioase nat multe fze. Prima, Ladevie VI, ete exe faz Ge eect, Mal rgureasle faza rerevolijonart ‘evoljion (1780-1795), eed lea inert more 9 neectne ovoiamental pent paste gi republics name spitele Hiner se revolt mpouiva Acadenis, "pe cae David ova siprina in 1793 ina 32 fark se produce odesndete. blouse find eoghl pict recor “eta, ui clevi ak hui David Tl acusd pe aves de timate, formind supe primi” (toarceen ea petasi a Gril arcs) Aa ‘hale sll devrav pompon, imps de Napoleon, cia Dei ti devine rictor de cure Se nae atl mres pict &isoecontempotane in ‘are se impune David § Gs, SLs David (17481825) In rine sale Tuer practcs sil Rococo: fo 1774, ans Ix Roma, execs viene hadi erate, dat snetil de ni, clecile ence, esctleev arts, voigjele la Nephi ‘converte le sl aru: Reve la Pats a 1781, el expure stent redize la Roma $s pune rode ca eal tall eninge. Doi ant Arca el primit in Academic fa 1784 piste comarca und teu ie lego ca ed Jurdinalhora’, ge care Il exea a Roma. eon Imei adccvtsubictli. Expus in 1785 la Reana i apei IaPars, ests, ‘rit wiumfl yi ovine ws vrtatil manifesta Cescismal Th 1789 pctenct Ltr educa! ial Brus conte fitlor lor, perk care a fost inepreatd ca o apse a Repebligh Membr a sonveni, cl reaiat mai mule opts teprezertind martin revi Marat avasnot (1793) era desnat sk imresicneze popral pia reals