Starea de sănătate. Starea de boală.

Imunitatea

Imunitatea (din latină immunitas = scutire) este însușirea organismului vegetal,

animal și uman de a opune rezistență în fața activității microbilor și a substanțelor
toxice, cu alte cuvinte, capacitatea lui de a-și păstra sănătatea și vigurozitatea.

Imunitatea innascuta si imunitatea dobandita

Imunitatea innascuta sau nespecifica este prima linie de aparare a organismului
impotriva diverselor atacuri si consta in faptul ca toate celulele implicate
formeaza un front comun de atac impotriva substantelor straine.
“Armele” folosite de imunitatea innascuta sunt:
-Barierele fizice, precum pielea, corneea si mucoasele de la nivelul tracturilor
respirator, digestiv, urinar;
-Secretii ce contin enzime care distrug bacteriile: lacrimi, sucuri digestive;
-Globulele albe care circula prin sange si tesuturi in cautarea invadatorilor.

Bineinteles, cele doua tipuri de imunitate interactioneaza intre ele si se

influenteaza reciproc prin substante care atrag sau activeaza alte celule ale
sistemului imunitar. Dintre acestea din urma amintim: citochine, anticorpi,
molecule proteice.

Factori care influenteaza imunitatea

Sistemul imunitar este exact asa cum spune si numele - un sistem si nu o singura
entitate. Iar pentru a functiona bine, are nevoie de echilibru si armonie.
Cercetatorii inca analizeaza modul in care dieta, exercitiile fizice, varsta, stresul
psihologic si alti factori influenteaza raspunsul imun al organismului. Desi,
deocamdata, nu a fost descoperita o legatura directa intre cele doua, exista
numeroase dovezi privind modul in care acesti factori influenteaza buna
functionare a sistemului imunitar.
Miscarea
Oamenii care nu fac miscare in mod regulat isi iau de doua ori mai multe zile de
concediu medical decat cei care practica sport. Studiul s-a derulat pe o perioada
de un an de zile si a demonstrat ca 30 de minute de exercitii moderate pe zi reduc
la jumatate riscul de raceli si, in timp, cresc imunitatea.
Alimentatia
Un aport alimentar echilibrat este foarte important pentru buna functionare a
sistemului de aparare al organismului, insa, niciun aliment, nicio vitamina sau alt
tip substanta, nu ofera garantia unei protectii totale.

Alimente care cresc imunitatea:

-Ceaiul verde contine o substranta (L-theanina) capabila sa creasca de cinci ori
capacitatea de aparare a organismului;
-Kiwi este fructul cel mai bogat in vitamina C, cu efect antioxidant si de crestere a
rezistentei la boli;
-Capsunile, zmeura si fructele de padure – pe langa cantitatile mari de vitamina C,
contin anthocianati, fitonutrienti cu putere antioxidanta crescuta;

Afectiuni ale sistemului imunitar

Atunci cand sistemul imunitar se deregleaza si nu mai functioneaza asa cum ar
trebui, pot aparea o serie de afectiuni ale sistemului imunitar.
Afectiunile sistemului imunitar pot aparea din cauza unei boli, din cauza unui
tratament medicamentos ori pot fi chiar innascute.
Alergii
Reactiile alergice debutaza la nivelul sistemului imunitar. Atunci cand o substanta
inofensiva precum praful, mucegaiul sau polenul intra in contact cu o persoana
alergica, sistemul imunitar reactioneaza producand anticorpi care au rolul de a
ataca substanta alergena. De aceea apar stranutul, congestia nazala, lacrimarea si
alte simptome neplacute. Asadar, sistemul imunitar al persoanelor alergice
confunda agentii inofensivi cu unii care pot pune sanatatea in pericol.
Afectiuni autoimune
Afectiunile autoimune apar atunci cand sistemul imunitar isi ataca, in mod eronat,
propriile tesuturi. In mod normal, sistemul imunitar ar tebui sa stie diferenta
dintre celulele straine si cele ale propriului organism, insa la persoanele care
sufera de afectiuni autoimune, acesta nu mai face diferenta. Asadar, elibereaza
proteinele denumite auto-anticorpi, care ataca celulele sanatoase. Unele afectiuni
autoimune afecteaza un singur organ, in timp ce altele afecteaza intregul
organism.
Afectiuni imunodeficitare
Afectiunile imunodeficitare apar atunci cand sistemul imunitar are o reactie foarte
slaba in momentul in care identifica agenti patogeni. Afectiunile imunodeficitare
sunt fie genetice, fie apar in urma unei alte boli ori a unui tratament
medicamentos puternic.

Factori care slabesc sistemul imunitar:

Stresul, frica, supararea prelungita
In perioadele prelungite de stres, anxietate sau frica intensa, sistemul imunitar
este suprimat. Stresul sub forma cronica altereaza functiile sistemului imunitar.
Dieta dezechilibrata
Si o dieta dezechilibrata, nesanatoasa, poate slabi imunitatea organismului. In
primul rand, o dieta slab calitativa din punct de vedere nutritional poate duce la
instalarea unui deficit. Un organism care nu beneficiaza de nutrientii de care are
nevoie, nu functioneaza la capacitatea sa normala, ceea ce inseamna ca si
sistemul imunitar este slabit.

Apoi, o dieta bogata in zahar saboteaza imunitatea. Bacteriile si fungii sunt

avantajate de consumul excesiv de zahar. Si globulele albe devin mai slabe daca
sunt expuse la cantitati mari de zahar. Totodata, zaharul in exces favorizeaza
eficitul de vitamina B si vitamina C.
Lipsa de somn
Studiile arata ca persoanele care nu se odihnesc suficient, adica minimum 6 ore
pe noapte, dar si persoanele care lucreaza in ture si au somnul dezorganizat, sunt
mai predispuse imbolnavirii. Asta pentru ca imunitatea este slabita de lipsa
somnului, iar oboseala afecteaza si nivelul de citokine, al caror rol este de a
transmite informatiile intre leucocite.

Excesul de alcool si fumatul

Consumul de alcool reduce nivelul de celule T, dar si pe cel de limfocite, afectand
astfel raspunsul sistemului imunitar la virusuri, bacterii si fungi. Studiile facute
recent in domeniu au scos la iveala si faptul ca fumul de tigara suprima sistemul
imunitar. Nicotina, care se regaseste in tutun, este responsabila pentru slabirea
sistemului imunitar.