Probleme de Situatie

Probleme de situatie
. Pacienta, în vârstă de 42 de ani, fără antecedente personale patologice semnificative,

se prezintă pentru palpitaţii, fatigabilitate, intoleranţă la căldură, tremor al
extremităţilor, scădere ponderală. La examenul clinic: tegumente calde, umede,
tensiune arterială (TA) cu diferenţă mare = 140/60 mmHg, tahicardie sinusală
100/minut. Palparea regiunii cervicale anterioare a relevat un nodul localizat în lobul
drept tiroidian, elastic, mobil, nedureros, fără adenopatii satelite.
1. Formulați diagnosticul prezumtiv.
Adenom toxic tiroidian.
2Argumentați diagnosticul prezumtiv în baza datelor prezentate
Pacienta prezinta urmatoarele acuze:palpitatii, fatigabilitate , intoleranta la caldura ,
tremor al extremitatilor, scadere ponderala. La examenul clinic :tegumente calde , TA
140/60mmHG, tahicardie sinusala 100b/min. Toate aceste acuze fac parte din
sindromul tireotoxic.La palpare in reg.cervicala anterioara este depistat un nodul
localizat in lobul drept tiroidian , elastic, mobil , nedureros fara adenopatii satelite
ceea ce este specific pentru adenomul toxic tiroidian.
3Efectuați diagnosticul diferențial.
Cancer tiroidian- marirea in nodul a glandei , cresterea rapida a nodulilor solitari ,
sindrom de compresie , prezenta adenomatiei laterocervicale uni sau bilaterale, la
scintigrafie este nodul rece , la usg poate fi depistata o formatiune hipoalcogena cu
contur neregulat , microcalcinate ,cavitati distructive
gusa nodulara-semne de tireotoxica moderata prin astenie musculara , tahicardii ,
fibrilatie atriala , iar la schitigrafie si ecografie se observa aspect neomogen in tabla
de sah , si poate fi multinodulara,
4.Ce precizări anamnestice, manevre (semne clinice) suplimentare sunt
necesare?
Cind a aparut (daca nu din cauza unui stres ), daca sunt prezente fenomene
cardiovasculare , daca a fost sau nu supusa unor radiatii in zona gitului ,
eredocalateral
Ne uitam si la globii oculari , in adenom lipseste exoftalmia
5. Enumerați testele de laborator suplimentare de care aveți nevoie pentru
confirmarea diagnosticului.
Testele Hormonale TSH si T4 T3care ne va confirma diagnosticul.
6. Ce investigaţii paraclinice instrumentale confirmă diagnosticul?
Scintigrafia-prezinta o zona hipercaptanta (nod fierbinte) ,restul parenchimului
tiroidian fiind necaptat.
Ecografia - vizualizarea nodulului in lobul drept bine delimitat, intens vascularizat ,
neomogen
Ct , rmn , , laringoscopia sa vedem daca nu este comprimat
Punctia cu ac fin pt examen histologic-celule cilindrice ale epiteliului folicular ,adesea
atipice
7. Formulați diagnosticul definitiv.
Adenom toxic tiroidian.
8. Care este tactica curativă? Specificați tratamentul medicamentos și/sau chirurgical
necesar.
Vom prescrie tratament antitiroidian cu tiamazol (30mg/zi) impartita in 3 prize, si o

scadem treptat doza, asociat cu tratament chirurgical (hemitiroidectomie pe
partea dreapta ) + terapie postoperatorie de substitutie Levotirozina -50mg/zi.,
tiroidina
Pentru profilaxia recidivei se face administrare de iod
9. Prescrieți rețeta mercazolil 30 g 1 pastile de 2 3 ori pe zi in primele 30 zile ,
dupa cite 1 din foaia de prescripții.
10. Specificați strategia de recuperare a pacientei.
2. Pacientă în vârstă de 38 ani este diagnosticată în urmă cu 6 ani cu gușă

multinodulară normofuncțională. Pacienta urmează tratament oral cu Euthyrox și este
urmărită periodic de către medicul endocrinolog. Evoluția guşei în ultimele 6 luni este
cu creșterea în volum a glandei, asimetric, preponderent lob stâng, pacienta acuză
asociat senzație de compresiune cervicală anterioară accentuată în decubit dorsal. La
internare, pacientă normoponderală, indice de masă corporală 22,5 kg/m2 , prezintă la
nivelul regiunii cervicale anterioare o creștere globală în dimensiuni a lojei tiroidiene,
asimetric, preponderent stânga. La palpare glanda tiroidă este nedureroasă, imobilă cu
deglutiția, cu adenopatii cervicale decelabile clinic. Ecografia tiroidiană descrie
transformarea macronodulară a ambilor lobi tiroidieni, cu noduli parenchimatoși,
multipli, bilaterali, cu diametre între 1 și 3,5 cm. Probele de laborator: hormonul
tireostimulant al hipofizei (TSH), hormonii tiroidieni (FT4), anticorpi anti
tireoperoxidaza (TPO), anticorpi anti tiroglobulină și calcitonina prezintă valori
scăzute. Pacienta este îndrumată în serviciul nostru pentru tratament chirurgical –
tiroidectomie totală.

Cancer tiroidian
2. Argumentați diagnosticul prezumtiv în baza datelor prezentate.
în urmă cu 6 ani cu gușă multinodulară normofuncțională. Evoluția guşei în ultimele
6 luni este cu creșterea în volum a glandei, asimetric, preponderent lob stâng, pacienta
acuză asociat senzație de compresiune cervicală anterioară accentuată în decubit
dorsal.nivelul regiunii cervicale anterioare o creștere globală în dimensiuni a lojei
tiroidiene, asimetric, preponderent stânga.. La palpare glanda tiroidă este nedureroasă,
imobilă cu deglutiția, cu adenopatii cervicale decelabile clinic. Ecografia tiroidiană
descrie transformarea macronodulară a ambilor lobi tiroidieni, cu noduli
parenchimatoși, multipli, bilaterali, cu diametre între 1 și 3,5 cm.
3. Efectuați diagnosticul diferențial.
Adenom toxic tiroidian - bine delimitata , mobila de deglutie , iar la scintigrafie se
observa un nodul cald
,gusa nodulara
4Ce precizări anamnestice, manevre (semne clinice) suplimentare sunt necesare?
Daca a fost expusa la radiatii, din familie cineva , factori de stres
Markerii tumorali, tsh t 3 t4 m calcitonina , tireoglobulina serica, examen histologic
prin punctie aspirativa
6Ce investigaţii paraclinice instrumentale confirmă diagnosticul?
Scintigrafia -nodul cu captare redusa (nodul rece),radiografia cervicala si
toracopluropulmonara,
Usg- formatiune hipoalcogena , cu contur neregulat , -microcalcinate , cavitati
distructive,
Termografia ,tiroidolimfografia , laringoscopia , biopsie cu examen histologic celule
adenocarcinomatoase- sau nediferentiate
7. Formulați diagnosticul definitiv.-cancer tiroidian
8. Care este tactica curativă? Specificați tratamentul medicamentos și/sau
chirurgical necesar.
Tratamentul este complex: chirurgical ,actinic si combinat
Radioterapia se foloseste in cancerele diferentiate dupa ce a fost efectuata
tiroidectomia totala , urmat si de hormonoterapie, (tratament de substitutie)
Chimioterapia - adriamicina , bleomicina
9. Prescrieți rețeta tiroidina comprimate 0.5mg/kg /zi (este de 5 10, 20 ) din foaia
de prescripții.
Chirugia endocrina
.Pacienta de 34 ani s-a adresat la medic cu acuze la osalgii permanente, surde, dureri
in regiunea lombară, crampe musculare periodice. La examenul radiologic s-a depistat
osteoporoză marcată a oaselor tubulare. Analizele de laborator au pus în evidenţă
nivelul crescut al calciului seric – 3,1 mmol/l., hiperfosfaturie. Examenul Ultrasonor
al cavităţii abdominale a pus în evidenţă prezen’a calculilor coraliformi renali
bilateral. La examenul Ultrasonor al regiunii cervicale se vizualizează o forma’iune de
volum în regiunea posteroinferioară a lobului stâng tiroidian 7,02x12,5 mm,
vascularizată periferic, incapsulată.
1. Formula şi diagnosticul prezumptiv
Hiperparatiroidism primar. Adenom paratiroidian.
2. Argumenta şi diagnosticul prezumptiv în baza semnelor descrise mai sus.
Pacienta acuza osalgii permanente , dureri in reg lombara , crampe musculare.
La examenul radiologie este depistata osteoporoza oaselor tubulare
Calciu seric este crescut(norma 2.2-2.6) , hiperfosfaturie.
La usg a fost depistate calculi coraliformi renali bilateral, iar in reg cervicala se
depisteaza o formatiune de volum in reg posteroinferioara a lob sting tiroidian.
3. Examen clinic/manevre suplimentare necesare pentru confirmarea
diagnosticului cu argumentaea necesităţii lor.
Antecedente eredocolaterale , factori de stres, expunerea la radiatii
4. Investigaţii de laborator necesare suplimentare pentru confirmarea
diagnosticului cu argumentarea necesităţii lor.
Parathormul va fi crescut , cresterea excretiei urinare de calciu in 24 h
Creste calciu seric (normal 2,2 -2.6) , si calciu ionizat , iar fosfatu e scazut , dar
fosfataza alcalina de obicei normala
5. Investigaţii instrumentale necesare pentru confirmarea diagnosticului cu
argumentarea necesităţii lor.
Usg ct rmn ,scintigrafia , explorarea cervicala facuta de un chirurg ,+ confirmare
patologica prin bipsie cind persista dubii
6. Diagnosticul diferenţial şi argumentarea lui.
Metastaze oasoase, hipervitaminoza D,sarcoidoza,secretie ectopica de PTH(cancer
pulmonar cu celule mici ) , mielom multiplu ,
7. Diagnosticul definitiv şi argumentarea lui.
Hiperparatiroidism primar. Adenom paratiroidian.
8. Tactca curativă, tratament medicamentos şi/sau chirurgical şi
argumentarea lui.
Chirurgical la pacientii simptomatici cind au osteoporoza , sau la cei
asimptomatici sub 70 ani fara boli asociate severe , la cei cu adenom se face
extirpare , in hiperplazia paratiroidiana se face paratireodectia subtotala,
extiraprea a 3 parti si jumatate din a 4 , regim dietetic cu consum redus de lactate ,
si evitarea unor miscari sau accidente care pot favoriza ruperea oaselor.
Administram furosemid , calcitonina ,estrogeni.
9. Prescriera reţetei unui preparatde Calciu.
calciferol - 500mg , cite un comprimat de 1- 3 ori pe zi
10. Mesajele de bază în şcolaizarea pacientului. Strategia de recuperare a
pacientului.
2.Pacientul M, 36 ani, s-a adresat la medic cu următoarele acuze: episoade de cefalee

severă, de apariţia "mustelor" şi "ceaţă" înaintea ochilor; hiperemia feţei, transpiraţie
excesivă; ameţeli, palpitaţii pronunţate şi dureri în regiunea inimii, frisoane
pronunţate, senzaţia de anxietate. Acuzele apar la efectuarea efortului fizic greu sau
în timpul unei suprasolicitări psiho-emoţionale. Examenul cinic în repaos relevă
valorile TA - 136/85 mm Hg, Puls - 80 bătai/minut. Analizele de laborator fără devieri
de la normă. După efort fizic: TA - 230/165 mm Hg, puls - 188 bătai/minut; teste de
laborator- glucoză 7,5 mmol / l; în analiza urinei colectate după acest episod de stres,
nivelul metanefrinelor au crescut considerabil.
Formulaţi diagnosticul prezumptiv

feocromocitom
2Argumentaţi diagnosticul prezumptiv în baza semnelor descrise mai sus.
Pacienta prezinta episoade de cefalee severa, transpiratii excesive ,si hipertensiune
arteriala dupa efort fizic 230/165mmHG. In analiza urinei a fost depistat si un
niver crescut de metanefrine (specific pt feocromocitom).
3 Examen clinic/manevre suplimentare necesare pentru confirmarea
diagnosticului cu argumentaea necesităţii lor.
o intrebam unde excat are cefalee (frontala , occipitala)
Despre tesnsiune daca nu administreaza unele medicamente(metoclopramid ,
domperidol)
Daca in familia ei nu a avut antecedente colaterale , il intrebam daca nu mai are
carcinom tiroidian , adenoame paratiroidian , si neurofibromatoza(deseori se
asociaza)
O putem intreba de cite ori pe saptamina are aceste crize, cit dureaza
Hipertensiune induse de manevre fizice (exercitii , schimbarea posturii)
Dilatatie pupilara ( pupilele nu reactioneaza la lumina), fenomenul raynaud
4.Investigaţii de laborator necesare suplimentare pentru confirmarea
diagnosticului cu argumentarea necesităţii lor.
(analize de sânge, determinări hormonale, examenul sumar al urinii, teste
dinamice în număr de trei: testul la fentolamină, testul supresiei cu clonidină și
testul de stimulare cu histamină sau glucagon;
Metanefrinele crescute si produsii sai de degradare a.homovalinic,
a.vanilmandelic si doza de catecolamine e crescuta in singe si urina
Examenul biochimic hiperglicemie si (hipercalcemie).
Examenul sumar de urină poate indica creșterea catecolaminelor libere urinare (a
adrenalinei și a noradrenalinei) precum și creșterea metaboliților catecolaminici (a
metanefrinei și a normetanefrinei).
Dozarea catecolaminelor (adrenalina și noradrenalina) în sânge cu valori crescute.
Testul supresiei cu Clonidină este o investigație recomandată bolnavilor cu nivel
crescut al catecolaminelor în sânge și în urină. Această investigație presupune
determinarea în plasmă a catecolaminelor cu 3 ore înainte și după administrarea a
0,3 mg de Clonidină. În cazul persoanelor sănătoase nivelul plasmatic al
catecolaminelor scade cu 50% pe când, în rândul persoanelor diagnosticate cu
feocromocitom, nivelul plasmatic de catecolamine rămâne nemodificat.
Testul la fentolamină este o altă investigație efectuată în dinamică care presupune
injectarea intravenoasă a unei doze cuprinse între 1 și 5 mgde fentolamină. În
cazul bolnavilor cu feocromocitom, aceasta va determina scăderea accentuată a
valorilor tensionale.
5.Investigaţii instrumentale necesare pentru confirmarea diagnosticului cu
argumentarea necesităţii lor
CT, RMN, scintgrafie).Tomografia computerizată (CT), rezonanța magnetică
nucleară (RMN) și scintigrafia cu substanță MIBG sunt două investigații care
permit o vizualizare mai amănunțită a formațiunii tumorale, indicând cu precizie
localizarea, dimensiunile și raporturile tumorii cu structurile învecinate. Substanța
MIBG(metaiodobenzilguanidina) este un analog al guanetidinei, captată de către
tumorile secretante de catecolamine. Efectuarea scintigrafiei la 24 de ore după
administrarea de MIBG permite vizualizarea formațiunii tumorale
6 Diagnosticul diferenţial şi argumentarea lui.

Hipertiroidism , sindrom carcinoid , reactii adverse de la anumite med (teofilina)
Alte cauze de hipertensiune pe care trebuie sa le excludem este sind cushing,
hiperaldosteronemism., boala renovasculara.( cu alte cauze a htp)
7 Diagnosticul definitiv şi argumentarea lui.
feocromocitom
8Tactca curativă, tratament medicamentos şi/sau chirurgical şi argumentarea lui.
Tratamentul de elecție în cazul bolnavilor cu feocromocitom este tumorectomia
(îndepărtarea chirurgicală a formațiunii tumorale în totalitate).
Înaintea efectuării intervenței chirurgicale se recomandă inhibarea eliberării
bruște de catecolamine la nivel tumoral prin administrarea blocanților
alfaadrenergici (Prazosin, doxazosin) și a blocanților betaadrenergici (Atenolol,
Metoprolol, Propanolol)
. Pentru prevenirea creșterii valorilor tensionale în timpul efectuării intervenției
chirurgicale se administrează medicație antihipertensivă (precum blocante ale
canalelor de calciu – Diltiazem, Nifedipină, Verapamil).
Tratamentul simptomatic pentru combaterea crizelor de hipertensiune arterială
însoțită de transpirații, cefalee și alte manifestări clinice se poate realiza prin
administrarea intravenoasă de Fentolamină (Regitină). Dacă valorile tensionale se
mențin crescute după administrarea Regitinei se recomandă asocierea acesteia din
urmă cu un medicament beta-blocant administrat tot pe cale intravenoasă
(Propanolol).
9.Prescriera reţetei unui preparat din grupa α-adrenoblocantelor.
Comprimate Fentolamina0.025. de 3-4 ori pe zi
10.Mesajele de bază în şcolaizarea pacientului. Strategia de recuperare a

pacientului
Supuraţii bronhopulmonare
1. In sectia de chirurgie se interneaza un pacient de 45 de ani cu acuze la tuse cu

expectoraţii seropurulente, febra de 38 C seara, dispnee, preponderentă la efort
fizic, inapetenţa. Se considera bolnav de aproximativ 2-3 ani când a observat
aparitia semnelor manţionate maisus. Starea de regula se acutizează in
perioada rece a anului. La examen radiologic şi tomografia computerizată
pulmonară la nivelul lobului inferior pe dreapta se presupun dilatatii bronşice,
sindrom de condensat pulmonar adiacent. Bronhografia a permis de a stabile
dilataţii ale arborelui bronsin de tip ampular la nivelul lobului inferior dreapta.
1. Formulati diagnosticul prezumtiv.

Boala bronsiectatica
2. De argumentat diagnosticul prezumtiv in raport cu datele prezentate in cazul
examenat.
pacient de 45 de ani cu acuze la tuse cu expectoraţii seropurulente, febra de 38 C
seara, dispnee, preponderentă la efort fizic, inapetenţa
La examen radiologic şi tomografia computerizată pulmonară la nivelul lobului
inferior pe dreapta se presupun dilatatii bronşice
Bronhografia a permis de a stabile dilataţii ale arborelui bronsin de tip ampular la
nivelul lobului inferior dreapta.
3. Efectuaţi diagnosticul diferenţial.
 Bronsita cronica ,Infectie banala a sinstemului respirator
 Bronhopneumopatie cronica obstructiva Fibroza chistica
 Tuberculoza pulmonara Aspergiloza bronhopulmonara alergica
 Abces si gangrena pulomonara cind se afla linga bronhie
 Empiem pleural cronic , evacuat printro fistula pleuro -bronsica
4. Ce semne clinice permit de a concretiza diagnosticul in cazul analizat.

Bronhografia a permis de a stabile dilataţii ale arborelui bronsin de tip ampular la
nivelul lobului inferior dreapta.
la tuse cu expectoraţii seropurulente, febra de 38 C seara, dispnee, preponderentă la
efort fizic, inapetenţa. Starea de regula se acutizează in perioada rece a anului
5. Ce program de investigare veţi realiza la stabilirea diagnosticului.
 Hemograma: este posibila o leucocitoza cu devierea formulei spre stanga, VSH
marita, policitemie in stadii avansate.
 Examenul sputei (Frotiu Gram, Ziehl-Neelsen sau Giemsa). Investigatie la flora
nespecifica (metoda culturala) cu antibiograma. Examenul sputei evidentiaza
caracterul ei (sero-muco-purulent, muco-purulent sau purulent) si germenii cauzali
(examen bacteriologic).
 Radiografie: desen pulmonar accentuat, deformat, pereti bronsici ingrosati, umbre
chistice cu nivel de lichid. Bronsiectaziile pot fi confirmate doar prin bronhografie
sau tomografie computerizate.
 Tomografie computerizata
 Bronhoscopia (edem al mucoasei, hipersecretie).
 Examen histologic la necesitate.
 Spirografia: pentru aprecierea ventilatiei pulmonare (in caz de bronsita cronica
secundara cu obstructie bronsica VEMS < 75 % si indicele Tiffneau < 65 %).
 Gazele sanguine si balanta acido-bazica: in stadiile avansate hipoxemie,
hipercapnie, acidoza respiratorie.
 ECG: hipertrofie a ventriculului drept in caz de complicare cu cord pulmonar
cronic.
6. Prin ce metoda (manevra diagnostica) in cazul analizat poate fi stabilit

diagnosticul defenitiv.
Bronhografie , si ct
7. Ce complicaţii severe pot surveni.
 Infectii pulmonare recurente Hipertensiune pulmonara Cord pulmonar cronic
Amiloidoza pulmonara Abces cerebral Sepsis cu abcese la distanta
Hemoptizie masiva Atelectazie pulmonara Abces pulmonar Casexie
8. In ce consta progrmul curativ. Argumentati indicaţii catre tratamentul chirurgical

 Regimul igieno-dietetic: repaus la pat (in episoadele acute febrile), reducerea
excesului de lichide si a sarii (in bronhoreea abundenta) sau suplimentarea
lichidelor (in expectoratia vascoasa).
 Antibiotice con fom examenul sputei a agentului patogen conform antibiogramei
sau cu spectrul larg de actiune:
o Fluorchinolone:
 Ciprofloxacina 400 mg x 2 ori/zi i.v. sau 500 mg x 2 ori/zi per os (sau
Pefloxacina) sau
o Amoxicilina/Acid clavulanic 1,2 g x 3 ori/zi i/v sau 625 mg x 3 ori/zi per os sau
o Lincosamide:
 Clindamicina 1,2-2,7 g/zi i/m x 3 ori/zi sau
o Aminoglicozide:
 Gentamicina sau
 Tobramicina sau
 Amikacina
o Cefalosporine de generatia III:

 Cefotaxim
 Ceftriaxon
 Ceftazidim
 Evacuarea secretiilor: mucolitice, expectorante, bronhodilatatoare, drenaj
postural, bronhoaspiratia cu bronhoscop, chineziterapie etc.
 Tratamentul general: vitaminoterapie si tonice generale.
 Tratamentul chirurgical (rezectia segmentelor patologice) este indicat in
bronsiectaziile localizate (un lob sau cel mult doi) ce nu raspund la terapia
medicala, in complicatii (hemoptizii repetate, pneumonii recidivante, in forme cu
obstructii ireversibile. Contraindicatiile tratamentului chirurgical sunt: formele
difuze bilaterale, formele asociate cu boli grave generale, varstnicii peste 70 ani.
9.Prescrieţi receta – Ciprinoli, din foaea de prescripţii.
Comprimate 250mg de 2 ori pe zi
10. Ce prognostic va fi in cazul analizat.
Este variabil, pn raport cu forma clinica, etapa evolutiva si existenta complicatiilor.
Pacientul de 55 de ani se adresează la medicul de familie cu acuze la tuse, febră seara

pînă la 390C, slăbiciuni , vârtijuri, dispnee. Se consideră bolnav de aproximativ 3-4
săptămâni când au apărut febra de seară, tusele uscate. Din anamneya sa constatat că
pacientul este fumător, frecvent folosete băuturi alcoolice, se alementează prost. La
internare se recurge la radiografia toracică ce a permis de a suspecta o pneumonie pe
dreapta lob inferior, nu se exludea o formaţiune lichidiană in centrul acestei opacităţi.
Tomografia computerizatţ permite de a stabili clar la nivelul menţionat o formaţiune
lichidiana. Testele de laborator sunt caracteristicee pentru un proces inflamator
avansat cu leicocitoză, devierea formulei leicocitare spre stinga, este mărit VSH-ul.

Abces pulmonar
examenat.
la tuse, febră seara pînă la 390C, slăbiciuni , vârtijuri, dispnee
Se consideră bolnav de aproximativ 3-4 săptămâni când au apărut febra de seară,
tusele uscate. Din anamneya sa constatat că pacientul este fumător,
Tomografia computerizatţ permite de a stabili clar la nivelul menţionat o
formaţiune lichidiana. Testele de laborator sunt caracteristicee pentru un proces
inflamator avansat cu leicocitoză, devierea formulei leicocitare spre stinga, este
mărit VSH-ul.

Carncer bornhopulmonar supurat , bromsiectazii abcedante , chist pulmonar supurat
Tbc pulmonara, stenoze bronsice, tumori
În faza de constituire -(pneumonie, infiltrat eozinofilic, tumori pulmonare).
- În faza de supurație deschisă - neoplasmul bronhopulmonar excavat ,tuberculoză

pulmonară cavitară excavată, chist hidatic suprainfectat, infarct pulmonar, bule de
emfizem suprainfectate, bronșiectazii, hidropneumotorax, empiem inchistat,
hematom pulmonar, sechestrație pulmonară, caverne micotice suprainfectate, hernie
diafragmatică, etc.
- În faza de supurație cronică- caverna și fibroza tuberculoasa, nodulul silicotic

excavat, granulomatoza Wegener.

la tuse, febră seara pînă la 390C, slăbiciuni , vârtijuri, dispnee
Tomografia computerizatţ permite de a stabili clar la nivelul menţionat o
formaţiune lichidiana. Testele de laborator sunt caracteristicee pentru un proces
inflamator avansat cu leicocitoză, devierea formulei leicocitare spre stinga, este
mărit VSH-ul.
5. Ce program de investigare veţi realiza pentru stabilirea diagnosticului.

Analiza singelui , urinei ,radiografie in 2 incidente , bronhoscopie, examenul sputei ,
drenaj , tratament medicamentos
Examenul radiologic
-În faza de constituire- radiografia toracică poate evidenția una sau mai multe
opacități omogene, cu contur estompat și localizare predominant în segmentele
posterioare.
-În faza de supurație, după comunicarea cu arborele bronțic și după vomică, apare o
imagine cavitară cu nivel hidro-aeric intrapulmonară, cu axul mare vertical. Abcesele
pulmonare sunt localizate mai frecvent în segmentul posterior al lobului superior
drept sau în segmentul apical al lobului inferior al ambilor plămâni. Radiografia
toracică în două incidențe (postero-anterior și lateral) ajută la localizarea mai exactă a
abcesului pulmonar.
* De asemenea radiografia poate evidenția revărsat pleural sau hidropneumotorax
(fistulă bronho-pulmonară)
Examenul sputei în abcesul pulmonar – floră bacteriană polimorfă. Contribuie la

diagnosticul diferenţial în caz de detectare a micobacteriilor, a fungilor patogeni şi
paraziţilor, a celulelor neoplazice;
în gangrena pulmonară sputa extrem de fetidă are o culoare negricioasă şi conţine
fragmente de ţesut pulmonar sfacelat.
Hemoculturile sunt de folos la pacienţii cu infecţii din S.aureus sau bacili Gram
negativi.
Lichidul pleural este un material valoros pentru cultura germenilor atât aerobi, cât şi
anaerobi la oricare din pacienţii cu empiem. Se recomandă recoltarea înainte de a
începe tratamentul.
Examenul hematologic
-anemie leucocitoză cu neutrofilie şi deviere spre stânga a formulei leucocitare VSH
este foarte accelerată
Fibrobronhoscopia
excluderea corpului străin sau a obstrucţiei endobronşice; mai rar - pentru facilitarea
drenajului bronşic; deoarece pînă la o treime din bolnavii peste 45 ani cu abces
pulmonar au un carcinom asociat, bronhoscopia se va indica la toţi pacienţii cu risc
înalt, chiar dacă ei răspund bine la tratament.
Tomografia simpla si cea computerizata-ofera date precise despre

foma,sediul,numarul de abcese.
6Prin ce metoda (manevra diagnostica) in cazul analizat poate fi stabilit

diagnosticul defenitiv.
ct
6. In ce consta progrmul curativ. Argumentati indicaţii catre tratamentul
chirurgical.
distrugerea florei bacteriene patogene prin administrarea antibioticelor;

drenarea adecvată a focarului pulmonar şi a empiemului asociat.
Pentru abcesele produse de agenţii anaerobi sunt acceptate trei scheme de tratament
antibacterial:
cu penicilină
-cu clindamicină
-cu penicilină + metronidazol
Tratament cu penicilină
Penicilină G 2-3 mln UI intavenos la fiecare 4 ore sau în două infuzii I.V. (a câte 30-60
min. pe zi) – total 10-20 mln UI în 24 ore până la ameliorarea stării (dispariţia febrei şi
a nivelului hidroaeric pe radiogramă, de obicei 4-6 săptămâni); apoi
Penicilină V 1000 mg per os de 4 ori/zi sau

Amoxicilină 750-1000 mg per os de 3-4 ori/zi - până la dispariţia totală a semnelor
radiologice, de obicei 2- 4 luni ori chiar mai mult.
2. Tratament cu clindamicină
Clindamicină 600 mg I.V. la fiecare 6-8 ore până la ameliorarea stării clinice,
urmată de 300 mg per os de 4 ori/zi.
3.Tratament cu penicilină + metronidazol
Penicilină G 2-3 mln UI intavenos la fiecare 4 ore sau în două infuzii I.V. (a câte
30-60 min. pe zi) – total 10-20 mln UI în 24 ore în combinaţie cu
Metronidazol 2 g/zi per os în două sau patru prize, sau intravenos.
Măsurile generale presupun repaus la pat în condiții de spitalizare, dietă

normocalorică (hipercalorică la pacienții subnutriți), reechilibrare hidroelectrolitică
și reabilitare respiratorie cu drenaj postural. Procedurile de drenaj includ percuția
și poziționarea pentru a crește drenajul la nivelul căilor respiratorii. Tratamentul
simptomelor se face cu antipiretice, antalgice, expectorante
Tratamentul chirurgical trebuie luat în considerare în cazul abceselor pulmonare

mai mari de 6 cm în diametru în cazul în care nu răspund la tratament antibiotic
sau dacă simptomele persistă mai mult de 12 săptămâni cu terapia adecvată,
precum și dacă se suspicionează o etiologie neinfecțioasă. Opțiunile pentru
intervenție chirurgicală sunt: drenarea colecției prin intermediul unui tub toracic
sau rezecția chirurgicală a abcesului pulmonar.
8. Ce metode chirurgicale pot fi utile in tratamentul acestei maladii.

9. Prescrieţi receta – Ciprinoli, din foaea de prescripţii.
Comprimate 250mg de 2 ori pe zi
10Ce prognostic va fi in cazul analizat.
Probleme de situatie
La 22 zile după splenectomie, efectuată pentru splenomegalie-hipersplenism sever,
pacientul cirotic, un bărbat de 43 de ani, este reinternat în stare gravă, septica, cu
febră, frisoane, transpirații profuze, astenie, anorexie, dureri permanente în
hipocondrul stăng, ascită moderată. Examenul clinic relevă: prezența subicterului
sclerotegumentar.Abdomenul dureros la palpare preponderent în epigastru şi
hipocondrul stăng. Febră – 39,2°C. Examen laborator: eritrocite – 2 800 000 mm³,
hemoglobina – 10g%, leucocite – 16 000 mm³, devierea la stânga a formulei
leucocitare -40%. Bilirubina directă 59 de mlmol/l,(norma 20)Protrombina serică 50%
(norma 80-120)şi transaminazele moderat crescute de 2 ori față de normă. USG –
colecție lichidiană sub hemidiafragmul stăng 4,0 x 5,0 cm.

abces subfrenic
La 22 zile după splenectomie, efectuată pentru splenomegalie-hipersplenism sever,
pacientul cirotic, un bărbat de 43 de ani, este reinternat în stare gravă, septica, cu
hipocondrul stăng, ascită moderată
Examen laborator: eritrocite – 2 800 000 mm³, hemoglobina – 10g%, leucocite – 16
000 mm³, devierea la stânga a formulei leucocitare -40%.
USG –colecție lichidiană sub hemidiafragmul stăng 4,0 x 5,0 cm.

Pneumonie atelectazie , pleurezie serofibrinoasa ,
4. Ce precizări anamnestice, manevre (semne clinice) suplimentare sunt
necesare?
În cadrul examinării clinice, medicul va palpa abdomenul superior și va depista
regiunile în care pacientul resimte durere și tensiune musculară. Percuția toracică
poate ajuta la detectarea zonelor cu tonuri diferite și a modificărilor sunetelor
respiratorii, care confirmă existența abcesului subfrenic.
Testul sanguin poate evidenția modificări caracteristici proceselor purulente (anemie,
leucocitoză neutrofilă, disproteinemie, prezența proteinei C-reactive).
Biopsie cu examen citologie
Radiografie , usg detecteaza abcese , ct , rmn, punctie
Abces subdiafragmal pe stinga dupa splenectomie,anemie toxica , ciroza hepatica ,
stare dupa splenectomie
chirurgical
necesar.
Abcesul subfrenic trebuie drenat, urmând ca infecția să fie tratată cu antibiotice. În
prezent, drenajul percutanat ghidat prin imagistică, strategia terapeutică standard
pentru abcesul intraabdominal, poate duce la complicații respiratorii, atunci când este
folosită pentru tratamentul unui abces subfrenic. Tocmai de aceea, în unele cazuri,
pentru a fi evitată lezarea unor organe interne, se poate recurge la drenarea
abcesului pe cale chirurgicală.
Tratamentul unui abces începe cu terapia antibacteriană, care va trebui să suprime
parțial microflora pyogenică. . Este necesar un abces pentru a deschide și curăța
complet cavitatea sa de exudatul purulent
În același timp, pacientului îi este prescrisă o terapie masivă cu antibiotice destinată
distrugerii microbilor care pot intra accidental în sânge. Cu un proces lung, este
necesar așa-numitul suport nutrițional - administrarea intravenoasă a amestecurilor
de nutrienți pentru restabilirea rapidă a echilibrului energetic al organismului.
Tratamentul în aceasta situatie consta în deschiderea larga a plagii si evacuarea

puroiului; în zilele urmatoare se va face tratamentul local antiseptic de 1-2 ori pe zi,
urmând ca plaga sa se vindece per secundam; la acestea se asociaza tratamentul;
general antibiotic.
9. Prescrieți rețeta ceftriaxoni din foaia de prescripții.
CEFTRIAXON 0,5 g pulbere pentru soluţie injectabilăperfuzabilă
CEFTRIAXON 1 , 2 g -la copii si adulti 1 data in zi , im
daca e stare severa doza zilnica 4 g( divizate in 2 parti , la fiecare 12 h)
2.Pacient cirotic in varsta de 54 ani, se internează în clinică pentru dureri in

hipocondrul stang cu iradiere in regiunea scapulara sau umarul stang (semnul lui
Kehr), febra septica, frisoane (cu 2 saptamani inaintea internarii) , sensibilitate si/sau
impastare în hipocondrul stang , splenomegalie
Examen clinic: abdomen suplu, mobil cu miscarile respiratorii, sensibil la palpare la
nivelul hipocondrului stang . Semnele pritoneale negative.
Examen de laborator: Leucocitoza: 15000 leucocite/mm3, Trombocitoza
555000/mm3
VSH: 72 mm/1h
Ecografie abdominala: splina cu imagine hipoecogena, cu zona hiperecogena
centrala, de 3/3 cm, contur bine delimitat ce nu modifica conturul splenic
CT : splina cu formatiune hipoecodensa de 3.5 cm intre fata diafragmatica si cea
gastrica – colectie ce nu are densitate sanguina, cu margini aparent bine conturate
Infarct splenic cu evolutia abceselor,concomitent ciroza hematica , hipertensiune
portala, splenomegalie.
Pacient cirotic in varsta de 54 ani, se internează în clinică pentru dureri in
hipocondrul stang cu iradiere in regiunea scapulara sau umarul stang (semnul lui
Kehr), febra septica, frisoane (cu 2 saptamani inaintea internarii) , sensibilitate si/sau
impastare în hipocondrul stang , splenomegalie
Examen de laborator: Leucocitoza: 15000 leucocite/mm3, Trombocitoza
555000/mm3
VSH: 72 mm/1hEcografie abdominala: splina cu imagine hipoecogena, cu zona
hiperecogena centrala, de 3/3 cm, contur bine delimitat ce nu modifica conturul
splenic
CT : splina cu formatiune hipoecodensa de 3.5 cm intre fata diafragmatica si cea
gastrica – colectie ce nu are densitate sanguina, cu margini aparent bine conturate
Tumori benigne solide(hemangiom splenic), sarcom -formarea cavitatilor in splina
necesare?
Semne de ciroza hepatica subcompesata , ne intereseaza daca este ascita ,
dimensiunile ficatului , splinei , iritarea peritoneului
Anemie, leucopenie, trombocitopenie-semne de hipersplenism
Coagulograma , bilirubina, fermentele ficatului, ureea.
trombocitoza, leucocitoza, vsh inalt
Usg -zona hipoecogena , este utila numai dupa 24 h dupa demarcarea zonei de
necroza,
Ct- arie hipodensa , retractie splenica (infarct vechi)
, scintigrafia defecte de captare pina la nevizualirea splinei
, radiografie abd, rmn
Angiografia- arii avasculare
Infarct splenic cu evolutia abceslor concomitent ciroza hepatica subcompensata ,
hipertensiune portala, splenomegalie
chirurgical
necesar.
Splenectomie,supraveghere , tratament medicamentos(antibiotice, analgetice
10. Prescrieți rețeta Enoxaparină sodică (clexan)din foaia de prescripții.
Sol.inj 0.2ml 2000,4000,6000,8000UI , -
1mg /kg/ de 2 ori pe zi
10. Specificați strategia de recuperare a pacientului.
Patologia cardiaca
Problema 1. Pacient de 17 ani acuză slăbiciuni, cefalee, dispnee, palpitaţii

cardiace, dezvoltarea accelerată a părţii superioare a corpului şi atrofia picioarelor.
Obiectiv, la bolnav se apreciază pulsul normal la arterele radiale şi lipsa pulsului la
arterele picioarelor, TA ridicată la mâini şi TA diminuată la picioare. Se apreciază
pulsaţia arterelor intercostale.
Coartatie de aorta
cuză slăbiciuni, cefalee, dispnee, palpitaţii cardiace, dezvoltarea accelerată a părţii
superioare a corpului şi atrofia picioarelor. Obiectiv, la bolnav se apreciază pulsul
normal la arterele radiale şi lipsa pulsului la arterele picioarelor, TA ridicată la mâini
şi TA diminuată la picioare.
Stenoza , angiosarcoamne, anevrisme
4. Ce precizări anamnestice, manevre (semne clinice) suplimentare sunt necesare?
 Pulsul la artera femurală și membrele inferioare va fi mai slab decât la
artera carotidă și membrele superioare. Uneori pulsul la artera
femurală este absent.
 Valoarea tensiunii arteriale măsurată la membrele inferioare va fi
semnificativ mai mică decât la membrele superioare. La copilul mare și
adult, tensiunea arterială este în mod normal mai mare la nivelul
membrelor superioare.
La auscultația cordului poate fi perceput suflu. Persoanele cu coarctație de

aortă au un suflu aspru care iradiază posterior. Pot fi prezente și alte tipuri de
suflu.
Analiza generala a singelui fara schimbari si biochimica ureea , cretinina , gaze
arteriale crescuta
Hemocultura)cu scop de diagnoza diferentiala
 Cateterism cardiac și aortografie

 Radiografie toracică
 Ecocardiografia este cel mai frecvent mod de diagnosticare, fiind folosit
și pentru urmărirea postoperatorie
 Computer tomograf (CT) cardiac - la copilul mare
 RMN cardiacă și angiografie - la copilul mare
Doppler-ul cardiac și cateterismul cardiac sunt folosite pentru a aprecia

diferențele de presiune la nivelul aortei.
7.Formulați diagnosticul definitiv.
Coartatia de aorta
Tratament chirurgical
Uneori există indicația de a lărgi zona de coarctație fără chirurgie deschisă
prin folosirea unui balon introdus intravascular până la nivelul zonei afectate.
Această procedură poartă numele de angioplastie cu balon. Poate fi folosit în
locul intervenției chirurgicale clasice, dar are o rată mai mare de eșec.
9Prescrieți rețeta tiroidina 5 10, 20 mg , si se da 0.5 mg-hg pe zi din foaia de
prescripții.
Problema 2. Pacient de 8 ani, la care se apreciază retard de creştere şi
dezvoltare în raport cu vârsta. Acuză dispnee permanentă chiar şi în repaus. Obiectiv
se apreciază: tegumentele şi mucoasele cianotice, degetele de la mâini în formă de
„beţişoare de tobă”, cutia toracică deformată.

Tetralogia fallot
Copil, 8 ani, cu retard de crestere si dezvoltare , dispnee, tegumentele cianotice,
degetele in forma de betisoare de toba, cutia toracica deformata
Cu maladii bronhopulmonare insosite sau fara semne de insuficienta respiratorie,)
miocarditele , sufluri cardiace ( caracteristece altor cardiomiopatii decit cele
congenitale)
Suplimentar putem evidentia suflu sistolic , incapacitate marcata la efort ,
hipodezvoltare fizica
degetele hipocratice;
-squatingul ( poziția genupectorală);
-greutatea mai mică la naștere;
-scolioză;
-la auscultație: clic de ejecție aortică, suflu holosistolic iradiat în „spițe de roată”
confirmarea
diagnosticului.
SaO2 în sângele arterial sistemic 65%;
-hemoglobină, hematocrit crescute;
-timpul de protrombină crescut;
-fibrinogenul scăzut;
-policitemie;
-trombocitopenie
Radiografia pulmonară relevă aspectul clasic de cord în sabot. Deasemenea se mai
poate observa dispariția desenului vascular.
Ecocardiografia (Doppler) este metoda de elecție pentru diagnosticul tetralogiei
Fallot.
Electrocardiografia poate evidenția axul deviat la dreapta precum și unde
hipervoltate de hipertrofie ventriculară dreaptă.
Cateterismul cardiac poate fi o investigație cu valoare diagnostică permitând
vizualizarea prin angiografie a arterelor pulmonare precum și măsurarea presiunilor
de la nivelul camerelor inimii.
Rezonanța magnetică nucleară și CT sunt investigații utile pentru a evalua
ventriculul drept, arterei pulmonare și aorta ascendentă.
Tetralogia fallot
chirurgical
necesar.
Corecția chirurgicală se efectuează de obicei între vârsta de 3 și 5 ani. În formele
severe, indicația chirurgicală este mai precoce.
Uneori sunt necesare mai multe intervenții. În acest caz, prima intervenție are scopul
de a îmbunătăți fluxul sanguin pulmonar.
Tratamentul chirurgical de corecție propriu-zisă poate fi făcut ulterior. Frecvent, se
efectuează o singură intervenție corectivă în primele luni de viață. Intervenția
chirurgicală de corecție se face pentru a extinde (permeabiliza) tractul de ejecție
pulmonar afectat și pentru închiderea defectului septal ventricular.
9 Prescrieți rețeta tiroidina din foaia de prescripții.

7. 5 10, 20 mg , si se da 0.5 mg-hg pe zi din foaia de prescripții.
Patologia periferica
1.Pacientul E., 59 de ani, s-a adresat la chirurg, cu acuze la dureri la mers peste
fiecare 50 m, senzaţie de frig şi furnicături la ambele picioare.Se consideră bolnav
timp de 2 ani, de când a observat oboseala rapidă a picioarelor şi necesitatea de a se
opri la distanţă mai mare de 1000 m. În ultimele 3 luni semnele clinice au progresat,
fapt ce l-a determinat să se adreseze la chirurg. În anamneză neagă altă patologie.
Fumează de 25 de ani.
Examenul obiectiv evidenţiază paliditatea,alopecie,hipotrofia muşchilor şi a
ţesuturilor moi la ambele gambe şi plante,temperatura pielii scăzută. Simptomele
Opell, Goldflame, Pancenco, Samuels sunt pozitive bilateral.Pulsul este păstrat la
arterele femurale şi diminuat la a. poplitee stângă. La membrul inferior drept pulsul la
arterele periferice( a. poplitee.,a.dorsalis pedis) nu se determină. Patologie cardiaca
nu a fost depistata.
Formulaţi ÎN SCRIS diagnosticul prezumtiv.

Ateroscleroza stadiul 3 -arteriopatie periferica cu ischemie arteriala cronica
1. Argumentaţi diagnosticul prezumtiv în baza datelor prezentate.
dureri la mers peste fiecare 50 m, senzaţie de frig şi furnicături la ambele
picioare.
videnţiază paliditatea,alopecie,hipotrofia muşchilor şi a ţesuturilor moi la ambele
gambe şi plante,temperatura pielii scăzută. Simptomele Opell, Goldflame,
Pancenco, Samuels sunt pozitive bilateral.Pulsul este păstrat la arterele femurale
şi diminuat la a. poplitee stângă. La membrul inferior drept pulsul la arterele
periferice( a. poplitee.,a.dorsalis pedis)
Endarterita obliteranta, sind lerish, boala buerger
necesare?
Intrebam ce pozitie ia pt amelioararea piciorului, medicatie , ne uitam la unghiile
picioarelor (galbele cu micoze)
un anevrism, o infundare sau o largire anormala a unei artere datorita slabiciunii
peretelui arterial; vindecarea lenta a ranilor, ceea ce indica un flux sanguin
restrains
4. Enumeraţi testele de laborator suplimentare de care aveţi nevoie pentru
Analiza biochimica a singelui, colesterol, trigliceride , ldl , hdl ,
Ecodoplerografia, aortografia ,tomografie computerizata in regim angiografic,
oscilografia , termometria ,pletismografia
o ecografie Doppler, care utilizeaza unde sonore pentru a crea o imagine a arterei
care arata daca exista un blocaj; un indice glezna-brahial (ABI), care cauta un
blocaj in brate sau picioare prin compararea tensiunii arteriale in fiecare membru;
o angiografie cu rezonanta magnetica (MRA) sau o angiografie cu tomografie
computerizata (CTA) pentru a crea imagini ale arterelor mari din corpul
dumneavoastra; o angiograma cardiaca, care este un tip de radiografie toracica
care este luata dupa ce arterele inimii sunt injectate cu colorant radioactiv; o
electrocardiograma (ECG sau EKG), care masoara activitatea electrica din inima
pentru a cauta zone de scadere a fluxului sanguin; un test de stres sau un exercitiu
de toleranta la efort, care va monitorizeaza ritmul cardiac si tensiunea arteriala in
timp ce faceti effort fizic.
6. Formulaţi ÎN SCRIS diagnosticul definitiv.
Arteriopatie perfiferica, ateroscleroza obliteranta , ischemie arteriala cronica
7. Care este tactica curativă? Specificaţi tratamentul medicamentos şi/sau
Tratamentul arteriosclerozei consta in controlul factorilor de risc si modificari ale

dietei, activitate fizica si administrare de medicamente antiplachetare. Aceste
modificari ale stilului de viata si medicamentele amelioreaza in mod direct sau
indirect functia endoteliala, reduc inflamatia si imbunatatesc prognosticul.
Se recomanda reducerea marcata a aportului de grasimi saturate si carbohidrati simpli

si cresterea aportului de fructe, legume si fibre.
Medicamentele pentru tratarea aterosclerozei includ:
 reducerea colesterolului, inclusiv statine si fibrate;

 inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ACE), care pot ajuta la
prevenirea ingustarii arterelor;
 beta-blocante sau blocante ale canalelor de calciu pentru scaderea tensiunii
arteriale;
 diuretice sau pilule de apa, pentru a ajuta la scaderea tensiunii arteriale;
 anticoagulante si medicamente antiplachetare, cum ar fi aspirina, pentru a
preveni coagularea sangelui si infundarea arterelor;
Operatiile posibile pentru tratarea aterosclerozei includ:
 bypass, care implica utilizarea unui vas din alta parte a corpului sau un tub
sintetic pentru a devia sange in jurul arterei blocate sau inguste;
 terapie trombolitica, care implica dizolvarea unui cheag de sange prin
injectarea unui medicament in artera afectata;
 angioplastie, care implica utilizarea unui cateter si a unui balon pentru a va
extinde artera, uneori inserand un stent pentru a parasi artera deschisa;;
 endarterectomia, care implica indepartarea chirurgicala a depozitelor grase din
artera;
 aterectomie, care implica indepartarea placii din artere prin utilizarea unui
cateter cu o lama ascutita la un capat.
9.Prescrieţi reţeta unui medicament – Vasaprostan sol-20microg /ml pulbere pt sol

perfuzabile diluat
Doza zilnica sa nu depaseasca 80micrograme
10Specificaţi strategia de recuperare a pacientei.
2.Pacient M., 20 ani, sex masculin, se internează in sectia chirurgie vasculara pentru
ulceraţii extinse, profunde ale gambei drepte, ,hipertrofie a membrului inferior drept
cu dificultăţi de statică şi mers Simptomatologia a devenit evidentă la vârsta de 8 an
prin apariţia de varice ale membrului inferior drept. În ultimii 12 ani a prezentat
repetate episoade de hemoragie de la nivelul varicelor ulcerate. Pe parcursul creşterii
şi dezvoltării sistemului osteo-articular s-a produs hipertrofia membrului inferior
drept. Diferenţa între circumferinţa coapsei drepte şi cea stângă este de 9 cm,
respectiv de 6 cm la nivel gambelor. Se constatata şi o diferenţă de lungime între
membrele inferioare de 7cm.Investigaţiile de laborator au fost în limite normale.La
oscilometrie la nivelul membrului inferior drept se evidenţiază hipersfigmie.Ecografia
Doppler a sistemului venos şi arterial al membrului inferior drept evidenţiază dilataţia
importantă a venei femurale cu flux de tip arterial, turbulent în interiorul acesteia,
dilatarea importantă a sistemului venos superficial safen, cu varice extinse de la
nivelul coapsei până la nivelul gambei şi o mică comunicare între vena şi artera
femurală. Arteră femurală cu flux normal dar cu impregnare ateromatoasă a pereţilor.
1. Formulaţi ÎN SCRIS diagnosticul prezumtiv.

Fistula arterio -venoasa
ulceraţii extinse, profunde ale gambei drepte, Simptomatologia a devenit evidentă
la vârsta de 8 an prin apariţia de varice ale membrului inferior drept.
În ultimii 12 ani a prezentat repetate episoade de hemoragie de la nivelul varicelor
ulcerate
.Ecografia Doppler a sistemului venos şi arterial al membrului inferior drept
evidenţiază dilataţia importantă a venei femurale cu flux de tip arterial, turbulent
în interiorul acesteia, dilatarea importantă a sistemului venos superficial safen, cu
varice extinse de la nivelul coapsei până la nivelul gambei şi o mică comunicare
între vena şi artera femurală
Boala varicoasa, arteropatii periferice de gradul 4 unde sunt prezente ulceratii,
arteriopatii degenerative
necesare?
La ce distanta apare durerea ,masuram temperatura, dibet zaharat , colagenoze,
daca in familie sunt cineva , hta
Semne de intoxicatie a organismului
Analiza biochimica a singelui)colesterol, trigliceride , protombina, figrinogen ,
analiza generala , analiza urinei, microcultura pt infectii
Ecodoplerografia, aortografia ,tomografie computerizata in regim angiografic,
oscilografia , termometria ,
6. Formulaţi ÎN SCRIS diagnosticul definitiv.

Fistula arterio-venoasa
Inlaturarea tesuturilor inschemice , pansamente, antibioticoterapia , tratament
chirurgical pt refacerea arterei si venei
8. Prescrieţi reţeta unui medicament - Pentoxifilina sol. perfuzabila. 2%-
5ml
9. Specificaţi strategia de recuperare a pacientei.
Esofagul
1. Pacientul este bolnav timp de aproximativ 3 ani. Acuza la dificultate în trecerea

alimentelor, alimentele solide trec mai usor, decat cei solide, regurgitare de 1-2 ori pe zi,
periodic dureri retrosternale, sialoree, perosis. Pacientul este de nutriţie scazuta. Pacientul
hemodinamic este stabil, TA 125/85 mm.Hg. Ps 74/min. Abdomenul moale, sensibil la
palpatie in epigastriu. Semnele peritoneale negative. Din datele din laborator Hb 130 g/l,
Er.4.2. Le 6.8 x109g/l . Temperatura corpului 36.7 C0. La radiografie simpla abdomenala de
panorama se depista lipsa bulei de aer a stomacului.
1. Formularea diagnosticului prezumtiv.
Acalaziei cardiei.
2. Argumentarea diagnosticului prezumtiv în baza /simptomelor semnelor/
sindroamelor descrise în enunțul cazului
dificultate în trecerea alimentelor, alimentele solide trec mai usor, decat cei solide, regurgitare
de 1-2 ori pe zi, periodic dureri retrosternale, sialoree, perosis
La radiografie simpla abdomenala de panorama se depista lipsa bulei de aer a stomacului.
Semn radiologic caracteristic
3. Examen clinic/manevre suplimentare necesare pentru confirmarea diagnosticuliu cu
argumentarea necesităţii acestuia.
Intrebam ce actiuni intreprinde in momentul disfagii(deglutii repetate), intrebam regurgitarile
daca sunt de saliva sau si cu resturi alimentare
Daca a suferit traume psifice , neurologice , daca nu a fost infectat cu triconosoma
Palpitatii de cord , dispnee
4. Investigații de laborator necesare pentru confirmarea diagnosticului cu argumentarea
necesităţii efectuării fiecare din acestea.
Analiza generala a singelui , sind anemiic
5. Investigații instrumentale necesare pentru confirmarea diagnosticuliu cu
argumentarea necesităţii efectuării fiecare din ele
Radiografia - lipsa bulei de aer a stomacului
,esofagografia cu masa barittata,- clearencul intirziat sau chiar absent a subst , de constrast. La
nivelul sfincterului esofagian esofagul este ingustat in forma de plinie “coada de soarece” iar
suprastenotic este dilatat.
Esofagoscopia-, este utila pt diferentiaerea pseudoacalaziei pe fundalul neoplaziei de cardie.
Putem vizualiza leziuni , eroziuni , ulceratii , hemoragii
Manometria- piermite fixarea obstructie esofagiene , relaxarea incompleta sau anormala a
sfincterului esofagian inferioar , presiunea ridicata la nivel de cardie , presiunea
intresofagiana este mai mare decit cea gastrica.
6. Diagnosticul diferenţial şi argumentarea acestuia.
Pseudoacalazia pe fondal de neoplazie a cardiei- are un debut violent prin disfagie
progresiva , durere toracica , pierdere ponderala
,spasm esofagian difuz, hipertonie , sclerodermie , stenoze benihne , carcninom intramural a
cardiei
Boala chagas- ea are simptomatica identica cu acalazia doar ca este rpovocata de triponosoma
cruzi
7. Diagnosticul definitiv şi argumentarea acestuia.
8. Tactica curativă, tratament medicamentos şi/sau chirurgical şi argumentarea lui
Tratamentul este de minimalizare barieirei esofago gastrice
Infectie locala cu toxina botulinica
Tratament dilatator (Starc), gottstein , plummer
Tratament chirurgical in megaesofag , si incovoiat in forma de S(inidicatii asociere cu hernie
hiatala sau diveerticul,reflux gastroesofagiana ascociat,
9. Prescrierea rețetei medicamentului de bază - H2 blockatori, prockinetice
H2 blocatori -ranitidina -0.075,0.15,0.2,0.5 sol-1%-5ml comp 150mg 2 comprimate pe zi
Prokinetice- metoclopramid 5-10mh de 3 ori pe zi
Domperidona 10-20mg de 3 ori pe zi.
10. Specificaţi strategia de recuperare a pacientului.
2. O pacientă de 35 de ani este internată în secţia de otorinolaringologie cu o strictură

cicatriceală a esofagului după o combustie chimică, unde urmează procedura de dilatare cu
control endoscopic. După o dilatare planică (bujarea) au apărut dureri retrosternale severe,
dispnee, tahypnoe, s-a ridicat temperatura corpului peste 38.0 C, a apărut leucocitoza –
17x109/l, starea generală fiind grava cu aparitia semnelor de soc TA 80/60, Ps 120 /min. La
radiografie toracica – pneumomediastinum.
1. Formularea diagnosticului prezumtiv.

Strictura cicatrciala postombustionala a esofagului, perforarea iatrogena a esofogalui , dupa
bujarea lui,soc traumatic , stenoza esofagiana postcaustica, mediastinita acuta
2. Argumentarea diagnosticului prezumtiv în baza /simptomelor semnelor/
sindroamelor descrise în enunțul cazului
cu o strictură cicatriceală a esofagului după o combustie chimică,
3. Examen clinic/manevre suplimentare necesare pentru confirmarea diagnosticuliu cu
argumentarea necesităţii acestuia.
Intrebam ce sustanta chimica a consumat,ne uitam ca cavitatea bucala daca nu sunt
arsuri ,daca saliva este cu struri sangvinolente,
4. Investigații de laborator necesare pentru confirmarea diagnosticului cu argumentarea
necesităţii efectuării fiecare din acestea.
Analiza,generala a singelui-leucocitoza , vsh marit
5. Investigații instrumentale necesare pentru confirmarea diagnosticuliu cu

argumentarea necesităţii efectuării fiecare din ele
Examen radiologic- substanta de contrast ne piermite stabiliarea stenozei , intindere ei ,
starea stomacului
,examen endoscopic- vizualizarea stricturilor si la nevoie se poate preleva material pt
examenul histologic
fibroesofagograstrostomia, ct
6. Diagnosticul diferenţial şi argumentarea acestuia.
Acalazie , diverticulir hernie hiatala strangulata , infarct miocadic acut , anevrism ,
7. Diagnosticul definitiv şi argumentarea acestuia.
Strictura cicatrciala postombustionala a esofagului
8. Tactica curativă, tratament medicamentos şi/sau chirurgical şi argumentarea lui
Tratament chirurgical in mod urgent , pt sututrarea defectului esofagiana , drenarea
mediastinului,combaterea socului, analgetice , antibiotice ,
Imipenem-400-500mg pe sol fiziolgica la fiecare 8 h
9. Prescrierea rețetei medicamentului de bază - analgetice, antibiotice de spectru larg
Ketorolac - com 0.01
Ibuprofen 200-400mg cite 2 -3 pastile , 2 ori pe zi
Ampicilina- caps 500mg -2 ori pe zi
10. Specificaţi strategia de recuperare a pacientului.
Boala stomacului operat
Pacientul de 42 ani acuză dureri epigastrale cu iradiere lombară, care se accentuiază

în timpul nopţii, pirozis şi vome periodice. În ultimele 6 luni a fost spitalizat repetat în secţia
chirurgie din cauza hemoragiilor gastrice.
Cu 3 ani în urmă a suportat rezecţie gastrică procedeul Bilrot II, pentru ulcer duodenal.
Examenul obiectiv: stare generală satisfîcîtoare, troficitate moderată; tegumentele roz-

pale. Sistemele resperator şi cardiovascular fără particilarităţi. Datele de laborator în
limitele normei.
1. Formulaţi diagnosticul prezumtiv.
Ulcer peptic recidivant
dureri epigastrale cu iradiere lombară, care se accentuiază în timpul nopţii, pirozis şi

vome periodice.
Cu 3 ani în urmă a suportat rezecţie gastrică procedeul Bilrot II, pentru ulcer duodenal.
Ulcer peptic jejunal, sind zollinher eliison,(usg, fgds)
Durerea daca este continua, daca administreaza antiacide , si cum cedeaza durerea la ele
Diareee
intrebam unde iradiaza durere(spate)

Analiza generala , a singelui , urina anemie , nivel de gastrina serica, phmetria

Radiografia baritata este prezenta nisei,
Fgds -localizarea ulcerului, susrsa de hemoragie , recoltarea bioptatului pt determinarea

examenului hisologic , si helicobacter pilory
7. Formulaţi diagnosticul definitiv. Boala stomacului oeprant , ulcer peptic recidivant
8. Care este tactica curativă? Specificaţi tratamentul medicamentos şi/sau chirurgical

necesar.
Preoperator cercetam secretia grastica(secretie gastrica ) si nivelul de gastrina

serica(rezectia portiunii antrale deasupra duodenului
Medical -conservator pt micsorarea plastronului inflamator periulceros
Chirurgical -inlaturarea cauzei recidivei.
9. Prescrieţi reţeta unui medicament - Sol.Novocaini,2%-2ml din foaia de prescripţie.
Pacienta de 38 ani acuză la pirosis, vome periodice, dureri permanente în epigastriu. Starea
sa agravat considerabil acum 3 săptămâni, când au apărut eructaţii, vome zilnice cu miros
fetid, scaune diareice, pierdere ponderală semnificativă.
Cu 2 ani în urmă a suportat rezecţie gastrică procedeu Hofmeister Finsterer pentru ulcer
piloric. Postoperator a urmat o perioada de ameliorare aproximativ 2 ani, după care treptat
au arărut acuzele susnumite. Masele vomitante sunt în cantităţi urici cu miros neplăcut.
Examenul obiectiv: Stare generală gravă. Pacienta subponderală, este adinamică,

istovită, picioarele sunt edemate. Limba cu depuneri albicioase. Abdomenul moale,
dureri în epi- şi mezogastriu, unde se determină un conglomerat fără limite clare. T/A
100/64 mm Hg. Puls 86 bat-/min. Gb 84 g/l; Er. 2,6; proteina generală – 53 g/l, stearee.
Fistula gastrojejuno colica boala stomacului operat
pirosis, vome periodice, dureri permanente în epigastriu.
acum 3 săptămâni, când au apărut eructaţii, vome zilnice cu miros fetid, scaune diareice,
pierdere ponderală semnificativă.
Masele vomitante sunt în cantităţi urici cu miros neplăcut.
Stare generală gravă. Pacienta subponderală, este adinamică, istovită, picioarele sunt
edemate.
3Efectuaţi diagnosticul diferenţial.
Abces interintestinal,camcer de colon

Ne uitam pt anemie, daca in vome au aparut alimente nedigeretae sau mase fecale, cind are
diareee(daca imediat dupa ce a primit masa)
La palpare putem aprecia doloritate , defans muscular local, plastron fixat.
5. Enumeraţi testele de laborator suplimentare de care aveţi nevoie pentru confirmarea

diagnosticului.
Analiza generala a singelui pt anemie, analiza biochimica ,
Phmetria - se va atesta reactia hiperacida bazala si stimulata
Radiografia cu contrast
Irigoscopie -marirea bulei de aer in stomac , patrunderea prin fistula a masei baritate
Albastru de metilien , prin clister- colorarea a aspiratului gastric , maselor fecale.
7. Formulaţi diagnosticul definitiv.
Fistula gastrojejuno colica , boala scotamacului operat.,sind de malabsorbit , dehidratare ,

anemia feripriva
8Care este tactica curativă? Specificaţi tratamentul medicamentos şi/sau chirurgical

necesar.
Tratament excluzis chirurgical , de refacere a fistulei , integritatea colonului
Tratament medicamentos cu blocatori h2 (ranitidina), inhibitorii pompei protonice

(amneprazol lanzoprazol)
8. Prescrieţi reţeta unui medicament - Sol.Novocaini, din foaia de prescripţie.
Novocaina 2%-2ml
Hemoragia
Bolnava V.M., 52 ani, vechi cirotică, s-a internat în clinică în mod urgent cu tabloul
clinic a unei hemoragii digestive superioare exteriorizata prin vome tip ,,zat de
cafea ‘’şi scaune melenice repetate. Criteriile Seufert de gravitate a hemoragiei sunt
date de : AV-100; TA-100/60; Hb - 78; Ht-30%; PVC=2cm H2O; Diureza =40
ml/ora.
Hemoragie digestiva superiora din varice esofagiene , soc hemoragic , anemie acuta ,
ciroza hepatica . htp
s-a internat în clinică în mod urgent cu tabloul clinic a unei hemoragii digestive
superioare exteriorizata prin vome tip ,,zat de cafea ‘’şi scaune melenice repetate
vechi cirotică
Ulcer gastric , duodenal , varice esofagiene, tumori maligne ,leziunea delafou, sind
mallory -weiis(tratament hemostatic si antiulceros)
necesare?
Vol de singe pierdut , daca nu are ceva comorbiditati care ar putea provoca aceasta
hemoragie
Analiza generala a singelui -anemie, analiza biochimica (asat alat , bilirubina,
protrombina , albumina)
Fgds - dimensiunea varicelor , sursa hemoragiei , hemostaza endoscopica
7. Formulați diagnosticul definitiv.hemoragie digestiva din varice esofagiene
cerogene , anemie posthemoragica , ciroza hepatica decompensata , tipertensiune
portala
Homostatice , somatostatina , octeotrid , etamzilat , perfuzii ,
Mai intii echilibram anemia, indicii de baza a hemodilutie ,
9. Prescrieți rețeta pituitrinadin foaia de prescripții.5 %- 1ml -1 2 ori pe zi im
Dieta 5 , controale repetate , preparate hepatoprotectoare (silimarin , esentiale )
Antiulceroasa vit b6 , b12 , k ,
Bolnavul P., vechi cirotic, se internează în serviciul de urgențe într-o stare generală
alterată, tegumente palide
r e c i , t r a n s p i r a ţ i i , h e m a t e m e z ă , m e l e n a , p u l s 100/minut, Ts=80
mmHg în clinostatism.
Hemoragie superioara varicoasa , soc hemoragic hipovolemic
vechi cirotic, se internează în serviciul de urgențe într-o stare generală alterată,
tegumente palide r e c i , t r a n s p i r a ţ i i , h e m a t e m e z ă , m e l e n a , p u l s
Ulcer duodenal , gastic
necesare?
confirmarea
diagnosticului.
Fgds, examaninarea digitala (diag diferential ,per rectum-melena , dca e inferioasa in
culoare rosie.
Usg- lichidul , splenimegalie,
Hemoragie superioara varicoasa , soc hemoragic hipovolemic, varice esofagiene ,
hipertensiune portala , ciroza hepatica
9. Prescrieți rețeta octreotid în bolus i.v.din foaia de prescripții 25 micro grame pe

ora in bolus( 50, 100 ,500 micro g /ml)
Mecamore vital , vitamin b k,, dieta 1 sau 5
Splenomegalia
1.Bolnavul M.N., 32 ani, s-a internat în clinică cu splenomegalie (splina 21cm.),

hipersplenism sever tradus prin pancitopenie, varice esofagiene gradul III. Ecografic
s-a pus în evidenţă un chist pancreatic recidivant, cu diametru de 8-10 cm localizat
corporeocaudal, interpretat drept cauză a sindromului de hipertensiune portală.
Splenomegalie, cu hipersplenism, varice esofagiene gr 3 , chist pancreatic complicat
cu htp,
s-a internat în clinică cu splenomegalie (splina 21cm.), hipersplenism sever tradus
prin pancitopenie, varice esofagiene gradul III. Ecografic s-a pus în evidenţă un chist
pancreatic recidivant, cu diametru de 8-10 cm localizat corporeocaudal, interpretat
drept cauză a sindromului de hipertensiune portală.
lcer gastric , duodenal , varice esofagiene, tumori maligne ,leziunea delafou, sind
mallory -weiis

necesare?Vol de singe pierdut , daca nu are ceva comorbiditati care ar putea provoca
aceasta hemoragie

Analiza biochimica a singelui, indicii de baza a hemodilutiei
Ct rmn
Splenomegalie, cu hipersplenism, varice esofagiene gr 3 , chist pancreatic ,
hipertensiune portala, tromboza venei splenice (procese inflamatorii)
8Care este tactica curativă? Specificați tratamentul medicamentos și/sau
Homostatice , somatostatina , octeotrid , etamzilat , perfuzii ,
Mai intii echilibram anemia, indicii de baza a hemodilutie ,
9. Prescrieți rețeta sandostatinadin foaia de prescripții.
100microg/ml
Patologia chirurgicală pleuro-pulmonară nesupurativă
1. Un bolnav de 32 ani este internat pentru o trauma a hemitoracelui drept la 1,5 ore
după un accident rutier. Starea generală este de gravitate medie. Prezint[ dispnee,
dureri violente la efort fizic în hemitoraceul drept. La examenul fizic semne de
revărsat pleural, crepitaţie osoasă în proiecţia coastelor 3-4 pe linia axilară anterioară,
TA 90/60 mm coloanei de mercur, pulsul 110/min. Radiografia standard a toracelui –
revărsat pleural până la coasta 3. Fractura coastelor 3-4 cu deplasarea fragmentelor.

hemopneumotorAX posttraumatic fractura coastelor 3-4, traumatism toraci inchis ,
soc traumatic ,
examenat.
pentru o trauma a hemitoracelui drept la 1,5 ore după un accident rutier. Starea
generală este de gravitate medie. Prezint[ dispnee, dureri violente la efort fizic în
hemitoraceul drept. La examenul fizic semne de revărsat pleural, crepitaţie osoasă în
proiecţia coastelor 3-4 pe linia axilară anterioară,
Chilotorax(mai transparent la radiologie )
rezint[ dispnee, dureri violente la efort fizic în hemitoraceul drept. La examenul fizic
semne de revărsat pleural, crepitaţie osoasă în proiecţia coastelor 3-4 pe linia axilară
anterioară,
Radiografia standard a toracelui – revărsat pleural până la coasta 3. Fractura coastelor
3-4 cu deplasarea fragmentelor.
5. Ce metode de investigare veţi realiza pentru stabilirea diagnosticului.

Radiografie, ct rmn , punctie
6. Prin ce metoda (manevra diagnostica) in cazul analizat poate fi stabilit
diagnosticul defenitiv. radiografie
7. Ce complicaţii severe pot surveni.
Colabarea planminului cu dezvoltarea insuf respiratorii , pneumotorax,
fistula ,fibrotorax
8. In ce consta progrmul curativ. Argumentati indicaţii catre tratamentul
chirurgical
Drenarea lichidului si aerului printrun tub aplicat , antibioticoteracie , analgetice,
9. Prescrieţi receta – Sol. Promedoli, din foaea de prescripţii.
Sol promedol- 2%-1ml im
10. Ce prognostic va fi in cazul analizat.
Insecţie de chirurgie toracică este internat pacientul de 67 ani cu acuzele de slabicuni,
dispnee, dureri neinsemnate in hemitoracele drept, preponderent la inspir. Din
anamnestic se constată ca pacientul este crescător de animale domestice (cresterea
oilor). Pacientul a menţionat ca starea se agrava lent in decurs de 2- 3 ani. La
radiografia toracica se detestă o formatiune de volum lob inferior, pulmon drept,
circulară, bine delimitată, cu parenchim pulmonar adiacent relativ intact.

Chist hidatic pulomanar
examenat.
Din anamnestic se constată ca pacientul este crescător de animale domestice
(cresterea oilor)
acuzele de slabicuni, dispnee, dureri neinsemnate in hemitoracele drept, preponderent
la inspir
La radiografia toracica se detestă o formatiune de volum lob inferior, pulmon drept,
circulară, bine delimitată, cu parenchim pulmonar adiacent relativ intact.

Boala bronsiectatica
Din anamnestic se constată ca pacientul este crescător de animale domestice
(cresterea oilor)
La radiografia toracica se detestă o formatiune de volum lob inferior, pulmon drept,
circulară, bine delimitată, cu parenchim pulmonar adiacent relativ intact
5. Ce metode de investigare veți realiza pentru stabilirea diagnosticului.
Teste biologice(eozinofilie), examen radiologic, imunologice (elisa), ct , rmn
6. Prin ce metoda (manevra diagnostica, teste imunologice) in cazul analizat
poate fi stabilit diagnosticul defenitiv.
Elisa\prin conjugarea AC cu o enzime -peroxidaza , fosfataza alcalina, ct
7. Ce complicații ale maladiei pot surveni.
Infectia , hemoragia . ruptura
8. In ce consta progrmul curativ. Argumentati indicații catre tratamentul
chirurgical
Mebendazol , albendazol, tratament endobronsci daca se afla in paropiere de bronsii si
chirurgical
9. Prescrieți receta – Sol. Papaverini, din foaea de prescripții.
Sol. Papaverina 2%-2ml
10. Ce prognostic va fi in cazul analizat
Probleme de situaţie pancreatita cronică:
1. Pacientul V.A., 49 ani, prezintă dureri epigastrice ,,în bară”, permanente,

exacerbate de alimente, semne de malnutriţie cu o scădere ponderală importantă în
ultimele 3 luni – 15 kg. Starea generală relativ satisfăcătoare, FMR = 24/min; FCC =
80 b/min, PS=80 b/min, TA = 110/70 mm Hg. Abdomenul simetric, uşor dureros la
palpare în regiunea epigastrică. Hb – 168 g/l, Er. – 4,4 x 10 -12, L – 6,6 x 10-9 , VSH –
18 mm/ora, bilirubina totală – 12,1 mkmol/l, bilirubina directă – 2,0 mkmol/l, AST –
0,3l mkmol/l, ureea – 6,1 mlmol/l, ind. protromb. – 88%. Ecografia - pancreas cu
aspect neomogen, la nivelul corpului şi a cozii neregularităţi de contur, la nivelul
cefalopancreasului o formaţiune hipoecogenă - 8,6x7,0cm., cu grosimea peretelui 0,3-
0,4cm, bine diferenţiată de parenchimul din jur, care apare cu microcalcificări. IRM –
pancreas ratatinat cu diminuarea intensităţii semnalului din cauza dezvoltării tesutului
conjunctiv. În regiunea cefalopancreatică se manifestă o formaţiune lichidiană cu
diametrul de 5 cm., care comunică cu ductul Wirsung. De asemenea în această
porţiune se manifestă o stenoză a ductului Wirsung, ce împiedică evacuarea sucului
pancreatic. Suprastenotic se atestă o dilatare a ductului Wirsung şi a sistemului
canalicular pancreatic.
Pancretita cronica , scitst cefalopancreatic cu compresia ductuli wirsung
12. Argumentaţi diagnosticul prezumtiv în baza datelor prezentate
.Ecografia - pancreas cu aspect neomogen, la nivelul corpului şi a cozii
neregularităţi de contur, la nivelul cefalopancreasului o formaţiune hipoecogenă -
8,6x7,0cm., cu grosimea peretelui 0,3-0,4cm, bine diferenţiată de parenchimul din
jur, care apare cu microcalcificări.
Tumori pancreatice , anevrism de aorta, tumoriloe ganglionilor limfatici
retroperitonialai ,tumori si chisturi hepatice , hidronefroze , tumori renale , chisturi
de mezocolon
Cu tumori de cap de pancreas ( in anamneza sunt posibile semne de vitilism ,
liatiaza biliare , pancreatita cronica , incepen fara clinica , si apare icterul mecanic
, )- la usg dimensiuni , fgds -deformarea duodenaluil , si prezenta sau absenta
bilei in duoden
Pseudochist , cu chist pancreatic congenital- anamneza, la usg , dupa semne de
pancretita , durere sa depistat cgistul
necesare?
Daca consuma alcool, eredocolateral, alimentatie nesanatoasa , daca nu are
carcinom, traume , stenoza ampulara , procese inflamatorii( sifilis , tbc ,
limfoame)
Amaliza biochimica a singelui , Markerii tumorrali serici , analiza lichidului
aspirat , analiza lichidului chistic extras percutan sau endoscopic ,
usg , ct cu contrast , rmn, pancreatografia endoscopica retrograda
7.Formulaţi diagnosticul definitivChist pancreatic
.
8Care este tactica curativă? Specificaţi tratamentul medicamentos şi/sau
Metode minim invazive: punctia , asanarea , drenarea
Tratament medicamentos - enzime pancretice , spasmolotice , corectia metabolismului
, antibioticoterapie, restabilirea tranzitului intestinal cu metoclopromid , terapia cu
anticoagulante , preparate reologice , dieta nr 1
9Prescrieţi reţeta unui medicament - Sol. Ketoprofen. 200mg - 2ml
10Specificaţi strategia de recuperare a pacientei
Pacientul A.V., 42 ani acuză: dureri intense în hipocondrul drept, care cresc
progresiv în intensitate cu o durata până la 2-3 zile. Starea generală relativ
satisfăcătoare. Se atestă prurit cutanat, tegumente și sclere icterice de aproximativ 3
zile. FMR = 20/min; PS = 95 b/min, TA = 110/90 mm/Hg; limba saburată, abdomenul
dureros la palpare în regiunea epigastrică. Semnul Courvuasier pozitiv. Hb-143g/l;
Er. -4,1x1012; L7,4x109, VSH 25mm /oră; bilirubina totală 163,2 mkmol/l, bilirubina
directă 133,2 mkmol/l, ALT 0,38 mkol/l, AST 0,26 mkmol/l, ureea 3,0 mkmol/l.
Ecografia – Ficatul cu lobul drept de 12,0 cm., cel stâng de 5,0 cm. Contur regulat,
parenchimul cu ecogenitate difuz crescută. Colecistul: 14,0 x 5,0 cm., pereţii 0,2 cm.
CBP – 1,1 cm. Pancreasul: cap 5,4 cm, corpul 3,5 cm, coadă 2,7 cm, contur clar,
parenchimul cu ecogenitate neomogenă cu focare mici, nodulare, reflectogene. Ductul
pancreatic cu diametrul de 15 mm, dilatat neuniform pe tot parcursul. Radiografia
simplă abdominală: Concluzie – în proiecţia pancreasului se vizualizează multiple
formaţiuni calcare repartizate preponderent liniar în aria de proiecţie a ductului
Wirsung. IRM: Concluzie – hipertrofia cozii pancreasului, în rest cu diminuarea
intensităţii semnalului din cauza dezvoltării ţesutului conjunctiv pe imagini T 1.
Dilatarea ductului Wirsung pe tot parcursul şi a sistemului canalar pancreatic. Fibroză
periductală. Strictura porţiunii intramurale a CBP. CBP suprastenotic dilatată.
Dereglări de evacuare a bilei şi a sucului pancreatic. Formaţiune lichidiană a
cefalopanreasului necomunicantă cu ductul Wirsung. Hipertensiune Wirsungiană.
Pancreatita cronica , forma calculoasa c omplicat cu dilatarea ductului
Hipertensiune Wirsungiană. , pseudochist

în proiecţia pancreasului se vizualizează multiple formaţiuni calcare repartizate
preponderent liniar în aria de proiecţie a ductului Wirsung.
Tumori pancreatice , anevrism de aorta, tumoriloe ganglionilor limfatici
retroperitonialai ,tumori si chisturi hepatice , hidronefroze , tumori renale , chisturi
de mezocolon
Cu tumori de cap de pancreas ( in anamneza sunt posibile semne de vitilism ,
liatiaza biliare , pancreatita cronica , incepen fara clinica , si apare icterul mecanic
, )- la usg dimensiuni , fgds -deformarea duodenaluil , si prezenta sau absenta
bilei in duoden
Pseudochist , cu chist pancreatic congenital- anamneza, la usg , dupa semne de
pancretita , durere sa depistat cgistul

necesare?
Intrebam cauza ,(alcoolismul, pancreatita eredeitara , malnutritie , litiaza biliara
Analiza biochimica )amilaza , lipaza , funcitia endocrina (glucagon , insulina_), ,
fermentele ficatului, asat , alat
Analiza generala ( hb, eritrocite , leucocite
Usg , irm, angiografia , pancreatografia retrograda,
Pancreatita cronica , forma calculoasa c omplicat cu dilatarea ductului
Hipertensiune Wirsungiană. , pseudochist in regiunea cefalica a pancreasului , icter
mecanic

Aducem bilirubina la valori normale , -prin dezobstructia canaluluibiliar pancretic
Stenduiri , metode endoscopice , tratamen chirurgical la nivel e pancreas,
rezolvam litiaza pancreatica , si retractia chistului
Tratament medicamentos - analgezice , enzime pancreatice ,
9. Prescrieţi reţeta unui medicament - Sol. Plathyphyllini
hydrocloridi.0.2%-1ml
10. Specificaţi strategia de recuperare a pacientei
SPCE
1.La 2 ani de zile după colecistectomie, efectuată pentru colecistită acută calculoasă
distructivă, pacientul, un bărbat de 53 de ani, este reinternat în stare gravă, septică, cu
febră, frisoane, transpirații profuze, astenie, anorexie, dureri permanente în hipocondrul
drept, icter tegumentar. Debutul icterului a fost după un episod de colică biliară.
Concomitent cu instalarea icterului a evoluat febra cu episoade de 37,8 0C.
Examenul clinic relevă: prezența icterului sclerotegumentar. Abdomenul dureros la palpare

preponderent în epigastru şi hipocondrul drept hepatomegalie. Febră – 39,2°C.Examen
laborator: eritrocite – 2 800 000 mm³, hemoglobina – 10g%, leucocite – 18 000 mm³,
devierea la stânga a formulei leucocitare -40%. Bilirubinemia directă 300 de mlmol/l,
Protrombina serică 50% şi transaminazele moderat crescute de 2 ori față de normă.
Sindrom postcolecistectomic tardiv coledocolitiaza ,complicat angiocolita acuta

purulenta , icter mixt sau mecanic anemie toxica
La 2 ani de zile după colecistectomie, efectuată pentru colecistită acută calculoasă

distructivă, pacientul, un bărbat de 53 de ani, este reinternat în stare gravă, septică, cu
hipocondrul drept, icter tegumentar.
Abdomenul dureros la palpare preponderent în epigastru şi hipocondrul drept

hepatomegalie. Febră – 39,2°C.Examen laborator: eritrocite – 2 800 000 mm³, hemoglobina
– 10g%, leucocite – 18 000 mm³, devierea la stânga a formulei leucocitare -40%.
Bilirubinemia directă 300 de mlmol/l, Protrombina serică 50% şi transaminazele moderat
crescute de 2 ori față de normă.
Stenoza papilei vater -fgds prezenta sau absenta ilei in duoden , prezenta sau absenta
tumorilor , sau diverticulilor parapapilara , +- proces tumoral in stomac
Colangiografia retrograda - in timmp de rpcedura se poate face si papilosfincterotomie
Complicatii in timpul procedurii -hemoragie , perforarea cu dezvoltarea peritonitei si a

pancreatitei acute reactive .
In primele 24 h se mace motitoring hb , alfa amilzaei
Dieta 0 ,analgezie , gardox intravenos , sandostatina 2 zile subcutanat
antibiotice
, boala caroli- dilattrea chistica intraparenchimatoase, poate fi preznt icter

parenchimatos pe fond de compresie
Cancer de cap pancreatic -incepe fara semne de durere , febra normala , usg -
formatiunile tumorala , diltatea ductului pe fond de icter
Ct sau rmn cu contrast
Sind dispeptic(inapetenta , gust amar matinal, balonari postprandiale ), sind algic( durere
in hipocondrul drept , uneori dupa o masa copiaosa , sau efort fizic ) , prezenta icterului,
hepatomegalie , prurit ,
Sind angiocolitei acute (triada charcot -icter , febra , durere)

Hemoleucograma , analiza sumara a urinei , determinarea pigmentilor biliari , in singe

si urina Aaliza biochimica - bilirubina , anemie , amilaza , uree , fosfataza alcalina
colesterol,, fosfolipidele, analiza indicilor de coagulare a singelui ne va informa despre
caracterul icterului , hemocultura ,
Metode radiologice- gastroduodenografia cu masa baritata , colangiopancreatografia

endoscopica , si transparietohepatica , CT in regim colnagiografic , fistulocolangiografia ,
usg ( diametrul cailor biliare , prezenta -absenta colestazei , tumori , formatiuni chistice.
Colangriografia prin rmn - despre structura arborelui biliar , formatiuni endoluminiale,

Metode intraoperatorii de diagnostic
Sind spce tardiv, coledolitiaza complicata cu angiocalotita acuta purulenta , icter

mecanic sau mixt , si anemia toxica
necesar.
corectia metabolismului hidroelectrolitic, acido-bazic, proteic, lichidarea

hipovolemiei, corectia microcirculatiei, iv 3-4 litri
Corectia coagulopatiei- vit k , sau fetamenodian
Profilaxia insuf hematorenale- aminoacizi , plasma , albumina ,
B. terapia de dezintoxicare prin diureza osmotica si dezintoxicare extracorporeala,
c. ameliorarea proceselor metabolice in hepatocite prin administrarea de vitamine,

hepatoprotectoare, corticosteroizi,
d. terapia antimicrobiana prin administrare de antibiotici de spectru larg cu actiune
bacteriocida si bacteriostatica in
conformitate cu flora microbiana depistata (daca este posibil). Pentru combaterea
florei microbiene anaerobe –
administrarea de metragil si analogii lui,
e. decompresia cailor biliare: sfincteropapilotomia endoscopica, drenarea nasobilara
dupa Bailey, holagiostomia
transparietala (drenarea percutana transhepatica).
Indicatii pt tratament endoscopia, - dimensiunile calculilor , nr lor , papilosfincterotimie ,
retragerea calculoilor , supraveghere
Chirurgical- abcese intrahepatice multiple, calculi multiple , revizie cailor biliare ,

asanarea , drenarea
Variatia drenului pt drenareacailor biliare principale- dren tip t - cu scop de decompresia

si profilaxia stenozei ,
Drenaj tip holsted
25. Prescrieţi reţeta unui medicament - sol.Papaverini, din foaia de prescripţie. 2% -

2ml
Dieta 5 ,hepatoprotectoare, fermenti ,, spasmolitice , repetarea usg , la 2 luni
2.O bolnavă consultă medicul de familie, acuzând un sindrom, care se manifestă prin accese
de dureri surde cu iradiere dorsală în epigastru şi în hipocondrul drept, însoțite de prurită,
subictericitatea sclerelor, greţuri şi vome. Accesele apar la intervale neregulate, se
prelungesc, de obicei 20–25 de ore și încetează spontan. Cu această ocazie, bolnava a
efectuat diverse tratamente medical-conservatoare (metoclopramid, antispastice, regim
alimentar), care s-au dovedit a fi ineficace la momentul examinării, constatând progresarea
icterului și apariția febrei. Din anamneză pacienta a suportat 2 ani în urmă colecistectomie
laparoscopică.
Examenul obiectiv Bolnava prezintă stare generală bună, abdomenul este suplu, slab
dureros, ficatul nu se palpează, colecistul tensionat, slab dureros la nivelul rebordului costal,
S-l Ortener, Miusi-Gheorghivski slab pozitive. Bilirubina şi enzimele hepatice (fosfataza
alcalină, aminotransferazele) indică valori moderat crescute, protrombina este de 60 %,
restul indicatorilor sunt în limitele normei.
Colecistita acuta
Apendicita acută. Simptomele – durerea, voma, constipaţiile, febra – sunt foarte

asemănătoare,dar localizarea durerii este diferită. În unele cazuri în special la subiecţii
obezi cu colecistul inflamat şi situat inferior, cu peritonită şi rigiditate musculară,
diferenţierea clinică de apendicită cu abcedare locală este aproape imposibilă.
Colangita. Poate fi dificil sau imposibil de a distinge colangita secundară coledocolitiazei

de colecistita acută. În general pacienţii cu colangită au reacţie sistemică mai severă cu
febră mai înaltă, dar sensibilitate locală de intensitate mai mică, decât bolnavii cu CA.
Pancreatita acută. Manifestările clinice iniţiale ale colecistitei acute şi pancreatitei acute
uneori sunt foarte similare: anamneza litiazei biliare, debut acut după încălcare dietetică,
sediul durerii în abdomenul superior, vome repetate. Caracteristicile distinctive ale
pancreatitei acute sunt: starea generală gravă a bolnavului deseori asociată cu disfuncţie
organică, durerea abdominală „în centură”, semnele Grey-Turner şi Cullen, nivelul
crescut al amilazei şi lipazei în sânge şi urină.
Colica biliară. Colica biliară (nefiind asociată cu inflamaţia vezicii biliare) de obicei
anticipă
colecistita acută. Abdomenul în proiecţia colecistului este moale, deşi poate fi dureros la
palparea profundă. Temperatura subnormală a corpului este mai caracteristică, decât
febră. În colica biliară durerile dispar repede timp de câteva ore, în colecistita acută
durerea este persistentă şi poate persista pe parcursul câtorva zile.
Ocluzia intestinală. Voma repetată, pareza intestinală cu balonarea abdomenului şi

retenţia de scaun, deseori existente în colecistita acută, pot fi confundate cu ocluzia
intestinală. Aceasta din urmă se va distinge prin caracterul colicativ al durerilor, cu
localizare neobişnuită pentru colecistita, hiperperistaltism, „clapotaj“, simptomul Wahl
pozitiv şi alte semne specifice. Oricum,pentru concretizarea diagnosticului este necesară
radiografia abdominală panoramică.
Hepatita. În cazurile de hepatită sensibilitatea la palpare poate fi determinată nu doar în
hipocondrul drept, ci pe toată aria ficatului, inclusiv şi în partea laterală. Aceasta se

constată prin compresiune în spaţiile intercostale inferioare laterale. Semnul descris este
util pentru diagnostic, cu excepţia cazurilor, în care hepatita coexistă cu colecistita. În
hepatită declanşarea durerii rareori este brusca.
Inflamaţiile renale sau colica renală pe dreapta (pielonefrita, paranefrita, nefro- şi
ureterolitiază). Deşi sunt patologii cu manifestări clinice foarte diverse, este comună
durerea de
intensitate diferită situată pe flancul abdominal drept, superior în hipocondrul drept şi în

lomba
dreaptă. Febra, fatigabilitatea, anorexia, greţurile şi voma de asemenea pot fi prezente.
Infarctul miocardic şi angina pectorală. Cele mai frecvente patologii necardiace, cu care
pacienţii sunt aduşi în secţiile cardiologice sunt colica biliară şi colecistita acută precoce.
Localizarea mediană a durerii biliare şi iradiere durerii în regiunea cordului în unele

cazuri poate
prezenta dificultăţi foarte mari de diagnostic. În asemenea situaţii electrocardiografia şi

testarea
enzimelor cardiace sunt decisive
CA debutează prin durere bruscă,
Durerea în CA similar cu colica biliară, deseori apare după o masă bogată în grăsimi sau
în timpul nopţii.
Durerea de obicei este resimţită în partea superioară dreaptă a abdomenului. În unele

cazuri durerea iniţial poate fi resimţită în epigastru şi poate preceda cu câteva ore
durerea în cadranul superior drept al abdomenului.
Mai frecvent durerea iradiază în unghiul inferior al omoplatului drept. Uneori iradierile
sunt atipice: în epigastru, în abdomenul stâng, în umăr, sau în regiunea supraclaviculară
dreaptă (semnul Mussi-Gheorghievski).
Creşterea temperaturii corpului se observă din primele zile ale bolii. Febra până la 38º-
38,5ºC este comună pentru cazurile de colecistită acută.

Analiza generala a singelui , biochimica ,
Numărul leucocitelor sângelui. Leucocitoza înaltă poate mărturisi despre prezenţa unui
proces inflamator sau gangrenaveziculei biliare
Numărul eritrocitelor, nivelul Hb şi Ht,timpul de coagulare.Hemoconcentraţia sugerează

despre niveluldereglărilor hidro-electrolitice în cazul deshidratării severe din cauza
vomelor .
Biochimia sângelui-Creşterea uşoară a valorilor AST, ALT, LDH şi/sau bilirubinei este
caracteristică CA. Nivelurile bilirubinei, AST, ALT, elevate semnificativ sugerează
posibilitatea coledocolitiazei sau sindromului Mirizzi.
Proteina C reactivă (CRP). Creşterea nivelului CRP cu 3 mg/l sau mai mult indică
inflamaţie acută.
Echilibrul acido-bazic sanguin.Ionograma (Na, K, Ca, Mg, Cl). . Coagulograma (TTPA –

timpulde protrombină parţial activat, Ddimerii).
Se indică cu scop de evaluare preoperatorie.
SG cavităţii abdominale-este metoda imagistică de primă linie încazuri suspecte de CA

cu valoare predictivă înaltă (84-95%) şi specificitate de 83%.
CT abdominală-permite diagnosticul formelor complicate aleCA (colecistita

gangrenoasă, perforativă,emfizematoasă; abces perivezical) şi diagnosticul diferenţial
cu alte patologii intraabdominale. Facilitează stabilirea diagnosticului la pacienţii obezi
sau cu distensia abdominală gazoasă, când utilizareaUSG este limitată sau investigaţie
este neinformativă
RMN -permite diagnosticul formelor complicate ale CA, diagnosticul diferenţial cu alte
patologii intraabdominale.
Scanarea ultrasonoră în regim Doppler-duplex-permite determinarea vascularizării

pereţilor vezicii biliare (aşa-numita „hiperemie ultrasonoră”) şi, respectiv, a gradului
de inflamaţie.
Radiografia panoramică a cavităţii abdominale-se efectuează doar cu scop de

diagnosticdiferenţial cu alte cauze ale abdomenului acut
Duodenoscopia -este indicată în cazurile icterului mecanic pentru evaluarea stării

papilei duodenale mari (Vater) cu un eventual calcul biliar inclavat,prezenţei şi
caracterului fluxului bilei în duoden.
Laparoscopia diagnostică. -permite diferenţierea formelor patomorfologice ale

colecistitei şi gradului de răspândire a peritonitei.

necesar.
corectia metabolismului hidroelectrolitic, acido-bazic, proteic, lichidarea

hipovolemiei, corectia microcirculatiei,
C. terapia de dezintoxicare prin diureza osmotica si dezintoxicare extracorporeala,
c. ameliorarea proceselor metabolice in hepatocite prin administrarea de vitamine,

hepatoprotectoare, corticosteroizi,
d. terapia antimicrobiana prin administrare de antibiotici de spectru larg cu actiune
bacteriocida si bacteriostatica in
conformitate cu flora microbiana depistata (daca este posibil). Pentru combaterea
florei microbiene anaerobe –
administrarea de metragil si analogii lui,
e. decompresia cailor biliare: sfincteropapilotomia endoscopica, drenarea nasobilara
dupa Bailey, holagiostomia
transparietala (drenarea percutana transhepatica).
Regim alimentar 0;
Terapia perfuzională cu soluţii cristaloide sau coloidale;
Preparate spasmolitice (platifilină, papaverină);
Analgezice parenterale (inclusiv opioide);
Antibiotice
Instalarea sondei nazogastrice în cazul persistenţei greţurilor şi vomei;
Remediile antiinflamatorii non-steroidiene (RAINS), cum ar fi indometacina şi
diclofenacul pot converti modificările inflamatorii în colecist şi îmbunătăţi
contractilitatea vezicii biliare.
Cele mai utilizate antibiotice în calitate de monoterapie sunt cefalosporinele cu
spectrul larg şi fluorochinolonele: Ceftriaxonum, Cefazolinum, Ceftazidimum,
Cefuroximum şi Ciprofloxacinum.
Terapia combinată include administrarea următoarelor combinații: Ceftriaxonum
+ Metronidazolum,Ceftazidimum + Metronidazolum, Ciprofloxacinum +
Metronidazolum, Ceftriaxonum +Metronidazolum + Ampicillinum, şi pentru cele
mai severe cazuri şi infecţii nosocomiale – Imipenemum+ Metronidazolum.
9. Prescrieţi reţeta unui medicament - Sol. Drotaverini, din foaia de prescripţie.
40mg -2ml

Probleme de Situatie

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Probleme de Situatie

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Probleme de situatie

. Pacienta, în vârstă de 42 de ani, fără antecedente personale patologice semnificative,

Vom prescrie tratament antitiroidian cu tiamazol (30mg/zi) impartita in 3 prize, si o

2. Pacientă în vârstă de 38 ani este diagnosticată în urmă cu 6 ani cu gușă

1. Formulați diagnosticul prezumtiv.

2.Pacientul M, 36 ani, s-a adresat la medic cu următoarele acuze: episoade de cefalee

Formulaţi diagnosticul prezumptiv

6 Diagnosticul diferenţial şi argumentarea lui.

10.Mesajele de bază în şcolaizarea pacientului. Strategia de recuperare a

1. In sectia de chirurgie se interneaza un pacient de 45 de ani cu acuze la tuse cu

1. Formulati diagnosticul prezumtiv.

4. Ce semne clinice permit de a concretiza diagnosticul in cazul analizat.

6. Prin ce metoda (manevra diagnostica) in cazul analizat poate fi stabilit

8. In ce consta progrmul curativ. Argumentati indicaţii catre tratamentul chirurgical

Pacientul de 55 de ani se adresează la medicul de familie cu acuze la tuse, febră seara

1. Formulati diagnosticul prezumtiv.

3. Efectuaţi diagnosticul diferenţial.

- În faza de supurație deschisă - neoplasmul bronhopulmonar excavat ,tuberculoză

- În faza de supurație cronică- caverna și fibroza tuberculoasa, nodulul silicotic

4. Ce semne clinice permit de a concretiza diagnosticul in cazul analizat.

5. Ce program de investigare veţi realiza pentru stabilirea diagnosticului.

Examenul sputei în abcesul pulmonar – floră bacteriană polimorfă. Contribuie la

Tomografia simpla si cea computerizata-ofera date precise despre

6Prin ce metoda (manevra diagnostica) in cazul analizat poate fi stabilit

distrugerea florei bacteriene patogene prin administrarea antibioticelor;

Penicilină V 1000 mg per os de 4 ori/zi sau

3.Tratament cu penicilină + metronidazol

Măsurile generale presupun repaus la pat în condiții de spitalizare, dietă

Tratamentul chirurgical trebuie luat în considerare în cazul abceselor pulmonare

8. Ce metode chirurgicale pot fi utile in tratamentul acestei maladii.

1. Formulați diagnosticul prezumtiv.

3. Efectuați diagnosticul diferențial.

Tratamentul în aceasta situatie consta în deschiderea larga a plagii si evacuarea

10. Specificați strategia de recuperare a pacientei.

2.Pacient cirotic in varsta de 54 ani, se internează în clinică pentru dureri in

6. Ce investigaţii paraclinice instrumentale confirmă diagnosticul?

Problema 1. Pacient de 17 ani acuză slăbiciuni, cefalee, dispnee, palpitaţii

La auscultația cordului poate fi perceput suflu. Persoanele cu coarctație de

 Cateterism cardiac și aortografie

Doppler-ul cardiac și cateterismul cardiac sunt folosite pentru a aprecia

1. Formulați diagnosticul prezumtiv.

9 Prescrieți rețeta tiroidina din foaia de prescripții.

Formulaţi ÎN SCRIS diagnosticul prezumtiv.

Tratamentul arteriosclerozei consta in controlul factorilor de risc si modificari ale

Se recomanda reducerea marcata a aportului de grasimi saturate si carbohidrati simpli

Medicamentele pentru tratarea aterosclerozei includ:

 reducerea colesterolului, inclusiv statine si fibrate;

Operatiile posibile pentru tratarea aterosclerozei includ:

9.Prescrieţi reţeta unui medicament – Vasaprostan sol-20microg /ml pulbere pt sol

1. Formulaţi ÎN SCRIS diagnosticul prezumtiv.

6. Formulaţi ÎN SCRIS diagnosticul definitiv.

1. Pacientul este bolnav timp de aproximativ 3 ani. Acuza la dificultate în trecerea

2. O pacientă de 35 de ani este internată în secţia de otorinolaringologie cu o strictură

1. Formularea diagnosticului prezumtiv.

5. Investigații instrumentale necesare pentru confirmarea diagnosticuliu cu

Boala stomacului operat

Pacientul de 42 ani acuză dureri epigastrale cu iradiere lombară, care se accentuiază

Examenul obiectiv: stare generală satisfîcîtoare, troficitate moderată; tegumentele roz-

1. Formulaţi diagnosticul prezumtiv.

Ulcer peptic recidivant

2. Argumentaţi diagnosticul prezumtiv în baza datelor prezentate.

dureri epigastrale cu iradiere lombară, care se accentuiază în timpul nopţii, pirozis şi

3. Efectuaţi diagnosticul diferenţial.