Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Amp Elementele Componente Ale Procesului de Comunicare

    Uploaded by

    Drangoi Nicolae
    11 views24 pages

    Original Title

    amp_Elementele_componente_ale_procesului_de_comunicare

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    11 views24 pages

    Amp Elementele Componente Ale Procesului de Comunicare

    Uploaded by

    Drangoi Nicolae

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 24
    TEST 2 Elementele componente ale procesulul de comunicare rds sara 1 emma care primey mesa ha Qyfesam areigeanunare wsntemenil | FRecporlsau desig: voor ae prime esl o rreanacare miss eomumareyansmitemesal, | ‘Intre cele dou’ puncte ale comunicdrii (emipitor-receptor) se afla' (afore eres codent-an seta ts Bm 4 \[Mesajele se pot transmite prin intermediul limbajului verbal || at mbajudui nonverbal al limbajull paraverbal: a, We at 1 bidirectional, unidirectional 6 | Aasculta"ese: | @ cana, ‘Vy odisciping, 2 ea. actvd poate susfinuts prin (a) solujionarea prablemei prin Forte proprii contac viata; gesticd (aprobare din cap, scuturari/clatinari din cap, schim-|\ bari bruste de porte); a) mimic exprimari de genul: Dat’ Ont" Hm’ Da?” ete; adoptarea unei atitudini mentale corecte; mentinerea atentiei, pentru a rationa logic, da si pentru objine o infelegere deplind, cdutind un raspuns corect Jal ceea ce ni se comunic’. ‘Ascultarea pasivd poate fi sus{inut,n mod ingenios, prin; al a solutionarea problemet prin forte propri; a ) contact vizual; (©) gesticd (a da aprobator din cap, scutwrdri/ctatindri din cay schimbari bruste de pozitie); @& mimics; | 5 cexprimari de genul: ,Dal", ,Oht”, Hm’, Dat” ete; f) adoptarea unei atitudini mentale corecte; 8) menfinerea atenfiei, pentru a rationa logic, dar si pentru a | objine o fnfelegere deplin’, cAutand un rispuns corect ta ceea ce ni se comunicé. a) telefoane, casetofoane, com © serisor Putere, vi rapoarte, ate Ste Yeo, paere, ai; fee ree memo-ur, formulare, cry) by _)_conversafii,interviuri, intalnin, pre A= [eanalele tehnologice sunt: _brezentari,cursuri, lecturi._| | telefoane, casetofoane, com lb) sevisorl ‘rapoaris, samen titer. ideo, pagere, radio; a | | reviste ziare; Memo-uri, formulare, cArti, | L__9)_conversatii, interviuri, intalniri | oe. L prezentiri,cursuri,lecturi “| Ganalele fap fn apa sunt: ursur, leetu a) telefoane, casetofoane; com | 1 jane cae * memo-uri, formulare, carti, @ Lote re sonra err nt pees -cursuri lecturi, | 13. | Mediul (media) comunicarii orale utilizate presupune procesul j Tp vorbim-ascultim-observimy ne proces Sy scriem-citim; a ©)_vorbim-scriem-citim-observam, “T._| Mediul (media) comunicarii scriseutilizate presupune procesul: | a) vorbim-ascultam-observam; ly | scriem-citim; ___|_9)_vorbim-scriem-citim-observim. | 15. | Modul in care este elaborat mesajul se numeste ii decodificare; | {b) codificare. © 16. |[Operatiunea prin care interlocutorul analizeazi, interpreteazi si Ingelege mesajul in mod corectse numeste: a | a) decodificare; | I ee codificare. } 17. ||Contextul social in care se produce comunicarea presupune: a) mediul fizic in care are loc comunicarea; | b) relagiile dintre participanti, rolurile asumate; } ©) aspectul oficial sau neoficial al comunicdri, prezenga sau Cc absenga ostilitay d)_ora, ziua, anotimpul etc. 18. |/Contextul psihologic, in care se produce comunicarea, presupune: a) mediul fizic in care se desfisoara comunicarea; b | b) relatiile dintre participanti, rolurile asumate; | ©) aspectul oficial sau neoficial al comunicarii, prezenta sau absenta ostilitapii; i! d)_ ora, ziva anotimpul etc. _ Fa. [ontestul fic care se produce comunicarea presupune: 72). medi icin care se desfaoaracominicare, ] | |S) cea dine participa rlurileasumate: | [|G Spee tcl sau netic a comunicri, press sa shsena esti [Loy Secabo antiga “oo Context eporain cares produce comunicarea presume acinar sedstpordcomucarea | | & remit de parcipan, role asumate | 2) Spec ail sau neo! a! comune, presen suf oven ost |__| @ or, 2iuaanotimpul ec _ (i eda tn cauzl consti doar n evprimarea wet pet despre Sunle u, aa tnclede recomandt ule pentru redress | |Cesor Seo an car dient, a roe dt Spins su rus ome, ma sles ln partes cel vit ded cle remarce, Sate tigen n edock dei a apraat, @) were | fz oe imprint. Char dad ton merge Srl | (| manager sau cole ar trebul 58 aorde timpul necesar pen 3 | Sf etace py, and ape fa de ae | [bent ae naa eg | Asti dstingem un edbackde tp: } | G) apreciatiy; | I ee [eer ca eae na om (Sp rpc re so aw it Peau esgic cas (ie Se a a ee inane ny fata acelor recomandari sau pentru a fncerca nol variante care si | | Soimecmmne Ee Seopa unt 0) ae nie ide face pe cine se simta inferior: tar un comportament si de a maximiaa rezultatl| ‘byinate cv acel compar setegaelermranee edo consecinle imagine dard eu pri (Sau corecth) este: reduce la minimum comportamentl | acess oferd exemple poate a0uee re laastepar/ coneecine/ impact_| Qa Scopul unul feedback pozitive [a [Perec side ate me Be a intari a ‘compor ae omer © en cnmos 0 de 2 se ag eomeie seine repr ‘ & u é t [esteinees. —____—_— Pace nu inpleg ev, pst | Peter mine 3 na ismurescms [a [uneont sunt surpris 3 afl ch © Ines ceam is ———— ind si spun ce gindese 3% & pr eli care clas ere vir el Ere ci wl fin sre S30 Iprobieme senna F [nd oamenitvorbese «mn erspetivel 7; [[Folosese email complexe, Este rapid ficient nd termin de sors wn pert ur fon ema 1 revdd rapid pente {ese siabia w [25. | Scopul unui feedback pozitveste,——-———— a) dea critica si dea face pe ery de a intari un comportem ‘obinute cu acl comportam, | o oad schimba sau de a reduce 1a minimum comportamentut | || nedort si consecinfle acestuia:oferd exemple si poate aduce a [L_ofl__tmatine lars cu privire a asteptar/consediney tmnaet “+ CHESTIONARUL 1 4 hutoevaluarea abilitatilor de comunicator eva SA se simta inferior; | lent si de a maximiza rezultatele | nt b f Aptitude de comunicare sunt print cele mai importante la locul de mune® indiferent de domeniu. Recurgi la comunicare nu numai cind vorbesti cu oamenii fafa in fafA sau fi asculti, cl si atunci cand trimii un e-mail, scrii rapoarte sau citesti documentele primite de Hoe acca lance ca proces cae impli cel pun dous pesoane — un \ '~ are succes atunci cand jjul waar umd relatiy spe ‘Mesajul este decodificat si ingeles. | Dar te-al regasit vreodat fntr-o situatie in care acest proces nu s-a finalizat? Confuziile apar adesea si pot cauza numeroase probleme, mai ales la serviciu. Daca vrei s& fii un bun. comunicator, trebule si fil eficient in toate etapele procesulul sis te simi confortabil cind ‘rimifimesojul,indiferent de canalul de comunlcare, a ‘Alege rispunsul care ise potriveste ___¥_Deloc = 1; Rar = 2; Uneori 1. [incere s prevad posibilele cauze ale neinjele- |__| gerilor site elimin sinoteaza punctele atribulte. Adesea: | 2, [Cand scr un raport, e-mail sau orice tip de ||| document, ofer toate informagile de context si detalile necesare, ca si ma asigur ci mesajul mew esteingeles. 3 [Dack nu ingeleg ceva, tind si pistrez acest lueru || pentru mine sisi mai limurese mai trziu. Uneor, sunt surprins 58 aflu c& oamenii nu au injeles ce am spus. 5, [[Tind sa spun ce gandes, fra si ma Ingrijorez cu | | privire la felul in care ceilalfi percep acest lucru. 2 | || Consider ci voi fi in stare si rezolv eventualele | probleme cauzate de aceasta mai tirzi. [6 ][Cand oamenit vorbese cu mine, incere si vad|[ y || > |[ 3 || 4 rspectivele lor. Folosesc e-mailul ca si comunic aspectel[ , \[ | 3 || 4 @ } | complexe. Este rapid gi eficient J 8, [ind termin de scris un raport, un memoriv sau tun e-mail, il revad rapid pentru eventualele|| 1 |! 2 |) 3 | 4 | lgreseli si abia apot i trimit min de scris Ul revad rapid ps a Gind te Je-mai. apo rim ind vorbesc cv 08m ni, SU |acestora Folosese diagrame 5 grafic {ideior inte sicum pot expr neva vorbeste cu mil Cand cine yentru event ee ———— = ca si ma ajut in exprimarea = comunic, ma gande ma gindes¢ la cel mai bun Taport, un memoria sau Un alele greseli si abia int atent la imbajul corpurilor se la coea ce persoana are ima mai bine mesajul_ rma gandese la ce urmeaza ingeles._ ine, i (on, prin email et (15 [incere sd ait (| aiscutilor, Acest Tuer oamenii $3 ingeleaga conceptele din spate | reduce neintelegerile $i imbunatateste comunicarea. 2 je culturale atunei cind imi] II Tau in considerare barerel ‘ Interpretare © 56-75 de puncte + Excelent! inclegi rolul d primest. Antcipez probe calitple de ascultstor. © 36-SSdepunce supe lapel cam si pi trimiti Acest lucru te va aj © 15-35 de puncte Nute exprimi lar, posi ‘mune’ gi sd te bucuri de rel inva sciteva tehnici de + Oamenii te respects pentru aptitudinea ta de a comunica foarte bine si fi apreciazs = Esuiun comunicatorcapabilinsi, uneor, inti isd, uneori,intimpini probleme de comunicare © Acordi timp, ca si : ordi mp, casi te gindesti cum s8 abordezi comunicarea si concentreazi-te Trebuie 8 mail ne sé mai lucrezi asupra aptitudinilor de comunicare. Vestea bund este e,acor i, acordind pujind atengie la comunicare, posi fi mult mai eficient la =F Faund punctele obfinute si vezi ince gril te icadrezi a | le comunicator si atunci cind trimiti mesaje, si c&nd le mele $i alegi cele mai bune modalitagi de a comunica, imesti mesaje in mod eficient, la fel de mult ca : sicum sile uta si imbunatajestiabiltapile de comunicare. | nu interpretezi corect mesajele primite. latile colegiale. comunicare. Sursa: Preluat sad fapta ae ‘conform sursei:https://a-c-o-2009 hitforum.ro /t4-test-esti-bun- comunicator restuLt Terminologies nba) emi gma cht on mer pr ae ‘manageriale; | 5) medal: ‘¢)_ informatice; | d @ flo meal egremaant_onilimphg ck office, barter, brand, |) = carga cash flow chalenger el a aca an | - conning. desk research, dpatch money, digatng, dat | | Furodoar, Buromarket, facing, factoring, feedbac vi [pas hard carrey, heal oft, bldg pee cae | | investment, job analysis, joint venture, know-how, leadership, | management, manager, market basket, marketer, marketing, | merchandising, ix, mobile banking, outright, rating sales || representative, service, shareholder, shop scoring, showroom, spot, | staf, stakeholder, standard, sto, store, supermarket swap, swing, || switch, telebanking, telemarketer, trend, voucher, wholesale | workshop, yeld sunt specific pentru | a) limbajul comun; | Jimhajul de specialtat. Termeni audit, brainstorming, broker, business, card, cash, cash || and carry, cartel, consultant, dealer, design, discount, duty free, | fastfood, job, leasing, lobby, mall, second hand, trade, trainer fac parte din: | a). sfera vocabularulu specialiat; fag exicul comun. 4. | Sintagmele pref cu amiinuntal, pref de livrare, pret de producti, ) / Sn preturi administrative, preful actiunil fac parte din: ao ‘tn aceastd tema ofera ‘ite tomeni din fora ‘pie ba terminologin nocoratct jr o sfera vocabularului specializat; Jexicul comun. 5. | Sintagmele a fine la pref, a se invol la pref, a pune pref pe ceva, a |) 0 ‘junge la pref comports caracter: | / colocvial; i specializat. ce eee : 'Termenal este un elemental une trminolgi sau al unui lib} special, reprezentind j rumirea cunostinglor din acest domenia / g —— ES Len) a eernatiCd a, matematicd a operatiunit ici financiord, ‘ lor comercale, ™ rmaticaasigurétilor, modelare id, modelare economicd, mater motematcd functi ‘maxima o functie compusé, minimizare a cos i corsumva consumului, valor extreme, valoareg imum de consum, solariw minim, dobangg turilor (sau a cheltuiellr), optimizare g | rit etc), maximizare a eficlentel economice, ee so vaca, industrial, carbonfer de | entre), pramidéfinancard, planometie, econometric, | a scrptefinanciar’, plan optim, dlametru al monedei (metalce, i Imodelare economicomatematicd, parametri ai modelului (qj | ae) cercri de ofacert, curb a investtllor, curb a cerer s || Stl curb asalrior, cfr de face fe de control cifeglobae, SE ery cert vectr nto”, mutkatre | at specific pentru: ia || vect monedel al cererietc) et. Su 4)) terminologia economico-matemati '). terminologia economico-geografics; | || 6) terminologia juridica (de drept); @)_terminologia economico-politicl. | “Termeni geografie economicd, repartizarea teritoriald/geograficé a | SS jortelor de productie (sau a fortel de muncé, sau a factorlor de pro- | dhcte), geografa mporturiorgisau a exporturtor, ford dezvolata(in ||| curs de dezvoltare, in tranztie la economia de plata), tard produ. || ctoare gisau exportatoare de petrol (de gaz etc), tard agraré | (industriaLagrard, agrar.industrialé etc), fard cu export (sau import) | net, tard cu balanté comerciald (sau de pléti) activa (sau pasiva), | Industrillzarea (art (sau a regiuni), zona economicd (liberd), zon ||| vatutard sau de schimb valutar, cémpuri (ne)lucrate, cimpuri agricole, h | »restul lumi?”, teritoriu economic, acvatoriu economic, spatiu eco- | nomic unic etc. terenuri arabile, terenuri irigabile, terenuri pentru I | pasune, teritoriu fiscal, pamént irigabil, plan al orasului, regim/clauzé a natiuniicelei mai favorizate etc. sunt specifici pentru: | i 4 terminologia economico-matematica; } ) (1) terminologia economico-geografics; } ®) terminologia juridica (de drept); 4)_terminologia economico-politica. | 3 | Termenii drept economic (financiar, vamel, bancar, antreprenoria, | fiscal etc), contract de munca, acord comercial, tratat de colaborare, || C- fratat multilateral, escrocherie financiard, liberalizare a economiet ' [a preturilor etc), pe [ (a pret fe export, fiscal, ‘ontraventi monetaré, ia (amu, contraven spalare de ai testament legal testament con cute, vin falsificat, |_| cod al munch criminaltate economicéy qort”” 24 cod fiscal, | | |_| sete en * Sawa monetaré ete, sunt | a}_terminologia economicoom nate b)_terminologia economico-peogrenct Pe terminologia juridica (de dren terminologia econom) i a ogia economivo-politics, Termeni capitala economica, capitaia tala Fir F Eee ae Soe capitalé financiaré, international; conjunctura de pla, conuncnh eg re tatat prietate a poparuuls consul economic (sau comer yet Pe |_| Hons monetar, conta dite munes qt eocu sere economic, contradic dine cerere i ofert, mena Sane | memorandum al FM, partenerlat strategie apnea cha program anticrizé; clasé a muncitoror, asda fermierion tren G || polite, politica economicd (fnancird, banca fiscal, wom | beset comercilé, monetrd i de cred, antinflaiottyan | dumping, a preturilor, a exporturiior si importurilor, a ofertei, a cotelor, taxelor vamale etc), iberalism economic, cle de hector ||| @eexportatori ete. sunt specicipentr | a)_terminologia economico-matematica; |||) terminotogia economico-geogratis: |] terminologia juries (de drept); 1 b terminologia economico-poitcs r ‘Termenii derogare, persoand autorizatd, custodie etc,, dar si sintag- || |” || mete ainainta recurs, a emite o ordonanta ete sunt specifi pent, | a) terminologia economico-matematica; b) terminologiaeconomico-geografic; €), terminologia juries (de drept); | ® terminologia economico-politica. a | Gitit cu atentie termenif: revolutie verde, antreprenor, devamare, plata emergent’, | piatd neagrd, carte verde, globalizare, dolarizare, buticar, economie subterand, bruion, | embargou, zond gi lat, munci lanegru. ee Selectai termenii care se considera fi banalizati in limbajul de specialitate. } Gasiti echivalentele corecte pentru termenti mentiona 23 I de informatii si inteles: >= chiro al elesuri trage—-———— iri, miscari ale corpului tin de; |" Sise prin eg ———_— ges Comunicarea verhalgy oe rin expres facie | by) limbaj; _comunicarea nonve comunicarea nonverbals, jul limbajului nonverbal si paraversy=> Ro Mae osustine imbajul noc Perea este: i) dea susfine limbajul paraverbal, | ¢)_ambele variante sunt corecte, Fantem impresionati in timpul comunicay 3} de cuvintele auzte-in propor comunicarea nonverbala $50, de cuvintele auzite - in propor comunicarea nonvertals ssn, Antonie 38%, ge ) de cuvintele auzite - in proport F comunicarea nonverbal Joye 55% de intonayie 7, de | Fadicatorii nonverbali sunt: a 3) doar expresilefaciale si gesturit; ® expresile facile, gesture, tonal gi vizual, pozitia corpului, spafiul personal; __6)_doat pozitia corpului, spatiul personal si expresile faciale | “Harnarea brafelor, aplecarea capului, pleoapel ile buzele ater tn Jo, ochil, sting" exprim ipelor, colfurile buzelor a) mobilitatea proceselor afective; ) fluctuatia proceselor afectiv conduita emotional-expresiv§ a tristeti; conduita emofional-expresiv’ a bucuriei, stfek © 38%, de intonatie - 7%, de|| tmul voci, contactul | Paloarea sau inrosirea fetei,lacrimile, sudoarea, tremurdturile sunt) expresii emofionale specifice: a) mimici b)_ pantomimicii; schimbarilor voit; modificarilor de natura vegetativa.. [Ansamblul modificarilor expresive, care se realizeazd cu parti-| ‘iparea elementelor mobile ale fete, reprezinti: é pantomimica; | 9, | Furia, groaza, rasul in hohote sunt: | afecte; ae L trairi afective de provenient’ organi on _—— TT gmat ateatn AAL_eworntannente — " Tmprestona # abfine acordul aay peo et Fr etinat NN } {Pr Natrae awnnanieae Mp sviotate accontnare S CHUSTIONARUL t : “e Weanitearea tntioatortbor de eretioiitate wonveral Pentru a stabil retapll de enediniticate cu oy Wwebule Ha StaaN anwite aspecte ale comportamentatal nonverbal, : ) Ma Te Attn a hvocurd de titieatort nonverbal (oct Kesty uatinea, woee As {angus Wee are toe gk Wiens opts care {Eve potetvente cel Mat Stabileyte seornt pentru flegare BOG {SSA et de competent eat tr conntcaten nonverbal! Suecest [ Gomportament nonverbal || Cxttertt de aywertere [A OER = seams Meredtore st De cele nual mute ort || Catwodtata | ators, ntteaton ab credit itayih A. Mentir cantar action eal ve amen {} antrosoat cuiva? | |}. Moatidcontactat ochtlor edit vorbegt } cveinovar \ | A Sushi contactut octitor desa lungul | ‘nel oonweratil? 4 Touitl in jostuainte de andgyumde emranarenerenen a fntretsanitor? | SS. Arutvet pedvaed ate je tnnpnenira SAN eerie ne (Inirotad ote) edn vortiese alti? | 6 Clipeyti es san (i ye eat plooapele? || ossssaminnnny weap 1h, GRSTURILE = indteator eare subtiniasa tdette, A. Gestiite tale sunt nestudtiate gt relaxate? \ 2 Tiewatete slinainite departe de cory | edna eambest? A Folosestt gesturd cde dovesti sd evn tint sd vorbegti san edna vet ea alteinea 54 teeapa s& vorbeasea? A Gesturite tate sunt slabe gt Weterminate? S. Tejoct ew hainete tn tianpul conversatie’? 6. {hi duel mainte ta faFa san iti strdngt burele? ijloace pentru a genera si stans pa in relatiile de afaceri; Portamentul unor indivizi || mijloace suplimentare pentry_f i | diagnostic in cadrul firme, sctuarea nei anali 4). siguranta de sine; isd sisteme de gindi i ) sisteme de edn, emo 5 comport diferitele etape de dezvoltare ale unit indent, Bate de b) canale de comunicare cu interlocutory! nt U8 | )_grile de analiza a comportamentului omulsr ns 4) stiri psihologice care aparin cadeut mse aaeeri: | personale; comunicdritinter= e)_ mijloace de actiune in cadrul relay | inafacer. | ° Killor comportamentale FAjonalogul interior: Trebule si Mono! pentru stareadespitt #/Pe alt cu devorament” | 3). Parinte Normativ; | Parinte Grijuliu; Adult; 4). Copil Adaptat Rebel; __e)_Copil Sponta “firmatia: »fi vom da afard pe tof, vom Introduce a ‘nformaticarea si'u vor mal avea probleme!” apanine art jirit: SP) Copil Creator; b) Copil Adaptat Rebel; | Adult; Parinte Normatiy; Parinte Grijuliu. ‘(Care dintre urmatoarele formuliri constituie, din perspectiva AT, oprejudecata? : | ‘a) .Am facut bine ci am procedatasa, pentru ciamevitat | neplacerile"; by .Nu fifi descurajat de eroarea comisa pentru c’, in orice ‘caz, experlenta vi va fi profitabl3"; ) wAvand in vedere bugetul de care dispunem, nu putem | proceda decat asa cum v-am spus"; || @ Este extrem de simplu. Pentru a ajunge cineva, trebuie s aio dij I Fil perfect! | Fiitare! || oy Fiituinsusi! jrnulente ct ) an cere stimulente tune! ‘cand nu aver nevoie de acest timlente atunct d) anu primi st stimulente cre cand nu avem nevoie de ele; pune place —__ | d) Faefort ie sar Aarerimpune: —> ‘s4 nu ne manifestam, ni ‘ci fim foarte bine pregatifi din profesional; | sistim simu pierdem; d) sdnuacceptam nici cel mai mic risc; ). Sinecanentem puncele sles forteaepersonaliti noastre. punctde vedere Taborarea unui contrat, tn termenil AT, presupune: an srord bilateral, prin care se pun bazele unei noi afaceri a in ord fcut intr opersoana si ea issn vederea Schimbarii comportamentului sa aitudinilor acestela; «) slaborarea unut nou contractindividval de muncé; {8} tlearea nai trnzayionale in momental semndrii ovicdrui contract; ©) apearea la stride spirit int-una dintre clauzele contract | “AT este un excelent z miloc de anal i acfune tn cadral comunicarit adevarat, ) fas, 2 ‘AT oferd omulul de afaceri mijloace extrem de subtile pentru ntru a rea $i stip situai conflictual in raporturile cu parteneri: a adevarat; (®) fals. tf 36 LP ofertomull de afacert 3 Incadrul firme, ™ 4 Subtle ! adevarat; ‘mel Pent a face A Frnbora wpe in elie nteperson — Ab | unt independenst unul fap de celétar, pentru atingerea unul Scop comunm: @ axdeva ‘th “pinvaja $8 spunem Nu” (in spiritul =| de alte persoane) constitule unul dntre m wae de sine i fa | ‘evita stimularile negative necondisionate: adecvate pentru | A | Q adevarat; : | a | "ransmitereastimulentelor poatefifiaadl oid a ==, a), adevarat; ori si oricum: _@) tals. b iq | A stipanl tehnica puneri!Intrebérior tnseamnd a pune acel tp de |) | tntrebari pentru care urmarim ol adevirat; bnerea unui anumittp de ispuns: | | 5) fals._ ae a ie sentiment/emofii profund (-e) si autentic (-e) prin erin ‘unui alt sentiment/emofii, mai -acceptabila” social: la adevarat; _ Ls Seger serene rec pere eee ye | MCE Fa | .Colecile de timbre” consttuie un sistem de acumulare a emogilor “interaise” pand la limita maximum admisibili pentru noi insine: | adevarat; y fals. ‘usa Preluatsiadaptat conform sursel: Popescu, Dan. Comunicare managerial ‘Strategi i tehnici de negociere, pp. 179-182. Disponibil: hetps:/wwwacademia.edu/36038477/COMUNICARE_ MANAGERIAL (¢4682_STRATEGIL96C599EL TEHNICL DE NEGOCIERE ome @ nonce ©) uneonse ecursul une ile de lucy; er propel cts ale Inter. | | b) identi : focutorulit: aqui de comunicare dominant al inter. | @ ‘dentiarea cate 4) presaiimgreurmeaz3. 2 ado, aren pisicomportamental nostru ji Demarest Bea 6 O) ere ssp ite oe —— pap dchoese gf opereaza cu itemul/ Se Ma ac i, neste aac BUS neuro-veseta > agin enc, nerves nt sarge afc instinct ator cerebr _*) armatoaree expresit 2 Din crea interiocutorulu 1 antes re da seama de iaprima vedere O) Stace un tur de orizont; pune accentul pe | __)_ administra. = Fata una report efilent ire lterfocuoripresupimne: s juntarea la comportamentulintertocutorult aastiesrea’comportamentulti verbal sa celul nonverbal tc) seducereainterlocutorulu | ‘comunicarea cu interlocutor: | ‘e)) intelegerea interlocutorulul, dC | “ale mal unuale,distrstuni”fncdlite In demersul nostru catre (auto 'proprlul comportament sunt: ‘rominalizarle, respectiv fenomenele lingvistice care transforma un proces intr-un eveniment, divinizarile, respectiv auto-atribuirea unor insusiri supranaturale; apelarea si utlizarea abuziva a relatillor cauz’-efect ; @)apelarea si utilizarea intrebarilor inchise; ¢)_utilizarea tehnicilor de comunicare, in special, a ascultari 6 ‘nseamni: 0 ,terapie” comportamentali; ‘0 metodologie de schimbare rapid comportamentului (atat al nostru, cat sial interlocutorului); ag | Pentru a realizaraporturt interpersonale g)_metode statistic, Ti | MEP releva faptul cS, inc& de a nasterefecare individ recurge la Sursa:Preluat si adoptat. sinner conform sursei: https:/ /engage.erasmus site /ro//logical” 50 TeSTUL 3 _g Normele sierorile de logicd/de gandire in comuntcarea orala A Reg ica A EST AE ae « * aa || Raspuns 4 -Fgica este stiinfa rationarit (gindiri) corecte, stinja aay) jogica este st indirii) corecte, rui | Gmect consti in stabilirea condigitor cunciodie 2 cna amelor si egilor generale ale rational juste, aerate fea ieilor, cu organtzarea logics a reagi : ° nail latiilor obiective, } a False | direa si limbajul constituie doud activitafi simultane ale wer’) 7 ; wultar jvitati binare a creierului - una fard cealalta find de eee { Pentru cd gandirea este generatorul limbajului, iar limbajul este | | hoina materiald agdndiri’, a afirmat: | 3) Dan Popescu; Eric Berne; < Stefan Prutianu; _“@)_VeraBirkenbibl, __ | ‘Frorile de logicd (géndire) pot fi evtate prin respectarea unor principi legi, reguli, precum: a) argumentarea, b)_demonstrarea; | contraargumentul (in raport cu argumentul)sinon-argumentul (intelegerea scopului deghizat); d) legea identitayii; _@) toate variantele menfionate mai sus. Tegea gandirii, care ne obliga 54 pastram, in cadrul unui mesaj, | injelesul termenilor cu care operim, fapt care va asigura conseeventa si precizia comunicari, se numeste: a @) legea identi; ‘b) argumentarea; c) demonstrarea; 4). contraargumentul (in raport cu argumentul) si non-argumentul L (ingelegerea scopului deghizat). | Determinati daca este sau nu este respectata legea identitatii (LI) | | inurmatorul dialog: | Cum a reactionat cénd i-ai spus acuzatia? ] -Corespunzéitor. +b Este respectata LL. | LL Nueste respectata Ul. — (Argumentarea are un scop precis: {si propune s4_convings, ‘se de rafionamente si dovezi, cu respectarea unor regull \ folosin rept ilite. ] ay’ Adevarat )_ Fabs. e “ee pene | Gy Adearat mentul presupun one mnamentul argument care sustie afimabia @ er Cum?"; | 9) Of inners @ intrebarea -De ce * prezenta locutiui ene 3 See Ee." te identifica UP ine rma supusa dez ; este © propozi opi ema supusa dezbaterii; este © propozitie otunes este OD ge stati simpli, care sUstiNeo poute | ake ‘cei, mopiunile sunt formulate in asa Tel incit sa reprezinte o schimbare & sstarii de fapt sau a parerii Je referitoare la un subiecl ~_a'/.s b)_fFals. ona ‘Argun jectivd presupune: “Argumentarea obiectiva p ee | pumai aplicarea dimensiunit : Bi : or deordin emotv tactic retoric ete, ey |}. folosirea argumentel : repo dea realiza un discurs persuasiv, seductiv,ncitat «) convingerea ascultitorului prin alte procedee decdt cele | rationale, rasa poati demonstra adevarul; | | | 4) judecat sau 0 concuzi, care confirma sau infirm o opinie | | | | | sau poaitie a pari, poate fi construita pe un rafionament de tip deduct, sub forma unui sir de afirmati si ipoteze admise si Sdevarate, din care decurge logic 0 alta afirmatie adevarata, ‘are reprezinta concluzia; 2) aplicarea argumentelor logice, prin fapte sau probe (cfr, trimiteri, materiale ilustrative); _combinarea argumentelor rationale sia celor emofionale.. To, || Argumentarea subiectivd vizeaza: ‘numai aplicarea dimensiunii demonstrative; | folosirea argumentelor de ordin emotiv, tactic, retoric etc, cu | b scopul de a realiza un discurs persuasiv, seductiy, incitati } J) convingerea ascultatorului prin alte procedee decat cele | rationale, fra s poata demonstra adevarul; } 4) 0 judecata sau o concluzie, care confirma sau infirma 0 opinie || cv | sau 0 pozifie a parti, poate fi construita pe un rationament de tip deductiv, sub forma unui sir de afirmatii si ipoteze admise si | | adevirate, din care decurge logic o alta afirmatie adevarata, | care reprezinta concluzia; e) aplicarea argumentelor logice, prin fapte sau probe (cilre, ‘tvimiteri, materiale ilustrative); 7 mmbinarea argumentelor rationale sia celor emotionale. ‘Argumentarea pragmaticd consta in: a) aplicarea dimensiunil demonstrative; | b)_folosirea argumentelor de ordin emotiy, tactic, retoric etc, CU | scopul dea realiza un discurs persuasiy, seductiy, incitativ; © convingerea ascultstorului prin alte procedee decat cele fionale, fird si poata demonstra adevarul: — 52 a —_é So judecat sau 0 concluzie, care confirms sau intima o opine] sou pote a parti, poate Fi construts pe un ratonamecr ts tip deduetv, sub forma unut sir deafirmati si poteze prntie | aevarate, din care decunge logic o ats afirmaje adevanse, | ‘care reprezinta concluzia; adevarnti, C) | (® aplicarea argumentelor logice, prin fapte sau probe (cife, | | trimiteri, materiale ilustrative); | combinarea argumentelor rationale sia celor emotional. > pentru a fieficient, demonstrafia trebuie si respecte urmatoarele ee regi: 2 | TAM) teza demonstrat trebuie si fie ojudecat formulatsprecs; | | py. tera ce urmeaza si fie demonstrat impuneojudecats ce poate | fi demonstrata prin probe; | teza de demonstrat trebuie si fie 0 judecati ce nu este | modificati ori substituit pe tot parcursul demonstratiei; 4) probele care servesc la fundamentarea tezei trebuie si d | | constituie fapte adevarate; probele destinate fundamentirii demonstraiei trebuie si fle OI judecsti care nu se contrazicreciproc; | rele destiate fndamert demons tabi judecSti cae constitue orajiune suficienta pentru teza, | L Ady toate variantele mengionate mai sus. | prim al contraargumentulul este si evidenjiee | | argumentul nu se susfine, ca nu este adevarat, ® Sy d asa | a _ Goncluzia rezida in incheierea unui sir de judecati, o gandire dedusi dintr-o serie de argumente sau constatiri, este o judecata | now’ ce rezult din alte judecati si date, al cirei adevar depinde de “sl | adeyarul judecatilor respective. | | Adevarat. {_]_b_ Fas __ ee 15 Relate tnterpersonale sunt creal iar pentru a ne face infelesi, trebt vedere prin ustificare logica. \Q) Adevarat. |__b)_Fals. J 1 te gi se dezvolla prin comunicare, mie sd ne susfinem punctele de DISCURSUL \ Testele de autoevaluare din ace studentilor oportunitatea: east tana very sie ai testa cunostingele cu privire la etapele uny discurs; ; ¥ de ai identifica categoria de vorbitor publi, din ca face parte (din cele sapte tipuri de vorbitor acta stresat, tehnic, vedetd, inedit, motivational si generas), rs Scop de a stice cata de vorbitor public avantjeaaé sice aspecte are de fmbundtait. — — rest 5 curs: progr, SOUCEUF exersare ustnere. ayy f ‘ptare hemi (Ste malta formal inorma PO je modal de prezentare a discurs oa pnuctie de discursutui, exists urmatoarele © at jormaional argumentai, 22 uormafional si motivational 2 normapional angumentativ si motivational Le isd transmit ————_ ~alcare inceared si transmita o stare de spin, sfeste cel: ¢ ating, un fel motivational; & ntormational; teeastd tems ofers <)_angumentatv. —jgeimagina situafia vorbiriin public are ca beneficiu faptul ck 4 Aj) suntem pusi sub presiunea stresulul incd dinainte dea incepe; O) suntem anticipativi si reducem sansele de a fi luati prin surpri dere in momentul discursului; ae ire la etapele unuj or public, din care vorbitori: emotiy, ‘g)_suntem speriat si repetm de multe or discursul ‘al si generos), cu © feica de mindmapping este foarte wil _ ‘eavantajeaza progitirea dicursului; 9 -susfinerea discursului; analiza discursului, > Pregitirea discursului se poate face urmand etapele: ‘2)_ alegerea temei $i notarea citorva idei; alegerea temei, notarea catorva cuvinte-cheie si idei; 9 alegerea temei, notarea citorva cuvinte-chele si ide, crearea de ___corelapisiconexiuni intreidei. | ‘arta unui discurs, in cazul folosirii tehnicié de mindmapping, se va) ‘transforma: © dintr-un soare intr-un copac; 4) dintr-un copac intr-un soare; =<) dintr-un capac in alt copac. eee ¢ Inpregdtirea discursului, se urmareste o structuré clasica de tipul: | ) introducere - cuprins; | 8 OT introducere - cuprins - incheiere; | _introducere - cuprins ~ concluzii * Invoducerea unui discurs ar trebui si confina urmatoareleelemente: 4) salutul, autoprezentarea, expunerea temei discursulul; = ©) salutal, autoprezentarea, captarea atengiei, expunerea temel discursului, harta discursului; . 9. soltul captarea atenie, expunerea temei discursului_ To. | Inintroducerea unul ay saltarea public Sptaeaatenl public a - se povestirea une! intdmplart reale Sau @ oo 1 ee areunclee invije) este un element de natura (sau chiar a unel experiente pers ‘eapteze atentia publiculul; &) ee pe _plictiseasca public Discursul este de preferat sa fe: GD sere bie || “b)_ tung siintortocheat; )_plicistor, cars presipane resprezentir grafce ale idelor in expunerea | unui discurs se numeste: Je brainmapping 5} storyboarting: | intr

    You might also like