Professional Documents
Culture Documents
SUPORT DE CURS
1
CUPRINS
Modulul 1……………………………………………………………………………..5
Capitolul 1 Noțiuni introductive....................................................................7
3.4 Histograma..................................................................................23
Teste…………………………………………………………………………………………..34
Bibliografie………………………………………………………………………………….34
Modulul 2……………………………………………………………………………..35
2
Capitolul 4 Indicatori statististici în mărimi absolute
şi relative.....................................................................................38
5.6 Mediana..........................................................................................47
5.8 Mediala...............................................................................................53
Teste…………………………………………………………………………………………….56
Bibliografie…………………………………………………………………………………..57
Modulul 3………………………………………………………………………………58
Capitolul 6 Indicatori ai dispersiei, asimetriei și boltirii.....................60
3
6.5 Indicatori ai formei........................................................................68
variației în timp...............................................................................72
Test..………………………………………………………………………………………………78
Bibliografie……………………………………………………………………………………..78
4
MODULUL 1
Noţiuni introductive
Colectarea datelor
Sistematizarea şi prezentarea
datelor
5
OBIECTIVE
- cunoaşterea noţiunilor de bază din statistică
CUVINTE CHEIE
- caracteristică statistică, date statistice, distribuţii statistice
CUPRINS MODUL 1
Capitolul 1 Noțiuni introductive....................................................................7
Capitolul 2 Colectarea datelor.........................................................................10
2.1 Tipuri de date și scale de măsurare ......................................10
2.2 Surse de date statistice...............................................................11
2.3 Planul observării statistice.......................................................12
2.4 Recensământul statistic.............................................................12
2.5 Sondajul statistic...........................................................................12
Capitolul 3 Sistematizarea si prezentarea datelor...............................15
3.1 Sistematizarea datelor...............................................................15
3.2 Prezentarea datelor statistice.................................................17
3.3 Distribuții statistice unidimensionale ...............................20
3.4 Histograma..................................................................................23
3.5 Diagrame de structură............................................................25
3.6 Reprezentări grafice specifice seriilor de timp.............. 26
3.7 Cartograme și cartodiagrame...............................................29
3.8 Distribuții statistice bidimensionale .................................30
Teste…………………………………………………………………………………………..34
Bibliografie………………………………………………………………………………….34
6
CAP.1 Noțiuni introductive.
Statistica:
Obiectul de studiu:
7
Un principiu fundamental al statisticii este Legea numerelor mari, dată de
Bernoulli (,, frecvența apariției unui eveniment converge în probabilitate la
probabilitatea producerii acelui eveniment’’)
- Observarea de masă.
- Centralizarea și gruparea.
- Procedee și metode de analiză și interpretare statistică.
Etapele cercetării statistice:
8
2. Eșantion: submulţime de elemente selectate dintr-o colectivitate (populație)
statistică:
Colectivități statistice: - statice(stare la un moment dat)
-dinamice (proces, devenire în timp)
Exemplu:
9
CAP. 2 Colectarea datelor.
Clasificarea datelor:
10
Scale de măsurare:
Exemplu: temperatura.
11
în oraș, veniturile salariale, numărul de șomeri, nivelul producției la
unele bunuri, etc.
- Scopul observării.
- Delimitarea colectivității și unității de observare.
- Stabilirea caracteristicilor de observare.
- Alegerea formularelor de observare.
- Delimitarea timpului și locului observării.
- Stabilirea măsurilor organizatorice.
12
Exemple: CTC. ,pentru a estima rezervele de zăcăminte, în analiza
macroeconomică, demografie, agricultură, comerț, anchete sociale, etc.
Condiții:
B) Sondajul stratificat.
C) Sondajul în cuiburi.
13
- Unități statistice
- Cuiburile (grupurile)
- Populația în ansamblu
Etape:
- Stabilirea cuiburilor
- Extragerea unui eșantion din cuiburile stabilite
- Examinarea fiecărei unități statistice din cele ce compun cuibul.
14
Cap.3 Sistematizarea si prezentarea datelor
15
- grupări după variabila “timp” şi după variabila “spaţiu” ;
16
Fie X caracteristica de grupare cu valorile xi, i=1, 𝑚
- dacă variabila este continuă atunci limita superioară a unui interval va fi limita
inferioară a intervalului următor.Se face o notă explicativă (care limită e inclusă în
interval)
- notele explicative;
- sursa datelor;
- rubricile tabelului.
Tipuri de tabele :
17
- cu dublă intrare (tabel de corelație) ( distribuție bivariată)
Metodă de prezentare sub forma unei imagini a datelor unei distribuții într-un
sistem de coordonate dat. Principiul de bază : proporționalitatea
Elementele reprezentării
a. Axele de coordonate
b. Scara
c. Rețeaua graficului
d. Legenda
a. Axele de coordonate
Axe rectangulare:
Ȋn plan:
yi Ai(xi,ni)
ni
0 xi X
Ȋn spaţiu:
Ai(xi,yj,nij)
nij 0 xi
yi x
18
Coordonate polare
𝜌𝑖 Ai
𝜃𝑖
0 x
Ai ( 𝜚i , 𝜃j) = 1, 𝓅
↑ ↑ 𝒽 = 1, 𝒻
𝜚 - proporțional cu 𝓍
De exemplu: 2𝜋 = anul
𝜋
atunci = luna
6
𝜋
= trimestrul
2
b) Scara :
⬇ ⬇ ⬇ ⬇ ⬇ ⬇ ⬇
-3 -2 -1 0 1 2 3
Dacă: n1=n2=…=nm
𝓍1 , 𝓍2 , … … 𝓍𝒿 𝓍
respectiv: X 𝓀 , 𝓀 , … . . 𝓀 ⟺ 𝑋 𝓀 = 1, 𝒿, dacă n1≠n2≠∙∙∙ ≠ nm.
1 2 𝒿
Evident 𝔣 = 1
𝑁1 (↓) = 𝔫
𝑁2 (↓) = 𝔫 − 𝔫1
𝑁3 (↓) = 𝔫 − 𝔫1 − 𝔫2
𝔪−1
𝑁𝔪 (↓) = 𝔫 − 𝒾=1 𝓀𝒾
𝑇𝑎𝑏𝑒𝑙𝑢𝑙 𝑓𝑟𝑒𝑐𝑣𝑒𝑛ţ𝑒𝑙𝑜𝑟
Intervalul 𝓀 𝑁 𝐹
1 2 3 4 5
𝓍0 − 𝓍1 𝓀1 𝑓1 𝑁1 𝐹1
𝓍−1 − 𝓍 𝓀 𝑓 𝑁 𝐹
𝓍𝒻−1 − 𝓍𝒻 𝓀𝒻 𝑓𝒻 𝑁𝒻 𝐹𝒻
21
| | | | |
xk-1-xk nk fk Nk Fk
Total N 1 - -
Curba frecvențelor: punctele Ai( xi,ni) se unesc prin arce de curbă; Este
aproximată mai bine forma distribuţiei colectivității după caracteristica cercetatată.
22
Exemplul : distribuția familiilor dintr-un bloc după numărul de copii.
3.4. Histograma:
23
Construcția histogramei
24
Exemplul 2: Ȋn tabelul de mai jos avem distribuţia unui eşantion de 100
persoane după vârstă
-dreptunghiul de structură ;
25
- pătratul de structură;
- cercul de structură.
Exemple:
26
Construcție:
- Se construiește un cerc cu raza proporțională cu nivelul maxim al
fenomenului;
- Se împarte cercul într-un număr de sectoare egale cu numărul perioadelor de
variație;
- Se trasează sectoare de cerc cu raza proporțională cu nivelul atins de fenomen
în perioadele considerate.
Exemple:
27
28
3.7 Cartograme și cartodiagrame
29
3.8 Distribuții statistice bidimensionale
X – variabila cu valorile xi , 𝑖 = 1, 𝑚
Y – variabila cu valorile 𝓎𝒽 ,𝒽 = 1, 𝓅
Fie 𝑛𝒽 numărul elementelor din colectivitate corespunzătoare perechii
𝓍 , 𝑦𝑗 (frecvența absolută a perechii)
30
𝓎𝒽 𝓎1−−−− 𝓎𝒽−−−−−− 𝓎𝓅
𝓍
𝑥1 𝓀11−−−− 𝓀1𝒽−−−−−𝓀1𝓅 𝓀1∙
| |
| |
|
𝑥 𝓀1−−−−𝓀𝒽−−−−− 𝓀𝓅 𝓀∙
| I
| I
| I
𝑥𝒿 𝓀𝒿1−−−− 𝓀𝒿𝒽−−−−− 𝓀𝒿𝓅 𝓀𝒿∙
𝓀∙1−−−− 𝓀∙𝒽−−−−−𝓀∙𝓅 𝓀..
𝓅
𝓀∙ = 𝒽=1 𝑛𝒽 (𝓍 , 𝑛. ) = 1, 𝒿 și
𝒿
𝓀∙𝒽 = =1 𝓀𝒽 (𝓎𝒽 , 𝓀,𝒽 ) 𝒽 = 1, 𝓅
𝒿 𝓅
𝓀∙∙ = =1 𝒽=1 𝓀𝒽 distribuții marginale
𝓀∙
Frecvențele relative marginale : ∙ =
𝓀∙∙
𝓀∙𝑗
∙𝒽 =
𝓀∙∙
𝓀𝒽
Frecvențele relative parțiale : 𝒽 =
𝓀∙∙
𝓀𝒽
Frecvențele relative condiționate: /𝒽 = , 𝒽 − 𝑓𝑖𝑥; = 1, 𝒿
𝓀∙𝒽
𝓀𝒽
𝒽/ = , − 𝑓𝑖𝑥 ; 𝒽 = 1, 𝓅
𝓀∙
31
a) Distribuții bidimensionale cu ambele variabile cantitative.
(𝓍−1 ;𝓍 )
20-30 2 - - - - 2
30-40 1 1 5 - - 7
40-50 - 5 7 10 - 22
50-60 - 1 2 4 5 12
60-70 - 1 1 3 2 7
𝓀∙𝒽 3 8 15 17 7 50
32
Reprezentarea grafică : piramida vârstelor.
33
Teste
Timpul de
deplasare(minute)
0-30 30-60 60-90 90-120 120-180
Ji=xi-1 - xi
Număr persoane
ni 15 40 50 35 10
Bibliografie
34
MODULUL 2
35
OBIECTIVE
CUVINTE CHEIE
36
CUPRINS MODUL 2
Capitolul 4 Indicatori statististici în mărimi absolute
şi relative.....................................................................................38
4.1 Indicatori în mărimi absolute ..............................................38
4.2 Indicatori în mărimi relative ...............................................38
Capitolul 5 Indicatori ai tendinței centrale. ( Mărimi medii)..........40
5.1 Probleme generale ale mărimilor medii...........................40
5.2 Media aritmetică........................................................................42
5.3 Media unei caracteristici alternative..................................44
5.4 Medii cu aplicație specială.......................................................44
5.5 Modul (Dominanta)..................................................................46
5.6 Mediana..........................................................................................47
5.7 Quantilele .......................................................................................50
5.8 Mediala...............................................................................................53
5.9 Relații între valorile tendinței centrale ...............................55
Teste…………………………………………………………………………………………….56
Bibliografie…………………………………………………………………………………..57
37
Cap.4. Indicatori statististici în mărimi absolute şi relative.
38
Exprimă raportul dintre parte și întreg.
Notaţii : , ℊ , 𝓅 , = 1, 𝓀
𝓀 𝓀
Exemplu : = ; = 1 𝑠𝑎𝑢 𝑝𝑟𝑜𝑐𝑒𝑛𝑡𝑢𝑎𝑙 𝑖% = . 100, 𝑖% =
𝓀 𝓀
100%
Arată câte unități dintr-o grupă revin la 100 sau 1000 unități din cealaltă grupă a
colectivității.
39
Cap.5 Indicatori ai tendinței centrale. ( Mărimi medii).
Trăsături caracteristice :
- media exprimă în mod sintetic valorile unei serii statistice şi are un caracter
abstract;
40
- este o mărime generalizantă (înlocuind fiecare termen al seriei cu nivelul
mediu, suma termenilor va fi aceeași);
- modul;
- mediana;
- media geometrică;
- media armonică;
- media pătratică;
41
- media progresivă;
- media cronologică;etc
- medii de calcul
X: (𝓍 , 𝓀 ) = 1, 𝒿, 𝓀1 = 𝓀2 = ⋯ = 𝓀𝒿
X: (𝓍 , 𝓀 ) = 1, 𝒿, 𝓀1 ≠ 𝓀2 ≠ ⋯ ≠ 𝓀𝒿
Media simplă:
Dacă : X: (𝓍 , 𝓀 ) = 1, 𝒿, 𝓀1 = 𝓀2 = ⋯ = 𝓀𝒿
1 𝒿
atunci: 𝓍 = . =1 𝓍 ; 𝒿 = 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚𝑢𝑙 𝑐𝑜𝑙𝑒𝑐𝑡𝑖𝑣𝑖𝑡ăț𝑖𝑖.
𝒿
𝒿
Observăm că: =1 𝓍 = 𝒿. 𝓍
Media ponderată :
Dacă: X: (𝓍 , 𝓀 ) = 1, 𝒿, 𝑛1 ≠ 𝑛2 ≠ ⋯ ≠ 𝑛𝑚
𝒿
=1 𝓍 .𝑛 𝒿
atunci: 𝓍 = 𝒿 𝓀 = =1 𝓍 𝑓
=1
𝓀 𝒿
unde 𝑓𝑖 = 𝒿 𝓀 ș𝑖 =1 𝑓 =1
=1
42
𝑚
=1 𝓍́ ,𝑛 𝑚
atunci: 𝓍 = 𝑚 𝑛 = =1 𝓍́ , 𝑓
=1
𝓍𝑖−1 +𝓍
unde: x́i= (𝑚𝑖𝑗𝑙𝑜𝑐𝑢𝑙 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑣𝑎𝑙𝑢𝑙𝑢𝑖)
2
1. Dacă: 𝓍1 = 𝓍2 = ⋯ = 𝓍𝒿 = 𝓍0 𝑎𝑡𝑢𝑛𝑐𝑖 𝓍 = 𝓍0
𝒿 𝓍
=1 𝒾 𝓍
b) 𝓍′′ = =
𝒿 𝑘
𝒿 𝓀
=1 𝓍 𝒸
c) 𝓍′′′ = 𝒿 𝓀 =𝓍 (𝑚𝑖𝑐ș𝑜𝑟ă𝑚 𝓀 𝑑𝑒 𝒸 𝑜𝑟𝑖)
=1 𝒸
𝒿 𝓍 − 𝑎
𝓍=
=1 𝑘 ∙ 𝑘 + 𝒶 𝑑𝑎𝑐ă 𝓀1 = 𝓀2 = ⋯ = 𝓀𝒿
𝒿
Respectiv:
𝒿 𝓍 − 𝑎 𝓀
∙
𝓍=
=1 𝑘 𝒸 ∙ 𝑘 + 𝒶, 𝑑𝑎𝑐ă 𝓀 ≠ 𝓀 ≠ ⋯ ≠ 𝓀
𝒿 𝓀
1 2 𝒿
=1 𝒸
43
5.3 Media unei caracteristici alternative:
𝓍 ∙ 𝓀 1 ∙ 𝓀1 + 0 ∙ (𝑛 − 𝓀1 ) 𝓀1
𝓍= = = =𝑝
𝑛 𝓀 𝓀
Media geometrică.
44
Observații : logaritmând relațiile celor două medii obținem:
ℓℊ𝓍1 +ℓℊ𝓍2 +⋯+ℓℊ𝓍𝒿
1) ℓℊ𝓍ℊ =
𝒿
Proprietăți:
Exemplu: Cifra de afaceri a unei firme crește cu 10% în primul an; cu 15% în
următorii doi ani și cu 18% în ultimul an pe o perioada de observare de patru ani.
Media de ordin r :
𝒿
1
𝓍𝓇 = ∙ 𝓍𝓇 ∙ 𝓀
𝓀
=1
Observație:
Dacă: 𝓇 = 1, 𝓍1 = 𝓍
𝓇 = 2, 𝓍2 =𝓍𝓅
45
𝓇 = −1, 𝓍−1 = 𝓍𝒻
Inegalitatea mediilor:
Determinarea modului:
𝒹 = 𝓍 − 𝓍−1
Δ1 = 𝓀 − 𝓀−1
Δ2 = 𝓀 − 𝓀+1
46
Propietățile modulului.
𝑀′ 0 = 𝑀0 ∙ 𝒾
Media armonică:
𝒿
𝓍𝒻 = 𝑠𝑖𝑚𝑝𝑙ă
𝒿 1
=1 𝓍
𝒿
=1 𝓀
𝓍𝒻 = 𝒿 𝓀 ponderată.
=1 𝓍
Media pătratică:
a)Simplă:
𝒿 2 𝒿 2
=1 𝓀 =1 𝓍
𝓍𝓅 = 𝑠𝑎𝑢 𝓍𝓅2 =
𝓀 𝓀
b)Ponderată:
𝒿 2
=1 𝓍 ⋅ 𝓀 𝒿 2
=1 𝓍 ∙ 𝓀
𝓍𝓅 = 𝒿 𝑠𝑎𝑢 𝓍𝓅2 = 𝒿
=1 𝓀 =1 𝓀
5.6 Mediana(𝑴𝒆 )
47
Dacă volumul colectivității este m, atunci locul medianei corespunde valorii
𝑚 +1
𝑈𝑀𝑒 = - unitatea mediană
2
a) X= (𝓍 ) = 1, 𝒿
𝒿+1 2𝑝+2
i) dacă m=2p+1 atunci ∪𝑀ℯ = = =𝑝+1
2 2
Deci : 𝑀ℯ = 𝓍𝑝+1
𝒿 = 5 = 2 ∙ 2 + 1; 𝑝 = 2;
𝒿+1 5+1
∪𝑀ℯ = = = 3 ⟹ 𝑀ℯ = 𝓍3 =15
2 2
𝒿 2𝓅
) 𝒿 = 2𝓅 𝑎𝑡𝑢𝑛𝑐𝑖 ∪𝑀ℯ = = =𝑝
2 2
b) 𝑋: (𝓍 ; 𝓀 ) = 1, 𝒿
1) Se calculează 𝑁 (↑) = 𝒾=1 𝓀
𝑚
2) Se determină ∪𝑀ℯ = 𝑑𝑎𝑐ă 𝑚 = 2𝑝 𝑠𝑎𝑢
2
𝑚 +1
∪𝑀ℯ = 𝑑𝑎𝑐ă 𝑚 = 2𝑝 + 1
2
Se determină 𝑐𝑒𝑎 𝑚𝑎𝑖 𝑚𝑖𝑐ă 𝑣𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒 𝑁 (↑) 𝑎𝑠𝑡𝑓𝑒𝑙 î𝑛𝑐â𝑡 𝑁 (↑) ≥ ∪𝑀ℯ
3) Se determină 𝑀ℯ = 𝓍
Exemplu:
48
𝓍 𝓀 𝒩 (↑)
0 6 6 m=90=2p
𝒿 90
1 18 24 ∪𝑀ℯ = = = 45
2 2
2 23 47
Observăm că:
3 20 67
𝑁3 (↑) = 47 > 45 =∪𝑀ℯ
4 14 81
⟹ 𝑥3 = 2 = 𝑀𝑒
5 6 87
6 2 89
7 1 90
total 90 -
c) 𝑋: (𝒥 ; 𝓀 ) = 1, 𝒿
𝒥 = (𝓍−1 ; 𝓍 )
1) Se calculează∶ 𝑁𝑖 (↑)
2) Se determină ∪𝑀ℯ ș𝑖 𝑙𝑜𝑐𝑢𝑙 𝑒𝑖 𝑎𝑠𝑡𝑓𝑒𝑙 î𝑛𝑐â𝑡 𝑁𝑖 (↑) ≥ ∪𝑀ℯ
3) Se determină intervalul median 𝒥 , î𝑛 𝑑𝑟𝑒𝑝𝑡𝑢𝑙 𝑙𝑢𝑖 𝑁𝑖 (↑) ≥ ∪𝑀ℯ
𝑈 𝑀 𝑒 −𝑁−1 (↑)
4) 𝑀𝑒 = 𝓍𝑖 + 𝒹
𝑛
Exemplu:
(𝓍𝑖−1 ; 𝓍 ] 𝓀 𝑁 ( ↑ ) 𝑁 ( )
(0;30] 25 25 200
(30;60] 50 75 175
(60;90] 60 135 125
(90;120] 45 180 65
(120;150] 15 195 20
(150;180] 5 200 5
Total 200 - -
49
200
𝑈𝑀𝑒 = = 100; 𝑁3 (↑) = 135 > 100 = 𝑈𝑀𝑒 → (60; 90) 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑣𝑎𝑙𝑢𝑙 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑎𝑛.
2
Sunt valori ale caracteristicii ce împart seria în r grupe ale căror efective
sunt egale. Numărul r se numește ordinul quantilelor.
Quantile uzuale:
r=4 – quartilele
r=10 – decilele
r=100 – centilele
Quantilele: Q1 Q2 Q3
𝓀𝑖
0 Q1 Q2 Q3 𝓍
𝑈 𝑄 1 −𝒩−1
Q1=𝓍 + 𝒹 𝒩 = 𝒩 (↑)
𝓀𝑄 1
50
𝑈 ℳℯ −𝒩−1
Q2=ℳ𝑒 = 𝓍 + 𝒹
𝓀𝑄 2
𝑈 𝑄 3 −𝒩−1
𝒩 ≥ ⋃𝑄𝓇 , 𝓇 ∊ {1,2,3}Q3=𝓍 + 𝒹
𝓀𝑄 3
𝓀 𝓀 3 𝓀
Unde ⋃𝑄1 = , ⋃𝑄2 = ⋃ ℳℯ = ; ⋃𝑄3 =
4 2 4
Decilele: D1 , D2 , ……….., D9
𝑈 𝐷 1 −𝒩−1
D1 = 𝓍−1 + 𝒹
𝓀𝐷 1
D5= ℳℯ = 𝑄2
𝑈 𝐷 9 −𝒩−1
D9= 𝓍−1 + 𝒹
𝓀𝐷 9
𝓀 9 𝓀
⋃𝐷1 = , ………., ⋃𝐷9 = (𝑢𝑛𝑖𝑡ăț𝑖 𝑑𝑒𝑐𝑖𝑙𝑖𝑐𝑒)
10 10
Centilele: C1 , C2 , … ,C99
𝑈 𝐶 1 −𝒩−1
C1 = 𝓍−1 + 𝒹
𝓀𝐶 1
C50= 𝐷5 = 𝑄2 =ℳℯ
𝑈 𝐶 99 −𝒩−1
C99= 𝓍−1 + 𝒹
𝓀𝐶 99
𝓀 99
unde: ⋃𝐶1 = , ………,⋃𝐶99 = 𝓀 (𝑢𝑛𝑖𝑡ăț𝑖 𝑐𝑒𝑛𝑡𝑖𝑙𝑖𝑐𝑒)
100 100
51
(𝓍−1 ;𝓀 ] 𝓀 𝒩 ( ) 𝒩 ( )
(0,30] 25 25 200
(30 ; 60] 50 75 175
(60 ; 90] 60 135 125
(90 ; 120] 45 180 65
(120 ; 150] 15 195 20
(150 ; 180] 5 200 5
Total 200 - -
Quartilele:
𝓀 200
⋃𝑄1 = = = 50
4 4
Observăm că: 𝒩2 (↑) = 75 > 50 = ⋃𝑄1 ⟹ (30; 60 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑣𝑎𝑙 𝑞𝑢𝑎𝑟𝑡𝑖𝑙𝑖𝑐 1
𝑈 𝑄 1 −𝒩−1 (↑) 50−25
Q1=𝓍−1 + 𝒹 = 30 + 30 = 30 + 15 = 45
𝓀𝑄 1 50
𝓀 200
⋃𝑄2 = = = 100
2 2
𝒩3 (↑) = 135 > 100 = ⋃𝑄2 ⟹ (60; 90 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑣𝑎𝑙 𝑞𝑢𝑎𝑟𝑡𝑖𝑙𝑖𝑐 2
𝑈 𝑄 2 −𝒩−1 (↑) 100−75 25 75
Q2=ℳ𝑒 = 𝓍−1 + 𝒹 = 60 + 30 = 60 + 30 = 60 + =
𝓀𝑄 2 60 60 6
25
= 60 + = 60 + 12.5 = 72.5
2
3 3
⋃𝑄3 = 𝓀 = ∙ 200 = 150
4 4
Observăm că: 𝒩4 (↑) = 180 > 150 = ⋃𝑄3 ⟹ (90; 120 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑣𝑎𝑙 𝑞𝑢𝑎𝑟𝑡𝑖𝑙𝑖𝑐 3
𝑈 𝑄 3 −𝒩−1 (↑) 150−135 15
Q3=𝓍−1 + 𝒹 = 90 + 30 = 90 + 30 ∙ = 90 + 10 = 100
𝓀𝑄 3 45 45
Decilele:
𝓀 200
𝑈𝐷1 = = = 20
10 10
52
Observăm că: 𝒩1 (↑) = 𝓀1 = 25 > 20 = 𝑈𝐷1 ⟹ (0; 30 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑣𝑎𝑙 𝑑𝑒𝑐𝑖𝑙𝑖𝑐 1 ⟹
9 9
𝑈𝐷9 = ∙ 𝓀 = ∙ 200 = 180
10 10
Observăm că: 𝒩4 (↑) = 180 = 𝑈𝐷9 ⟹ (90; 120 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑣𝑎𝑙 𝑑𝑒𝑐𝑖𝑙𝑖𝑐 9
∗ ∣ ∣ ∗
D1 Q1 Me Q3 D9
D1 , D9 - decilele extreme.
Notaţie: 𝑀ℓ .
53
𝒿
=1 𝓍
3.𝑈𝑀ℓ = 𝑢𝑛𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑎𝑙ă
2
𝒿=8
𝐿1 =𝓍1 =-3
𝐿3 = 𝓍1 + 𝓍2 + 𝓍3 = 𝐿2 + 𝓍3 = −2 + 2 = 0
𝐿4 = 4
𝐿5 = 9
32
𝐿6 = 15 𝑈𝑀ℓ = = 16
2
𝐿7 = 23
𝒻
1. Se determină: 𝐿𝒾 = =1 𝓍′ ∙ 𝓀 𝓍′ – 𝑚𝑖𝑗𝑙𝑜𝑐𝑢𝑙 𝑙𝑢𝑖 𝒥 , 𝒾 = 1, 𝓀
54
𝒿 ′
=1 𝓍 𝓀
2. 𝑈𝑀ℓ = − 𝑠𝑒 𝑐𝑖𝑡𝑒ş𝑡𝑒 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑣𝑎𝑙𝑢𝑙 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑎𝑙 î𝑛 𝑑𝑟𝑒𝑝𝑡𝑢𝑙 𝑙𝑢𝑖
2
𝐿𝒾 ≥ 𝑈𝑀ℓ
𝑈 𝑀 ℓ −𝐿 −1
3. 𝑀ℓ = 𝓍−1 + 𝒹
𝓍′ ,𝓀
𝓀
𝓍 = 𝑀𝑒 = 𝑀0 𝓍
𝓍 − 𝑀0 = 3(𝑀𝑒 − 𝑀0 )
Ex: Pt distribuţia după timpul de deplasare în minute a eşantionului de 200
persoane, avem: 𝓍=73,5; 𝑀0 =72; 𝑀𝑒 =72,5
73,5-72=3(72,5-72), adevărat.
55
TESTE
Bărbaţi 1.781.000
Femei 1.195.000
Sursa: Anuarul Statistic al României, I.N.S., 2000, p.110
56
Timpul 0-30 30-60 60-90 90-120 120-150 150-180
(min)
Ji= xi-1-xi
Număr 25 50 60 45 15 5
muncitori
ni
Să se calculeze:
a) Media aritmetică
b) Modul
c) Mediana
d) Diagrama Box-Plot
e) Mediala
Bibliografie
57
MODULUL 3
Indicatori ai dispersiei şi ai
formei
Indicatori ai seriilor
cronologice
58
OBIECTIVE
- cunoaşterea semnificaţiei şi a relaţiilor matematice de definire a indicatorilor
simpli şi sintetici ai dispersiei
CUVINTE CHEIE
- dispersie, asimetrie, serie cronologică
CUPRINS MODUL 3
Capitolul 6 Indicatori ai dispersiei, asimetriei și boltirii.....................60
6.1 Indicatori simpli si sintetici ai dispersiei.............................60
6.2 Indicatori ai dispersiei unei variabile alternative............64
6.3 Măsurarea dispersiei în sistemul medianei........................65
6.4 Dispersia unei variabile nominale (atributive).................67
6.5 Indicatori ai formei........................................................................68
Capitolul 7 Indicatori ai seriilor cronologice..............................................72
7.1 Indicatori pentru caracterizarea nivelului şi
variației în timp...............................................................................72
7.1.1 Indicatori absoluți………………………………………………………72
7.1.2 Indicatori relativi………………………………………………………..72
7.1.3 Indicatori medii…………………………………………………………..74
Test..………………………………………………………………………………………………78
Bibliografie……………………………………………………………………………………..78
59
Cap.6 Indicatori ai dispersiei şi asimetriei
a) Amplitudinea variației
b)Abaterea individuală
𝓍 −𝓍
Numărul: 𝒹 =𝓍 − 𝓍 𝑟𝑒𝑠𝑝𝑒𝑐𝑡𝑖𝑣 𝒹% = ∙ 100, se numește abaterea
𝓍
individuală absolută respectiv abaterea individuală relativă.
60
𝒿 2 𝒿 2
=1 𝒹 =1(𝓍 −𝓍 )
b) Dispersia.∶ Numărul: σ2 ≝ = 𝑟𝑒𝑠𝑝𝑒𝑐𝑡𝑖𝑣,
𝒿 𝒿
𝒿 2
=1 𝒹 ⋅𝑛
σ2 𝒿 𝑛 .
𝓀
1 𝒿 2
Numărul: 𝓈 2 ≝ ⋅ ≥ 𝒹 se numește 𝑑𝑖𝑠𝑝𝑒𝑟𝑠𝑖𝑒 𝑒𝑚𝑝𝑖𝑟𝑖𝑐ă 𝑐𝑜𝑟𝑒𝑐𝑡𝑎𝑡ă.
𝒿−1
Este 𝑛𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝜍 = 𝜍 2
Acesta este:
I. (𝓍 − 𝜍 ; 𝓍 + 𝜍) = 68.27% 𝑠𝑎𝑢 (𝓍 − 𝒹 ; 𝓍 + 𝒹 )
II. (𝓍 − 2𝜍; 𝓍 + 2𝜍) = 95.65%
III. (𝓍 − 3𝜍; 𝓍 + 3𝜍) = 99.97% − 𝑐𝑜𝑛ț𝑖𝑛𝑒 𝑚𝑎𝑗𝑜𝑟𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑐𝑎𝑧𝑢𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟.
𝒹 𝜍
𝓋≝ ∙ 100 𝑟𝑒𝑠𝑝𝑒𝑐𝑡𝑖𝑣 𝓋 = ∙ 100
𝓍 𝓍
𝓋 ∊ (0; 100%)
61
5
1 10 + 11 + 12 + 13 + 14 60
𝓍= ∙ 𝓍 = = = 12
5 5 5
=1
Amplitudinea variației:
𝒹2 = 𝓍2 − 𝓍 = 11 − 12 = −1
𝒹3 = 𝓍3 − 𝓍 = 12 − 12 = 0
𝒹4 = 𝓍4 − 𝓍 = 13 − 12 = 1
𝒹5 = 𝓍5 − 𝓍 = 14 − 12 = 2
𝓍1 −𝓍 𝒹 −2
𝒹1% = ∙100= 1 ∙100= ∙ 100 = −16.67%
𝓍 𝓍 12
𝓍2 −𝓍 𝒹 −1
𝒹2% = ∙100= 2 ∙100= ∙ 100 = −8.33%
𝓍 𝓍 12
𝓍3 −𝓍 𝒹 0
𝒹3% = ∙100= 3 ∙100= ∙ 100 = 0%
𝓍 𝓍 12
𝓍4 −𝓍 𝒹 1
𝒹4% = ∙100= 4 ∙100= ∙ 100 = 8.33%
𝓍 𝓍 12
𝒹5% = 16.67%
62
Indicatori sintetici ai dispersiei.
𝓍 + 𝒹 = 12 + 1,2 = 13,2
⇒ 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑣𝑎𝑙𝑢𝑙 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑢 𝑑𝑒 𝑣𝑎𝑟𝑖𝑎ț𝑖𝑒
𝓍 + 𝒹 = 12 − 1,2 = 10,8
(10,8; 13,2)
Dispersia (σ2)
5 5 2
2 =1(𝓍 − 𝓍 )2 =1 𝒹 2 ∙ 4 + 2 ∙ 1 10
𝜍 = = = = =2
5 5 5 5
Abaterea medie patratică. σ
𝓍 − 𝜍=12-1,4142=10,5858
𝓍 + 𝜍=12+1,4142=13,4142
deci 63% din unităţile colectivităţii (magazine) practică un preț cuprins între
10,5858 lei și 12,4142 lei
63
6.2 Indicatori ai dispersiei unei variabile alternative
(1 − 𝓅)2 ∙ 𝓅 + (0 − 𝓅)2 ∙ 𝓆
𝜍𝓅2 = = 𝓅 ∙ 𝓆 = 𝓅(1 − 𝓅)
𝓅+𝓆
𝓀1
𝓅= − 𝑝𝑜𝑛𝑑𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑢𝑛𝑖𝑡ăţ𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑐𝑒 𝑝𝑜𝑠𝑒𝑑ă 𝑐𝑎𝑟𝑎𝑐𝑡𝑒𝑟𝑖𝑠𝑡𝑖𝑐𝑎
𝓀
𝓆 =1−𝓅
𝜍𝓅 = 𝜍𝓅2 = 𝓅∙𝑞
𝜍𝓅 𝓅∙𝑞 𝑞
𝓋𝓅 = ∙ 100 = ∙ 100 = ∙100
𝓍 𝓅 𝑝
Exemplu :
Să se determine :
𝓀1 270
i) 𝓅= ∙ 100 = ∙ 100 = 90% (𝑠𝑎𝑢 0,9)
𝓀 300
ii) 𝓆 = 1 − 𝓅 = 10% (0,1)
10
iii) 𝜍𝓅2 = 𝓅 ∙ 𝑞 = 900. 𝓋𝓅 = ∙ 100 = 33,33%.
90
64
6.3 Măsurarea dispersiei în sistemul medianei
ℐ𝒬 = 𝒬3 − 𝒬1
𝒬3 − 𝒬1
𝛢𝒬 =
2
Observație :
Frecvență
cumulată
IQ
ID
D1 Q1 Me Q3 D9 xi
* *
65
Coeficientul de variație interquartilic: (∨𝑄 )
𝐴𝑄 𝑄3 − 𝑄1
∨𝑄 = ∙ 100 = ∙ 100
𝑀ℯ 2𝑀ℯ
∪𝑀ℯ − 𝑁−1 𝓀
𝑀ℯ − 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑎𝑛𝑎; 𝑀ℯ = 𝓍 + 𝒹 ; ∪𝑀ℯ =
𝓀𝑀ℯ 2
𝑁 ≥ ∪𝑀ℯ
∪𝑄 1 −𝑁−1 𝓀
Q1 - 𝓆𝑢𝑎𝑟𝑡𝑖𝑙𝑎 1 Q1= 𝓍−1 + 𝒹 ; ∪𝑄1 =
𝓀𝑄 1 4
∪𝑄 3 −𝑁−1 3 𝓀
Q3 - 𝓆𝑢𝑎𝑟𝑡𝑖𝑙𝑎 3 Q3= 𝓍−1 + 𝒹 ; ∪𝑄3 =
𝓀𝑄 3 4
𝒟9 − 𝒟1
∨𝐷 = 2 ∙ 100
𝑀𝑒
Total 100
66
Să se determine gradul de variație cu ajutorul indicatorilor de variație în
sistemul medianei.
𝑄3 − 𝑄1
𝑄 2
∨𝑄 = ∙ 100 = ∙ 100
𝑀ℯ 𝑀ℯ
𝐷9 − 𝐷1
𝐴𝐷 2
∨𝐷 = ∙ 100 = ∙ 100
𝑀ℯ 𝑀ℯ
Se calculează : 𝑄1 , 𝑄2 , 𝑄3 , 𝐷1 ș𝑖 𝐷9
Numărul:
𝑁0
𝓋 ≝ 𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑁0 − 𝑛𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑖𝑓𝑒𝑟𝑒𝑛ț𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑐𝑎𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑜𝑏𝑠𝑒𝑟𝑣𝑎𝑡𝑒.
𝑁𝑚𝑎𝑥
𝑁0 = 𝓀 𝓀𝒽
=1 𝑗 >𝑖
𝑛= 𝓀
=1
𝓀 = 𝑓𝑟𝑒𝑐𝑣𝑒𝑛ț𝑎 𝑐𝑎𝑡𝑒𝑔𝑜𝑟𝑖𝑒𝑖 .
67
𝒾(𝒾 − 1) 𝓀
𝑁𝑚𝑎𝑥 = . ²
2 𝒾
𝒾
=1 >𝑖 𝓀 𝓀𝒽
⇒ 𝑉 =
𝒾(𝒾 − 1) 𝓀 2
2 .( )
𝒾
𝑁𝑜 = 𝓀 𝓀𝒽 = 𝓀1 𝓀2 + 𝓀1 𝓀3 + 𝓀2 𝓀3 =
=1 𝒽>𝑖
=40∙10+40∙10+10∙10=900
3(3 − 1) 60
𝑁𝑚𝑎𝑥 = ² = 1200
2 3
900
𝓋 = = 0,75 ⇒ 𝓋 = 75%
1200
> 50% − 𝑜𝑚𝑜𝑔𝑒𝑛𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑓𝑜𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑟𝑒𝑑𝑢𝑠ă 𝑎 𝑔𝑟𝑢𝑝𝑢𝑙𝑢𝑖
68
Indicatori de asimetrie: dau informaţii asupra modului de repartizare a
frecvențelor de o parte și de alta a valorii centrale.
6.5.1 Asimetria
𝓍, 𝑀0 , 𝑀ℯ .
𝓀
𝓍 = 𝑀0 = 𝑀ℯ
𝓍 (𝑑𝑖𝑠𝑡𝑟𝑖𝑏𝑢ț𝑖𝑒 𝑠𝑖𝑚𝑒𝑡𝑟𝑖𝑐ă)
𝐷1 𝑄1 𝓍 𝑄2 𝐷9
𝓀
𝓍 < 𝑀ℯ < 𝑀0
Asimetrie la stânga
𝓍 𝑀ℯ 𝑀0 𝓍
69
𝓀
𝑀0 < 𝑀ℯ < 𝓍
Asimetrie la dreapta
ℳ0 ℳℯ 𝓍 𝓍
Indicatori ai asimetriei
𝐴𝓈 ≝ 𝓍 − 𝑀0 𝐴𝓈 = 3(𝑀ℯ − 𝑀0 )
sau
𝑄1 + 𝑄3 − 2𝑀ℯ
𝐶𝒶𝓎 =
𝑄3 − 𝑄1
𝐶𝒶𝓎 𝜖[−1; 1 ]
70
E xemplu:
𝑄1 = 128,13
𝑄2 = 𝑀ℯ = 137,86
𝑄3 = 147,92
128,13 + 147,92 − 2 ∙ 137,86
𝐶𝒶𝓎 = = 0,0141 ⇒
147,92 − 128,13
⇒ 𝑑𝑖𝑠𝑡𝑟𝑖𝑏𝑢ț𝑖𝑒 𝑚𝑜𝑑𝑒𝑟𝑎𝑡 𝑎𝑠𝑖𝑚𝑒𝑡𝑟𝑖𝑐ă, 𝑙𝑎 𝑑𝑟𝑒𝑎𝑝𝑡𝑎.
Exemplu:
71
Cap. 7 Indicatori ai seriilor cronologice
unde:
𝓉 = 𝑇 − 𝑇−1 − 𝑑𝑖𝑓𝑒𝑟𝑒𝑛ț𝑎 𝑎 𝑑𝑜𝑢ă 𝑚𝑜𝑚𝑒𝑛𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑡𝑖𝑚𝑝(𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑣𝑎𝑙 𝑑𝑒 𝑡𝑖𝑚𝑝)
Observația 1:
𝑚 𝑦 𝑦
1) 𝑖=1 ∆𝑖 𝑖−1 =∆𝑚 0
𝑦 𝑦 𝑦
2) ∆𝑖 0 − ∆𝑖−1 0 = ∆𝑖 𝑖−1
a) Ritmul sau indicele de variație – arată de câte ori a crescut (scăzut) nivelul
unui fenomen într-o perioadă (moment) față de nivelul aceluiași fenomen într-o altă
perioadă (moment)
72
- ritmul variației cu baza fixă:
𝓎 𝓎 𝓎
𝑅𝑖 0 = 𝑟𝑒𝑠𝑝𝑒𝑐𝑡𝑖𝑣 𝑅𝑖 0% = ∙ 100, = 0, 𝒿
𝓎0 𝓎0
Observaţia 2:
𝒿 𝑦 𝓎
1. 𝜋=1 𝑅𝑖 𝑖−1 = 𝑅𝑚 0
𝓎
𝑅𝑖 0 𝓎
2. 𝓎 = 𝑅𝑖 𝑖−1 , (∀) = 1, 𝒿
𝑅𝑖−1 0
- Cu bază fixă:
73
𝑦
∆𝑖 0 𝓎 −𝓎0 𝓎0
% 𝒴𝑖 0 = 𝓎 = 𝓎 −𝓎 0 =
𝓇/0% ∙100 100
𝓎0
- Cu bază mobilă:
𝑦
∆𝑖 𝑖−1 𝓎 −𝓎 𝓎−1
% 𝒴𝑖 𝑖−1 = 𝓎 = 𝓎 −𝓎 −1−1 =
𝓇𝑖 𝑖−1% ∙100 100
𝓎−1
Nivelul mediu –
Dacă seria este de timp atunci nivelul mediu se află calculând o medie
cronologică.
𝑦0 + 𝑦1 + ⋯ + 𝑦𝒿
𝓎=
𝒿+1
Media cronologică ponderată (pentru seria cronologică cu momente inegal
distanțate)
𝑦 0 +𝑦 1 𝑦 +𝑦 𝑦 +𝑦
∙𝑡 1 + 1 2 ∙𝑡 2 +⋯+ 𝑚 −1 𝑚 ∙𝑡 𝒿
𝓎 cr= 2 2 2
, 𝑢𝑛𝑑𝑒 𝓉 = 𝑇 − 𝑇−1
𝑡 1 +𝑡 2 +⋯+𝑡 𝒿
𝑡1 𝑡 +𝑡 𝑡
∙𝑦 + 1 2 ∙𝑦 1 +⋯+ 𝑚 ∙𝑦 𝑚 ∙
2 0
𝓎 cr = 2 2
𝑡 1 +𝑡 2 +⋯+𝑡 𝒿
𝒿 𝑦
=0 ∆𝑖 𝑖−1
Sporul mediu: (∆) ∆≝
𝒿
74
𝑦
∆𝑚 0 𝓎𝒿 − 𝓎0
∆= =
𝒿 𝒿
Ritmul mediu al variației ( 𝑅 ) : arată de câte ori s-a modificat în medie pe
an nivelul unui fenomen, într-o perioadă în care fenomenul evoluează după o
progresie geometrică.
𝒿 𝓎 𝓎𝒿 1
𝒿 𝒿
𝑅= 𝐼𝐼=1 𝑅𝑖 𝑖−1 = ⇒ ℓ𝓀𝑅 = ∙ ℓ𝓀 𝑅𝓀/0 ⇒ 𝑅% = 𝑅 ∙ 100
𝓎0 𝓀
𝒿
= - 𝑅
dezavantaj:
𝒿/0 se ignoră termenii seriei, folosindu-se primul si ultimul.
Fie seria: 𝓎0 , 𝓎1 , … 𝓎𝓀
𝓀
𝒴𝒾 = 𝒴0 ∙ 𝑅, 𝒾 = 1, 𝓀 ⇒ 𝓎𝒾 = 𝓎0 + 𝓎0 ∙ 𝑅1 + 𝓎0 ∙ 𝑅2 + ⋯ + 𝑏0 ∙ 𝑅 𝓀 =
𝒾=0
=𝑏0 (1 + 𝑅 + 𝑅2 + … + 𝑅 𝓀 ) =
𝓀
𝑅 𝓀+1 − 1 𝑅 𝓀+1 − 1 =0 𝒷
= 𝓎0 ⇒ =
𝑅−1 𝑅−1 𝓎0
𝓇 =𝑅−1
𝓇% = 𝑅% − 100
75
Apl
Aplicație
1:
Se dă seria cronologică ce reprezintă volumul comerțului exterior al României in
perioada 1994 – 1999.
Indicatorii absoluți
76
Indicatorii relativi
∆/𝑖−1 𝓎−1
Cu bază mobilă: % 𝓎/(−1) = ∆/𝑖−1 =
∙100 100
𝓎𝑖−1
Indicatorii medii
𝓎0 𝓎
+ 𝓎1 + 𝓎2 + 𝓎3 + 𝓎4 + 5 40021
𝓎𝑐𝓇 = 2 2 = = 8004,2 𝑚𝑖𝑙. $
5 5
𝓎 47365
Nivelul mediu 𝓎 = = = 7894,16 mil. $
𝑚 6
𝑚 𝓎𝑚 5
Ritmul mediu al variației 𝑅= = 1,3797 = 1,066 𝑠𝑎𝑢 𝑅% = 106,6%
𝓎0
𝓇% = 𝑅% − 100 = 6,66%
77
TEST
1)
Bibliografie
78
79