332, ‘TH. CAPIDAN Zz Za- pref. [S' bg. za-. Za- pref. v. za. Zaandiparti adv, v. diparti. Zabiija adv. v. bata. Zabavés vb. IV v Labivit, - adj. } aes Zabit m. Ofiter. Rémasi saldi ampiratu si lants zdbits (ramase numai imparatul si alti ofiteri). — Din tc. zabit, (arom. zdbit). Zaboi m. (La pluguri) Barta s. barsa ce tine plazul, (cf. Capidan, Meglenoromdnii, I, 5). Zabovés vb. IV. Zabovesc, in- tarziu. Ca zdbovi ard mult vacot (daca intarzie iarasi multi vreme), 15/16, [Si: zibavés vb, IV. Za- bavi mult, 13/16. Derivate: zabavit, zibuvit, -& adj. adv. = tarziu. Lusutija con vini maj 2d- bavit, B. 12.] — Din bg. zabavjam. Zibubutés vb. IV. v. bubutes. Zabieur vb. 1. v. bucur. Zabin, -8 adj. v. bun. Zaburgs vb. IV. v. buros. Zabuvit, -& adj. v. sdboves. Zae vb. III. Zac, stau culcat, stau in pat, stau. Si zacd la um- bard (la umbra), 10/69. Di un mes zatsi (de o luna zace), Com.1. L. Coti zac ’n jef (stie multe), 932. || (Intrans.) Tin pe cinev’. Mai micu li xdtse [yogli] la torld (mai micul le tine: la tarla), 2/3. [D e- rivat: zitzedri f. = zacut. Mi pref.]. — Din dor uasili di 2dtzeari (mi dor oasele de z&cut), 7/69; zietit, -& adj = zacut]. — Din lat. jaceo, -ére, (arom. dzac). Zaeat vb. 1. v. cat. Zacats vb. v. cats. ZaeadtSqri f. v. sdcdtsos. Zaeit8os vb. IV. Agat, prind, (refl.) m& agit, ma prind, ma opresc. Si si zdcdtsascd (si se opreasca), *7. [Si: ndedtigs (bg. nakatvam), vb. refl. = ma prind, ma urc,Com,N.T.Derivate: zaec&t8ori f.= prindere; zacat¥ot, -& adj. prins. fimitati di par di zid zdcdtsot (jumatate de par, aga- tat s. prins de zid), *89]. — Din bg. zakacvam. ZaeadtSot, -& adj. v. sdcdtsos. Zaclitin vb. I. v. clatin. Ziclumburés vb. IV. v. clum- bures. Zieriv, -& adj. v. criv. Zacit,- 4 adj. v. zac. Zada f. Zada. Cad cu zada u ubideasti (cauté bataia cu luma- narea), 933. | Nume de loc.: Puntea di zadd Osani), Com. G. D. — Din lat. daeda -am, (arom. dzada). Zadijnés vb. IV. v. dies Zadinés vb, Ma apuc de cineva cartesc in contra ciuva, ating, ma leg de cinev:, Zddined un nidutot $1 catd-ts sdir (leagi-te de un ne- tot si fai haz de prostiile lui). Com. G.D. — Din bg. zadévam. Zadinzir vb. 1. v. dinzur.DICTIONAR MEGLENOROMAN Zadiparti adv. v. diparti. Zadérm vb. IV. v. dorm. Zadin vb. I. v. dun. Zadurmit, -& adj. v. dorm. Zatalés vb. IV. v. fales. ZAlarlarés vb. IV. Arunc, azvarl, cu iuteala mare. Ca la lo tsela mdagaru di coadd, di la xdaférfari prijur (si cand il lua de coada si il azvarli), 22/32. Za! a. v. frig. Zagad a. v. gad. Zagalbin, -& adj. v. galbin. Zagir m. Ogar. Scoasi un zdgar (scoase un ogar), 33/39 cf. 6/21, 18/79. [Feminin: zagaritsa f. == femeusci ogarului. Ay trimesi sdgdritsa sa-l' ducd poini, 15/8.— Din bg. zagar. Zagiritsa f. v. 2dgar. Zaghiia f. Pareche. Und zdghiid di tSouli (0 pareche de ghete), 6/62. Und zdghiid di bruinitsd (0 pireche de miatinii), 5/78. Za- ghijd di izmeani (pereche de izme- ne), 7/35 cf. 7/66. — Din gr. Sebyo3. Zagrad N. loc. (Barovita), Com. G. D, — Din bg. zad-grad. Zahiré Provizie, ingrasdmant? Tribuja;ti s-la zavalim gnoiu la corinu di sfaca tidrniti, dintru cd xdhireu tse da birichet di sub di marszinea lu corinil’ minuts, B. 9.— Din te. zahire, cf. aire. Zajirti adj. . zajéeh vb. t01.} 2Zaiérh vb. HI. Calesc. Cf. 333 zavirgs. La xzdierb ieru, ALR. 6604. — Derivat din gerb « fierb ». Lajért, -& adj. v. gerb. Zaiimés vb. IV. Imbolnavesc pe cineva. Nostru frati la qu sdimit sdmuvilili (pe fratele nostru za- nele I-au imbolnavit), Com. T. P. [Derivate: aaimit, -& adj. im- bolnavit; zaimiri f. = imbolnavire]. — Din mbg. zaimam. Zaimiri f. Limit, -& adj. J ZaimtSos vb. IV. Si apa an xdimtiasti, 18. “air a. Fiere. Utroavd si 2air da nd vurats tsi fatstri toati bunili coti ts-am fat (face-ti-s’ar otrava si fiere toate bunitatile ce ti-am facut), 890. — Din te. seir, (s. seihir). Zajré f. Marfa. Cot puni xdjre lupu (cat strange, cat economiseste un lup, atata, si el), 936.— Din te, sahire, (arom. xdiree). “iajrieal, -vi adj. Impilit, despre un copil nedesvoltat, ALR. 2262. — Derivat din sdir? Zaitin a. Unt-de-lemn. Ca zai- tinu pri apu sta (std ca unt-de- lemnul pe ap%), 937. — Din te. zeityn. ZaitSir m. Acvil care se hri- neste cu iepuri, de unde igi deriva gi numele, ie purar, vulture de-stdnci. Com. G, P.— Din bg. zajéar. “alatés vb. IV. v. laf. Zalamirdzini adv, v. marzini. v. 2dimes.334 Zalatru vb. I. v. latru. Ziledu vb. I. v. lean. Zalég vb. I. v. *leg. Zaligari f. Zaligat, -& adj Zaling vb. IIL. v. ling. Zilipés vb. IV. v. lipes. “Zalif a. Bucla de par, zuluf. Com.G.D. cf.dzuluftsuluf. — Din te. siiliif. Zilim a. Jaf, nedreptate, Com. V. J. [Si: zilam a.J. — Din te, zulum. Zalumutés vb. v. /umutes. Zaimainane Zamane vb. v. mananc, Zamine Zamintrés vb. IV. v. mdntres. Zamités vb. IV. v. mates. Zame’ (pl. zomts) £. Deal mai mic, damb, movild, (ALR. 2471, 3113), dumbrava, (ib. 392). Cf. rit. ‘Zamét a. Nevoie, suferint’. Tras mari zdmet (am avut mult de su- ferit), Com. T. P. — Din tc, zahmet, (arom. zdhmete). ZamintSun vb. v. mintsun. ZamitSeu vb. I. v. mitseu. Zamnu vb. I. v. anu. Zimél vb. v. mol’. Zamilt adj. adj. v. mult. Zamumés vb. IV. v. mumes. Zamutrés vb. v. mutres. Zanajit a. Mestesug, meserie. Fard sd stiid nitsi un zdndjat (fara s& gstie nici un mestesug), 2/79. [Plur. zdndiaturli, 7/79, 4/21 cf. ‘TH. CAPIDAN 1/21, 5/21]. — Din te. xanat, (arom, zdnate). Zanipnés vb. 1V. Opintesc, ma opintesc. Ja zdndpned pots sd-u tures sinduchia (ia opinteste-te, poti sa ridici..), 27/68.—Din bg. opinam. Zancilie vb. I. v. ancalic. Zancalzgs vb. IV. v. ancdlzes. Zanchjor m. Ursuz, pacatos. Com. I, G. — Pentru ctim. cf. namchior, Zaindin m. Intunerec, inchi-. soare. Zuua ’n zdndan, noaptea ’n migdan (= lostul di usd), *44. — Din tc. zandan. Zaingunisés vb. IV.) Zangunisit, -d adj. J Zanitsi f. Cingatoare, (cf. Ca- pidan, Meglenoromdnii I, 44). [$i: zunitsi f.J. — Din bg. sunica. Zanodgi f. Zanoaga. Explicat : locu jundi-i zdviit, ALR. 2492. — Din bg. za(d)noga. Zan6r vb. I. v. nor. Zantiman vb. I. v. tamovid. Zantru vb. 1. v. antru, Zintuniji f. Familie, rudenie, oameni de ai familiei. Ca vini zuua dit ansurarea, ddnard toatd zdntunia si feasird nuntd (venind ziua de insuratoare, stranser4 toate rudeniile si facura nunta), 22/94. Vinit-au toatd zintunia, 6/61. [Si: zintunijé f.,6/11]. Derivat: zin- tunilge a. = inrudire, rudenie, Com. T, P. — Din *sénture (pl. lui zintu, dacor. gintu, cf, Capidan, in Dacoromania VII, 125). Vv. angunisesDICTIONAR MEGLENOROMAN 335 Zantunilge a. v. zdntuniid. Zanielu a. v. zinucl’u. Zinuriri f. Zanurit, - adj. Zanvirtés vb. Zanvartiri f. Zainvéts vb. v. anvets. Zanviiés vb. v. anviies. Zapid n. Apus (pastrat numai intr’un n. loc. Barovita). — Din bg. zapad. Zapiirgs vb. IV. Opresc, (refl.) m& opresc. Nu putt si tasd si tSarcu si zdpdrd. (nu putu sa iasi si roata morii se opri), 13/72 cf. 6/13. Nu au pot zdpdrori B. 8. [Derivat: zipareri f. = oprire; zpargt, -i adj. = oprit]. — Din bg. zapiram. Zaplée vb. I. v. plec. Zipnés vb. IV. Opresc, (refl). ma opresc, m& tin de cineva, sta- ruesc, il incoltesc. Lisitsa si sdpni (vulpea se opri), 8/13 cf. 18/79. — Din bg. zapinam, (aor. zapnah). Zaport vb. 1. v. port. Zapricdjgs vb. v. pricdjos. Zaprins, -’ adj. Aprins, (la branza) iute: zdprinsd (bronz’) = branza iute. Cf. sparot. ALR. 5450. Derivat din prind. Zaprislagajés vb. IV. v. sla Zapruvéd vb. IL. v. ved. Zaptisés vb. IV. Opresc. Cola ved und lamid cari l'a ved zaptisit apa (acolo era un balaur care fi oprise apa), 3/34. [Derivate: zaptisiri f. = oprire; ziptisit, -& \ Vv. nor. } v. gnvdrtes, adj. = oprit]. — Din mbg. zapti- suvam, id. Zaptisiri f. Zaptisit, -8 adj. Zaptiu m. Gardist. Feata afla... un zaptiu. Zaptiulu cum... (fata afla... un gardist, gardistul...), 39/65.— Din tc, zapti, (arom. 2dptiu). Zapueat vb. 1. v. cat. Zapudrgd vb. IIL. v. rod. Zar a. Zar. Com. T. P.— Din te. sar. Zar adv. Par’cd, casicum. [Si: zer adv.]. Com. T. P. — Din bg. 2dr, (te.). Zaréf m. Zaraf. Com. T. P. — Din tc. zaraf, (arom. zdraf). Zarqm vb. I. v. rom. Zarin m. Numele boului nascut joi. Cf. dzoia, ALR. ssqrz. Zirér Paguba, pierdere. cf. ziian. Nu la si fatsi vrin sdrar (nu li se face vreo paguba), B. 1. ef. 15. — Din tc. zarar, (arom, zarare). Zari f. (numai in expresia): da Zari soarili (soarele risare intreg), ALR. 2426.— Din paleosl. zarja. Zarijgs vb. IV. Parasesc, las la o parte. Li zdrijg toati (le-a lasat toate la o parte), 942. — Din bg. zarézvam. Zarod vb. III. v. red. Zarom vb. I. v. rom. Zargs a. v. rod. Zarpopa (expresie bulgara). Si-ts day un magar si con... si-l’ zits } v. xdptises.336 a «2drpopa» jel tucu si-ts cacd pari (o sati dau un miagar si cand ii vei spune zArpopa...), 3/50. — Din bg. zdr-popa. Zarusos vb. IV. v. rusos. *Zirugos vb. IV. Dobori, strivi. Gron zdrusgt di plojur (grau stri- vit, culcat de ploi), ALR. 5201. — Derivat din rusgs. Lairzivit a. Zarzavat, Com. P. M., [Si: zirauvat aJ.— Din te. zarzavat, (arom. zdrzdvate). Zirauvat a. v. xdrzdvat. Lagatajes vb. IV. v. satdjes. Zasealt vb. 1. v. scult. Zaseie m. Stavila care se pune Ja «Jeana» (brazda) unei tarini s. unei gridini. Com. G. D. Aj la flo zdseacu (a dat de tot secretul, a dat de rostul unui lucru), 944. — Din bg. zaséka. Zastirés vb. IV. Zastiriri f. J Zagod vb. II. v. sod. Zaspin vb. III. v. spun. Zastari f. \ Zastau vb. I. J Zasaflu vb. 1. v. suflu. Zatreamur Zatrémur Zatriamur Zatripnés vb. IV. v. tripnes. Zatsipés vb. IV. v. tsdpes. Zatseari f. v. zac. Zatsi num. Zece. [Si: zeatsi num. Fitsoru... con ra di un an, ra ca di zeatsi (copilul cind era de un an era ca de zece), 6/40. — v. sfires. v, stay, yb. I. v. treamur. ‘TH. CAPIDAN Din lat. décem, (arom. dzatse). Zitsin vb. v. tsin. ZatSuedjés vb. 1V. v. tsucdies. “atSudés vb. LitSudit, -& adj. Jv: Hades. Zitut8as vb. IV. v. tutsos. Zaad vb. 1. v. ud. Zitrlu vb. I. v. ule. Ziusgs vb. IV. Bag de seami, ascult cu atentiune, prind cu ure- chea, bag in minte. Com. T. P. — Din mbg. zausuvam. Zavilés vb. v. anvdles. Zavargs vb. IV. Calesc. Cf. ziierb. La xdvdrasti jeru (il cileste fierul), ALR, 1662. — Din bg. zavarjam. Zavargt, -& adj. (despre mancare) arsa, afumati, ALR. 4055. — Din bg. zavarja. Zaved vb. I. v. ved. Zavirit, -& adj. v. vir. Zaviit8gs vb. IV. v. vlitsgs. Zavéi m. Padure pe marginea unei ape, zdvoiu (pastrat numai in n. loc. Ogani). — Din bg. zavoj. Zavriijgs vb. IV. v. vrdjos. Zazburgs. vb. v. zburgs. “ber vb. I. Zbier. Ca capra xbiird (zbiera intocmai ca capra), 5/23. — Din lat. verro, -are, (arom. 2g’er). Zbor a. Vorba. Dultsi zbor (vorba dulce), 824. Zldmboatsi xboard (cuvinte adanci, inteleptesti), 939. [Derivate: zburgs (cf. mbg. aboruvam) vb. IV, = vor- besc. Nu zburasti jel cd xburastiDICTIONAR MEGLENOROMAN alba (nu vorbeste el, vorbeste ra- chiul), 5. Compus (cu pref.): zazburgs (24 + zburgs) vb. 1V. = incep si vorbesc, vorbesc. Cari si xdzburascd, tsela si la guneascd (cine va incepe si vorbeasca, acela sa-I duci la pascut), 2/35 cf. 3/44. — Din bg. 2bor, (arom. zbor). Dburgs vb. IV. v. zbor. ‘Lear! u vb. I. (Despre cal, ‘Tar- nareca). Dau capul in sus, ridic capul. Caulu zcdrl'd dnsus su nu vrea si bed apd (calul dete capul in sus si nu vroi si bea ap4), 15/64. Zdapargs vb. IV. Opresc. Cali dazmarots cu zor pots s-l'a 2da- paros (caii odihniti, anevoie ii poti opri), ALR. 3114. — Derivat din ddpdrgs, (cf. duparos). Zdraca f, Lumina fulgerului, orice lumina dela un obiect care scapara, Tsestd zdracd mo cum di, tucu sd jasd vrin..., 2/24 cf. 3/24. — Din bg. srak, Zdravéts m. Nume de planta. Com. C. I. — Din bg. sdravec. Zdravujés vb, IV. (refl.) Urez bun venit cuiva. Ca junsird la am- pirdtu, si zdrdvuird (dupa ce ajun- sera la imparat isi urara bun venit), 19/93. — Din bg. adravuvam. Zdravu-jivu (bulgirism). For- mula de urare la o intalnire intre dou% persoane. Corespunde: esti bine sdnatos cf. zdravuijies.— Din bg. zdravo-divo. Zdrog m. Nume de pasare. Com. G. D. 42 Th. Capidan: Dietionar Meg lenovomén. 337 Zdrubés vb. IV. v. drubes. Zdramin vb. I. Stalcesc La adruming di chjutec (il stalci s. il snopi in batai), 6/13. [Deri- vate: zdruminari f, = stdlcire; adruminat, -& adj. = stalcit}, (arom. 2drumin). Zdruminari f. edrumi ‘Laruminit, -& adi.} oe Zeina f. Spranceana, deal. An am un gulub alb... Tucu di pri zeand-zeand meardxt (umbla din deal in deal), *8. Zeand di urdiz, ALR. 5133. — Din lat. génna, -am, (arom, dzeand). Zeatsi num. v. zatsi. Ze&zit a. Deget. Cu zeazitu dn rost (cu degetul in gura), 7/43. Bat zeazit (ma iscdlesc, imi pun iscalitura), 36. Am xzatst ons tots cu cati und plotsd dn cap (am zece ingsi toti cu cate o plac’ in cap == -eazitu), *95. [Si: zeist a. Mi cdatso cu rostu di mieu zejstu (ma apuca cu gura de degetul meu), 8/3. Plur. (regul.) zeaziti si zeisti, art. zeistili, 17/9. Diminuti- ve: zizitie, zizititS m. = degetel Com. G, D.]. — Din lat. digitus, -um, (arom. deadzit, dzeadzit). Zéiea f. (Tarnareca), Petrecere, chef. — Din tc, zevk, Zéhje f. Ciocan mai mic, Com. T.P. Zeist a. v. zeazit. Ler adv. v. 2dr. Zet m. (rar) Ginere, cf.ziniri. E, zetuli, nivesta ta-i losa (ei, gi-338 nerici, nevastd-ta este bolnava), 24/94. — Din bg. zet. Zgair vb. 1. Zgariu. Cu ungl' ili zgair, ALR. 2189. La zgdirg (il zga- rid), ib. — Din lat. *excario, -are. Zgarpés vb. IV. Dau drumul cuiva, il las. Ligdts-mi cu und Suartdma di midjluc si zgdrpits-mi Gnuntru... la 2garpird anuntru (le- gati-ma-cu o funie de mijloc gi la- sati-m4 induntru [in put]... il [a- sara induntru), 3/73.| (Refl.) Dau fuga, fug, plec, ma duc in graba. Feata bucuroasd cd scdpo, si sgarpi casd (fata bucuroasi ci scipa pleci acasi), 15/73 cf. 14/73. Jel si zgdrpi ca si l'a prijunga (el se grabi ca sa-i ajunga), 10/55 cf. 2/63, 6/76. —CE. alb. grep s., grepoj vb. «mit Hacken herausziehen ». Zgartsitar f. pl. v. sgdrtsot. ZgartSqt, -& adj. Incretit, cu cute. Cadmeasa a 2gdrtigtd la numir, ALR. 3290. [Si: zgirt8itdr f. pl. = cuta la haina, ib. 3270. cf.zgrotSchi—Din bg. agrdéam. Zgrqm vb. I. v. rdzgrdmat. ZgrqtSehi f. pl. Cutd la haina, ef. zgartSitur, ALR. 3270. — Din bg. zgraéki (dela zgriéam). Zialét a. Petrecere, Com. P. M. — Din te. ziafet, (arom. ztafete). Libée m. v. sebec. Zie vb. Ill. Zic. Pépa al’ zitse «a izmichjaruli » (popa ii zicea...), 24/8. Al’ xitsi la miima la fitsoril! (ii zice mamei biietilor), cf. 20/18, 19/72, 10/58, 4/83, etc. [Si: ‘TH, CAPIDAN (Jarnareca) dziie vb. III., 12/66, 26/68. Derivat: zis a. = zisa. Zisu tou las treacd (si se faci pe voia ta), 947]. — Din lat. dico, -ére, (arom. dzic). “id~a, Zid. Zidurili [rau] cu slénind di pore (zidurile erau cu slinina de porc), 23/18 cf. 12/77, 12/68, *89. [Derivat: zidés vb. IV. (putin intrebuintat se zice «fac zid») = zidesc; zidiri f. zidire; zidit, -& (rar), zidusit, -% adj. = prevazut cu zid. Com. 'T. Pj. — Din bg. 2id. Zidés vb. IV. v. zd. Zidivi f. : Zidit, -& adj. } v. ides. Zidnitsur N. loc. (Lugunta). Zidusit, -i adj. v. zides. Zift Instrument la argintari. Zijan Paguba cf. zarar. Tseasti muhlizoait fac zijan la bubi, B. 3. TSarnitsu nu-i dn zitan, ib. 6, cf. 5. — Din te. sian, (arom. siane). Zilime’ f. Nume de arbore. Am und tujaga di zilimed, Com, 1. L. — Din bg. zelenka. Zimbidi f. v. tsimbidi. Zimblée a. (pl. -eatsi) Aratator la ceas, ALR. 3906 (tc.). Zinghiii f. Scara de sea. [Si: sAnghija f.]. Com. T. P. — Din te. dizengt. Zinghin s., adj. Bogat, avut, — Din tc. zenghin. Zinir m. v. ziniri. Ziniri m, Ginere. La fesi ziniré (il facu ginere), 16/28. Zinir-tuDICTIONAR MEGLENOROMAN (ginerele tau), 16/39. [Si: zinir m. Diminutiv: ziniritS m. = ginerel. Com. G. D.]. — Din lat. géner, -rum, (arom. dzinire). ZiniritS m., v. ziniri. Zintunija f. v. zdntuniid. Zindel'u a. Genunchiu. [Si: zandchl'u a, Al’ tsi fransird sa- mindguli pitioari din zdnucl'i (i se fransera. amandoua picioarele din genunchi), 18/69. Compus (cu pref.): anzintel’u, anzintel’u vb. I. = ingenunchiu. Si gnzdnucl’o antru somt (se ingenunchie inaintea icoanei), Com. I. L. Cf. ALR. 2765. Anzinuel ari, gnzinuel’ ri f. = ingenunchiere, id.]. — Din lat. genic [ti]lum, (arom. dzinucl'u). Zimés vb. IV. Ma uit putin (prin gaurd), ziresc, vid. Au sirnira cola jundi mdnca (0 vazuri unde minca), Com. T. P. [Compus {cu pref.) : uzirés vb. IV.(u + zires s. din bg. oziram-se = ma uit, cat la ceva) =id. Tu si nu uzires (tu Pan s-ti uzirnes, ti cumpdrd st ti vindi (pana sa te uiti tu, te cum- para si te vinde), 895. — Din mbg. ziram, (aor. 2irnah). His a. v. 2ic. Finitie \ | ainitits § Zlambitsé f. Copac inalt, drept. Com. C.1. cf. arbur, suma. || N. loc, (Ogani). Zlambée, -i adj. Adanc, cf. danca. Sd facd und groapd xeazit, at 339 zldmboacd (si faci o groapai a- danca), 3/93. Trapu-zlamboc (raul adanc) n. loc. in Cupa. Com, N. P. — Din mbg. sldbok. Zlatér m.(Tarnareca) Argintar. Si méritd la zldtaru (s’a miritat la argintarul), 10/65 cf. 11/65. [Derivat: Zlati = n. de per- soana, 2/VI]. — Din bg. zlatar. Ziti m. v. aldtar. Zmicdjis vb. IV. (refl.) Ma dau pe ghiati. Mi zmdcdjds pristi gl'ets, ALR. 1257. — Din bg. smakvam. Zmeani f. Izmene. Com. G. D. — Din vsl. izméni. Zméu m. (Tarnareca) Balaur, cf. lam na. Zmeulu feasi si prizneascad (balaurul dete s se uite), 28/68 ef, 27/68. — Din bg. amg. ZmutSos vb. IV. (refl.) Ma o- pintesc, ma smucesc. Com. T. P. L’-u smut (a sters-o, a tulit-o) 576 cf, 707. Tsela rapu si gmutig. Com. T. P. [Si: smutSos vb. IV., smun- t8es vb. IV.].— Din bg. smuca. Z6bi m. Nutret pentru cai, mai ales ceea ce se pune in «zobnic » ca si manance un cal. Com. T. P. [Derivat: zébnie m. (bg. zobnik) = traista cu samanta ce se atarna de capul calului, cand i se da si m&n4nce id, — Din bg. 20b. Zobnie m. v. zobi. Zboied N. de vacik fatata joi. Zomba £, (La dulgherie) Ghinul. Com. C.1. Zombi-di-sdrori : instru- ment de brodat. - Din paleosl. zai.340 Zémbitsd f. Umflaturd la gingie, ALR. 1128. — Derivat din zomba. Zana v. zond. Zona f. Zand. Li lp zonili i li deadi la drats (le lua zanele si le didu dracilor), Com. T. P. Zona Zona-micd nume de munti (Nanta) cf. Capidan, Meglenoro- mani, 1, 20. — Din lat, Diana, {arom. dzina). Zor £. (pl. Zor). Ancres zorli (zorile se ivesc), ALR. 2375. Mi sculat dn zor, ib. 2376. Creapa zorli ib, 2377. — Din bg. zora. 2Zor a. Nevoie, stramtoare mare, zor. Con si ai zor (cand vei avea nevoie), 18/2. [Si: zort a. Fitsoru ca vizi mult zort, si feasi gulup, 23/79; zorlea (in expresia) cu zorlea (cu de-a sila, cu forta). — Din tc, zor, (arom. zore). Zor a. Zar. Zorlea adv. v. *zor. Zorné%t (bureati) m. Un soiu de bureti, ALR. 6404. Zort a. v. ®zor, Zot adv. (in expresia): dn zot. (contra), ALR. 3169. — eat. Zulim a. v. zdlum. Zunitsi f. v. zdnitsd. Zupeujés vb. IV. Tropiiesc. Zupcuiasti cu pitsoarili (da din TH, CAPIDAN picioare), ALR. 1475, [Si: tru- putes], ib. Zur a. Jur. Din-zur s, din-zur-an- aur s. dn-zur (imprejur, jur im- prejur, imprejur). Din zur di tSesmd crisch jarbd multd, dintru cd locu nu ra cdlcat (imprejurul fanténei crescu iarb’ multi...). 32/40. Am un cupilas rasddit din zur dn zur tot cu rdvol si butsasti (impodobit dejur imprejur numai cu revolvere), *17. — Din lat. gyrus, Lima f. Zi. Und suud, ia si dusi (intr’o zi ea se duse), 5/82. Pristi un-dou zoli (peste o zi doua), cf. 5/8, 6/10. Din zuud-zuud (zi cu zi, in fiecare zi), 949. Cu 2glt (cu zile, cu vieat’). Curtulist lupu cu 2dli (scapa lupul cu vieata), 14/72 cf. 948. [Plur. 29l si 2dli. Si: (Tarnareca) dziua f., 28/65. Compus: astiz adv. azi, astazi. Astds vreamea nu-i bund. Com. G. D. Derivat: ziuita adv. = ziua, in timpul zilei. Si noaptea tribujasti s-la minim ha- vau...,ama nu cota mult cot zuudta (si noaptea trebue si primenim aerul, ins& nu atat de mult ca in timpul zilei). B. 8). — Din lat. dies, -em, (arom. dzud/), Ziuata. adv. v. 2uud. ge S373 V J