SLIDE 2

( DANIELA) Motto: “Soluționarea unui conflict rar are de-

a face cu cine are dreptate. Problema e conștientizarea și
recunoașterea diferențelor.” Thomas Crum
( CAROLINA)Fiecare dintre noi comunică datorită unei
varietăți de nevoi și scopuri sociale, necesități economice.
Abilitatea de a comunica presupune și abilitatea de a rezolva
conflictele de comunicare.

SLIDE 3
( CAROLINA) Conflictul
• este un fenomen social de tip processual
• generat de un dezacord,neântelegere sau o ciocnire de
interese
• intre două părti(persoane,grupuri),părti aflate in
interdependenţă
• ce manifesta incompatibilităţi in privinţa
scopurilor,valorilor,resurselor,nevoilor ori a trăsaturilor de
personalitate.

(DANIELA)
Unii autori, precum C. Rogers, G. Allport, E. Erikson, consideră
conflictul ca fiind o caracteristică normală a psihismului,
condiţie a dezvoltării şi autodepăşirii, pe de altă parte, alţi autori
îl consideră ca o urmare negativă a perturbărilor personalităţii.
SLIDE 4
(DANIELA) 1.Debutul – faza în care un conflict iese din starea
de latenţă şi devine manifest prin simple neînţelegeri. Pot apărea
divergenţe minore care necontrolate la timp pot degenera în
conflicte reale.
2.Confruntarea – faza în care tensiunea interacţiunii este
crescută. Acest moment este foarte important deoarece apare
nevoia unei soluţii raţionale. Modul de gestionare a acestei etape
îşi va pune amprenta asupra evoluţiei conflictului. Creşterea,
escaladarea conflictului sau rezolvarea lui se hotărăşte în această
etapă.
3.Creşterea – are loc atunci când părţile îşi intensifică acţiunile
de urmărire a scopurilor lor. Creşterea poate fi văzută în forme
diferite, însă de obicei implică anumite acţiuni ostile îndreptate
către o altă parte. În această etapă se ajunge la escaladarea
agresivităţii argumentelor, indivizii tind să înlocuiască acţiunile
raţionale cu acţiuni iraţionale, chair violente.
4.Polarizarea - are loc atunci când toate aspectele relaţiilor
dintre părţi încep să se destrame. Dacă se ajunge în această etapă
înseamnă că acel conflict este distructiv, contactul dintre părţi
descreşte, iar comunicarea devine încordată. De obicei această
situaţie este însoţită şi de creşterea numărului de rezultate
problematice.
 (CAROLINA)5.Lărgirea – este o fază în care părţile încep să-
şi găsească suport în aliaţi şi protectori, conducând la creşterea
numărului de părţi implicate în rezultatele conflictului.
6.Antrenarea - În ultimele stagii ale conflictelor, părţile sunt
deseori prinse în cursul acţiunii generând o continuare sau
intensificare a conflictului, fără nici o şansă de retragere
onorabilă sau sigură. Frica de a pierde influenţa şi poziţia,
neacceptarea admiterii unei greşeli costisitoare, şi dorinţa de
revanşă sau recuperare a pierderilor, toate astea contribuie la
continuarea implicării în conflict în ciuda pierderilor uriaşe.
7.Descreşterea - Are loc atunci când părţile, uneori cu ajutorul
unei terţe părţi intermediare, acţionează într-un mod prin care
indică că au de gând să înceteze cu comportamentul advers, fie
unilateral fie condiţionat.
8.Rezolvarea - este etapa în care părţile ajung să reducă, să
rezolve sau să termine conflictul. Se obţine o situaţie de calm şi
cooperare. Rezolvarea prin crearea unui echilibru instabil nu
este o soluţie constructivă, acesta, la cel mai mic semn de
tensiune va reacţiona distructiv asupra părţilor, putând genera un
nou conflict.
SLIDE 5
(CAROLINA)
CAUZELE CONFLICTULUI
1. incompatibilitatea dintre persoane, dintre credinţele lor,
2.multitudinea nevoilor care se cer a fi satisfăcute şi, care, poate
la un anumit moment nu sunt concordante cu ale celorlalţi,
 3. comunicarea absentă sau defectuoasă, comportamente
neadecvate,
(DANIELA)
4. agresivitatea,
5. conflictul de norme,
6. competenţe sociale dezvoltate nesatisfăcător.

SLIDE 6
Tipuri de conflict în comunicare:

(CAROLINA)
Conflict –scop ( O PERSOANA DORESTE REZULTATE DIERITE
FATA DE ALTA)
Conflict-cognitiv ( BAZAT PE CONTRAZICEREA UNOR
IDEI SAU OPINII PRIVITOARE LA UN ANUMIT
FENOMEN)
Conflict-afectiv ( O PERSOANA SAU UN GRUP ARE
SENTIMENTE SAU EMOTII INCOMPATIBILE CU ALE
ALTORA)

(DANIELA)
Conflict-comportamental (O PERSOANA SAU UN GRUP
DE PRESOANE FACE CEVA NEACCEPTAT DE ALTII )
Conflict pozitiv /productiv (DETERMINA SCHIMBAREA
SITUATIILOR EXISTENTE PUNE IN MISCARE
CREATIVITATEA SI INOVATIA)
Conflict negative / distructiv ( REDUCE COOPERAREA SI
MUNCA IN ECHIPA, PRODUCE VIOLENTA SI
OSCILITATE, CONDUCE LA DISTRUGERE)

SLIDE 7
(DANIELA) STILURI DE SOLUTIONARE A
CONFLICTELOR
1.Competiţia sau confruntarea sau lupta este modalitatea prin
care vrem să ne impunem în faţa celorlalţi şi prin care urmărim
propriile interese şi mai puţin pe cele ale partenerului. Poate fi
vorba despre o competiţie indirectă, în care fiecare manipulează
regulile şi ascunde informaţii, o luptă directă, caracterizată de
folosirea agresivităţii verbale şi fizice, sau despre una fair-play,
bazată pe încredere, în care regulile sunt respectate, iar
partenerii sunt concentraţi pe îmbunătăţirea relaţiei şi găsirea
unei soluţii care să ofere câştiguri egale ambelor părţi.
2.Compromisul este demersul prin care ambele părţi acceptă
anumite concesii şi posibilitatea de a ceda ceva din ceea ce vor,
de obicei ceva mai puţin important, pentru a obţine, în schimb,
altceva care contează mai mult. Acest mod presupune o
negociere între părţi pentru a realiza un schimb de beneficii.
3.Evitarea - un mod de a preveni sau a încheia conflictul prin
strategii care ocolesc problema, cum ar fi: retragerea, păstrarea
tăcerii. Competiţia sau confruntarea sau lupta este modalitatea
prin care vrem să ne impunem în faţa celorlalţi şi prin care
urmărim propriile interese şi mai puţin pe cele ale partenerului.
(CAROLINA)
4.Compromisul demersul prin care ambele părţi acceptă
anumite concesii şi posibilitatea de a ceda ceva din ceea ce vor,
de obicei ceva mai puţin important, pentru a obţine, în schimb,
altceva care contează mai mult. Acest mod presupune o
negociere între părţi pentru a realiza un schimb de beneficii.
5.Acomodarea sau abandonul reprezintă renunţarea unuia dintre
participanţi în favoarea celuilalt. Este un mod des folosit în
situaţia în care este mai de preţ relaţia decât obiectul conflictului
şi vrem mai mult să păstrăm iluzia unei bune legături sau
armonii cu cealaltă persoană.

6.Colaborarea presupune un proces orientat spre rezolvarea

problemei prin negociere şi obţinerea unei înţelegeri
mulţumitoare pentru ambele părţi. Autorii o descriu ca pe o
strategie de tipul victorie-victorie şi se diferenţiază de
compromis printr-o negociere creativă, orientată spre
optimizarea situaţiei şi nu doar satisfacerea părţilor.

SLIDE 8
(CAROLINA)
1. Războiul Porcilor
Razboiul porcilor este exemplul cum un porc sacrificat a dus la
un conflict între Statele Unite și Marea Britanie. Controversatul
eveniment a început în 1859 pe Insula San Juan, o bucată de
pământ situată între Statele Unite ale Americii și Insula
Vancouver. La acea vreme, insula era casa coloniștilor
americani și a angajaților britanici ai companiei Hudson’s Bay.
Primele și singurele fotografii ale Războiului Porcilor au fost
realizate la 15 iunie 1859, când un fermier american pe nume
Lyman Cutlar a omorît un mistreț, care aparținea britanicilor,
după ce a descoperit animalul în lanul de cartofi. Acest
eveniment a crescut tensiunile între cele două grupuri de
coloniști, iar Cutlar a fost în cele din urmă amenințat cu arestare.

După ce americanii au raportat incidentul militar, armata

americană l-a trimis pe căpitanul George Pickett către San Juan
cu un mic supliment de trupe. Pickett a declarat insula
proprietatea americană, iar britanicii au răspuns trimițând flota
navală pe linia de coastă. A avut loc o criză absurdă, iar situația
a durat timp de câteva săptămâni. Cele două națiuni vor negocia
în sfârșit o înțelegere care să permită ocuparea militară comună
a insulei San Juan în octombrie 1859, punând capăt războiului
fără jertfe - cu excepția unui porc nefericit.

2. Revolta Nika
(DANIELA)
În 532 d.Hr., gloate masive au inundat străzile din
Constantinopol, au ars cartiere mari ale orașului și aproape că au
răsturnat conducerea împăratului Iustinian - și toate acestea în
numele curselor de care. Cursele organizate la hipodromul
Constantinopolului au crescut în popularitate în secolul al VI-
lea, iar fanii acestora s-au organizat în fracțiuni. Acești antici
huligani au acționat mai mult ca niște bande de stradă decât niște
fani ai sportului, iar cele mai puternice grupuri - cunoscute sub
numele de Albaștrii și Verzii - au devenit notorii prin cruzimea
lor.

Conflictul a izbucnit în ianuarie 532, când împăratul Iustinian a

refuzat să elibereze doi membri ale acestor grupări care au fost
condamnați la moarte. Cele două fracțiuni s-au adunat împreună
și au început să se revolte. În câteva zile, a ars sediul prefectului
orașului, s-au ciocnit cu paznicii imperiali și au încercat chiar să
încoroneze un nou împărat. În fața unei revoluții, Justinian a
hotărât să acționeze promt și sigur. După ce i-a mituit pe albastri
pentru a-și câștiga sprijinul, împăratul a atacat huliganii rămași.
Până la sfârșitul atacului, revoltele fuseseră înlăturate, iar
aproximativ 30.000 de membri ai grupării au murit în jurul
terenurilor hipodromului.

(CAROLINA)
3. Războiul câinelui rătăcit
Într-unul dintre cele mai bizare conflicte ale secolului XX, un
câine a declanșat din greșeală o criză internațională. Incidentul a
fost punctul culminant al unei lungi perioade de ostilitate între
Grecia și Bulgaria, care se aflau în coflict după de-al doilea
război balcanic din anii 1910. Tensiunile au crescut în octombrie
1925, când un soldat grec a fost împușcat după ce a trecut
frontiera în Bulgaria, în timp ce își căuta cîinele rătăcit.

Împușcăturile au devenit un strigăt de revoltă pentru greci, care

la scurt timp au invadat Bulgaria și au ocupat mai multe sate. Au
fost chiar gata să înceapă să bombardeze orașul Petrich atunci
când Liga Națiunilor a intervenit definitiv și a condamnat atacul.
Ulterior, un comitet internațional a negociat pentru încetarea
focului între cele două națiuni, dar nu înainte ca neînțelegerea să
fi dus la moartea a aproximativ 50 de persoane.

(DANIELA)
4. Războiul urechii lui Jenkins
În 1738, un marinar britanic pe nume Robert Jenkins a adus o
ureche tăiată în fața membrilor Parlamentului. Ca parte a unei
mărturii formale, el a susținut că un ofițer de pază spaniol i-a
tăiat urechea cu șapte ani mai devreme ca pedeapsă pentru
contrabandă. Inspirați de aceste mărturii, britanicii au declarat în
curând război regatului Spaniei. Astfel a început uriașul „Război
a lui Jenkins”.
De la începutul anilor 1700 a existat o confruntare între britanic
și spaniol, iar urechea tăiată a lui Jenkins a servit doar ca un
catalizator convenabil. Conflictul și-a luat rădăcinile în disputele
teritoriale privind frontiera dintre Florida spaniolă și Georgia
Britanică, precum și acțiunile de hărțuire a navelor engleze.
Luptele au început la sfârșitul anului 1739 și au continuat timp
de doi ani în Florida și Georgia, fără a se solda cu victoria
vreuneia din părți.

(DANIELA)
5. Războiul din Toledo
Michigan și Ohio sunt cunoscute datorită rivalității lor
fotbalistice de lungă durată, dar cele două state au fost odată
aproape în război pentru o dispută de frontieră. Conflictul a
început în 1803, când noul stat Ohio a pus stăpânire pe o bucată
de pământ a orașului Toledo. Michigan a pretins, de semenea la
acest teritoriu și în 1830, lansează o dezbatere aprinsă care s-a
ales cu violenței timp de câteva săptămâni.

Cunoscut sub numele de Războiul de la Toledo, în care ambele

părți s-au luptat pentru controlul politic al teritoriului și ambele
au folosit forțele armate pentru a se apăra împotriva unei
eventuale invazii a celuilalt. Îngrijorat de voturile electorale
valoroase din Ohio, președintele Andrew Jackson a intervenit în
cele din urmă în 1835 și până în 1836 a fost închis un
compromis. Michigan renunță la pretenția asupra teriotoriului
din Toledo în schimbul statalității și a unei porțiuni din
Peninsula Superioară.

(CAROLINA)
6. Războiul de patiserie
În 1828, cîțiva mafioși furioși au distrus cîteva cartiere din
Mexico City în timpul unei lovituri de stat. Una dintre victimele
revoltei a fost un bucătar francez expatriat pe nume Remontel, a
cărui mică cafenea a fost prădată și distrusă. Oficialii mexicani
au ignorat plângerile sale, astfel încât Remontel a solicitat
guvernului francez compensații. Cererea lui a rămas neobservată
timp de un deceniu, ajungînd la regele Louis-Philippe. Regele
era deja furios că Mexicul nu a reușit să ramburseze
împrumuturile, astfel cerînd 600.000 de pesos pentru a
compensa bucătarului pierderile. Cînd Mexico a refuzat să
plăteasă, Louis-Philippe i-a declarat război. Lupta s-a încheiat în
martie 1839, când guvernul britanic a ajutat la intermedierea
unui acord de pace. Ca parte a tratatului, mexicanii au fost
nevoiți să scoată 600.000 de pesos - fără îndoială o sumă mare
pentru o patiserie la vremea respectivă.